Curriculum Pedagog de Recuperare 2008

PEDAGOG DE RECUPERARE
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Anexa nr. 4 la Ordinul MEdCT nr. 5173 din 29.08.2008
CURRICULUM
2008
1
Autori:
Ruxanda Jinaru – Profesor gr. l, director Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”
Timisoara
Fulvia Detesan - Profesor gr. ll, director adj. Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria
Hilfe” Timisoara
Ana Maria Dragodan – Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”
Timisoara
Daniela Stancu – Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” Timisoara
Camelia Cean - Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” Timisoara
Eugenia Negomireanu - Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”
Timisoara
Florin Flueras - Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” Timisoara
Dr. Mihaela Pantazescu – Profesor, medic neuropsihiatru, Scoala Postliceala PDR „Olga
Sturdza” Iasi
Irina Prigoreanu – Profesor Psihopedagog, director adj. Scoala Postliceala PDR „Olga
Sturdza” Iasi
Geanina Albu – Profesor, director Scoala Postliceala PDR „Olga Sturdza” Iasi
Dr. Walter Gebhardt – Director Fundatia Bavaria Romania pentru Asistenta Sociala in
Romania
Ruxandra Gebhardt-Dianu, Psiholog, director adjunct Scoala Postliceala PDR
„Friedrich Müller”, Sibiu
Marian Ionescu – Profesor, Director Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu
Drd. Sorina Georgeta Corman – Profesor Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”,
Sibiu
Doina Zaharia - Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu
Luminita Sevestrean – Profesor, Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu
Eugen Jitariuc - Profesor Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu
Cosmin Corman – expert Consiliul Judetean Sibiu
Consultanţă:
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL
ŞI TEHNIC
Paula POSEA – expert CNDIPT
2
PLAN DE INVATAMANT
CALIFICAREA: PEDAGOG DE RECUPERARE
ANUL I
MODULUL TOTAL ORE/AN

Modulul I: Total ore/an 60
Comunicare profesionala din care: pregatire practică 30
Modulul II: Total ore/an 120
Comunicare profesionala in limba moderna din care: pregatire practică 60
Modulul III: Total ore/an 60
Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată din care: pregatire practică 30
Modulul IV: Total ore/an 60
Pedagogie generala din care: pregatire practică 30
Modulul V: Total ore/an 120
Pedagogie de recuperare din care: pregatire practică 60
Modulul VI: Total ore/an 60
Pedagogia jocului din care: pregatire practică 30
Modulul VII Total ore/an 120
Autonomie personala si sociala din care: pregatire practică 60
Modulul VIII Total ore/an 120
Educatie fizica si sport din care: pregatire practică 60
Modulul IX Total ore/an 60
Educatie plastica din care: pregatire practică 30
Modulul X Total ore/an 60
Educatie muzicala din care: pregatire practică 30
Modulul XI Total ore/an 60
Bazele psihologiei din care: pregatire practică 30
Modulul XII Total ore/an 120
Ingrijire-notiuni generale din care: pregatire practică 60
Modulul XIII Total ore/an 60
Proiectarea activitatilor specifice din care: pregatire practică 30
Modulul XIV Total ore/an 60
Consilierea activitatilor practice din care: pregatire practică 30
Modulul XV Total ore/an 60
Elemente de gospodarire din care: pregatire practică 30
Modulul XVI Total ore/an 60
Literatura pentru copii si tineret din care: pregatire practică 30
Modulul XVII Total ore/an 120
Asistenta sociala si structuri organizationale din care: pregatire practică 60
Modulul XVIII Total ore/an 60
Mangementul timpului liber din care: pregatire practică 30
3
ANUL II
MODULUL TOTAL ORE/AN

Modulul I: Total ore/an 60
Managementul calitatii din care: pregatire practică 30
Modulul II: Total ore/an 60
Managementul proiectului din care: pregatire practică 30
Modulul III: Total ore/an 60
Pedagogii alternative din care: pregatire practică 30
Modulul IV: Total ore/an 60
Elemente de ludoterapie din care: pregatire practică 30
Modulul V: Total ore/an 60
Educatie prin mass-media din care: pregatire practică 30
Modulul VI: Total ore/an 120
Educatie psihomotrica din care: pregatire practică 60
Modulul VII Total ore/an 60
Educatie spirituala din care: pregatire practică 30
Modulul VIII Total ore/an 60
Abilitare manuala din care: pregatire practică 30
Modulul IX Total ore/an 60
Elemente de meloterapie din care: pregatire practică 30
Modulul X Total ore/an 60
Psihopedagogie speciala din care: pregatire practică 30
Modulul XI Total ore/an 60
Psihosociologia grupului din care: pregatire practică 30
Modulul XII Total ore/an 60
Masuri de prim ajutor din care: pregatire practică 30
Modulul XIII Total ore/an 60
Psihopatologie din care: pregatire practică 30
Modulul XIV Total ore/an 120
Ingrijirea persoanei cu nevoi speciale din care: pregatire practică 60
Modulul XV Total ore/an 60
Notiuni medicale de baza din care: pregatire practică 30
Modulul XVI Total ore/an 60
Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu din care: pregatire practică 30
nevoi speciale
Modulul XVII Total ore/an 60
Tehnici de comunicare din care: pregatire practică 30
Modulul XVIII Total ore/an 60
Organizarea activitatilor specifice din care: pregatire practică 30
Modulul XIX Total ore/an 60
Consilierea activitatilor specifice din care: pregatire practică 30
4
Modulul XX Total ore/an 60

Managementul activitatilor casnice din care: pregatire practică 30
Modulul XXI Total ore/an 60
Informatica aplicata din care: pregatire practică 30
Modulul XXII Total ore/an 60
Munca in echipa multidisciplinara din care: pregatire practică 30
Total ore/an: 1440 ORE /AN din care 720 ore de practica si 720 ore de teorie.
36 saptamani din care 18 saptamani de teorie: 40 ore /saptamana
18 saptamani de practica: 40 ore/saptamana
TOTAL ore anul I + anul II = 2880
5
Modulul I, An I:
Titlul unităţii 1:
Comunicare profesională
Nota introductivă
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ face parte din pregătirea specifică din
anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.
În modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ se regăsesc abilităţile din unitatea
de competenţa tehnică specializată COMUNICARE PROFESIONALĂ.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:

1.1 Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă
1.2 Aplică tehnici de comunicare orală
1.3 Realizează şi prezintă un raport formal
Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.

Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALĂ
(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).
Nr. Unitate de
Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
crt. competenţă
1. Comunicare Competenţa 1.: Scopul comunicării:
profesională Elaborează  Primirea şi transmiterea informaţiilor,
strategii întreţinerea unor discuţii, prezentarea unor
pentru o informaţii
comunicare Surse de informaţii
eficientă  Informaţii interne şi externe, buletine
informative, manuale, seminare, rapoarte,
procese verbale, publicaţii de specialitate,
Internet, discuţii, statistici, documentaţie, mass-
media
Metode de comunicare
 Scrise, verbale, audio, informatizate
Metode de verificare a eficienţei
 Obţinerea feedback-ului, documentaţie
întocmită corect
Competenţa 2.: Strategii de ascultare
Aplică tehnici ~ În funcţie de: situaţie, ocazie, subiectul în cauză,
de comunicare vorbitori, metode de ascultare (activă sau pasivă)
Susţinere
~ În situaţii formale sau informale, în funcţie de
numărul de vorbitori (mare, mic, două persoane),
6
prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a

vocabularului, prin structură, prin comunicare non
verbală (gesturi, limbajul trupului, contactul
vizual), prin articulare
Argumentare
~ Idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate
contextului si interlocutorului
Facilitarea comunicării
~ Acceptă opinii diferite, încurajează discuţia,
asigură posibilitatea de exprimare, oferă feed-
back, stimulează creativitatea, încadrarea în timp,
viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul
de înţelegere al auditoriului, folosirea unui suport
specific
Competenţa 3.: Selectare
Realizează un  În funcţie de complexitatea temei, publicul
raport formal ţintă, relevanţa
Organizare
 Tipul informaţiei, succesiune logică, suportul
(grafica, standardul de prezentare, formatul)
Raport formal
 Document coerent, bine structurat, adecvat
scopului propus
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs în mod independent.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.
~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,
problematizarea, proiectul etc.
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraţie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
7
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,
numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura
astfel: 30 ore de instruire teoretică , 30 ore instruire practică.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor
privind COMUNICARE PROFESIONALĂ.
Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,
simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
8
Modulul II, An I:
Titlul unităţii:2
Comunicare profesională în limba modernă
Nota introductivă
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ face parte
din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor
vârstnice.
În modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ se
regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată COMUNICARE
PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60ore de teorie, 60 ore instruire practică .

2.1 Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de
sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative.
2.2 Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de
îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative.
2.3 Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale
semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu.
2.4 Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative,
în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
2.5 Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de
serviciu, în contexte profesionale semnificative

Unitatea de competenta:
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
Nr. Unitate de
crt. competenţă
2. Comunicare Competenţa 1.:  Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente
profesională Obţine pentru decodarea sensului global în mesaje orale
în limba informaţii prin care folosesc un limbaj complex şi conţin
modernă receptarea de vocabular specializat
mesaje orale,  Activităţi de serviciu, contexte sociale relevante
legate de pentru activitatea profesională (târguri,
îndeplinirea de conferinţe, întâlniri, şedinţe), situaţii formale,
sarcini de situaţii informale
9
serviciu, în  Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice

contexte necesare şi relevante pentru sarcinile de
profesionale serviciu, din mesaje orale diverse
semnificative  Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea
lor de informaţii factuale sau de altă natură
(legi, idei, concepte)
 Identificarea, cu ajutorul conţinutului,
intonaţiei şi al sensului implicit, a informaţiilor
privind priorităţi şi urgenţe
 Identificarea şi utilizarea de indicii verbale,
non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni
pentru clarificarea sensului unor elemente de
vocabular sau de accent nefamiliare
 Înţelegerea de instrucţiuni, solicitări şi întrebări
orale, care folosesc un limbaj complex şi conţin
vocabular specializat, şi realizarea de acţiuni
adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale
orală
Surse şi tipuri de mesaje orale
 Texte care conţin unele elemente de vocabular /
de accent nefamiliare, emise la viteză normală,
în diverse registre, de lungime variabilă: mesaje,
formale şi informale directe, emise clienţi,
colegi sau de cei din jur; discursuri, rapoarte,
conferinţe (inclusiv video-conferinţe);
prezentări (formale / informale) de produse /
servicii; transmisiuni radio/TV, anunţuri
publice; conversaţii telefonice, mesaje
telefonice înregistrate.
Informaţii obţinute
 Ideea principală (sensul global); informaţii,
inclusiv numerice, pe teme profesionale:
instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii;
informaţii factuale, inclusiv numerice, privind
specificaţii de procese, produse şi servicii; opinii,
puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră),
priorităţi.
Limbaj
 Limbaj şi structuri familiare şi mai puţin
familiare, în registre sociale şi profesionale
uzuale, termeni specifici mesajelor mass-media;
vocabular specific cu nivel mediu de
specializare, relevant pentru domeniul
ocupaţional, vorbire la viteză normală, varietăţi
de accent
Moduri de acţiune
 Întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal,
verificarea sensului prin alte surse; comunicarea
10
informaţiilor / detaliilor către alte persoane;

acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).
Competenţa 2.: ~ Identificarea şi localizarea promptă şi corectă de
Obţine informaţii şi opinii relevante pentru sarcini de
informaţii prin serviciu, în texte de specialitate
receptarea de ~ Identificarea sensului unor elemente de text
mesaje scrise nefamiliare prin utilizarea de materiale de
specializate, referinţă şi / sau de asocieri / conexiuni, atunci
legate de când este necesar
îndeplinirea de ~ Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii
sarcini de din diverse părţi ale unui text / din texte diferite,
serviciu, în în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu
contexte ~ Identificarea de şi discriminarea între informaţii
profesionale factuale, puncte de vedere, opinii şi atitudini
semnificative ~ Transferul de informaţii din texte de specialitate
în diverse forme de prezentare
~ Înţelegerea de reglementări, instrucţiuni, şi
recomandări specifice din texte care conţin limbaj
complex şi specializat şi realizarea de acţiuni
adecvate pe baza informaţiilor din astfel de texte
de specialitate
Contexte
~ Activităţi profesionale, contexte profesionale
formale, contexte profesionale informale,
contexte sociale relevante pentru activitatea
profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)
Tipuri de text
~ Texte, care conţin şi elemente de vocabular
nefamiliare, în diverse registre, de lungime
variabilă: documente profesionale specifice
specializării: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe
tehnice; texte de popularizare pe teme
profesionale: articole de presă, prezentări,
reclame, anunţuri; texte cu conţinut operaţional
profesional: corespondenţă, faxuri, circulare,
formulare, instrucţiuni cereri, reclamaţii, procese
verbale
Informaţii obţinute
~ Elemente cheie din documente relevante,
informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ
complexe, pe teme de interes comun; informaţii
profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale
unor produse şi servicii, evaluări; date privind:
materii prime, materiale şi produse finite, operaţii
şi procese tehnologice
Materiale de referinţă
~ Dicţionare; diagrame şi alte materiale vizuale;
instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, baze de
date, pagini Internet.
11
Forme de prezentare
~ Tabele, grafice, scheme; prezentări notiţe
Moduri de acţiune
~ Comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte
persoane; transferul informaţiilor în diverse forme
de prezentare; acţiuni proprii: realizarea de
operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de
decizii.
Competenţa 3.:  Oferirea şi solicitarea, în discuţii, de informaţii
Exprimă mesaje şi de instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini
orale în limbaj de serviciu, folosind expresii şi structuri variate
complex, în  Realizarea de prezentări orale de fapte, idei şi
contexte opinii profesionale, pregătite în prealabil,
profesionale folosind un limbaj specializat corect şi materiale
semnificative, în suport adecvate
scopul  Formularea clară, precisă şi structurată logic a
îndeplinirii de ideilor, faptelor şi opiniilor şi susţinerea lor cu
sarcini de argumente
serviciu  Oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când
informaţia / instrucţiunea nu este corect
înţeleasă de ceilalţi
 Exprimarea fluentă, cu intonaţie corectă şi într-
un registru adecvat contextului
 Utilizarea adecvată şi suficient de corectă a unei
varietăţi de termeni de specialitate comuni /
familiari şi de structuri lingvistice astfel încât să
se asigure comunicarea deplină a sensului, chiar
dacă există în text unele deficienţele de
pronunţie şi / sau intonaţie, de gramatică, şi /
sau de registru
Tipuri de informaţii
 Conversaţii şi prezentări de lungimi variate, care
conţin: informaţii factuale (inclusiv numerice),
idei, opinii; instrucţiuni, explicaţii, detalii de
operare, sfaturi; descrieri şi specificaţii de
obiecte, procese, operaţii
Tipuri de discurs
 Discuţii profesionale formale şi informale;
prezentări; scurte rapoarte profesionale
Contexte
 Contexte profesionale, situaţii specifice în
organizaţie, la locului de muncă; contexte
sociale care au legătură cu profesia (târguri,
conferinţe, întâlniri, şedinţe); contexte formale
şi contexte informale
Tipuri de prezentări
 Rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri);
demonstraţii operaţionale; prezentări
12
detaliate de procese / produse / servicii

Materiale suport pentru prezentări (dacă / când
e necesar)
 Notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de
lucru; imagini, grafice, scheme, folii, planşe,
obiecte (mostre), modele
Limbaj
 Fluent, la viteză normală, în diverse registre;
expresii specifice şi structuri variate; vocabular
specializat familiar, specific domeniului
ocupaţional.
Moduri de comunicare
 Faţă în faţă, individual sau în grup; la telefon,
robot telefonic.
Moduri de acţiune
 Comunicarea / transmiterea de informaţii /
instrucţiuni către interlocutor(i); susţinerea unei
prezentări .
Competenţa 4.:  Completarea de documente şi formulare
Elaborează profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale
mesaje scrise profesiei
specializate, în  Redactarea unor texte funcţionale mai
contexte complexe, specifice sarcinilor de serviciu, cu
profesionale folosirea de expresii şi structuri adecvate variate
semnificative, în  Transmiterea în scris, în limbaj specific clar şi
scopul precis, de informaţii corecte pe teme din
îndeplinirii de domeniul de specializare
sarcini de  Utilizarea de materiale de referinţă specifice
serviciu adecvate pentru a verifica corectitudinea
informaţiei şi limbii folosite
 Elaborarea de texte astfel încât deficienţele de
gramatică, ortografie şi / sau de registru nu
împiedică înţelegerea deplină a lor
 Adecvarea formatului şi limbajului la context,
la tipul de text şi la subiect
Tipuri şi formate de documente şi texte
funcţionale
 Formulare şi alte documente specifice
specializării (facturi, facturi pro-forma, oferte,
fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie,
documente de evidenţă, specificaţii, evaluări);
corespondenţă profesională: scrisori, note
circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail); dări
de seamă, procese verbale, minute, referate,
rapoarte. Formate formale; formate informale
Tipuri de informaţii
 În texte, care conţin şi elemente de vocabular
nefamiliare, în diverse registre, de lungimi
13
variate: informaţii factuale de specialitate

(inclusiv descrieri şi date tehnice), despre
produse şi servicii; aranjamente şi instrucţiuni
de serviciu; idei, opinii, puncte de vedere;
raportări privind desfăşurarea unor evenimente,
şedinţe, procese.
Limbaj
 Limbajul specific domeniului de specializare,
formule de comunicare standardizate, formule de
politeţe.
Teme specifice
 Organizarea locului de muncă; operaţii,
activităţi şi procese de producţie; calitatea
serviciilor / produselor.
Contexte
 Contexte profesionale, situaţii specifice în
organizaţie, la locului de muncă; contexte
sociale care au legătură cu profesia; contexte
formale; contexte informale.
Materiale de referinţă
 Dicţionare, glosare de termeni specializaţi /
sintagme specifice; documente normative şi
tehnice, reviste de specialitate, baze de date,
modele de documente şi formulare.
Competenţa 5.:  Participarea cu informaţii factuale şi cu opinii
Participă la proprii la discuţii profesionale, pe teme legate
interacţiuni de sarcini de serviciu
orale şi în scris  Intermedierea unei conversaţii între un vorbitor
legate de al limbii moderne şi un vorbitor al limbii
îndeplinirea de materne
sarcini de  Comunicarea telefonică pe teme de interes
serviciu, în profesional, legată de sarcini de serviciu
contexte  Elaborarea de corespondenţă profesională în
profesionale diverse formate şi către diverşi destinatari
semnificative  Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de
clarificări / explicaţii
 Exprimarea clară, fluentă şi adecvată
terminologic, cu limbajul şi registrul adaptate la
subiect, la context şi la interlocutor / destinatar,
cu respectarea convenţiilor şi normelor sociale
şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu
interlocutorul / destinatarul, în comunicarea
orală şi în scris
Tipuri de informaţii şi opinii
 Informaţii factuale, inclusiv date numerice, pe
teme profesionale; analize, evaluări de: produse,
servicii, procese, preferinţe; argumente pro şi
contra în susţinerea unor idei / opinii profesionale
14
personale; ipoteze, predicţii

Teme
 Discuţii profesionale, conversaţii, comunicări
telefonice, corespondenţă profesională, ce
conţine şi elemente de vocabular nefamiliare,
privind: probleme de serviciu, aranjamente la
locul de muncă, planuri, activităţi, aranjamente
operaţionale; relaţii cu clienţii şi partenerii,
negocieri, contractări etc.
Contexte
 Discuţii profesionale: situaţii
sociale/profesionale formale/informale;
interviuri; întâlniri formale/informale
profesionale de rutină, activităţi profesionale
zilnice;
 Comunicare telefonică: contacte de rutină cu
colegi, subalterni, superiori, în activităţi
profesionale zilnice; comunicări
formale/informale cu parteneri şi clienţi;
interviuri telefonice individuale;
 Corespondenţă profesională: formală şi
informală, legată de sarcini de serviciu; în
interiorul echipei: cu subalterni, colegi,
superiori, cu pacienţi etc.
Tipuri şi moduri de interacţiune
 În discuţii profesionale, schimburi de opinii:
faţă în faţă, în perechi sau în grupuri mici; la
telefon: apeluri, preluare/transmitere de mesaje
telefonice; în scris: scrisori, note circulare,
oferte, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail)
Limbaj şi convenţii
 Comunicări directe/telefonice derulate cu viteză
normală, formule de iniţiere, întreţinere şi
încheiere a unei discuţii directe/telefonice,
limbaj formule standard folosite în
corespondenţa (scrisori, circulare, fax, email),
vocabularul specializat necesar îndeplinirii
sarcinilor de serviciu.

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ poate fi
parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină
seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
15
cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a partilor componente ale corpului
uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor
structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia,
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 60 ore de instruire teoretică şi 60 ore instruire practică.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare
competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.
privind COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ.
16
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Modulul III, An I:
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ
I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: Cultură de specialitate
Număr de ore:60 ore din care 30 ore laborator tehnologic
Toate orele sunt abordate de către profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN

MODUL
C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de
specializare
C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi
eficace
C3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul
de activitate
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor :
Unitatea de competenţă : Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată
Competenţe Conţinuturi tematice
1. Activităţi desfăşurate :
 Procese de producţie, proiectare, finanţe şi contabilitate,
C1. Stabileşte programele de managementul resurselor umane, achiziţii, controlul stocurilor,
software general şi de desfacerea bunurilor, prestarea de servcii, accesarea informaţiilor,
specialitate necesare marketing şi promovare,comunicare internă şi externă, planificarea şi
domeniului de specializare managementul proiectului, controlul calităţii, administrare planificată,
stocarea informaţiilor ( clienţi interni, externi, furnizori, transport ).
2.Strategii de alegere a programelor de software:
 Pentru fiecare tip de activitate
 În funcţie de eficienţa acestuia : costuri ( iniţiale/proiectate şi
17
realizate ), capacitate raportată la mărimea companiei şi activităţilor,

complexitate, limbaj software, asistenţă, respectarea specificaţiilor
hardware, existenţa unui personal calificat, acces la informaţiile
necesare.
3. Condiţii de siguranţă necesare unui sistem TIC :
 Fiabilitatea operaţiilor, efectuarea de plăţi prin web,
confidenţialitatea informaţiilor, protecţia împotriva viruşilor, spyware,
acces autorizat / neautorizat ( ex. stabilirea şi întreţinerea parolei ),
C2. Analizează opţiunile back-up-ul sistemului, folosirea instrumentelor sistemului.
disponibile pentru asigurarea 4. Legislaţie pentru utilizarea TIC :
unui sistem al TIC legal,  Protecţia datelor ( datele clienţilor, comunicarea datelor, dreptul de
sigur şi eficace a accesa datele, limite de timp pentru păstrarea datelor, responsabilităţi
de organizare ), obţinerea autorizaţiilor, copyright, norme de igienă şi
siguranţa muncii ( utilizarea tastaturii optice programate, ergonomie,
siguranţa din punct de vedere electric, igiena şi siguranţa de
ansamblu).
5. Eficienţa utilizării TIC :
 Fluxuri informaţionale (inclusiv disponibilitatea informaţiilor
nacesare ), sisteme de suport ( hârtie şi IT ), accesibilitate ( număr de
clic-uri, nevoi speciale ), siguranţa sistemului, viteză, capacitatea
sistemului şi a programelor software, impactul asupra imaginii,
uşurinţa utilizării, abilităţile personalului, procesul de formare şi
asistenţă ( inclusiv documentaţia ), oferta back-up, operaţiile de
actualizare.
C 3. Elaborează o strategie de 6. Strategia de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei :
aplicare a TIC în vederea  Identificarea rezultatelor : obiective SMART ( specifice,
creşterii eficienţei în măsurabile, aplicabile, realizabile / relevante, la timp )
domeniul de activitate  Aplicaţie TIC corespunzătoare : în funcţie de obiective şi de
dotarea tehnică
 Etapele elaborării strategiei de implementare : formularea
problemei, stabilirea obiectivului, prezentarea recomandărilor incluse
în strategie ( modul de formulare a acestora, încadrarea în
timp,alocarea responsabilităţilor, soluţia software, soluţia hardware,
implicaţii pentru procesul de formare, costuri, abilităţi necesare
personalului, organizarea controlului calităţii, monitorizării şi
evaluării).
III. Sugestii metodologice
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi

conţinuturi. Atingerea competenţelor individuale ( abilităţi cheie ) se realizează cu ajutorul
conţinuturilor asociate. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire
Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor
individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.
18
Locul de desfăşurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fişele

