Citiți cu atenție și stabiliți valoarea de adevăr (A) sau neadevăr (F) pentru următoarele

enunțuri:

1. Prelegerea reprezintă ansamblul mijloacelor tehnice utilizate în instruirea elevilor.(F)

2. Metodele didactice îndeplinesc și o funcție instrumentală în procesul de învățământ.(F)
3. Gradul de solicitare a elevilor într-o lecție nu este important.(F)
4. Alegerea unei anumite metode didactice se realizează în funcție de finalitățile educației, de
conținutul instructiv-educativ, de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, precum și de
experința și de competența profesorului.(A)
5. Metodele de predare se stabilesc în funcție de obiectivele operaționale ale lecțiilor.(A)
6. Mijloacele de învățământ facilitează punerea în contact a elevilor cu obiecte și fenomene mai greu
accesibile perceperii directe.(A)
7. Participarea activă presupune efort personal (voluntar), implicarea elevilor într-o multitudine de
activități.(A)
8. Strategia didactică reprezintă un mod de combinare optimă a metodelor și mijloacelor de
învățământ.(A)
9. Normativitatea didactică nu îndeplinește o funcție imperativă. (F)
10. Procesul de învățământ nu provoacă o schimbare în timp, în spațiu și în formă a experienței trăită
de individ.(F)
11. În viziune tradițională, predarea este o activitate de transmitere de cunoștințe, unidirecțională,
îndreptată de la educator la educat. (A)
12. Caracterul sistemic al principiilor este determinat de faptul că principiile didactice intră în
interacțiune unele cu altele.(A)
13. Evaluarea măsoară și gradul în care rezultatul final se suprapune peste expectanță. (A)
14. Demonstrația constă în provocarea intenționată a unui fenomen în scopul studierii lui.(F)
15. Principiul accesibilității exprimă necesitatea ca desfășurarea procesului de învățământ să se
realizeze în concordanță cu posibilitățile reale ale elevilor și să stimuleze dezvoltarea lor. (A)
16. Procesul de învățământ este o activitate complexă ce se desfășoară în mod organizat și planificat,
pe baza unor principii și metode, având finalități precise.(A)
17. În viziune tradițională, predarea este o activitate de transmitere de cunoștințe, unidirecțională,
îndreptată de la educator spre educat. (A)
18. Alegerea unei anumite metode didactice se realizează în funcție de finalitățile educației, de
conținutul instructiv-educativ, de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, precum și de
experiența profesorului. (A)
19. Conversația face parte din categoria metodelor de explorare și descoperire. (F)
20. Demonstrația constă în provocarea intenționată a unui fenomen în scopul studierii lui. (F)
21. Unul din avantajele conversației, ca metodă de învățământ, este acela că oferă elevilor un model
de structurare a discursului, de comunicare a ideilor. (A)
22. Termenul de didactică a fost impus de Jan Amos Comenius, supranumit ”părintele didacticii”,
în lucrarea „Didactica Magna” (A).
23. În viziunea tradiţională conceptul de didactică punea accentul mai ales pe predare şi, implicit, rolul
profesorului în transmiterea cunoştinţelor.(A)
24. În viziune tradițională elevul era văzut ca un simplu receptor de informaţii. (A)
25. În viziune tradițională elevul era văzut ca un partener al actului de predare. ( F)
26. Didactica modernă, apărută sub impactul dezvoltării psihologiei şi sociologiei, care afirmă rolul
acţiunii în învăţare, aduce în prim plan atât profesorul cât şi elevul. ( A)
27. În accepţiunea tradiţională, prin a preda se înţelegea a transmite, a oferi, a da, a transfera
cunoştinţe. (A)
28. În viziune tradiţională, accentul cade pe profesor care predă (îi învaţă pe alţii). (A)
29. Avantajele predării frontale se referă la faptul că oferă elevilor posibilitatea de a obţine
cunoştinţe fundamentale rapid şi eficient. (A)
30. Limita predării frontale se referă la tendinţa de uniformizare, a tratării puţin diferenţiate a elevilor.
( A)
31. Evaluarea iniţială se efectuază la începutul unui program de instruire (ciclu de învăţământ, an
şcolar). (A)

