Universitatea Titu Maiorescu

Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogie

Prof.univ.dr.Gheorghe Tomsa

DISCIPLINA:
Pedagogie.Fundamentele pedagogiei
Teoria si metodologia curriculum-ului

REFERAT

Sesiunea Ianuarie
2016

Student/ masterand:

Vilau(Petrica) Simona C. Cornelia

 Relaia obiective-continuturi-strategii in instruirea scolara exprim
algoritmul ce trebuie urmat n elaborarea proiectrii didactice:
se stabilesc la nceput obiectivele-cadru (generale), apoi cele de referin i
operaionale, precizndu-se activitile de nvare;
urmeaz analiza resurselor umane (clasa de elevi), innd cont de nivelul de
inteligen al elevilor, de motivaia nvrii i de aptitudinile lor;se vor avea
n vedere golurile din cunotine, nivelul de cunotine al elevilor,
deprinderile i modul de nvare;
coninuturile procesului de predare - nvare se stabilesc n funcie de
obiective, de resursele umane i materiale existente;
strategiile didactice i metodele de predare - nvare - evaluare se stabilesc
n raport de obiectivele educaionale i de coninuturi;
n funcie de obiective, coninuturi i strategii se precizeaz formele de
organizare a activitilor didactice, adic tipurile de lecii i alte activiti
educaionale;
O mare importan n practica instructiv-educativ o prezint alegerea i explicarea
obiectivelor educationale.
Operaionalizarea obiectivelor reprezint demersul de transpunere a
scopurilor procesului de nvmnt n obiective specifice i a acestora n
obiective concrete, finale, prin precizarea unor comportamente cognitive /
psihomotorii observabile i msurabile, prin intermediul unor verbe de aciune.
Operaionalizarea presupune transformarea unui obiectiv n operaii,
manifestri, comportamente, conduite, atitudini, direct observabile, dar i
msurabile i evaluabile;deasemenea vizeaz atingerea de ctre elevul implicat
ntr-o
sarcin de nvare a unei performane sau competene.
Astfel,operaionalizarea se poate face dup:
Criteriul performanei se refer la ceea ce elevul poate s fac, este apt s
realizeze pe parcursul i la finele unei secvene de instruire, n raport cu un
coninut ideatic precis delimitat;
Criteriul competenei se refer la capacitatea de conservare i transfer la
nivel superior, ceea ce uureaz atingerea unor performane stabilite,
obiective operaionale viitoare. Orice performan pretinde exersarea unor
capaciti i competene.
Condiii / etape ale operaionalizrii vizeaz construirea/elaborarea unui
obiectiv prin respectarea simultan a unor criterii.
Un obiectiv este operationalizat atunci cnd:
a) s-a delimitat o secven comportamental observabil care poate fi evaluat ;
b) s-a enunat n mod comprehensiv respectiva sarcin.
Modelele practice de operaionalizare difer de la un autor la altul. Prin
coroborarea mai multor sugestii, vom propune urmatorul evantai de condiii, ce se
cere a fi respectate n procesul de dimensionare i formulare ale obiectivelor :
obiectivul vizeaz activitatea elevilor, i nu a profesorului ;
obiectivul trebuie s fie n principiu realizabil, s corespund
particularitilor de vrsta, experienei anterioare a elevilor etc. ;
obiectivul va descrie comportamente observabile, i nu actiuni sau procese
psihice interne;
obiectivul operaional desemneaz un rezultat imediat al instruirii, i nu unul
de perspectiv, neidentificat n timp i spaiu ;
n obiectiv se vor enuna att condiiile de realizare a sarcinilor, cat i
criteriul performanei, al realizrii acestora;
exprimarea comportamentelor preconizate de obiectiv se va face prin apelul
la verbe de actiune: a recunoate, a identifica, a utiliza, a aplica, a distinge,
a reda, a produce, a proiecta, a rezolva, a propune etc. ;
fiecare obiectiv va viza o operaie singular, i nu un comportament
compozit, greu de analizat i evaluat ;
obiectivele nu se vor repeta prin reformulri diferite; ele trebuie sa fie unice,
congruente logic i valide axiologic.
Operaionalizarea poate fi realizat prin indicarea reuitei sau prestaiei minimale
(dar pot exista i alte standarde valorice, n funcie de coninutul disciplinei, nivelul
unei clase sau al unui elev). Astfel, prestaia minimal poate viza:
limita temporal (durata pn la apariia comportamentului menionat de
obiectiv) ;
limita numeric (numrul minim sau procentajul de conduite preconizate) ;
limita de exactitate (gradul de exactitate a efecturii unei operaii, a unei
estimari, a unei masurri etc.).
Exprimarea unui obiectiv se poate realiza dup urmtorul algoritm interogativ
(intre paranteze, vom exemplifica un virtual obiectiv la disciplina Economie) :
Cine va produce comportamentul dorit? (Elevul ) ;
Ce comportament observabil va dovedi c obiectivul este atins? ( trebuie
s calculeze ) ;
Care este produsul sau performana obinut? ( utilitatea totala si utilitatea
marginala a bunului x) ;
n ce condiii va avea loc comportamentul preconizat? ( utilizand
algoritmii invatati ) ;
 n temeiul cror criterii ajungem la concluzia c produsul este satisfctor?
( astfel incat sa gaseasca formula optima pentru consumatorul rational
.).
Unele comportamente, dobndite n coal, sunt dificil de surprins n obiective
operationalizate. De pild, procesele afective nu pot fi ntotdeauna observate cu
att mai puin msurate.
De regul, una i aceeai achiziie a unui elev poate fi definit din unghiuri diferite
de vedere (cognitiv, afectiv, psihomotor) sau la mai multe niveluri de generalitate.