de lucru şi de documentare trebuie să se coreleze cu competenţa care trebuie formată şi
conţinuturile asociate ei.
Conţinuturile se pot parcurge în ordinea dată de tabelul de corelare a competenţelor cu
conţinuturile, iar profesorul este liber să decidă asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
având însă obligaţia de a le parcurge pe toate.
Pentru eficientizarea procesului de învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,
probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor şi echipamentelor necesare
precum şi a spaţiului de lucru.
Metodele de învăţare adecvate conţinuturilor / competenţelor acestui modul sunt cele în
care activitatea didactică este centrată pe elev : studiul de caz, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul, algoritmizarea, brainstormingul, pentru că ele stimulează gândirea logică, cauzală,
analitică, imaginaţia şi creativitatea elevilor, având o eficienţă maximă în procesul de
învăţare.
Măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire
Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul
trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare( fişe de observaţie, fişe de evaluare a
proiectului, fişe de evaluare). Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a
stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii, profesorul trebuind să elaboreze
fişe de autoevaluare.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale
despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după
criterii definite.
Evaluarea elevilor se face numai pentru competenţele specificate în Standardul de
Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele
specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor
să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de
competenţă definită.
Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze
răspunsuri, să aleagă răspunsuri corecte sau să analizeze situaţii / opţiuni specifice, să
elaboreze strategii de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei în domeniul său de activitate.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de

competenţă. În cazul nostru, când activităţile de învăţare au caracter practic, instrumentele de
evaluare cele mai recomandate pot fi : fişa de observaţie, fişa de evaluare, fişa de
autoevaluare. În fişa de observaţie se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat
buna realizare a unei sarcini; în momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a
încheiat cu succes.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale

competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă ca, în cadrul
evaluării, competenţa 2 să se evalueze împreună cu competenţa 3.
19
Modulul IV, An I
TITLUL UNITATII 6:
Pedagogie generala
Nota introductiva:
Modulul Pedagogie generala face parte din pregatirea specifica din anul I pentru
calificarea : pedagog de recuperare.
In modulul Pedagogie generala se regasesc abilitatile din unitatea de competenta

tehnica specializata Pedagogie generala.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practica.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in

standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul
de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:
6.1. Evidentiaza rolul educatiei , ca actiune sociala specifica, in dezvoltarea

personalitatii
6.2 Utilizeaza forme si strategii de educatie.
6.3. Aplica metodologia de lucru specifica persoanei cu dizabilitati.
Tabelul de corelare a competentelor cu continutul:

Unitatea de competenta: Pedagogie generala
(60 ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practica)
20
Nr. Unitate de Competente Continuturi/ ca si titlu de lectie

competenta (tematici)
Educatia- delimitari conceptuale
6. Pedagogie Competenta 1 : - structura educatiei,
generala - determinarile educatiei,
Evidentiaza rolul - educabilitatea.
educatiei , ca - stiinte care abordeaza fenomenul
actiune sociala educational; pluri- si inter –
specifica, in disciplinaritate
dezvoltarea Stadii genetice si stadii de varsta -
personalitatii Stadialitate
- cognitiva (Piaget)
- morala (Kohlberg)
- psihosociala ( Erikson
Factorii dezvoltarii ontogenetice:
- ereditate
- mediu
- educatie
Demers educational
- Ideal educational si obiectivele
educatiei:
- Operationalizarea obiectivelor
pedagogice
- Principii didactice
Formele educatiei :
Competenta 2 : - educatia formala, nonformala,
Utilizeaza informala
forme si
strategii de educatie. Educatia adultului :
- obiective, factori, forme.
Componentele educatiei ca proiectie a
finalitatilor:
- educatia intelectuala
- educatia morala
- educatia estetica
- educatia religioasa
- educatia axiologica
21
Competenta 3 :
Aplica metodologia de Metode pedagogice
lucru specifica - Sistemul metodelor de invatamant.
persoanei cu Clasificare.
dizabilitati. - Descrierea principalelor metode de
invatamant
Mijloace de invatamant.
- Continut si importanta.
Atitudini si motivatii pozitive

- lauda/ pedeapsa/ recompensa
- atitudinea reflexiva asupra rezultatelor
demersului educational
Proiectarea activitatilor instructiv-

educative
- Etapele proiectarii didactice
- Rolul pedagogului in realizarea si
desfasurarea activitatii instructiv-
educative
Conditii de aplicare didactica si de evaluare :
Modulul Pedagogie generala poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea

strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale
educatiei::
- Elevii invata cand fac ceva sin cand sunt implicati activ in procesul de invatare.
- Elevii au stiluri diferite de invatare, au particularitati de varsta si individuale.
- Elevii participa la procesul de invatare cu cunostintele dobandite anterior
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare
cu caracter interactiv. Se recomanda ca metode : conversatia, observatia, invatarea prin
descoperire, expunerea problematizarea, brainstormingul, studiul de caz etc.
cu caracter practic- aplicativ : exercitii de realizare a proiectelor de activitate, fise de
lucru, studiul de caz.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : probe orale (intrebari), test scris, fise de
lucru, fise de observatie, probe practice (proiect de activitate)
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un
nivel national comun de performanta care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui evaluarea
sumativa, pentru verficarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea
22
la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si
distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : tema in clasa,
investigatia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica
a comportamentului elevului, a atitudinii fata de o sarcina data. Evaluarea va fi ritmica,
intermediara si finala. la sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor +
profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si o proba practica.
Sugestii metodologice :
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 ore si se va desfasura

astfel : 30 ore de instruire teoretica, 30 ore instruire practica care se va desfasura pe parcursul
anului scolar.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei
teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu
materialul didactic. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea
stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind Pedagogia generala.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : scheme, televizor, CD
player, CD-uri, folii de retroproiecto, planse etc.
Modulul V, An I
Titlul unitatii 8:
Pedagogie de recuperare
Nota introductivă
Modulul Pedagogie de recuperare face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: Pedagog de recuperare .
În modulul Pedagogie de recuperare se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Pedagogie de recuperare.

1. Enumera si defineste notiunile specifice pedagogiei de recupeare
2. Aplica principiile moderne de recuperare a persoanelor cu dizabilitati.
23
3. Identifica principalele tipuri de dizabilitati.

4. Participa la proiectarea activitatii de recuperare a persoanei cu dizabilitati.
5. Abiliteaza familia si comunitatea in preluarea activitatilor de recuperare.

Unitatea de competenta: PEDAGOGIE DE RECUPERARE
Nr. Unitate de
crt. competenţă
8. Pedagogie de Competenţa 1.: Definirea adecvata a notiunilor specifice
recuperare Enumera si (deficienta, incapacitate
defineste Infirmitate, handicap, boală,
notiunile cerinte educationale speciale,
specifice dificultati de invatare).
pedagogiei de
recupeare Diferentierea termenilor de capacitate-
incapacitate, handicap-normalitate,
boala-sanatate, educatie speciala-
educatie incluziva
Analizarea conceptelor din perspectiva istorica:
Omul cu handicap in diverse etape ale evolutiei
societatii.
Competenţa 2.: Principiul normalizarii, evolutia conceptului,

Aplica principiile
conditii de viata normale, valorizarea, idei false
moderne dedespre normalizare.
recuperare a
Principiile moderne ale educatiei pentru persoanele
persoanelor cu cu cerinte speciale: drepturi egale, egalizarea
dizabilitati. sanselor
Normalizarea conditiilor de mediu: accesibilitati,
mentalitati
Competenţa 3.: Clasificarea deficientelor:
Identifica  definitie,
principalele  criterii de clasificare,
tipuri de  clasificare internationala,
dizabilitati.  varianta experimentala adoptata de
Organizatia Mondiala a Sanatatii
Factorii etiologici:
 definirea factorilor etiologici,
 factorii endogeni (genetici)
 factorii exogeni (dobanditi);
 periodizarea interventiei factorilor exogeni
(prenatala. perinatala, postatala),
 Enumerarea acestora in raport direct cu
24
fiecare deficienta, incapacitate si handicap;

 punerea in evidenta a factorilor etiologici si
sublinierea importantei acestora.
Caracteristici definitorii: recunoasterea
deficientelor, incapacitatilor si handicapurilor,
utilizand date ale taxonomiei analitice,
simptomatologiei specifice si elementele
descriptive necesare recunoasterii acestora.
Competenţa 4 Obiectivele recuperarii persoanei cu dizabilitati:

Participa la  educatie,
proiectarea  reabilitare /recuperare,
activitatii de  servicii medicale, de sprijin, sociale,
recuperare a orientare si formare profesionala;
persoanei cu Planul de interventie specifica:
dizabilitati.  stabilirea echipei multidisciplinare,
 stabilirea obiectivelor de recuperare pe baza
evaluarii initiale/reevaluarilor precum si
personalul implicat;
 desprinderea din Planul Individualizat de
Servicii a programelor de interventie
specifica
Activitati conform planului de interventie specifica:
 programe de interventie specifica (Program
Individualizat de Ingrijire - hranire, igiena
personala, supravegherea si mentinerea
sanatatii,
 Program Individualizat de Recuperare,
 Program Individualizat de Integrare /
Reintegrare Sociala si
 Plan Individualizat de Iesire a beneficiarului
din centru).
Competenţa 5 Obiective de recuperare:
Abiliteaza  Prezentarea planurilor de recuperare familiei
familia si  Familie monoparentala/de plasament/
comunitatea in asistent personal/asistent personal
preluarea  Monitorizarea integrarii:
activitatilor de
recuperare
Modulul Pedagogie de recuperare poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
25

cu caracter practic aplicativ: fişe de lucru , proiecte.
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore în anul I.

Instruirea se va realiza în sali de demonstratie , instituţii colaboratoare cu o bună dotare
competenţelor pentru pedagogi de recuperare.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind
Pedagogia de recuperare.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, CD-uri,
folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale instrumente medicale, manechin etc.
26
Modulul VI, An I:
Pedagogia jocului
Nota introductivă
Modulul Pedagogia jocului
face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare
În modulul Pedagogia jocului
se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Elemente de
ludoterapie.

1) Prezinta teoriile explicative importante privind jocul
27
2) Desfasoara activităţi practice de confecţionare a jucăriilor specifice etapei de

dezvoltare a copiilor
3) Proiecteaza activităţi ludice

Unitatea de competenta: Pedagogia jocului
Unitate de
Nr.
competenţ Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)
crt.
ă
9. Pedagogia Competenţa 1.: Determinarea domeniului pedagogiei jocului
jocului Prezinta teoriile Pedagogia si jocul infantil
explicative importante Caracterizarea jocului ca activitate specifică
privind jocul copilăriei
Teorii explicative ale jocului
Tipologii ale jocului
Aplica strategii de interventie adecvate varstei
mentale si cronologice a beneficiarului
Functiile jocului
Jocul in diferite medii: apa, nisip.calculator
Competenţa 2.: Criteriile de selectare a jocurilor/jucariilor
Desfasoara activităţi Confectionarea jucăriilor folosind materiale
practice de din natura
confecţionare a Confectionarea jucăriilor folosind materiale
jucăriilor specifice refolosibile
etapei de Utilizarea creativă a resurselor ieftine in scop
dezvoltare a copiilor ludice
Simularea activitatilor ludice
Competenţa 3.: Obiective generale la jocurile copilului cu varsta
Proiecteaza si cuprinsa intre zero-trei ani
desfasoara activităţi de Obiective generale la jocurile copilului cu varsta
ludoterapie specifice cuprinsa intre trei sase ani
etapei de dezvoltare a Obiective generale la jocurile copilului cu varsta
beneficiarilor cuprinsa intre sase doisprezece ani
Obiective generale la jocurile pentru adulti
Evaluarea activitatilor ludice /Aplicarea
instrumentelor de evaluare/ Utilizarea metodelor şi
tehnicilor diverse în evaluarea beneficiarului
Modulul Pedagogia jocului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
28


Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare
materială, in sali de joaca, in parcuri pentru copii Instruirea practică are o importanţă
deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru pedagogi de recuperare.
privind Pedagogia jocului.
video, CD-uri, folii de retroproiector, cataloage, diapozitive, desene, computer. etc.
29
Modulul VII, An I:
Titlul unităţii 11
AUTONOMIE PERSONALĂ ŞI SOCIALĂ
Nota introductivă
Modulul Autonomie personala si sociala face parte din pregătirea specifică din anul I,
pentru calificarea: Pedagog de recuperare.
În modulul Autonomie personala si sociala se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Autonomie personala si sociala.