1
32. Evaluarea inițială se efectuează doar la începutul anului școlar. (F)
33. Evaluarea cumulativă sau sumativă se limitează la constatarea reuşitei/ nereuşitei. (A)
34. Evaluarea formativă sau continuă se efectuază continuu, pe secvenţe mici, vizînd nu numai
produsul învăţării ci şi procesul. (A)
35. Evalaurea formativă sau continuă evaluează progresul fiecărui elev. (A)
36. Evaluarea finală este retrospectivă în raport cu programul de formare, intervenind la încheierea
acestuia. (A)
37. Evaluarea finală nu operează un sondaj în conţinuturi. (F)

Didactica tradiţională, pune în centru preocupărilor ei:

a) activitatea de predare;
b) activitatea de învățare;
c) activitatea de evaluare;

Didactica se ocupă de:

a) studiul procesului de învăţământ, ca principală modalitate de realizare a instruirii şi educaţiei;
b) doar de studiul metodologiei didactice;

Didactica modernă, aduce în prim plan:

a) atât profesorul cât şi elevul;
b) doar elevul;
c) acțiunea de dirijare a învățării;

Didactica modernă pune în centrul preocupărilor ei:

a) activitatea de predare;
b) activitatea de învățare;
c) activitatea de evaluare;

Componetele procesului de învăţământ sunt:

a) obiectivele; subiecţii sau agenţii acţiunilor; principiile didactice;
b) conţinuturile; procesele de predare, învăţare,evaluare; metode şi procedee utilizate;
c) resurse materiale;
d) formele de organizare ale activităţii; relaţiile interumane;
e) timpul şcolar; mediul fizic şcolar; contextul;
f) conexiunea inversă
d ai ales : )
Reprezentantul didacticii tradiţionale este:
a) Johann Friedriech Herbart;
b) Jerome bruner;
c) Jan Amos Comenius;

În viziune tradițională predarea este:

a) transmitere de cunoștințe;
b) construirea semnificațiilor cunoștințelor;
c) dirijarea învățării elevilor;

Eficienţa activității de predare este influențată de:

a) creativitatea profesorului;
b) personalitatea profesorului;
c) stilul didactic al profesorului

Predarea este văzută ca:

a) transmitere sau prezentare de cunoştinţe şi experienţe (tehnici) de acţiune;
b) act de comunicare și dirijare a învăţării;
c) activitate doar a profesorului;

2
Predarea este văzută ca:
a) ofertă de experienţe educaţionale şi organizare a acestora;
b) ca intervenţie asupra conţinuturilor în vederea apropierii acestora de elevi;
c) organizare a situaţiilor de învăţare (a condiţiilor sau mediului de învăţare);
d) procedură strategică, combinaţie de căi (metode);

Predarea frontală, tradiţională se bazează pe:

a) lucrul cu toţi elevii la un nivel mediu de performanţă.
b) rolul de expert al profesorului;

Principalele limite ale predării tradiționale sunt reprezentate de:

a) dominanţa profesorului;
b) transmiterea prioritară a cunoștințelor;
c) faptul că oferă puține momente de interacţiune între elevi;
d) nu există o tratare diferenţiată a elevilor, aparând riscul nivelării realizărilor şcolare;

În viziunea tradiţională, predarea se bazează pe:

a) transmiterea de cunoștințe;
b) construirea semnificațiilor cunoștințelor transmise;
c) dirijarea învățării elevilor;
d) organizarea experiențelor de învățare;
e) împărtășirea experiențelor ce conduc spre învățare;
aliza resurselor
Din perspectiva proiectării didactice analiza resurselor umane reprezintă:
a) analiza nivelului de cunoștințe a elevilor;
b) cunoașterea motivației învățării elevilor;
c) cunoașterea ritmului de învățare al elevilor;

