TRUE/FALSE

1. Procesul de invatamant este singura forma de organizare a activitatii

instructiv-educative F
2. Obiectul de studiu al didacticii este formarea personalitatii elevului.F
3. Intentionalitatea procesului de invatamant se concretizeaza obiective
instructive si educative.A
4. Principiile procesului de invatamant constituie normativitatea activitatii
didactice.A
5. Principiul insusirii active si constiente mai este cunoscut si sub
denumirea de principiul intuitiei. F
6. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor este un principiu care vizeaza
continutul invatamantului. F
7. O metoda de invatamant poate deveni, intr-o situatie noua, procedeu al
altei metode.A
8. Metoda explicatiei se bazeaza pe demersul rationamentului inductiv (de
la exemple, cazuri particulare, la definitii).F
9. Prin utilizarea metodelor cu caracter expozitiv, activitatea elevilor este
redusa.A
10. Invatarea prin descoperire se bazeaza pe mai multe tipuri de
rationament.A
11. Problematizarea este o varianta moderna a conversatiei euristice.A
12. Modelul utilizat in metoda modelarii poate fi un obiect concret, la
dimensiuni reale.F
13. In activitatile bazate pe actiune directa (operationale), sunt utilizate ca
metode invatamant observarea si modelarea.F
14. Descoperirea pe cale deductiva utilizeaza ca procedeu metoda
explicatiei.A
15. si!urarea conexiunii inverse este o etapa a lectiei mixte.A
16. In conditiile evaluarii formative (continue), proba de evaluare scrisa
trebuie sa realizeze clasificarea elevilor dupa notele obtinute. F
17. "valuarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din
intrea!a materie.
18. #n test poate fi utilizat in toate metodele de evaluare (orale, practice,
scrise)
19. Principiul conform caruia $procesul de predare in sensul traditional al
cuvantului nu este decat unul dintre instrumentele care pot fi utilizate
pentru a-i ajuta pe elevi sa invete% constituie unul din principiile care stau
la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. F"D, &''()
20. Principiul conform caruia $accentul activitatii de invatare trebuie sa fie pe
profesor si nu pe persoana care invata% constituie unul din principiile care
stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. F"D, &''() F
21. Principiul conform caruia $rolul profesorului este acela de subordona
procesul de invatare al elevilor% constituie unul din principiile care stau la
baza invatarii eficiente centrate pe elev sunt (cf. F"D, &''() F
22. Principiul conform caruia $profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa
a elevilor in planificarea si gestionarea propriului lor proces de invatare
prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare atat in sala de
clasa, cat si in afara ei.% constituie unul din principiile care stau la baza
invatarii eficiente centrate pe elev (cf. F"D, &''()
23. Principiul conform caruia $luati individual, elevii pot invata in mod eficient
in moduri foarte diferite% constituie unul din principiile care stau la baza
invatarii eficiente centrate pe elev (cf. F"D, &''()
24. Principiul conform caruia $profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa
a elevilor in planificarea si gestionarea propriului lor proces de invatare
prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare numai in sala de
clasa.% constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente
centrate pe elev (cf. F"D, &''()F
25. Factorii constitutivi-esentiali ai stilului de invatare sunt) modul de
or!anizare a cunoasterii, prelucrarea informatiei.F
26. *tilul de invatare analitic opereaza cu foarte multe ar!umente.A
27. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in
procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare democratic.A
28. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in
procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare autoritar.F
29. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in
procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare laisse-faire.F
30. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in
procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare dominator.F
31. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in
procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare fratern.F
32. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in
procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare ritualic.F
33. Profesorul care incura+eaza elevii sa rezolve probleme este este
caracterizat ca fiind non-directiv.
34. Profesorul care incura+eaza elevii sa rezolve probleme este caracterizat
ca fiind directiv.F
35. Profesorul care rezolva toate problemele !rupurilor este caracterizat ca
fiind non-directiv.F
36. Profesorul care rezolva toate problemele !rupurilor este caracterizat ca
fiind directiv.
37. "tapele invatarii active sunt) prezentarea, aplicarea si revizuirea.
38. "tapele invatarii active sunt predarea in vederea invatarii active si
diferentierea instruirii.F
39. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt) masurarea,
aprecierea si decizia.
40. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt masurarea si
aprecierea.F
41. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si
conditiile, resursele utilizate.
42. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si
rezultatele dorite
43. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si
rezultatele dorite.F
44. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si
conditiile, resursele utilizate.F
45. ,otarea prin raportare la obiective este denumita si evaluare criteriala.
46. ctivitatile de evaluare scolara au impact asupra proceselor de predare-
invatare.
47. Orice modificare substantiala in planul predarii sau invatarii are efecte in
plan evaluativ si invers.
48. ctivitatile evaluative sunt capabile sa realizeze cunoasterea si
aprecierea sc-imbarilor produse la elevi in planul ac-izitiilor co!nitive,
celelalte ac-izitii din planul personalitatii, fiind masurate prin alte
instrumente.F
49. ctivitatea de evaluare a rezultatelor scolare reprezinta un tip specific de
activitate, fiind izolata de actiunile de instruire si de invatare.F
50. #nul dintre principiile care stau la baza invatarii eficiente este urmatorul)
./uati individual, elevii pot invata eficient in moduri diferite.%
51. *tilul de predare se defineste prin modul specific al unui educator de a
or!aniza si conduce procesul didactic. "l prezinta cateva caracteristici)
este totdeauna personal, este relativ constant si este dinamic.
52. .Diferentierea instruirii% se caracterizeaza prin faptul ca profesorul
clarifica ceea ce este important in materia lui, intele!e si respecta
diferentele intre elevi, iar performanta este inteleasa in termeni de
dezvoltare maxima a potentialului si succes individual.
53. Metoda %conversatia euristica% consta in formularea cu abilitate a unor
intrebari, in alternanta cu raspunsuri de la elevi, destinate descoperirii de
noi date, informati
54. Principiul inte!rarii teoriei cu practica se bazeaza pe relatia psi-olo!ica
intre invatare si dezvoltare si vizeaza respectarea particularitatilor
individuale.F
55. Problematizarea nu este considerata o metoda valoroasa deoarece nu
orienteaza !andirea elevilor spre rezolvarea independenta de
problemelor.F
56. ctivitatea de evaluare nu influenteaza componentele structurii
procesului de invatamant.F
57. "valuarea formativa se or!anizeaza la inceputul unui pro!ram de
instruire sau c-iar in perspectiva acestuia.F
58. Principala diferenta dintre evaluarea criteriala si evaluarea normativa
consta in modul in care sunt interpretate rezultatele.
59. Itemii dintr-un test peda!o!ic reprezinta sarcini de evaluare ce
evidentiaza le!atura permanenta cu continuturile esentiale ale disciplinei,
prin raportarea la finalitatile corespunzatoare (obiective de referinta 0
competente specifice) ariei curriculare din care face parte disciplina
scolara.
60. 1ea mai precisa evaluare este scala binara admis0respins.
61. firmatia) .Ionescu 2oxana are media anuala ',&34 este prima din clasa.%
"ste o evaluarea normativa.
62. firmatia) .Ionescu 2oxana are media anuala ',&34 obiectivul ei pentru
acest an era media ',53.% este o evaluare criteriala.
63. 2aportarea rezultatelor la obiectivele 0 finalit67ile procesului de
8nv676m9nt relev6 calitatea func7ion6rii componentelor sale.
64. Orice metod6 include 8n structura sa un num6r de opera7ii ordonate 8ntr-o
anumit6 succesiune lo!ic6.
65. *trate!ia didactic6 reprezint6 o modalitate de abordare a pred6rii,
8nv676rii :i evalu6rii, ce const6 8ntr-o combinare optim6 a metodelor,
mi+loacelor :i formelor de or!anizare a procesului instructiv-educativ.
66. Proiectarea activit67ii de evaluare se realizeaz6 concomitent cu
proiectarea demersului de predare ; 8nv67are, 8n deplin6 concordan76 cu
acesta.
67. Proiectarea unit67ii de 8nv67are nu se identific6 cu proiectarea unui sistem
de lec7ii.F
68. Didactica postmodern6 (a II-a +um6tate a secolului <<) concepe procesul
de 8nv676m9nt ca activitate de predare-8nv67are-evaluare, proiectat6 8n
sens curricular prin centrarea pe obiective :i realizarea coresponden7ei
peda!o!ice dintre obiective - con7inuturi - metodolo!ie - evaluare.