1. Evidenţiază fenomenele de adaptare şi integrare în procesul educaţional.
2. Identifică importanţa conceptului de autonomie personală şi socială în
activitatea profesională.
30
3. Utilizează metodologia adecvata pentru formarea şi dezvoltarea

comportamentelor de autonomie personală şi socială
4. Aplică noţiunea de autonomie personală în activitatea profesională.

Unitatea de competenţă: Autonomie personala si sociala
Nr. Unitate de
crt. competenţă
11. Autonomie Competenţa 1.: - Definirea procesului educaţional , constituţie
personala si Evidenţiază psiho-biologică a individului, mediu ambiant,
sociala fenomenele de societate, integrare socială
adaptare şi - evidenţierea fenomenului de adaptare:
integrare în asimilare, acomodare, adaptare socială, clasificare,
procesul relaţia dintre adaptare şi integrare
educaţional. - definirea fenomenului de integrare,
caracteristicile mediului de viaţă, relaţia dintre
caracteristicile personalităţii şi caracteristicile
mediului social, fenomenul de autoreglare, strategii
privind integrarea
.
Competenţa 2.: Conceptul de autonomie personală şi socială:
Identifică definitie, aplicabilitate in activitatea de recuperare.
importanţa Program general de achizitie a autonomiei:
conceptului de autoservire, autonomie personala in mediul
autonomie ambiant, autonomie sociala, comportament social.
personală şi
socială în
activitatea
profesională.
Competenţa 3.: Coordonate de interventie: stabilire domeniilor de

Utilizează formare/dezvoltare a comportamentelor de
metodologia autonomie personala si sociala, formularea
adecvata pentru obiectivelor educationala si terapeutice, evaluarea,
formarea şi programarea activitatii, evaluarea finala,
dezvoltarea reproiectarea programului de formare/dezvoltare a
comportamentel comportamentului urmarit.
or de autonomie
personală şi Demersuri componente: invatare, formare,
socială dezvoltare, evaluare initiala, finala si continua,
sarcina de invatare/formare, diagnoza initiala,
analiza sarcinii, decizii si masuri de remediere.
Conditii de aplicare a interventiei: caracter

personalizat, principiul normalizarii, rigoare
stiintifica.
31
Instrumente specifice: Grila educativa-globala de

evaluare-observare, Grila de evaluare-observare
criteriala, Structura de activitate bazata pe metoda
“analiza de sarcini” si pe metoda “inlantuire
inapoi”, probe de evaluare a nivelului de dezvoltare
a copilului cu nevoi speciale.
Competenţa 4: Selectarea instrumentelor: clasificarea metodelor si

Aplică noţiunea tehnicilor invatate la materiile aplicate (educatie
de autonomie psiho-motrica, pedagogia jocului, educatie plastica
personală în si abilitare manuala, educatie spirituala etc.,) in
activitatea functie de obiectivele activitatii de formare/invatare
profesională. a autonomiei personale si sociale.
Aplicarea concreta a instrumentelor: proiecte

concrete, aplicabile beneficiarilor cu care lucreaza
in cursul instruirii practice.
Modulul Autonomie personala si sociala poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
32

Autonomia personala si sociala
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, etc.
Modulul VIII, An I:
Titlul unitatii 15:
Educaţie fizică şi sport
Nota introductivă
Modulul Educaţie fizică şi sport face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: Pedagog de recuperare
În modulul Educaţie fizică şi sport se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Educaţie fizică şi sport.

1) Iniţiază activităţi specifice de formare şi consolidare a deprinderilor motrice
2) Utilizează complexe de exerciţii pentru influenţarea selectivă a organismului in practica
profesionala
33
3) Aplica procedeele tehnico-tactice în jocul sportiv

Unitatea de competenta: Educaţie fizică şi sport
Nr. Unitate de
crt. competenţă
15. Educaţie fizică Competenţa 1.: Actiuni motrice complexe :
şi sport Iniţiază - îndemânare generală cu pondere pe ehilibru în
activităţi condiţii variate ;
specifice de - forţa generală cu pondere pe forţa musculaturii
formare şi trunchiului, membrelor inferioare şi superioare.
consolidare a Forme de mers :
deprinderilor - mersul: pe loc, de voie, înainte, înapoi, lateral, pe
motrice vârfuri, călcâie, cu fandare, “pasul piticului”, pas
sărit, pas săltat
Forme de alergare:
- alergarea: pe loc, de voie, înainte, înapoi, cu pas
adăugat, cu flexia încheieturii gleznei, cu ridicarea
genunchilor înainte, cu flexia genunchilor înapoi.
Competenţa 2.: Gimnastica:
Utilizează - elemente de front şi formaţii de pe loc şi deplasare
complexe de Gimnastica acrobatică :
exerciţii pentru - elemente cu caracter static
influenţarea - elemente cu caracter dinamic
selectivă a Exerciţii de stretching:
organismului - elemente cu caracter de formare a mobilitatii
in musculaturii;
practica - elemente cu caracter de formare a mobilitatii
profesionala ligamentelor.
Competenţa 3.: Jocul de volei :
Aplica - jocul mingii peste fileu cu ambele mâini;
procedeele - calitatea execuţiei.
tehnico-tactice Jocul de baschet :
în jocul sportiv - pasa în doi din deplasare şi aruncarea la coş cu o
mână;
- calitatea execuţiei.
Jocul de fotbal:
- conducerea mingii în linie dreaptă şi tras la poartă;
- calitatea execuţiei.
Modulul Educaţie fizică şi sport poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
34

profesor instructor) constând dintr-o probă practică.

materială, in sali de sport, in parcuri sau terenuri sportive. Instruirea practică are o importanţă
privind Educaţie fizică şi sport.
35
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: scheme, casete video,
CD-uri, mingi, saltele, trambulina, spalier, cercuri, cronometru etc.
Modulul IX, An I:
Educaţie plastică
Nota introductivă
Modulul Educaţie plastică face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea:
Pedagog de recuperare
În modulul Educaţie plastică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Educaţie plastică.

1. Utilizează conceptele specifice domeniului educaţiei plastice pentru abordarea optimă a
beneficiarului
2. Evidenţiază importanţa educaţiei plastice în dezvoltarea psihomotrică a beneficiarului.
36
3. Redactează planuri de activitate de recuperare specifice în funcţie de vârsta şi deficienţa

beneficiarului.
Unitatea de competenţă: Educaţie plastică
Nr. Unitate de
crt. competenţă
16. Educaţie Competenţa 1.: Noţiuni introductive în educaţia plastică.
plastică Utilizează
conceptele Principii, mecanisme şi metode ale educaţiei
specifice plastice.
domeniului Obiective generale în activităţile de educaţie
educaţiei plastică.
plastice pentru Elemente de bază în limbajul plastic.
abordarea Materiale utilizate în educaţia plastică.
optimă a
beneficiarului
Competenţa 2.: Desenul
Evidenţiază Pictura
importanţa Modelajul
educaţiei Traforajul
plastice în
dezvoltarea
psihomotrică a
beneficiarului.
Competenţa 3.: Obiective generale şi specifice optime activităţilor
Redactează de educaţie plastică
planuri de Utilizarea metodelor şi tehnicilor diverse în
activitate de realizarea activităţii propuse
recuperare Evaluarea activităţilor propuse
specifice în
funcţie de
vârsta şi
deficienţa
beneficiarului
Modulul Educaţie plastică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
37
privind Educaţie plastică.
38
Modulul X, An I:
Titlul unitatii : 18.
Educatie muzicala
Nota introductivă
Modulul Educatie muzicala face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea:
În modulul Educatie muzicala se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Educatie muzicala.

1) Foloseşte specific instrumente muzicale
2) Construieste instrumente muzicale simple de percutie
3) Elaborează un program specific de recuperare prin muzică
39

Unitatea de competenta: Educatie muzicala
Nr. Unitate de
crt. competenţă
18. Educatie Competenţa 1.: Natura sunetului: conceptul de sunet, sunetul in
muzicala Utilizeaza natura, vocea umana;
valentele Structura mesajului muzical: izomorfismul,
muzicii si receptarea holistica, valoarea de comunicare a
ritmului in muzicii;
recuperare Structuri ritmice: ritm muzical, ritm personal, jocuri
ritmice.
Competenţa 2.: Muzica si dezvoltarea umana: mecanisme psiho-
Redă vocal neuro-endocrine, modificari psiho-somatice;
şi ritmic Muzica varstelor: repertoriul micii copilarii,
repertoriul repertoriul varstei scolare, muzica adolescentei,
muzical al muzica adultului;
vârstelor Interpretare vocala si ritmica: cantecele varstelor,
jocuri muzicale, jocuri ritmice.
Competenţa 3.: Observarea beneficiarului/grupului: caracteristici
Elaborează psiho-somatice, preferinte, relationare in grup,
un program activitate predominanta;
specific de Obiectivele generale: grad de dificultate, esalonare
recuperare in timp, strategii;
prin muzică Obiectivele operationale: mijloace si cai de
realizare, mod de evaluare;
Resurse: resurse de timp, spatiu, resurse umane,
materiale si metode.
Modulul Educatie muzicala poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
40

Instruirea se va realiza în săli de clasa, instituţii colaboratoare cu o bună dotare
privind Educatie muzicala.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete audio si video,
CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, instrumente muzicale etc.
41
Modulul XI, An I:
Bazele psihologiei
Nota introductivă
Modulul Educaţie plastică face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea:
În modulul Educaţie plastică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Educaţie plastică.

1. Identifica infrastructura psihicului uman
2. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice
42
3. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala

Unitatea de competenţă: Bazele psihologiei
Nr. Unitate de
crt. competenţă
20. Bazele Competenţa 1.: natura si niveluri :
psihologiei Identifica structural-functionale ,
infrastructura psihicul forma a vietii de relatie,
psihicului uman forma de reflectare ideal-subiectiva,
poces detaerminat social-istoric,
procese psihice de captare – prelucrare de

informatii
procese psihice de de stimulare-energizare a
comportamentului
procese psihice de reglare si autoreglare psihica
.
Competenţa 2.: Concept de personalitate
Evidentiaza Individ, persoana, personalitate,
structura Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice
integratoare a
mecanismelor Structura si dezvoltare
psihice Personalitatea-entitate biopsihosociala si culturala
. Temperament si tipologii temperamentale
Aptitudinea, inteligenta, creativitatea, caracterul
Relatii
Temperament- Caracter
Aptitudini-Caracter
Temperament-Aptitudini
Competenţa 3.: Formare impresii

Integreaza Relatii interpersonale, relatii de munca
perceptiile
interpersonale Comunicare nonverbala
in practica Gesturi, postura
profesionala Expresii faciale
Paralimbaj
Atractie interpersonala
Atribuire dispozitionala si situationala
Teoria « tapului ispasitor »
Simpatie-antipatie
43
Atitudini si prejudecati
Cooperare, competitie, frustrare
Sex, rasa, religie, etc.
Modulul Bazele psihologiei poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
44

Bazele psihologiei
Modulul XII, An I:
Titlul unitatii : 25:
INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE
Nota introductivă
Modulul INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE face parte din pregătirea specifică din anul
I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare
În modulul IGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE

1.Planifică tehnici de asepsie şi antisepsie
45
2.Asigură spaţiul corespunzător persoanei asistate

3.Aplică normele de igienă personală
4.Aplică tehnici de alimentare şi hidratare
5.Supraveghează şi monitorizează starea de sănătate a persoanei asistate

Unitatea de competenta: INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE
Nr. Unitate de
crt. competenţă
25. IGRIJIRE – Competenţa 1.: Norme de protecţie şi securitate:
NOŢIUNI Planifică tehnici Regulament de ordine interioară, dozarea
GENERALE de asepsie şi eforturilor, lucrul pe baza principiilor
antisepsie chinestesice, prevenirea accidentelor, a
infecţiilor
Echipamente şi materiale specifice:
echipament de lucru, antiseptice,
dezinfectante, detergenţi, găleţi, cârpe, perii,
mănuşi etc.
Infecţia:
definiţie, verigile lanţului epidemiologic al
infecţiei, măsuri profilactice
Norme de asepsie şi antisepsie:
spălarea mâinilor, curăţenia, dezinfecţia,
deratizare, deparazitare.
Competenţa 2.: Camera asistatului:
Asigură spaţiul spaţiu igienic, mobilier redus, spaţiu de
corespunzător deplasare liber, pat adaptabil necesităţilor,
persoanei sistem de încălzire, aerisire, iluminat
asistate Utilaj auxiliar al patului:
apărători laterale, triunghi de mobilizare,
scăriţa de mobilizare
Mijloace de deplasare:
baston, cârje, cadre, cărucior cu rotile
Mobilizare:
schimbare de poziţie, efectele imobilizării,
mobilizarea asistatului – tipuri de
mobilizare
Competenţa 3.: Toaleta pacientului:
Aplică normele baia parţială la pat, îngrijirea cavităţii
de igienă bucale, protezelor, îngrijirea părului,
personală unghiilor, baia generală, duşul
Tehnici de îmbrăcare/dezbrăcare
Dejecţii: materii fecale, urină, sută,
vărsături
46
Competenţa 4 Raţia alimentară:

Aplică tehnici definiţie, compoziţie, principii
de alimentare şi Tehnici de alimentaţie:
hidratare activă, alimentaţie pasivă, alimentaţie
artificială (prin sondă, pistulă stomacală,
parenteral-perfuzie)
Regimuri: tipuri de diete
Căi de hidratare: calea orală, calea
parenterală, rectală
Competenţa 3 Funcţii vitale:
Supraveghează temperatură, respiraţie, puls, tensiune arterială
şi monitorizează Funcţii vegetative:
starea de diureză, scaun, vărsături, expectoraţie
sănătate a Comportamentul pacientului:
persoanei facies, stare psihică, somn, apetit
asistate Tehnica măsurării greutăţii şi taliei individuale
Modificări patologice:
culoarea tegumentelor, transpiraţii, edem,
erupţii cutanate
Modulul INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE

poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va
trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
47


Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare
INGRIJIRE – NOŢIUNI GENERALE.
folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale, instrumente medicale, manechin etc.
Modulul XIII, An I:
PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE
Nota introductivă
Modulul Proiectarea activităţilor specifice face parte din pregătirea de bază efectuată în
anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.
În modulul Proiectarea activităţilor specifice
se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheie Proiectarea activităţilor specifice.