Din perspectiva proiectării didactice analiza resurselor materiale reprezintă:

a) analiza mijloacelor de învățământ existente;
b) analiza mediului în care va avea loc activitatea de instruire;
c) analiza timpului aferent desfășurării lecției;

Analiza conținutului activității de învățare presupune:

a) analiza informațiilor;
b) identificarea conținuturilor cu obiectivele de referință/competențele specifice din programa
școlară;
c) divizarea și organizarea conținutului;
d) stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de conținut;
e) stabilirea relațiilor dintre elementele de conținut;

Obiectivele operaționale indică:

a) efectele observabile la sfârșitul lectiei;
b) transpunerea competențelor specifice din programa școlară la nivelul lecției;
c) activitatea de realizat de către professor;

Obiectivele operaționale ale lecției reprezintă:

a) anticiparea de către profesor a unor comportamente observabile și măsurabile ale elevului în
timpul lecției;
b) acțiuni ale elevului;

Următoarele aspecte pot fi considerate caracteristici ale obiectivelor operaționale:

a) sunt formulate în funcție de elev/clasa de elevi;
b) indică o modificare concretă de comportament;
c) descriu efecte observabile;

3
d) precizează condițiile în care se manifestă comportamentul;
e) precizează nivelul realizării;

Proiectarea unei lecții este:

a) operația de identificare a secvențelor instrucționale ce se derulează în cadrul unui timp
determinat, de obicei, o oră școlară;
b) o acțiune prestabilită la începutul semstrului;

Proiectarea lecției presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) formularea clară a obiectivelor operaționale;
b) selectarea și analiza conținuturilor;
c) analiza resurselor;
d) decizia privind adoptarea strategiei didactice;
e) decizia privind selecția metodelor de evaluare care pot fi utilizate;

Selectarea și organizarea conținuturilor de învățare reprezintă:

a) etapa care constă în selectarea și organizarea conținuturilor în concordanță cu obiectivele
educaționale urmărite;
b) o punte de legătura între obiective și elevi;
c) identificarea unităților de învățare;

Etapele proiectării didactice se conturează în jurul a patru întrebări:

a) Ce voi face? răspunsul vizează identificarea obiectivelor operaționale, care trebuie stabilite și
realizate;
b) Cînd voi face?răspunsul vizează momentul realizării lecției;
c) Cu ce voi face? răspunsul vizează identificarea resurselor educaționale de care dispune sau
trebuie să dispună profesorul;
d) Cum voi face? răspunsul vizează stabilirea unei strategii de predare-învățare, coerente și
pertinente pentru atingerea scopului lecției;
e) Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut? răspunsul vizează conturarea unei strategii de
evaluare a eficienței activității desfășurate;

A treia etapă a algoritmului proiectării didactice este :

a) stabilirea metodelor și mijloacelor didactice;
b) analiza resurselor;
c) stabilirea strategiei de evaluare;
d) stabilirea obiectivelor;

Forma de organizare a activității didactice în cadrul căreia profesorul transmite informații, explică,
demonstrează, argumentează, dirijează activitatea tuturor elevilor, iar elevii rezolvă simultan și în
același timp, sarcinile de instruire comunicate de profesor este reprezentată de organizarea:
a) Frontală;
b) Pe grupe;
c) Individuală;
d) Pe perechi;

Valențele psihopedagogice ale mijloacelor de învățământ se referă la faptul că acestea:

a) Permit expunerea informației ca o succesiune de idei, teorii, interpretări;
b) Reprezintă drumul sau calea de urmat în activitatea comună a educatorului și educaților;
c) Au drept scop informarea și modelarea sub aspect uman a educaților;
d) Asigură caracterul intuitiv, concret-senzorial și sigestiv al activității de învățare;