Un cadru didactic, atunci cnd ncearc s operaionalizeze obiective, trebuie s fie

atent la o serie de capcane posibile :
dac ordonarea obiectivelor pe axa simplitate complexitate este benefic
pentru toi elevii;
dac nu cumva, la un moment dat, obiectivele devin acaparatoare, uitndu-se
finalitile mai cuprinztoare ;
dac prin operaionalizarea excesiv nu se ajunge la o atomizare i
secveniere a comportamentelor, astfel nct acestea s nu mai posede nici o
relevan didactic ;
dac din dorina exactitii, n circumscrierea sarcinii, nu se ajunge la o
artificializare a procesului instructiv-educativ ;
dac prin operaionalizare se urmresc doar conduitele interioare, uitandu-se
de connjugarea acestora cu forme sau expresii exterioare;
dac se uit sau depreciaz rezultatele neateptate i imprevizibile ale
nvrii, dar deosebit de relevante;
dac nu cumva educaia, riguros prescris prin obiective, nu conduce la
manierism i meccanizare in predare etc.
La nivelul practicii colare este necesar cunoaterea modului n care se poate
ajunge la obiectivele operaionale, adic la obiective ce exprim comportamente
observabile i msurabile. Considernd c obiectivele trebuie s descrie ceea ce ne
ateptm s apar (s se formeze) la elevi ca rezultat al procesului
instructiv-educativ, definirea lor operaional trebuie s cuprind:
a) identificarea (denumirea) comportamentului observabil,
b) descrierea condiiilor n care trebuie s se manifeste comportamentul
respectiv,
c) criteriile unei performane acceptabile.
Prezentarea obiectivelor pedagogice concrete presupune respectarea acestei
tendinte, evidenta si in conditiile raportarii sale la alte tipologii si modele
taxonomice.
a) Obiective cognitive
Dupa tipologia lui de D'Hainaut :
-Operatii la nivelul antrenarii gandirii: a lua si a trata informatia; a gasi relatii intre
informatii si mediul inconjurator; a comunica (a recepta mesaje - a emite mesaje);
a traduce (a transcrie, a transpune mesajul in alt cod); a se adapta (a percepe, a
intelege in conditii de schimbare).
-Operatii la nivelul gandirii in actiune.a aplica modele adecvate unor situatii,
pentru solutii adecvate, evaluabile; a rezolva probleme: a le identifica, a le pune
corect; a inventa, a inova: a crea in sens superior; a judeca sau a evalua, pe criterii
manageriale (sistemice, optime, strategice); a alege, pe criterii manageriale.
-Operatii la nivelul gandirii speculative: a abstrage, a esentializa: a identifica, a
reflecta, a rezolva, a clasa - categorii de probleme; a explica, in sens managerial: a
demonta: a determina limite de validitate intr-o situatie data; a prevedea, a deduce;
a invata: a restructura materia, a aplica materialul invatat in situatii noi, a controla
valoarea invatarii.
-Operatii la nivelul demersurilor aflate in raporturi directe cu actiunea: a actiona
rational: a stabili obiectivele actiunii, a pregati actiunea, a evalua rezultatele, a
corija actiunea; a decide: a preciza, a pregati, a lua, a evalua - prin rezultate, a
reajusta decizia; a concepe un plan de actiune sau o strategie: a determina derularea
actiunii in conditii de schimbare; a transforma; a organiza.
Dupa modelul actiunii creative, elaborat de Guilford:
-A realiza actiuni la nivel de: operatii de: cunoastere - memorie - gandire
convergenta - gandire divergenta - evaluare, care genereaza decizii optime.
-A realiza actiuni la nivel de: continuturi de tip: figurativ - simbolic - semantic
-comportamental (, de exemplu, inteligenta sociala).
-A realiza actiuni la nivel de produse tip: unitati - clase - relatii - sisteme-
transformari - implicatii.
b) Obiective afective
Dupa taxonomia lui D'Hainaut
-A forma o convingere prin capacitatea de: a percepe socioafectiv; a fi constient de