69. Didactica tradi7ional6 (*ec =II- <I<) concepe procesul de 8nv676m9nt mai
ales ca activitate de predare, 8n care rolul prioritar revine cadrului
didactic.
70. Obiectivele procesului de nvmnt repre!int orientrile v"lorice "le
"ctivitilor or#"ni!"te n "cest c"dru$ l" nivel #ener"l$ speci%ic &i concret.'
MULTIPLE CHOICE
1. Teoria si metodologia instruirii are calitatea unei stiinte peda!o!ice
fundamentale si care este inclusa, de re!ula, in structura pedagogiei
generale sub numele de)
".
peda!o!ia instruirii
b.
psi-opeda!o!ia instruirii
c.
didactica !enerala
d.
didactica specialitatii
e.
didactica speciala
2. Obiectul de studiu specific >eoriei si metodolo!iei instruirii este)
".
activitatea de invatare
b.
metodele de invatamant
c.
procesul de invatamant
d.
activitatea de predare
e.
proiectarea didactica
3. Precizati structura de actiune sau activitatile didactice principale
(fundamentale) in procesul de invatamant)
".
metode, te-nici, strate!ii
b.
resurse te-nico-materiale
c.
predarea, invatarea, evaluarea
d.
continutul si timpul de invatare
e.
resursele umane si relatiile peda!o!ice stabilite intre acestea
4. Proiectarea predarii eficiente presupune realizarea urmatoarelor operatii
pedagogice specifice)
".
Formularea obiectivelor, comunicarea interactiva a
continutului4 indrumarea activitatii elevilor4 aprecierea
rezultatelor obtinute.
b.
*electarea continutului, comunicarea interactiva a
continutului4 indrumarea activitatii elevilor4 aprecierea
rezultatelor obtinute.
c.
1omunicarea interactiva a continutului4 indrumarea
activitatii elevilor4 aprecierea rezultatelor obtinute.
5. 1lasificarea in obiective !enerale, obiective intermediare, obiective
concrete, comportamentale este realizata in functie de)
".
nivelul de complexitate
b.
sistemul de invatamant
c.
nivelul de !eneralitate
d.
taxonomiile proiectate
e.
selectarea continuturilor
6. 1lasificarea in obiective co!nitive, obiective afective, obiective
psi-omotrice, comportamentale este realizata in functie de)
".
nivelul de complexitate
b.
sistemul de invatamant
c.
perspectiva psi-olo!ica
d.
taxonomiile proiectate
e.
selectarea continuturilor
7. Pentru eficientizarea procesului de invatamant contemporan, se
recomanda a se pune accentul pe)
".
activitatea de predare, cu respectarea principiilor didactice
b.
activitatea de invatare, cu respectarea teoriilor invatarii
c.
activitatea de evaluare, cu respectarea normelor docimolo!ice
d.
activitati de or!anizare a predarii, astfel incat sa fie facilitata
invatarea
e.
activitati de or!anizare a invatarii, astfel incat sa fie facilitata
proiectarea didactica
8. $O serie de comportamente ale elevilor sunt interpretate ca deviante de
catre profesor si in consecinta poate adopta o atitudine coercitiva sau
poate opta pentru o atitudine deschisa%. Din perspectiva
comportamentului social observabil al profesorului, ca persoana care
atribuie si evalueaza $rolurile% elevilor, aceasta este o caracteristica a)
".
stilului ne!ociator
b.
stilului dominator
c.
stilului fratern
d.
stilului autoritar
e.
stilului democratic
9. Precizati care din urmatoarele concepte su!ereaza cel mai bine le!atura
dintre evaluator si evaluat pe tot parcursul procesului didactic, pe de o
parte, si le!atura activitatii de evaluare cu activitatea de predare si de
invatare, pe de alta parte)
".
evaluare (evaluation)
b.
assessement (lat.assidere a sta lan!a
c.
masurare
d.
apreciere
e.
decizie
10. >eoria si metodolo!ia instruirii studiaza)
".