Funcția stimulativă a mijloacelor de învățământ:

a) Asigură contribuția lor la exersarea și la dezvoltarea gândirii și a operațiilor acesteia (analiza,
sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea);

4
b) Este datorată faptului că unele mijloace de învățământ pot servi la verificarea și evaluarea
nivelului de cunoștințe, deprinderi, competențe;
c) Este exercitată atunci când mijloacele d eînvățământ sunt valorificate ca material demonstrativ,
respectiv ca substitute ale realității,
d) Constă în dezvoltarea motivației interne a elevilor pentru studiu, în trezirea curiozității, a
interesului;

Sintagma mijloace de învățământ se referă la:

a) Totalitatea manualelor alternative care pot fi utilizate în procesul didactic desfășurat într-o unitate
de învățământ;
b) Ansamblul echipamentelor de natură tehnică care sunt implicate în activitățile instructiv-
educative;
c) Ansamblul materialelor naturale sau realizate intenționat, care sprijină desfășurarea activităților
instructiv-educative;
d) Prezentarea informației sub formă descriptivă, respectând ordonarea în timp sau în spațiu a
obiectelor și fenomenelor;

Mijloacele de învățământ contribuie, în mare măsură, la:

a) Stabilirea drumului de urmat în activitatea comună a educatorului și educaților;
b) Selectarea manualului ce va fi utilizat la clasă în activitatea instructiv-educativă,
c) Organizarea experineței senzoriale a elevilor și la consolidarea structurilor perceptive;
d) Stabilirea nivelului aspirației educaționale a elevilor și a nivelului achizițiilor acestora;

Metoda didactică prin care elevul este pus într-o situație reală de viață, prin a cărei observare,
înțelegere, interpretare, urmează să realizeze un progres în cunoaștere este:
a) Explicația;
b) Instructajul didactic;
c) Studiul de caz;
d) Demonstrația didactică;

Printre metodele didactice moderne se regăsesc:

a) Exercițiul, expunerea didactică și conversația;
b) Studiul de caz, modelarea și problematizarea;
c) Explicația, demonstrația și observarea;
d) Conversația, modelarea și demonstrația;

Pentru care dintre metodele de instruire de mai jos, este caracteristic

următorul enunţ – ”Elevii pot fi motivati pentru studiul disciplinei prin unele elemente ale
personalitatii profesorului”:
a) Metoda demonstrării;
b) Metoda dialogului;
c) Metoda discuției dirijate;
d) Metoda expunerii;
e) Metoda problematizării;

Explicaţia face parte din categoria metodelor:

a) expozitive, de comunicare;
b) interactive (de dialog);
d ai ales : )
Alegerea strategiei didactice este condiționată de:
a) natura disciplinei;
b) stilul didactic al profesorului;
c) metodele utilizate;
d) mijloacele de instruire existente;
e) obiectivele operaționale stabilite pentru lecție;

5
Alegerea strategiei didactice de predare-învățare este condiționată de:
a) vârsta elevilor;
b) metodele utilizate;
c) mijloacele de instruire aflate la dispoziția profesorului;
d) motivația elevilor;
e) natura disciplinei predate;
C
Experimentul face parte din categoria metodelor:
a) de comunicare;
b) de acțiune;
c) de explorare nemijlocită (directă) a realității;

Strategia didactică reprezintă:

a) modul de combinare a metodelor;
b) modul de combinare a metodelor și mijloacelor didactice;
c) modul de abordare al educației;
d) modul de concepere a instruirii;
e) modul de predare și evaluare al profesorului;
d ai ales : )
Printre metodele interactive (de dialog) se numără :
a) conversația și tipurile de conversație;
b) explicația;
c) conversația euristică;
d) demonstrația;
e) problematizarea;
b ai ales : )
Amplificarea caracterului formativ al metodelor se referă la:
a) deschiderea metodelor spre dimensiunea practică a învățării;
b) utilizarea frecventă a metodelor ce presupun interacțiune;
c) combinarea tipurilor de metode pentru a le crește eficiența;
d) deschiderea metodelor spre noile tehnologii;
e) utilizarea frecventă a metodelor de acțiune;