1. Analizeaza meseria si rolul de pedagog de recuperare.
2. Planifica munca de pedagog de recuperare.
3. Recunoaste importanta observarii ca baza activitatilor practice.
48

Unitatea de competenta: Proiectarea activităţilor specifice.
Nr. Unitate de
crt. competenţă
30. Proiectarea Competenţa 1.: Reflectarea asupra experientelor de viata si
activităţilor Analizeaza profesionale :
specifice. meseria si rolul  motive,
de pedagog de  asteptari in legatura cu exercitarea profesiei.
recuperare. Recunosterea efectelor diferitelor caracteristici de
rol :
 rol de elev,
 rol de practicant,
 rol de pedagog de recuperare.
Cunoasterea programelor si reglementarilor
institutiilor ca reper pentru organizarea corecta a
muncii :
 regulamente de functionare,
 programme de activitate,
 planuri de lucru,
 materiale de publicitate,
 regulamente interne.
Competenţa 2.: Recunosterea necesitatii planificarii pentru un

Planifica munca management eficient al activitatii :
de pedagog de  analiza situatiei initiale,
recuperare  alegerea scopurilor si obiectivelor,
 planificarea duratei,
 alegerea metodelor si mijloacelor,
 realizarea activitatilor,
 reflectare,
 evaluare.
Realizarea planificarii in timp a activitatilor,

conform specificului institutiei si particularitatilor
clientilor :
 planificarea pentru unitati determinate de
timp : o zi, o saptamana, o luna, un an, plan
de risc,
 rutina pe parcursul unei zile de lucru.
Elaborarea planului de lucru pentru desfasurarea
activitatilor practice de specialitate :
 protocoale de pregatire si reflectie,
49

modalitati de elaborare a planurilor de lucru,
protocolul de reflectie asupra activitatii
desfasurate.
Competenţa 3.: Utilizarea observarii ca element de baza al
Recunoaste activitatii practice:
importanta  ca sursa de informatii,
observarii ca  ca premisă pentru o activitate metodica,
baza  ca instrument de evaluare si control pentru
activitatilor activitatea proprie.
practice. Realizarea observarii cu scop:
 observatie,
 observare cu scop,
 alegerea obiectivelor observarii,
 etapele observarii.
Aplicarea diferitelor metode de observare in
activitatea profesionala si identificarea posibilelor
greseli de observare:
 observarea directa,
 observarea indirecta: prin geamul cu
oglinda,
 a materialelor video,
 a produselor activitatii clientilor,
 observarea participativa,
 inregistrarea datelor,
 interpretarea datelor,
 jurnale de zi.
Modulul Proiectarea activităţilor specifice poate fi parcurs în mod independent. În

elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
50

Proiectarea activităţilor specifice.
Modulul XIV, An I:
CONSILIEREA ACTIVITĂŢILOR DE INSTRUIRE PRACTICĂ
Nota introductivă
Modulul Consilierea activităţilor de instruire practică face parte din pregătirea de bază
efectuată în anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.
În modulul Consilierea activităţilor de instruire practică
se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheiemanagementul calităţii.
51

1. Analizează clientul în raport cu interventia tematică
2. Asigură implicarea clienţilor în organizarea activităţilor specifice
3. Corelează nevoile clienţilor cu resursele avute la dispoziţie, în cadrul activităţii
profesionale.

Unitatea de competenta: Consilierea activităţilor de instruire practică
Nr. Unitate de
crt. competenţă
32. Consilierea Competenţa 1.: Stabilirea scopului instruirii practice:
activităţilor de Conştientizează Reflecţii în grupa de consiliere despre:
instruire obiectivele “Caietul de practică”
practică generale şi  Portofoliul activităţilor
specifice ale  Planuri de lucru
învăţării prin  Reflecţii
practică Construirea unei viziuni asupra activităţilor
practice:
 reflecţie asupra activităţilor concrete
desfăşurate ca practicant.
Evaluarea rezultatelor învăţarii practice:
 rezultatele intervenţiilor, autoperfecţionarea,
abilităţi şi deprinderi.
Competenţa 2.: Identificarea calităţilor necesare intervenţiei
Cunoaşte rolul profesioniste:
propriu în  Reflecţii în grupa de consiliere despre:
procesul de - autocaracterizare
instruire - stabilirea obligaţiilor şi responsabilităţilor în
practică, procesul de efectuare a practicii
cerinţele cu - standarde în învăţarea practică
privire la Explicarea noţiunilor de status şi rol profesional:
activităţile  Reflecţii în grupa de consiliere despre:
propriu-zise, - autocaracterizare
obligaţii şi - stabilirea obligaţiilor şi responsabilităţilor în
responsabilităţi. procesul de efectuare a practicii
- standarde în învăţarea practică
Adaptarea calităţilor profesionale la cerinţele şi
responsabilităţile domeniului:
 Reflecţii în grupa de consiliere despre:
- autocaracterizare
- stabilirea obligaţiilor şi responsabilităţilor în
procesul de efectuare a practicii
- standarde în învăţarea practică
Competenţa 3.: Aprecierea rezultatelor obţinute raportate la
Elaborează obiectivele stabilite:
52
metodologii şi  metode şi tehnici utilizate în intervenţie.

instrumente de  echipa de intervenţie.
lucru adecvate Evaluarea eficienţei activităţilor practice:
fiecărei etape de  comportamentul în situaţie de risc
desfăşurare a
practicii.
Modulul Consilierea activităţilor de instruire practică poate fi parcurs în mod

independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de
următoarele principii moderne ale educaţiei:
Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore în anul II.

53

Consilierea activităţilor de instruire practică.
Modulul XV, An I:
Titlul unităţii 34 :
ELEMENTE DE GOSPODARIRE
Nota introductivă
Modulul Elemente de gospodarire face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: Pedagog de recuperare.
În modulul Elemente de gospodarire se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Elemente de gospodarire
1. Identifică importanţa gospodăriei în recuperarea persoanelor cu deficienţe

2. Defineşte factorii care pot altera modul de viaţă sănătos
54
3. Analizeaza criteriile pentru aprecierea alimentelor alese d.p.d.v. al compatibilităţii lor

pentru oamenii cu deficienţe
4. Realizează planul de alimentaţie pt. diferite situaţii

Unitatea de competenţă: Elemente de gospodarire
Nr. Unitate de
crt. competenţă
34. Elemente de Competenţa 1.: Gospodăria ca loc de muncă
gospodarire Identifică - Amenajare, domenii de lucru, mijloace de lucru
importanţa şi aparate de lucru.
gospodăriei în Deprinderi de organizare
recuperarea Organizarea corectă a locului de muncă,
persoanelor cu decurgerea activităţii fără frecuşuri.
deficienţe Relaţia dintre persoanelor cu deficienţe şi
activitatea în gospodărie
- Folosirea de aparate şi maşini de lucru,
întreţinerea şi curăţenia aparatelor, instalaţiilor
din bucătărie
Competenţa 2.: Definiţii, modul de viaţă sănătos, sănătate ca şi

Defineşte concept pozitiv, schimbarea comportamentului
factorii care pot Caracteristicile modului de viaţă
altera modul de Consumul alimentar, consumul de substanţe
viaţă sănătos potenţial nocive pentru organism, igiena, mişcarea
fizică, conduita psihică, relaţionarea cu mediul
social..
Dimensiunile modului de viaţă
Cadrul social (mediu social, condiţii de locuit,
venit, tip de familie), ocupaţia (tipul de activitate,
locul de muncă), tipul de consum (servicii de
sănătate, alimentar), petrecerea timpului liber,
atitudini, percepţii (faţă de religie, risc, act medical
şi de îngrijire, reguli şi norme,), relaţii
interpersonale (familie, prieteni, colegi, vecini)..
Competenţa 3.: Criteriile personale

Analizeaza Raportate la persoană, greutate, gust personal,
criteriile pentru capacitate de mişcare.
aprecierea Aplicaţii de preparare a alimentelor
alimentelor Demonstraţie, studiu de caz, exerciţii de preparare a
alese d.p.d.v. al alimentelor ţinând cont de dotările existente,
compatibilităţii tradiţie, poftă de mâncare
lor pentru Mese frecvente, 5-6 pe zi puţin abundente; alimente
oamenii cu pregătite cât mai simplu şi cât mai proaspete;
deficienţe prezentare atrăgătoare.
55
Competenţa 4: Criterii
Realizează Specificitate, performanta, implicare, realism,
planul de observabilitate
alimentaţie pt. Priorităţi de asistenţă
diferite situaţii Menţinerea funcţiilor vitale, prevenirea
complicaţiilor, respectarea dietei, controlul greutăţii
Intervenţii proprii
Comunicare, alimentare, igiena, educaţie dietetică.
Modulul Elemente de gospodarire poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
56
Elemente de gospodarire.
Modulul XVI, An I :
Titlul unitatii36:
Literatura pentru copii si tineret
Nota introductivă
Modulul Literatura pentru copii si tineret
face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: Pedagog de recuperare
În modulul Literatura pentru copii si tineret
se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Elemente de
ludoterapie.
57
1) Identifică importanţa şi rolul literaturii în pedagogia beneficiarului instituţionalizat

2) Selectează bibliografia conform vârstei şi stadiului de dezvoltare al beneficiarului
3) Alege, selectează şi dramatizează basme şi povestiri

Unitatea de competenta: Literatura pentru copii si tineret
Nr. Unitate de
crt. competenţă
9. Literatura Competenţa 1.: Conceptul de literartură pentru copii
pentru copii si Identifică Cartea cu poze, basmul si povestirea
tineret importanţa şi Legenda, fabula si poezia pentru copii
rolul literaturii
în pedagogia
beneficiarului
instituţionalizat
Competenţa 2.: Cartea cu poze si cartea de colorat efectuate de
Selectează pedagog impreuna cu beneficiaru
bibliografia
conform vârstei Argumente pro si contra lecturarii prin intermediul
şi stadiului de mass-media si tehnicii informatice
dezvoltare al
beneficiarului Eroii basmelor – modele pentru cititori (eroii pasivi,
activi, opozanti si actanti)
Competenţa 3.: Observarea beneficiarului/grupului :

Alege, caracteristici psiho-somatice, preferinte,
selectează şi relationare in grup, activitate predominanta
dramatizează
basme şi Obiectivele generale:
povestiri grad de dificultate, esalonare in timp, strategii;
Obiectivele operationale
mijloace si cai de realizare, mod de evaluare
Resurse:
resurse de timp, spatiu, resurse umane
Modulul Literatura pentru copii si tineret poate fi parcurs în mod independent. În