1onceperea, or!anizarea si desfasurarea procesului de
invatamant.
b.
plicarea didacticii la predarea unei anumite discipline.
c.
Posibilitatile de predare la diferite niveluri ale ariilor curriculare.
d.
2aportul dintre obiective si continut.
e.
1ontextul social care influenteaza procesului de invatamant.
11. Problematica didacticii !enerale cuprinde)
".
Finalitatile procesului de invatamant, continutul invatamantului,
analiza procesului de invatamant (de la obiective spre alte
elemente ale structurii de baza), principiile didactice, metodele
de invatamant, or!anizarea activitatii scolare.
b.
Principiile procesului de invatamant, teoria si metodolo!ia
obiectivelor educationale, continutul invatamantului, metodolo!ia
instruirii, mi+loace de invatamant si strate!ii didactice, moduri si
forme de or!anizare a procesului de invatamant, evaluarea
randamentului scolar, proiectarea peda!o!ica.
c.
mbele variante.
12. Modele de predare formativ-persuasive)
".
*unt bazate pe metode activ-participative, calitatea predarii-
invatarii fiind mereu evaluata.
b.
*timuleaza procesele co!nitive lo!ice (!andirea si memoria
subordonate !andirii).
c.
1oreleaza predarea cu nivelul si calitatea de invatare,
controleaza si diri+eaza invatarea.
d.
u ca scop formarea de deprinderi pentru rezolvarea unor
probleme si situatii-problema.
e.
corda o atentie prioritara factorilor psi-olo!ici, de natura
empatica intre profesor si elev si intre elevi.
13. /a nivel macrostructural procesului de invatamant se or!anizeaza)
".
Pe niveluri, trepte, cicluri, ani de studii, arii curriculare, discipline
scolare.
b.
Pe ani de studii, pe !rupe, discipline scolare, individual.
c.
,umai pe ani de studii si arii curriculare.
d.
,umai pe niveluri de invatamant.
e.
,umai pe arii curriculare.
14. Obiectivele procesului de invatamant reprezinta)
".
#na din modalitatile prin care se exprima corelatia dintre
societate si actiunea educationala pe o perioada nedefinita.
b.
O anticipare pe plan mintal a rezultatelor.
c.
O reflectare anticipata a rezultatului invatarii ce se produce in
cadrul unei secvente eductionale.
d.
Orientari valorice care stabilesc politica !enerala a procesului de
invatamant la nivel national.
e.
O exprimare a valorii continutului invatamantului la nivel
macrostructural.
15. Finalitatile procesului de invatamant sunt)
".
Obiectivele !enerale, intermediare si concrete.
b.
Obiectivele !enerale, specifice si operationale.
c.
Idealul, scopurile si obiectivele.
d.
Performantele si competentele.
e.
1unostintele, priceperile si deprinderile.
16. #na din caracteristicile elevului care invata eficient este)
".
Provine dintr-un mediu social mai avanta+at decat alti copii.
b.
re o baza materiala mai buna decat alti copii.
c.
re frati si surori.
d.
Ii place muzica.
e.
Isi controleaza sentimentele in maniera adecvata.
17. *tilul de invatare reprezinta un demers coerent prin care subiectul isi
exprima preferinta pentru)
".
O anumita atitudine fata de !rupul de elevi.
b.
O anumita atitudine vizavi de volumul de informatie.
c.
#n anumit mod de comunicare cu cadrul didactic.
d.
#n anumit mod de a se an!a+a in procesul cunoasterii.
18. Pentru a spri+ini instruirea centrata pe elev si utilizarea metodolo!iilor
moderne peda!o!ia moderna pune accentul pe)
".
*timularea invatarii active si diferentierea metodelor de predare.
b.
*timularea invatarii active si diferentierea instruirii.
c.
*timularea invatarii active si diferentierea evaluarii.
d.
Diferentierea metodelor de predare si diferentierea instruirii.
e.
Diferentierea instruirii si diferentierea evaluarii.
19. *istemul de invatamant pe clase si lectii este initiat in sec al <=II-lea de)
".
?erbart.
b.
Diester@e!.
c.
Pestalozzi.
d.
1omenius.
e.
>-orndiAe.