Experimentul face parte din categoria metodelor:

a) de învățare prin acțiunea practică;
b) de explorare directă a realității (metode intuitive);
(a ai ales : )
Exerciţiul face parte din categoria metodelor :
a) de comunicare scrisă;
b) de învățare prin acțiunea practică;
c) de explorare a realității;

Metodele cu grad mare de activizare al elevilor sunt bazate pe:

a) comunicare scrisă;
b) explorare nemijlocită (directă) a realității;
c) explorare mijlocită (indirectă) a realității;

Metoda care formează /modelează comportamentul este:

a) brainstormingul;
b) dezbaterea;
c) jocul de rol;
d) converația euristică;
e) prelegerea;

6
Printre metodele bazate pe comunicare orală se numără:
a) explicația;
b) povestirea;
c) lectura activă;
d) prelegerea;
e) expunerea cu oponent;
f) metoda acvariului sau a interacțiunii obervate;

Metodele care generează a atitudine pasivă a elevilor sunt cele:

a) bazate pe conversație;
b) bazate pe acțiune;
c) de stimulare a creativității;
d) bazate pe comunicarea scrisă;
e) expozitive;
ai ales : )
Conversaţia face parte din categoria metodelor:
a) bazate pe acțiune reală;
b) bazate pe interactivitate;
c) expozitive;

Metodologia instrurii se referă:

a) ansamblul de metode și procedee utilizate în învățământ;
b) modul de lucru al profesorului;
c) teoria instruirii care studiază natura, funcțiile, clasificarea metodelor de învățământ,
caracterizarea acestora;

Studiul de caz face parte din categoria metodelor:

a) interogative;
b) de explorare mijlocită (indirectă) a realității;
c) expozitive;
d) bazate pe învățare prin acțiune practică;
:)
Strategia didactică poate fi asimilată cu modul de:
a) combinare a metodelor;
b) combinare a metodelor și mijloacelor didactice;

Funcția prognostică a evaluării constă în:

a) Recunoașterea statutului dobândit de către candidat în urma susținerii unui examen;
b) Aprecierea domeniilor sau a zonelor de performanțe viitoare maximale ale educabililor;
c) Clasificarea candidaților în ordinea descrescătoare a nivelului de performanță atins;
d) Identificarea nivelului performanței, a punctelor tari și slabe, pe domenii ale performanței;

Evaluarea cumulativă sau sumativă se realizează;

a) prin verificări punctuale pe parcursul programului încheiată cu o evaluare globală la sfârşitul
unor segmente de activităţi relative mari (semestru/an şcolar/ ciclu şcolar);
b) doar la finalul unei perioade de studiu;

Evaluarea cumulativă sau sumativă îndeplineşte funcţii de :

a) verificare a rezultatelor finale;
b) comunicare în exterior a rezultatelor;
c) ameliorare;

Evaluarea formativă sau continuă:

a) se efectuază continuu, pe secvenţe mici;
b) evaluează progresul fiecărui elev;

7
c) are efecte de reglare învăţării elevilor;

Pentru a-şi îndeplini funcţia formativă, evaluarea trebuie să fie:

a) continuă, analitică şi completă;
b) periodică și standardizată;

Pentru a avea efect formativ aprecierea rezultatelor să se facă în raport cu:

a) obiectivele instruirii;
b) rezultatele altor elevi.