58


materială, in sali de joaca, in parcuri pentru copii Instruirea practică are o importanţă
Literatura pentru copii si tineret .
59

video, CD-uri, folii de retroproiector, , cataloage, diapozitive, desene, etc.
Modulul XVII, An I:
ASISTENTA SOCIALA SI STRUCTURI ORGANIZATIONALE
Nota introductiva:
Modulul Asistenta sociala si structuri organizationale face parte din pregatirea

specifica din anul I pentru calificarea : pedagog de recuperare.
In modulul Asistenta sociala si structuri organizationale se regasesc abilitatile din
unitatea de competenta tehnica specializata Asistenta sociala si structuri organizationale.
60

1. Identifica domeniul de cuprindere a asistenţei sociale
2. Descrie rolul asistentului social şi limitele sale de acţiune (codul deontologic al asistentului
social)
3. Caracterizează domeniile de interventie ale asistentei sociale.
4. Identifică principalele metode şi tehnici utilizate în asistenţa sociala.
Tabelul de corelare a competentelor cu continutul:

Unitatea de competenta: Asistenta sociala si structuri organizationale
(120 ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practica)
61

competenta (tematici)
Asistenta sociala si societatea
31. Asistenta sociala si Competenta 1 :
structuri - Nevoia de protectie sociala.
organizational Identifica domeniul
e de cuprindere a - Conceptele de asigurari sociale,
asistenţei sociale asistenta sociala, securitate sociala,
protectie sociala.
Necesitatea cunoasterii in asistenta

sociala
a) Cunoasterea spontana
b) Cunoasterea stiintifica
c) Perspective teoretice necesare
practicii asistentei sociale
Scurt istoric al asistentei sociale

Dezvoltarea profesiei si a rolului
Competenta 2 : asistentului social in Romania
Descrie rolul
asistentului social şi Principii deontologice
limitele sale de
acţiune (codul Caracteristici ale „ relatiei” dintre
deontologic al persoana in dificultate si asistentul
asistentului social) social
Calitatile persoanei care acorda ajutor

Limitele de actiune ale asistentului
social
Elemente de asistenţă socială în

Competenta 3 : cadrul centrelor de plasament/
Caracterizeaza copilul institutionalizat
domeniile de
interventie ale - Motive ale internării copiilor în centre
asistentei sociale de plasament
- Conţinutul dosarului de internare a

copilului în centrele de plasament
- Nevoile copilului
- Deprivarea materna/ paterna
- Impactul institutionalizarii asupra

copiilor
62
- Sistemul de protectie a copilului
Asistenţa socială a persoanelor cu

dizabilitati
- Problematica persoanelor cu
dizabilitati
- Reguli standard privind egalizarea

sanselor pentru persoane cu dizabilitati/
drepturile legale ale persoanelor cu
dizabilitati
Probleme ale varstei a treia
- aspecte sociale
- modificari fizice si psihologice

caracteristice varstei a treia
- pensionarea
- dependenta persoanelor varstnice
-institutionalizarea persoanelor
varstnice
Delicvenţa din perspectiva asistenţei

sociale
- Teorii asupra delicvenţei
- Tehnici specifice asistenţei sociale a

delicvenţilor
Definitii si functii ale familiei
- Violenta domestica
- Influente asupra dezvoltarii copiilor
- Abuzul si neglijarea copilului.
- Maltratarea copilului
Servicii de asistenta si protectie

sociala la nivelul pietei muncii
- Calificarea si recalificarea
profesionala
63
Competenta 4 : Metodele asistenţei sociale

Identifică principalele - ancheta sociala, interviul, studiul de
metode şi tehnici caz, convorbirea, PIP, PIS.
utilizate în asistenţa
sociala. - delimitari conceptuale: proiect de
interventie, program, propunere de
finantare
- elementele proiectului de interventie
Echipa de lucru in asistenta sociala
Utilizarea grupurilor in asistenta sociala
Grupurile de intrajutorare
Conceptul de structura
organizationala
Clasificarea structurilor organizationale
Modulul Asistenta sociala si structuri organizationale poate fi parcurs in mod

independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei:
- Elevii au stiluri diferite de invatare.
descoperire, problematizarea, brainstormingul, studiul de caz etc.
cu caracter practic- aplicativ : exercitii de realizare a planului de interventie specifica, fise
de lucru, studiul de caz.
lucru, fise de observatie, portofolii, probe practice (PIS, studiu de caz)
elevul. Indiferent de locul, momentul si eprsoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un
64


astfel : 60 ore de instruire teoretica, 60 ore instruire practica care se va desfasura de-a lungul
anului scolar.
privind Asistenta sociala si structuri organizationale.
player, CD-uri, folii de retroproiector etc.
65
Modulul VIII, An I:
Titlul unitatii 39:
Managementul timpului liber
Nota introductivă
Modulul Managementul timpului liber face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
În modulul Managementul timpului liber se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Managementul timpului liber.

1) Identifica importanta timpului liber in educatia persoanelor cu cerinte educationale
speciale
2) Initiaza activitati specifice de planificare si organizare a timpului liber
3) Implementeaza proiecte de petrecere a timpului liber impreuna cu beneficiarii

Unitatea de competenta: Managementul timpului liber
Nr. Unitate de Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie

Competenţe
crt. competenţă (tematici)
39. Managementul Competenţa 1.: Nevoia « a se recrea »
timpului liber Identifica - definitia nevoii, independenta in
importanta satisfacerea nevoii,factorii de influenta
timpului liber in Divertisment, joc, loisir, relaxare
educatia
persoanelor cu
cerinte
educationale
speciale
Competenţa 2.: culegerea informatiilor

Initiaza - identificarea grupului tinta
activitati - identificarea nevoilor si
specifice de ierarhizarea
planificare si - resursele umane, materiale,
66
organizare a financiare, informationale

timpului liber stabilirea scopului si a obiectivelor
- individual
- pentru grupul de beneficiari
stabilirea strategiei de interventie
- cine , cand, cum-recomandari de
actiune
- riscuri
- gestionare schimbarilor
Competenţa 3.: Arta

Implementeaza - lectura, pictura, lucru manual;
proiecte de muzica
petrecere a - concerte, auditii muzicale,
timpului liber formatii muzicale
impreuna cu turism
beneficiarii - excursii, drumetii
activitati ludice si sportive
- jocuri sportive,jocuri competitive,
jocuri de societate
hobby :
- pescuit, grădinărit, gastronomie
Modulul Managementul timpului liber poate fi parcurs în mod independent. În

67


privind Managementul timpului liber.
video, CD-uri, folii de retroproiector, cataloage, diapozitive, desene, corturi, saci de dormit,
ustensile de pescuit şi grădinărit etc.
68
Modulul I, An II:
Managementul calităţii
Nota introductivă
Modulul Managementul calităţii face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II,
În modulul Managementul calităţii se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheie
managementul calităţii.

1. Precizează principiile de management al calităţii
2. Efectuează controlul statistic
3. Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurare a calităţii
4. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii

Unitatea de competenta: Managementul calităţii
Nr. Unitate de
crt. competenţă
3. Managementul Competenţa 1.: Principiile managementului calităţii:
calităţii Precizează  Orientarea către client,
principiile de  leadership,
management al  implicarea personalului,
calităţii  abordarea procesuală,
 abordarea sistemului de către management,
 îmbunătăţirea continuă,
 abordarea concretă în luarea deciziilor,
 relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii
Funcţiile managementului calităţii
 Planificarea calităţii,
 organizarea activităţilor referitoare la
calitate,
 coordonarea activităţilor referitoare la
calitate,
 antrenarea personalului pentru realizarea
obiectivelor calităţii,
 ţinerea sub control a calităţii,
 asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii
Competenţa 2.: Elementele controlului statistic :
69
Efectuează  Caracteristica controlată,

controlul  lot,
statistic  mărime eşantion,
 reguli de extragere a eşantionului,
 plan de control,
 grad de severitate,
 nivel de calitate acceptabil (AQL),
 cifra de acceptare,
 cifra de respingere
Etape ale controlului statistic:
 Extragerea eşantionului,
 determinarea caracteristicii conform
procedurii specifice,
 compararea caracteristicii controlate cu
condiţiile din standarde,
 identificarea defectelor,
 compararea numărului de defecte
identificate cu cifra de acceptare /de
respingere
Măsuri:
 Acceptare/ respingere lot de produse,
trecerea la alt plan de control (alt grad de
severitate, AQL).
Competenţa 3.: Cerinţe pentru implementarea unui sistem de
Acţionează asigurarea calităţii:
pentru  Proceduri,
menţinerea  manualul calităţii,
sistemului de  satisfacerea clienţilor,
asigurare a  costuri,
calităţii  standarde de firmă,
 legislaţie,
 feed-back,
 grafice de documentare
Audit de calitate (intern / extern dat) pe metode
statistice, mentenanţă, planificarea întreţinerii,
urmărirea parametrilor de funcţionare;
Factori care afectează costurile calităţii:
 Rebuturi,
 recondiţionări,
 reparaţii,
 produse neconforme,
 reclamaţii clienţi,
 produse returnate,
 penalizări pentru întârziere,
 despăgubiri pentru daune
Competenţa 4: Strategii de îmbunătăţire a calităţii :
Aplică tehnici
70
de îmbunătăţire  Strategia Kaizen,

continuă a  Ciclul PEVA (planifică-execută-verifică-
calităţii acţionează),
 principiul “zero defecte”
Ghid pentru îmbunătăţirea calităţii conform
standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO
specifice domeniului de activitate
Instrumente de îmbunătăţirea calităţii:
 Instrumente ajutătoare (brainstorming,
stratificare, metoda întrebărilor),
 instrumentele calităţii (grafice, diagrame,
histograme, fişe de control statistic)
Modulul Managementul calităţii poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
71

Managementul calităţii.
72
Modulul II, An II:

Managementul proiectului
Nota introductivă
Modulul Managementul proiectului face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II,
În modulul Managementul proiectului se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă
cheie managementul calităţii.

1. Identifică mediul de proiect
2. Planifică proiectul
3. Implementează proiectul
4. Monitorizează proiectul
5. Utilizează software specializat în managementul proiectelor

Unitatea de competenta: Managementul proiectului
Nr. Unitate de
crt. competenţă
4. Managementul Competenţa 1.: Necesitatea proiectului:
proiectului Identifică  Scop, rezultate aşteptate, estimarea
mediul de resurselor implicate,
proiect  estimarea bugetului, justificare economică
Fazele proiectului:
 Concepţie,
 planificare,
 realizare,
 încheiere,
 feedback,
 modificare
Estimarea rezultatelor:
 Metode statistice,
 indicatori,
 standarde de calitate
73
Competenţa 2.: Activităţi specifice:

Planifică  Studii de piaţă,
proiectul  analize de nevoi (SWOT),
 contacte cu furnizorii de servicii şi produse,
 achiziţii de produse şi servicii în funcţie de
specificul proiectului.
Echipa de lucru:
 Managerul de proiect,
 echipa financiară,
 specialişti pe diferite domenii,
 responsabil achiziţii
Documente specifice:
 Bordul de proiect,
 planul de proiect,
 listă de produse,
 planul de iniţiere a proiectului
Competenţa 3.: Rezultatul / rezultatele obţinute în urma finalizării
Implementează proiectului
proiectul Documentaţie de proiect:
 Raport de sfârşit de etapă,
 raport de progres,
 registru de probleme,
 recomandări de acţiune
Competenţa 4: Riscuri de bussines şi de proiect
Monitorizează Surse de risc:
proiectul  Asociate cu costurile,
 programarea calendaristică
 execuţia în toate fazele ciclului de viaţă
Documente specifice:
 Registru de schimbări,
 cerere de schimbare,
 registru de riscuri,
 plan de management al riscurilor
Analiza rezultatelor
 Comparare cu estimările,
 standarde,
 beneficii obţinute
Feed-back
 Reevaluarea activităţilor,
 revizuirea procedurilor,
 măsuri ameliorative
Competenţa 5: Aplicaţii software:
Utilizează  Programe de calcul tabelar,
software  de planificare,
specializat în  de calcul simbolic şi statistic
managementul
74
proiectelor Grafice, schiţe, şabloane /rapoarte de prezentare,

diagrame
Modulul Managementul proiectului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:

75

Managementul proiectului.
76
Modulul III, An II:

TITLUL UNITĂŢII 7:
Pedagogii alternative
Nota introductivă
Modulul Pedagogii alternative face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
În modulul Pedagogii alternative se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Pedagogii alternative.
1. Identifică caracteristicile specifice pedagogiilor alternative pentru aplicarea acestora în

programul de recuperare.
2. Selectează elementele de baza ale pedagogiilor alternative proiectând activităţi
specifice.
3. Manifesta atitudine autoreflexivă în situaţii noi oferite de practica pedagogiilor
alternative.
Unitatea de competenţă: Pedagogii alternative
Nr. Unitate de
crt. competenţă
7. Pedagogii Competenţa 1.: Pedagogia Waldorf
alternative Identifică Educaţia nouă
caracteristicile J.Dewey , M. Montessori
specifice Ed Claparede, O.Decroly
pedagogiilor Pedagogia Freinet
alternative Step-by-step
pentru aplicarea
acestora în
programul de
recuperare
Competenţa 2.: Elementele de baza ale pedagogiilor alternative.
Selectează Materiale specifice pedagogiilor alternative.
elementele de Metode specifice diferitelor tipuri de pedagogii
baza ale alternative.
pedagogiilor Aplicarea practică a elementelor Waldorf viabile.
alternative Realizarea unor aplicaţii ,,Montessori’’
77
proiectând Aplicarea tehnicilor Freinet în practică

activităţi Proiectarea spaţiului ,,step by step’’
specifice
Competenţa 3.: Proiectarea în pedagogiile alternative.
Manifestă - Redactarea corectă a proiectului
atitudine - Aplicabilitatea proiectului
autoreflexivă în - Originalitatea proiectului
situaţii noi
oferite de
practica
pedagogiilor
alternative.
Modulul Măsuri de prim ajutor poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
78

privind Măsuri de prim ajutor.
79
Modulul IV, An II:

Titlul unitatii 10:
Elemente de ludoterapie
Nota introductivă
Modulul Elemente de ludoterapie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
În modulul Elemente de ludoterapie se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Elemente de ludoterapie.