20. Principalele tipuri de lectie sunt) lectia de comunicare0de dobandire de
cunostinte4
lectia de recapitulare, sistematizare si consolidare a cunostintelor4 lectia
de evaluare4 lectia combinata sau mixta si)
".
/ectia de formare a priceperilor si deprinderilor.
b.
/ectia de aplicare a cunostintelor.
c.
/ectia de formare a abilitatilor.
21. 1e metoda este o varianta a discutiei in !rup, avand ca obiectiv
producerea de idei noi sau !asirea celei mai bune solutii pentru o
problema de rezolvat, prin participarea membrilor !rupuluiB
".
1onversatia de verificare si apreciere.
b.
1onversatia de fixare si consolidare.
c.
Crainstormin!.
d.
Problematizarea.
22. Metoda .P-illips D ; D% consta in)
".
2ezolvarea a D sarcini in D minute.
b.
2ezolvarea sarcinii in !rupuri de cate D elevi in timp de D
minute.
c.
2ezolvarea a D sarcini in !rupuri de cate D elevi.
23. 1e metoda consta in etalarea unor situatii tipice, reprezentative pentru o
clasa de fenomene, ale caror trasaturi sunt cercetateB
".
*tudiul de caz.
b.
*imularea (Eoc de rol).
c.
Metoda cubului.
d.
"xpunerea.
24. 1artile, cursurile, indrumatoarele, cule!erile de texte, cule!erile de
exercitii si probleme, revistele de specialitate sunt)
".
Mi+loacele de substitutie.
b.
Mi+loace obiectuale.
c.
Mi+loace ideative.
d.
Mi+loace actionale.
e.
Mi+loacele .Futenber!%.
25. 1ele patru niveluri a modelului de proiectare curriculara sunt)
".
Or!anizarea activitatii4 planificarea !lobala a activitatii didactice4
realizarea activitatii didactice4 finalizarea activitatii.
b.
Or!anizarea activitatii, realizarea scenariului, evaluarea,
concluziile de final.
c.
Planificarea !lobala a activitatii didactice, analiza strate!iei de
predare, aplicarea strate!iei4 evaluarea planificarii.
26. ran+ati in ordine etapele lectiei mixte)
. Moment or!anizatoric.
C. =erificarea si aprecierea rezultatelor.
1. Diri+area invatarii sau 1omunicarea (asimilarea) noilor cunostinte.
D. 1aptarea atentiei.
". Fixarea notiunilor esentiale.
F. 2eactualizarea cunostintelor anterioare.
F. 1onexiunea inversa (feed-bacA).
?. >ransferul cunostintelor.
".
,F,",D,F,1,C,?,I.
b.
,D,F,1,",F,C,?.I.
27. "senta carui principiu vizeaza cunostintele si deprinderile stipulate prin
planuri, pro!rame, manuale, activitati practice ; sa fie astfel selectate,
articulate si expuse incat ele sa poata fi asimilate si valorificate optim de
catre eleviB
".
Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare.
b.
Principiul intuitiei.
c.
Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor.
d.
Principiul accesibilitatii cunostintelor, deprinderilor, priceperilor.
e.
Principiul participarii active si constiente a elevului in activitatea
de predare, invatare, evaluare.
28. 1ele trei concepte care definesc actul evaluativ sunt)
".
naliza, masurarea, si aprecierea.
b.
Masurarea, aprecierea si decizia.
c.
Observatia, analiza si aprecierea.
d.
Observatia, analiza si decizia.
e.
Observatia, masurarea, si aprecierea.
29. Functiile !enerale ale evaluarii sunt)
".
Functia constatativa si functia dia!nostica.
b.
Functia pro!nostica si functia evaluativa.
c.
Functia evaluativa, functia pro!nostica si functia dia!nostica.
d.
Functia constatativa, functia dia!nostica si functia pro!nostica.
30. 1ompletati enuntul) .( ... ) este modul traditional de verificare a pre!atirii
elevilor care intervine dupa un ansamblu de sarcini de invatare care pot
corespunde unui capitol, unei unitati de invatare, unui semestru, an sau
ani scolari.%
".
"valuarea initiala.
b.
"valuarea formativa.
c.
"valuarea sumativa.