Evaluarea finală este:

a) retrospectivă în raport cu programul de formare, intervenind la încheierea acestuia;
b) este sintetică, globală,în comparaţie cu evaluările realizate pe parcursul programului;
c)

Evaluarea finală are funcţii de:

a) certificare;
b) ierarhizare;
c) selecţie;
d) diagnoză;

Reprezintă calități ale instrumentelor de evaluare:

a) Obiectivitatea, validitatea și aplicabilitatea;
b) Validitatea, corelarea și obiectivitatea,
c) Aplicabilitatea, coerența și subiectivitatea;
d) Coerența, corelarea și validitatea;

Fidelitatea reprezintă calitatea unui test:

a) De a produce rezultate comparabile în cursul aplicării sale repetate;
b) Prin care evaluatori diferiți aplică în mod unitar baremul de evalaure și notare;
c) De a fi administrat și inerpretat cu ușurință de către evaluatori,
d) Prin care sunt acoperite, unifrm, elementele de conținut majore pe care le testează,

Validitatea de fațadă a unui test de evaluare exprimă măsura în care testul:

a) Este relevant și important pentru cei care sunt testați;
b) Face prognoza rezultatelor viitoare ale elevului;
c) Acoperă uniform elementele de conținut majore pe care le testează;
d) Urmărește evaluarea unui anumit construct;

Din categoria itemilor semiobiectivi fac parte itemii de tip:

a) Alegere duală, răspuns scurt, alegere multiplă;
b) Alegere duală, eseu nestructurat, alegere multiplă;
c) Completare, răspuns scurt, întrebare structurată;
d) Întrebare structurată, completare, eseu liber;
ales : )
Itemul care pune elevul în situația de a determina corespondența corectă dintre cuvinte, propoziții,
fraze, valori numerice, semnificații, litere, simboluri este itemul de tip:
a) Completare;
b) Alegere duală;
c) Alegere multiplă;
d) Pereche,
4 ai ales : )
În cadrul metodelor traditionale de evaluare, capacitatea de exprimare si argumentare este evaluată și
dezvoltate prin metodele: (alegere multiplă, atenție este vorba despre metode tradiționale)
a) Portofoliul;

8
b) Probele scrise;
c) Investigații;
d) Probele orale;
e) Probele practice;

Itemii care generează o diversitate de răspunsuri sunt:

a) subiectivi;
b) semiobiectivi;
c) întrebări structurate;
d) obiectivi;
ai ales : )
Itemii tip pereche evaluează:
a) gândirea reproductivă;
b) capacitatatea de a rezolva probleme;
c) capacitatea de argumentare;
d) capacitatea de utilizare a limbajului;
e) gândirea critică;
ai ales : )
Testele scrise de la sfârșitul unei unități de învățare sunt evaluări:
a) evaluări formative;
b) evaluări continue;
c) evaluări sumative;
ales : )
Cu ajutorul metodelor tradiționale de evaluare pot fi evaluate, în mod deosebit:
a) capacitățile intelectuale;
b) trăsăturile de personalitate;
c) cunoștințele elevilor;
d) atitudinile elevilor;
e) competențele elevilor;
les : )
Itemii în care răspunsul este construit de subiect, dar rezultatul nu este susceptibil de interpretări
variate sunt:
a) subiectivi;
b) semiobiectivi;
c) obiectivi;

O formă indirectă de apreciere rezultatelor școlare este:

a) lauda;
b) observația critică;
c) utilizarea mijloacelor nonverbale ( gestica, mimica);
d) ierarhizarea;
e) rostirea unor calificative;
(e ai ales : )
Metodele de evaluare consumatoare de timp sunt:
a) portofoliul;
b) probele scrise;
c) investigatia;
d) probele orale;
e) probele practice
ai ales : )
Functia formativă este caracteristică pentru :
a) evaluarea inițială;
b) evalaurea continuă;
c) evaluarea finală;
a