o situatie socioafectiva; a da o explicatie propriului comportament socioafectiv; a
generaliza o experienta socioafectiva;
-A aplica o valoare/convingere socioafectiva prin capacitatea de: a aplica pasiv
valori si convingeri; a aplica potential valori si convingeri; a aplica efectiv valori si
convingeri;
-A combina si a ierarhiza valori/convingeri socioafective prin capacitatea de: a
combina si a ierarhiza valori compatibile; a rezolva conflicte intre valori
incompatibile.
c) Obiective psihomotorii
Dupa taxonomia lui Guilford :
-A forma capacitati: de forta generala a corpului, forta a trunchiului si a
membrelor; de impulsionare a timpului de reactie generala, de impingere a
membrelor, de atingere a mainii; de viteza a bratului; de precizie statica a corpului,
in echilibru static, a membrelor, prin fermitatea bratului; de precizie dinamica prin
echilibrul dinamic al corpului, precizia gesturilor, bratului si a mainii; de
coordonare a ansamblului corpului, a dexteritatii manuale a mainii, a dexteritatii
degetului: de suplete a trunchiului.
-Analiza specifica a capacitatilor cognitive, afective, psihomotorii, evocate
anterior, presupune raportarea la particularitatile nivelului, treptei, disciplinei de
invatamant, situatiilor si conditiilor interne si externe de realizare a invatarii.
Aceasta va permite exersarea creativitatii profesorului in cadrul unor strategii de
operationalizare bazate pe deducerea obiectivelor concrete din obiectivele
intermediare si generale si pe transpunerea pedagogica a acestora in termeni
comportamentali, la nivel de competenta si de performanta.
Metodologia operationalizarii obiectivelor concrete presupune valorificarea
modelelor taxonomice evocate la nivelul unor finalitati microstructurale de
referinta, deschise in directia atingerii unor competente si performante la nivelul
activitatii didactice prin angajarea resurselor informative-formative ale
programelor scolare/universitare.
Operationalizarea obiectivelor pedagogice concrete solicita cadrelor
didactice o activitate de proiectare complexa, desfasurata creativ la nivelul a doua
coordonate valorice: o coordonata teleologica-sintetica si o coordonata
praxiologica-analitica.
a) Coordonata teleologica-sintetica este centrata asupra "comportamentelor
observabile fara de care pare imposibil de demonstrat ca un scop pedagogic a fost
atins" (Landsheere, Viviane et Gilbert, , .).
b) Coordonata praxiologica-analitica este centrata asupra celor trei exigente
devenite clasice in teoria operationalizarii obiectivelor ( Mager, R.F., ):
- identificarea si precizarea comportamentului final al elevului, observabil pana la
sfarsitul activitatii didactice;
- stabilirea conditiilor de invatare interne (capacitatile elevului) si externe
(continuturile minime-medii-maxime; stimulentele-restrictiile metodologice:
timpul minim-mediu-maxim necesar pentru indeplinirea sarcinilor didactice
propuse), interpretabile si ca resurse ale instruirii;
- definirea criteriilor de reusita acceptabile, in termeni de produse ale invatarii,
exprimate: calitativ, prin competente de invatare, evaluabile pana la sfarsitul
activitatii didactice si in perspectiva evolutiei elevului; cantitativ, prin performante
de invatare, evaluabile pana la sfarsitul activitatii didactice in raport de: proportia
raspunsurilor corecte si a regulilor si principiilor aplicate adecvat; gradul de
validare a raspunsului acceptat; gradul de deviere a raspunsului in raport cu
solutia-standard; timpul-limita acceptat.
In functie de specificul disciplinei cadrul didactic va stabili obiectivele
operationale cele mai semnificative din punct de vedere didactic.