31. 1onversatia de verificare, interviul, verificarea orala pe baza de ima!ini,
povestirea sau repovestirea, citirea unor dialo!uri incomplete, verificarea
orala cu statut de examen sunt te-nici de realizare a examinarilor)
".
Finale
b.
Formale
c.
Orale
d.
*colare
32. 1ompletati enuntul) ( ...) pot fi clasificate in) probe de control curent
(extemporale)4 probe de evaluare periodica4 probe semestriale (teze).
".
Probele scrise.
b.
Probele co!nitive.
c.
Probele institutionale.
33. 1alitatile unei probe (test) sunt)
".
Fidelitatea, validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea.
b.
Fidelitatea, dia!nosticitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea.
c.
=aliditatea, obiectivitatea, aplicabilitatea, spontanietatea.
34. ran+ati in ordine etapele elaborarii unei probe scrise)
."laborarea 0 redactarea probei de evaluare.
C.*tabilirea scopului si a functiilor unei probe.
1.*tabilirea continuturilor esentiale si a obiectivelor operationale
corespunzatoare.
".
, C, 1.
b.
C, 1, .
c.
C, 1, .
d.
C, , 1.
e.
, 1, C
35. 1ompletati enuntul) .( ...) reflecta dobandirea unor competente la o
anumita disciplina si intr-un timp determinat. "ste un instrument complex
care reuneste intr-un dosar toate elementele reprezentative pentru
activitatea de invatare desfasurata.%
".
Fisele de activitate personala a elevilor.
b.
Portofoliul.
c.
Probele practice.
d.
>oate variantele.
36. ,otarea cu a+utorul literelor este specifica tarilor)
".
rabe.
b.
n!lo-saxone.
c.
"uropene.
d.
*ud-mericane.
e.
mericii /atine.
37. #nul din cele mai vec-i sistemele de notare, care se mai utilizeaza in
invatamantul prescolar este)
".
,otarea prin calificative.
b.
,otarea prin culori.
38. *anctionarea prin nota a unor erori sau lipse de cunostinte, c-iar si
atunci cand acestea nu au fost asimilate de marea ma+oritate a elevilor
clasei sau nu constituie concepte-c-eie, vizate de obiectivele pro!ramei
se numeste)
".
,otarea strate!ica.
b.
,otarea .sanctiune%.
c.
,otarea .speculativa%.
d.
,otarea .etic-eta%.
39. 1erinte privind implicarea elevilor in procesul de invatamant prin efort de
!andire si efort personal de inte!rare a noilor cunostinte in sistemul
cunostintelor anterioare sunt formulate prin)
".
principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor
b.
principiul sistematizarii si continuitatii in invatamant
c.
principiul insusirii temeinice
d.
principiul insusirii active si constiente a cunostintelor, priceperilor
si deprinderilor
e.
principiul unitatii dintre senzorial si rational in procesul de
invatamant
40. Insusirea de cunostinte, formarea de capacitati intelectuale se realizeaza
intr-un timp foarte scurt prin utilizarea)
".
metodelor de comunicare orala
b.
metodelor de comunicare scrisa
c.
metodelor de descoperire
d.
metodelor bazate pe contactul cu realitatea
e.
metodelor bazate pe actiune directa
41. Metoda cu a+utorul careia, prin intrebari succesive, elevii sunt condusi
spre dobandirea de cunostinte noi este)
".
problematizarea
b.
conversatia euristica
c.
conversatia introductiva
d.
conversatia de clasificare
e.
conversatia de aprofundare
42. >ransmiterea unei cantitati mari de informatie intr-un timp foarte scurt
este un avanta+ pe care-l ofera utilizarea)
".
conversatiei euristice
b.
problematizarii
c.
exercitiului
d.
expunerii
e.
demonstratiei
43. Perceperea materialului didactic este bine sa se faca prin intermediul a
cat mai multor analizatori. ceasta este o cerinta comuna pentru)
".
metoda exercitiului si principiul insusirii temeinice
b.
metoda demonstratiei si principiul corelatiei dintre senzorial si
rational (principiul intuitiei)
c.
metoda explicatiei si principiul respectarii particularitatilor de
varsta si individuale (principiul accesibilitatii)
d.