9
Evaluarea care generează atitudini de neliniște și stres elevilor este evaluarea:
a) scrisă;
b) orală;
c) practică;

Metodele care permit evaluarea unui număr mare de elevi într-un timp scurt sunt:
a) portofoliul;
b) probele scrise;
c) investigatia;
d) probele orale;
e) probele practice;
:)
Deprinderile și aptitudinile sunt cel mai bine evaluate prin:
a) probele orale;
b) probele practice;
c) probele scrise;
ales : ) d ai ales : )
Metodele alternative pot fi considerate, metode de evaluare:
a) calitative;
b) cantitative;
c) de progres;
ales :
Portofoliul se caracterizează prin faptul că:
a) permite un feed-back operativ;
b) evaluează atât cunoștințe, competențe cât și aspecte ce țin de personalitatea elevilor;
c) evaluează capacitățile/deprinderile de cercetare ale elevilor;
les : )
Itemii tip eseu liber sunt:
a) obiectivi;
b) semiobiectivi ;
c) subiectivi;
ai ales : )
Eseul structurat face parte din categoria itemilor:
a) obiectivi;
b) semiobiectivi;
c) subiectivi;

Itemii care se corectează și se notează rapid sunt:

a) obiectivi;
b) semiobiectivi;
c) subiectivi;

Itemii care se corectează și se notează rapid sunt:

a) cu răspuns scurt;
b) de completare;
c) întrebări structurate;
d) rezolvare de probleme;

În cazul metodelor de evaluare tradiționale, gradul de obiectivitate în apreciere este mai mare la
următoarele:
a) probele practice;
b) probele orale;
c) probele scrise;
L

10
Itemii care pot măsura abilitatea de a organiza, integra sau sintetiza cunoștințele elevilor sunt:
a) obiectivi;
b) semiobiectivi;
c) subiectivi;
i
Posibilitatea de ghicire a răspunsurilor este mare în cazul itemilor:
a) cu alegere duală;
b) cu alegere multiplă;
c) cu răspuns scurt;
d) de completare;
i ales : )
Metoda de evaluare complementară care evidențiază progresul elevilor este:
a) investigatia;
b) autoevaluarea;
c) portofoliul;
d) fisa de observare a comportamentului;
e) proiectul;
ai ales : )
Evaluarea care generează relații de cooperare profesor-elev este evaluarea:
a) initiala;
b) continuă;
c) sumativă;
s:)
Dintre metodele tradiționale de evaluare, cele mai mari consumatoare de timp sunt:
a) probele scrise;
b) probele practice;
c) probele orale;

Probele tradiționale care permit evaluarea unui număr mare de elevi într-un timp scurt sunt:
a) probele scrise;
b) probele orale;
c) probe practice;
ai ales : )
În cadrul metodelor tradiționale de evaluare, capacitatea de exprimare și argumentare a elevilor este
evaluată prin metodele:
a) probe scrise;
b) probe orale;
c) probe practice;

Itemii tip rezolvare de probleme sunt:

a) obiectivi;
b) semiobiectivi;
c) subiectivi;
ales : ) ai ales : )
Rezultatele școlare cel mai ușor de evaluat sunt:
a) cunoștințele elevilor;
b) atitudinile elevilor;
c) competențele elevilor;
:)
Itemii care se corectează și se notează rapid sunt:
a) semiobiectivi;
b) subiectivi;
c) obiectivi;

11
Răspunsul este deschis în cazul itemilor:
a) obiectivi;
b) semiobiectivi;
c) subiectivi;

Capacitățile superioare sunt evaluate de itemii:

a) obiectivi;
b) semiobiectivi;
c) subiectivi;
es : ) : )
Itemii care permit evaluarea exprimării scrise:
a) obiectivi;
b) semiobiectivi;
c) subiectivi;

Gradul de implicare al originalității elevului este mare in cazul itemilor:

a) eseu structurat;
b) rezolvare de probleme;
c) cu raspuns de completare;
ales : )
Dintre metodele de evaluare, cele care asigură condiții similare de evaluare sunt :
a) portofoliul;
b) probele scrise;
c) probele orale;
d) probele practice;
ai ales : )
Obiectivitatea notării, în cadrul metodelor tradiționale de evaluare, este afectată mai ales la:
a) probele scrise;
b) probele orale;
c) probele practice;