1) Evidentiaza ludoterapia in cadrul procesului de recuperare
2) Stimuleaza beneficiarul prin joc
3) Proiecteaza si desfasoara activităţi de ludoterapie specifice etapei de dezvoltare

Unitatea de competenta: Elemente de ludoterapie
Nr. Unitate de
crt. competenţă
10. Elemente de Competenţa 1.: Jocul- metoda de invatare, de terapie sau
ludoterapie Evidentiaza ludoterapia in metoda de investigare psihosociala;
cadrul procesului de
recuperare Raportul dintre conduita cognitiv-ludica si
organizarea cunoasterii;
Jocul didactic si terapia educationala
Competenţa 2.: Jocul in terapia comportamentala

Stimuleaza beneficiarul - jocuri de conditionarea pozitiva
prin joc - jocuri pentru inhibarea voluntara si a
autocontrolului
- jocuri cu imagini pentru invatarea prin
observatie
Jocul in terapia psihomotricitatii
- seturi de jocuri bazate pe principiile si
tehnicile
80
terapiei debilitatii motrice

Jocul in terapia cognitiva
- seturi de jocuri de preinvatare,invatare,
postinvatare si de dezvoltare
Jocul in terapia de grup
- psihodrama
- sociodrama
Competenţa 3.: Obiective generale şi operationale optime

Proiecteaza si desfasoara activităţilor de ludoterapie
activităţi de ludoterapie
specifice etapei de Conditii de organizare a activitatilor ludice
dezvoltare a beneficiarilor
Evaluarea activităţilor propuse.
Modulul Elemente de ludoterapie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
81


privind Elemente de ludoterapie.
video, CD-uri, folii de retroproiector, cataloage, diapozitive, desene, etc.
82
Modulul V, An II:
EDUCATIE PRIN MASS MEDIA
Nota introductivă
Modulul EDUCATIE PRIN MASS MEDIA face parte din pregătirea specifică din anul II,
pentru calificarea: pedagog de recuperare.
În modulul EDUCATIE PRIN MASS MEDIA se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată EDUCATIE PRIN MASS MEDIA.

1. Utilizeaza conceptele specifice domeniului mass-media pentru realizarea demersurilor
de cunoastere si explicare a diferitelor evenimente si fapte din viata;
2. Aplica, cunostintele specifice mass-mediei scrise in rezolvarea demersurilor
educationale si sociale;
3. Utilizeaza corect mijloacele tehnice audio-video de care dispune in procesul pedagogic
si de pedagogie recuperatorie;
4. Manifesta o abordare critic-analitica si democratica a mediului socio-educational in
care isi desfasoara activitatea

Unitatea de competenta: EDUCATIE PRIN MASS MEDIA

Competenţe
crt competenţă (tematici)
1. Educatie Competenţa 1.: - Mass-media si formele de comunicare
prin Utilizeaza conceptele specifice
mass-media domeniului mass-media pentru - Formele mediilor
realizarea demersurilor de
cunoastere si explicare a diferitelor - Impactul mediilor in procesul
evenimente si fapte din viata educativ-recuperator
Competenţa 2.:
Aplica, cunostintele specifice Presa scrisa: ziarul, revista, flyerul
mass-mediei scrise in rezolvarea publicitar
demersurilor educationale si
83
sociale Proiecte didactic-educative

Competenţa 3.: Prezentarea instrumentelor mass- media si
Utilizeaza corect mijloacele audio-video: radioul, televiziunea,
tehnice audio-video de care internetul;
dispune in procesul pedagogic si
de pedagogie recuperatorie Prezentarea si intrebuintarea corecta a
mijloacelor tehnice: reportofonul, camera
video, aparatul foto, video-playerul, dvd-
playerul, cd-playerul.
Competenţa 4.: Analiza mesajelor din mass-media:

Manifesta o abordare critic- - articole din presa scrisa
analitica si democratica a mediului -emisiuni radio-tv
socio-educational in care isi - articolul de reclama / spotul publicitar
desfasoara activitatea
Formarea propriului sistem valoric:
- recunoasterea exercitiului de manipulare
- corelarea informatiilor vehiculate in
mesajul publicitar cu cele obtinute din alte
surse si raportarea critica fata de acestea
Abordarea democratica a problematicii

grupului minoritar:
- colaborarea cu ceilalti in rezolvarea
unor probleme teoretice si practice in cadru
diferitelor grupuri
Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Modulul EDUCATIE PRIN MASS MEDIA poate fi parcurs în mod independent. În

- Elevii învaţă când fac o actiune/activitate şi când sunt implicaţi activ în
procesul de învăţare;
- Profesorii vor folosi informatii despre stilurile diferite de învăţare ale elevilor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica activitati de invatare
cu caracter interactiv. Se recomanda metode ca exercitiul, proiectul, observatia sistematica,
demonstratia, metoda practica.
lucru, fişe de evaluare si autoevaluare, realizarea unui proiect, probe practice (interviu),
probe tehnice (folosirea corecta a mijloacelot audio-video).
84
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Evaluarea va fi

ritmică, intermediară şi finală.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu
material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.
Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
Instruirea se va realiza în sala de curs dotata corespunzator.

privind educatia prin mass-media.

si munca in echipa, simularea, observaţia, exerciţiul, care stimulează spiritul critic şi
creativitatea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea
ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: ziare si reviste, fleyere
publicitare, DVD-uri, CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, desene etc.
85
Modulul VI, An II:

Titlul unitatii 13:
Educaţie psihomotrică
Nota introductivă
Modulul de Educaţie psihomotrică face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
În modulul Educaţie psihomotrică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Educaţie psihomotrică.

1) Utilizează conceptele specifice domeniului educaţiei psihomotrice pentru abordarea
optimă a beneficiarului
2) Utilizeaza exercitii si jocuri de miscare in vederea dezvoltarii psihomotrice a

beneficiarului
3) Redactează planuri de activitate de recuperare specifice în funcţie de vârsta şi

deficienţa beneficiarului

Unitatea de competenta: Educaţie psihomotrică
Nr. Unitate de
crt. competenţă
13. Educaţie Competenţa 1.: CORPUL UMAN:
psihomotrică Utilizează Schema corporala, orientarea si organizarea spatio-
conceptele corporala, lateralitatea, echilibrul static si dinamic.
specifice MISCAREA:
domeniului Actul motor si efectul sau, functiile miscarii,
educaţiei conduitele de miscare, coordonarea motorie
psihomotrice generala, expresia motrica, realizarea motrica
pentru PERCEPTIA:
abordarea Structuri si conduite perceptiv-motrice, perceptia
optimă a miscarii, perceptia propriilor miscari, perceptia
beneficiarului miscarii obiectelor, senzatii proprioceptive
86
EXPERIMENTAREA SI INVATAREA:
Experimentarea ca proces de invatare, experienta
si conduita psihomotrica
Competenţa 2.: Activitati de abilitare motrica generala
Utilizeaza Activitati pentru invatarea si consolidarea schemei
exercitii si corporale
jocuri de Activitati pentru terapia educationala a lateralitatii
miscare in Activitati pentru formarea si dezvoltarea
vederea structurilor perceptiv-motrice de spatiu si timp
dezvoltarii
psihomotrice a
beneficiarului
Competenţa 3.: Jocul si dezvoltarea sociala
Redactează Activitati pentru formarea si dezvoltarea
planuri de comportamentului de comunicare non verbala
activitate de Activitati pentru formarea si dezvoltarea
recuperare comportamentului de comunicare verbala
specifice în Activitati pentru formarea si dezvoltarea
funcţie de comportamentului social
vârsta şi Activitati de educare a socializarii primare si
deficienţa secundare
beneficiarului Activitati de educare a conduite sociale
Modulul Educaţie psihomotrică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
87
Educaţie psihomotrică.
video, CD-uri, folii de retroproiector, cataloage, diapozitive, desene, saltele, trambuline,
mingi etc.
88
Modulul VII, An II:

Titlul unitatii 14:
Educatie spirituala
Nota introductivă
Modulul Educatie spirituala face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
În modulul Educatie spirituala se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Elemente de ludoterapie.

1. Evidenţiază rolul spiritualităţii,din perspectivă holistică, în dezvoltarea personalităţii
fiinţei umane
2. Distinge diferenţele dintre religie şi spiritualitate subliniind trăsăturile specifice celor
două domenii
3. Promovează o conduită etică şi morală integrativă

Unitatea de competenta: Educatie spirituala
Nr. Unitate de Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie

crt. competenţă (tematici)
14. EDUCAŢIE Competenţa 1.: Principalele teorii ale
SPIRITUALĂ Evidenţiază rolul spiritualităţii,din
spiritualităţii din perspectiva unei abordări
perspectivă holistică, în holistice
dezvoltarea personalităţii Similitudini şi diferenţe în abordarea
fiinţei umane conceptului de fiinţă umană din perspectiva
filosafiei, religiei şi spirtualităţii
Proiectarea unui model funcţional de
educaţie spirituală în organizaţiile de
profil
Competenţa 2.: Evidenţierea principalelor religii ale lumii

Distinge diferenţele dintre enumerând câteva trăsături specifice fiecăreia
religie şi spiritualitate
subliniind trăsăturile Cele mai importante
89
specifice celor două domenii paradigme propuse de spiritualitate
Elementele comune şi
diferenţiale ale religiei şi spiritualităţii
Competenţa 3.: Evidenţierea rolului fundamental al

Promovează o conduită etică spiritualităţii în procesul de optimizare
şi morală integrativă al fiinţei umane
Identificarea valenţelor practice ale
raportului dintre determinism –
libertate respectiv dintre
liber-arbitru şi responsabilitate
Aplicarea principiilor fundamentale ale
educaţiei spirituale în cadrul grupurilor
umane
Acceptarea modelului de dezvoltare personală
bazat pe spiritualitate
Cunoaşterea raporturilor posibile în
abordarea holistica a determinismului şi
cauzalităţii
Capacităţi de influienţare a
comportamentului uman
Modulul Educatie spirituala poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
90

Instruirea se va realiza în săli de clasa, demonstraţie, instituţii colaboratoare cu o bună
dotare materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a
privind Educatia spirituala.
91
Modulul VIII, An II:

Abilitare manuală
Nota introductivă
Modulul Abilitare manuală face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea:
În modulul Abilitare manuală se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Abilitare manuală .

1. Utilizează conceptele specifice domeniului abilitării manuale pentru abordarea optimă a
beneficiarului
2. Utilizează corect tehnicile de lucru specifice în procesul de pedagogie recuperatorie.
3. Selectează materialele specifice în funcţie de stadiul de dezvoltare şi tipul de deficienţă al
beneficiarului.
4. Redactează planuri de activitate de recuperare specifice în funcţie de vârsta şi deficienţa
beneficiarului.