metoda modelarii si principiul le!arii teoriei de practica
e.
metoda +ocului de rol si principiul conexiunii inverse
44. Formarea priceperilor si a deprinderilor se realizeaza prin)
".
metoda conversatiei cate-etice
b.
metoda demonstratiei
c.
metoda explicatiei
d.
metoda exercitiului
e.
metoda problematizarii
45. *tabiliti care din afirmatiile de mai +os nu caracterizeaza mijlocele de
invatamant)
".
mimi+loacele de invatamant indeplinesc functii formative si
infinformative
b.
mi+loacele audio-video dezvolta operatiile de abstractizare si
!eneralizare
c.
mi+loacele de invatamant sustin activitatea independenta
46. Precizati metoda de invatamant care poate constitui procedeu al
metodelor de verificare orala)
".
problematizarea
b.
exercitiul
c.
conversatia cate-etica
d.
conversatia euristica
e.
activitatea cu manualul
47. "valuarea sumativa0cumulativa se realizeaza)
".
la inceputul procesului de invatamant
b.
imediat dupa inceputul noului pro!ram
c.
imediat dupa evaluarea formativa
d.
la sfarsitul unei structuri unitare din punct de vedere
tematic
e.
concomitent cu evaluarea formativa, atunci cand se pun
note
48. =ariabilitatea aprecierilor rezultatelor elevilor, cauzata de influenta notelor
date de alti profesori, este o .eroare de evaluare% denumita)
".
efect de contrast
b.
efect de anticipatie
c.
efect de contaminare
d.
efect bland
e.
efect PG!malion
49. =erificarea tuturor elevilor si a intre!ii materii este realizata prin te-nicile
strate!iei de)
".
"valuare initiala
b.
"valuare cumulativa
c.
"valuare formativa
50. curatetea si asezarea in pa!ina, efortul depus de elev, !radul de
constiinciozitate primeaza fata de obiectivele evaluarii in)
".
eroarea lo!ica (eroarea constanta)
b.
efectul de ordine
c.
efectul -alo
d.
notarea etic-eta
e.
efectul de ancorare
51. *ubaprecierea performantelor elevilor, ca urmare a parerii nefavorabile
pe care educatorul si-a format-o despre capacitatile acestora
caracterizeaza)
".
eroarea lo!ica
b.
efectul de ordine
c.
efectul -alo
d.
efectul pG!malion
e.
efectul de ancorare
52. Fasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de invatare.
&. *tilul analitic. . "xaminarea partiala a materialului de
studiu ,ar!umentarea concluziilor.
H. *tilul sintetic. C. 1apacitate mare de or!anizare !lobala
a materialului.
".
&, HC
b.
&C, H.
53. Fasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de invatare.
&. *tilul independent de camp . 1oncentrare pe detaliu.
H. *tilul dependent. C. Domina spiritul lo!ic, atitudine
neutra in interpretare.
".
&, HC
b.
&C, H
54. Fasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de predare.
&. *tilul autoritar. . 1olaborare si cooperare intre profesor si elevi.
H. *tilul democratic. C. cceptarea deciziilor si initiativelor din partea
elevilor.
I. *tilul lassaise faire. 1. /imitarea initiativei elevilor.
".
&, HC, I1.
b.
&C, H1, I.
c.
&, H1, IC.
d.
&1, H, IC.
e.
&C, H, I1.
55. Fasiti corespondenta dintre coloane.
&. Obiective co!nitive pot fi exprimate prin verbele)
H. Obiective afective pot fi exprimate prin verbele)
I. Obiective psi-omotorii pot fi exprimate prin verbele)
. . percepe%, .a executa%, .a realiza%.
C. . defini%, .a demonstra%, .a identifica%.
1. . accepta%, .a sustine%, .a aprecia%.
".
&, HC, I1
b.
&C, H1, I
c.
&1, H, IC
d.
&, H1, IC
e.
&C, H, I1
56. Fasiti corespondenta dintre coloane pentru distorsiunile de apreciere a
rezultatelor scolare.
&.."fectul -alo%. . *upraaprecierea rezultatelor unor elevi.
H.."fectul de anticipatie%. C. *ubaprecierea performantelor elevilor.
".
&, HC
b.
&C, H