Metodele de evaluare preferate de elevii timizi sunt:

a) portofoliul;
b) probele scrise;
c) probele orale;
d) probele practice;
ales : )
Evaluarea inițială se desfășoară:
a) la începutul anului școlar;
b) pe parcursul întregului an școlar;
c) la sfârșitul anului școlar;
d) la începutul semestrului;
e) tot timpul;
les : )
Itemii de completare sunt:
a) obiectivi;
b) semiobiectivi;
c) subiectivi;

Factorul perturbator al evaluării didactice caracterizat prin faptul că aprecierea se realizează prin
extinderea unor calități secvențiale la întreaga conduită didactică a elevului este reprezentat de:
a) „efectul de anticipaţie” sau „Pygmalion”;
b) efectul halo;
c) efectul de feedback
d) efectul de ordine

12
”Efectul halo” reprezintă:
a) supraaprecierea rezultatelor unor elevi sub influenţa impresiei generale bune despre aceştia;
b) subaprecierea rezultatelor unor elevi sub influența unei impresii mai puțin favorabile despre
aceștia;
c) comparații cu rezultele obținute de alți elevi;

Efectul de ancorare reprezintă:

a) supraevaluarea unor rezultate, mai putin frecvente, care vor constitui baza unor noi grile de
corectare a raspunsurilor;
b) menținerea evaluării la un nivel constant;

Efectul de anticipaţie” sau „Pygmalion” se referă la faptul că:

a) ideile, opiniile evalautorului influențează aprecierea rezultatelor eelvului;
b) exprimă faptul că aprecierea rezultatelor unor elevi este puternic influenţată de părerea
nefavorabilă pe care profesorul şi-a format-o despre elev;

”Efectul de contrast/de ordine” constă în:

a) accentuarea diferenţelor dintre performanţele unor elevi;
b) accentuarea diferenţelor dintre performanţele obținute de același elev în momente diferite;

Eroarea logică este:

a) acţiunea de substituire a obiectivelor relevante şi a parametrilor importanţi ai evaluării prin
obiective secundare ca: forma şi acurateţea paginii, sistematica expunerii, gradul de
conştiinciozitate şi perseverenţa elevului;
b) generată de starea de oboseală a evaluatorului;

Ecuaţia personală a examinatorului se referă la faptul că:

a) unii profesori sunt mai generoşi, utilizând notele mari;
b) unii profesori sunt mai exigenţi;

Subiect 1
În procesul de instruire, cadrul didactic și elevii acționează prin intermediul unor metode de
predare-învățare, iar calitatea activității lor este influențată de acestea. Pornind de la această
idee, realizați o prezentare a metodelor didactice, având în vedere următoarele repere.
- explicarea conceptelor: metodologie didactică, metodă didactică, procedeu didactic;
- prezentarea funcțiilor metodelor didactice;
- descrierea a două metode didactice.
Subiect 2
Prezentați comparativ două metode comlementare/alternative de evaluare având în vedere:
- descrierea specificului fiecăruia dintre cele două metode de evaluare;
- menționarea a două asemănări, respectiv două deosebiri dintre cele două metode de
evaluare;
- precizarea a câte două avantaje ale utilizării fiecăruia dintre cele două metode în cadrul
procesului de evaluare;

Subiect 3
Obiectivitatea în notare este afectată de anumite circumstanțe care pot induce variații destul
de semnificative, relevate fie la același examinator în momente diferite, fie la examinatori
diferiți.
Prezentați trei erori de evaluare.
Ilustrați erorile de evaluare descrise prin câte un exemplu.

13
Subiect 4
Evaluarea școlară reprezintă un ansamblu de activități având drept scop fundamental
perfecționarea procesului educativ și a rezultatelor acestuia.
Prezentați trei dintre funcțiile evaluării.
Exemplificați modul de manifestare a funcțiilor prezentate, prin referire la câte o situație
concretă pentru fiecare dintre funcții.

14