Unitatea de competenţă: Abilitare manuală
Nr. Unitate de
crt. competenţă
17. Educaţie Competenţa 1.: Noţiuni introductive în domeniul abilitării manuale.
plastică Utilizează
conceptele Principii, mecanisme şi metode ale abilitării
specifice manuale.
domeniului Obiective generale în activităţile de abilitare
abilitării manuală.
manuale pentru Materiale utilizate în activităţile de abilitare
abordarea manuală.
optimă a
beneficiarului
Competenţa 2.: Tehnici de desen, pictură, modelaj, traforaj.
Utilizează
92
corect tehnicile Tehnici de lucru cu : - hârtie şi carton,

de lucru - materiale din natură,
specifice în - materiale cotidiene
procesul de refolosibile,
pedagogie - materiale textile,
recuperatorie. - materiale specifice
traforajului.
Competenţa 3.: Materiale utilizate în activităţile de desen, pictură,

Selectează modelaj, traforaj.
materialele Materiale utilizate în activităţile de confecţionare a
specifice în obiectelor utile sau decorative.
funcţie de Prezintă obiectele utile sau decorative
stadiul de confecţionate.
dezvoltare şi
tipul de
deficienţă al
beneficiarului
Competenţa 4: Obiective generale şi specifice optime activităţilor
Redactează de abilitare manuală
planuri de Utilizarea metodelor şi tehnicilor diverse în
activitate de realizarea activităţii propuse
recuperare Evaluarea activităţilor propuse.
specifice în
funcţie de
vârsta şi
deficienţa
beneficiarului.
Modulul Abilitare manuală poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
93


privind Abilitare manuală .
94
Modulul IX, An II:

Titlul unitatii : 19.
Elemente de meloterapie
Nota introductivă
Modulul Elemente de meloterapie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
În modulul Elemente de meloterapie se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Elemente de meloterapie.

4) Foloseşte specific instrumente muzicale
5) Construieste instrumente muzicale simple de percutie
6) Elaborează un program specific de recuperare prin muzică

Unitatea de competenta: Elemente de meloterapie
Nr. Unitate de
crt. competenţă
10. Elemente de Competenţa 1.: Explorare si auto-explorare prin sunet: explorarea
meloterapie Foloseşte instrumentelor, explorarea ritmica a propriului corp,
specific over tone chanting;
instrumente Instrumentele Orf: explorarea instrumentelor Orf,
muzicale argumentarea alegerii instrumentului, rezonanta si
terapie;
Alegerea instrumentului: alegerea spontana,
calitatea manipularii, ritmul si intensitatea;
Auditii muzicale: receptare si reactii psiho-
somatice, efectul activator/relaxant al muzicii,
propunerea muzicala.
Competenţa 2.: Sunet si obiectiv: calitatea sunetului, rezonanta,
Construieste intensitate;
instrumente Materiale familiare: deseuri, reciclarea creativa a
muzicale obiectelor nemaifolosite in gospodarie;
95
simple de Materiale din natura: pietre, nisip, graunte,

percutie crengute, frunze, iarba etc.
Acompanierea vocii: alternative de manipulare
creativa a instrumentului, voce, instrument si ritm,
valentele exercitiului muzical in grup/individual
Competenţa 3.: Observarea beneficiarului/grupului: caracteristici

Elaborează psiho-somatice, preferinte, relationare in grup,
un program activitate predominanta;
specific de Obiectivele generale: grad de dificultate, esalonare
recuperare in timp, strategii;
prin muzică Obiectivele operationale: mijloace si cai de
realizare, mod de evaluare;
Modulul Elemente de meloterapie poate fi parcurs în mod independent. În

96

Instruirea se va realiza în sala de meloterapie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare
privind Elemente de meloterapie.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete audio si video,
CD-uri, folii de retroproiector, diapozitive, instrumente muzicale etc.
97
Modulul X, An II:
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA
Nota introductivă
Modulul Psihopedagogie speciala face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II,
În modulul Psihopedagogie speciala
se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheie Psihopedagogie speciala.

1. Identifică semnificatia fenomenului dezvoltarii in psihopedagogia speciala
2. Utilizeza in activitatea practica teoriile despre ciclurile si stadiile de dezvoltare.
3. Identifica aspectele definitorii ale dezvoltarii motrice, cognitive, emotionale si
motivationale a clientilor
4. Identifica aspectele definitorii ale evolutiei constintei de sine si a comportamentului
social ale clientilor

Unitatea de competenta: Consilierea activităţilor de instruire practică
Nr. Unitate de
crt. competenţă
21. Psihopedagogi Competenţa 1.: Analizarea fenomenului dezvoltarii in constinta
e speciala Identifică comuna si din punct de vedere stiintific:
semnificatia  aspecte ale cunoasterii comune,
fenomenului  definirea termenului,
dezvoltarii in  reflectare asupra propriei dezvoltari.
psihopedagogia Diferentierea factorilor care determina dezvoltarea
speciala umana:
 endogeni,
 exogeni,
 autogeni,
 interactiunea factorilor,
 perioade critice si sensibile in dezvoltare.
98
Recunoasterea proceselor dezvoltarii:

 maturare,
 invatare,
 interdependenta dintre acestea.
Identificarea caracteristicilor dezvoltarii:
 ireversibilitatea si succesiunea in etape,
 tempo,
 diferentierea si integrarea,
 centralizarea,
 canalizarea si stabilizarea.
Competenţa 2.: Definirea conceptelor de stadialitate, ciclu, etapa de
Utilizeza in dezvoltare:
activitatea  definitii,
practica teoriile  utilizare corecta.
despre ciclurile Identificarea elementelor cheie ale stadialitatilor
si stadiile de propuse de S. Freud, E.H Erikson, J.
dezvoltare. Piaget:
 etape,
 elemente cheie,
 aplicabilitate practica.
Descrierea ciclurilor dezvoltarii dupa U.Schiopu si
E.Verza:
 enumerare,
 descriere,
 exemplificare.
Identificarea stadiului de dezvoltare a unui client:
 identificarea elementelor cheie.
Utilizarea stadiului de dezvoltare a clientului in
elaborarea planurilor de recuperare:
 activitati de stimulare si recuperare
concordante cu stadiul de dezvoltare.
Competenţa 3.: Identificarea aspectelor definitorii ale dezvoltarii

Identifica motrice:
aspectele  conceptul de motricitate,
definitorii ale  evolutia motricitatii copilului si
dezvoltarii adolescentului, tulburarile in dezvoltarea
motrice, motricitatii,
cognitive,  utilizarea practica a modalitatilor de
emotionale si stimulare a motricitatii.
motivationale a Identificarea aspectelor definitorii ale dezvoltarii
clientilor. cognitive:
 perceptia,
 limbajul,
 inteligenta si gandirea,
 memoria,
 tulburarile in dezvoltarea cognitiva,
99
 utilizarea practica a modalitatilor de

stimulare cognitiva.
Identificarea aspectelor definitorii ale dezvoltarii
emotionale:
 evolutia proceselor emotionale,
 tulburarile in dezvoltarea emotionala,
utilizarea practica a modalitatilor de
 stimulare emotionala.
Identificarea aspectelor definitorii ale dezvoltarii
motivationale:
 evolutia trebuintelor,
 tulburarile in dezvoltarea trebuintelor,
 utilizarea practica a modalitatilor de
stimulare a dezvoltarii trebuintelor.
Competenţa 4.: Recunosterea caracteristicilor definitorii ale
Identifica constintei de sine:
aspectele delimitari conceptuale,
definitorii ale  Eu,
evolutiei  stima de sine,
constiintei de  socializarea,
sine si a  compararea sociala,
comportamentul  perceptia de sine.
ui social al Descrierea evolutiei constintei de sine, din copilarie
clientilor. spre adolescenta:
 conform sinopticului varstelor,
 reflectie asupra evolutiei proprii.
Descrierea evolutiei comportamentului social, din
copilarie spre adolescenta:
 etape,
 importanta,
 reflectie asupra evolutiei proprii.
Identificarea tulburarilor in evolutia
comportamentului social:
 comportamente pro si antisociale.
Stimularea evolutiei comportamentului social:
 exemple.
Modulul Psihopedagogie speciala poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
100

Psihopedagogie speciala.
101
Modulul XI, An II:

PSIHOSOCIOLOGIA GRUPULUI
Nota introductivă
Modulul Psihosociologia grupului face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
În modulul Psihosociologia grupului se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Psihosociologia grupului.

1. Identifică obiectul psihosociologiei sociale;
2. Defineste grupul din perspectiva psihologiei sociale;
3. Utilizează procesele şi fenomenele de grup în abordarea profesională a persoanei cu
handicap;
4. Analizează familia ca grup social esenţial pentru societate.

Unitatea de competenţă Psihosociologia grupului
Nr. Unitate de
crt. competenţă
22. Psihosociologia Competenţa 1.: Ce este psihosociologia?
grupului Identifică -definirea psihosociologiei
obiectul -psihosociologia şi ştiinţele învecinate
psihosociologiei -domenii ale psihologiei sociale
sociale; -teoriile psihologiei sociale
reducţionismul în psihologia socială şi nivelurile
explicaţiei
Aplicarea psihosociologiei sociale
-modele de punere în practică a tezelor psihologiei
sociale
-particularităţi ale recuperării persoanei cu handicap
102
modalităţi de integrare socială a persoanei cu

handicap prin activităţi specifice
Competenţa 2.: Conceptul de grup social; particularităţile
Defineste grupului social
grupul din -mulţimea, ceata, grupul social – elemente specifice;
perspectiva -tipologia grupurilor sociale
psihologiei -comunicarea şi coeziunea în grup
sociale; bariere şi comunicarea eficientă între şi în interiorul
grupurilor
Egalitatea de şanse pentru persoane cu handicap
- Calitatea vieţii persoanelor cu handicap din prisma
psihosociologiei (persoană cu handicap, problemă
socială, nevoie socială)
-Matricea de supravieţuire:
o Ce factori ameninţă supravieţuirea?
o Ce drepturi la supravieţuire sunt
ameninţate /încălcate?
o Cum ar putea fi rezolvată situaţia?
-Convingeri în raport cu grupurile vulnerabile
Normalizarea şi facilitarea
- Scurtă prezentare a conceptului (Bank –
Mikkelsen şi Bengt Nirje
- un ritm zilnic normal
- diferenţiere între muncă – timp liber – locuit
- un ritm anual normal
- o desfăşurare normală a vieţii
- respectarea necesităţi fiecăruia
- relaţii corespunzătoare între femei şi bărbaţi
- standarde economice normale cu drepturi în
societate
- standarde normale ale serviciilor sociale
Competenţa 3.: Comportamentul colectiv şi planificarea
Utilizează activităţilor persoanelor cu handicap în funcţie
procesele şi de acesta
fenomenele de - coordonatele definitorii ale conceptului
grup în - forme de comportament colectiv, mişcări
abordarea sociale
profesională a - modalităţile de antrenare a persoanei cu
persoanei cu dizabilităţi în planificarea activităţilor
handicap; Dinamica grupurilor
- Istoricul dinamicii de grup
- Surse ale dinamicii de grup şi definirea acesteia
Factori de coeziune şi de disociere a grupurilor
Competenţa 4: Familia ca grup social
Analizează - Familia (tipuri, interacţiuni, contradicţii)
familia ca grup - Modele culturale în familia românească
social esenţial - Familia resursă în recuperarea persoanei cu
pentru societate. handicap
103
Rolul pedagogului de recuperare în medierea

familială
- Cunoaşterea aşteptărilor familiei
- Cunoaşterea resurselor famiei
- Utilizarea aşteptărilor şi resurselor familiei în
recuperarea persoanei cu handicap
Modulul Psihosociologia grupului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:
104

Psihosociologia grupului.
Modulul XII, An II:
Măsuri de prim ajutor
Nota introductivă
Modulul Măsuri de prim ajutor face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
În modulul Măsuri de prim ajutor se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată Măsuri de prim ajutor.

4. Identifica situaţii care necesita măsuri de prim ajutor
5. Aplica măsuri de prim ajutor,
6. Informează colectivul asupra importantei acordării primului ajutor
Unitatea de competenţă: Măsuri de prim ajutor
Nr. Unitate de
crt. competenţă
24. Măsuri de Competenţa 1.: caz de stop cardio-respirator.
prim ajutor Identifică -descrierea semnelor
situaţii care -enunţarea tehnicilor de interevenţie
necesita măsuri asistarea primară
de prim ajutor cazul leziunilor
-descrierea semnelor
-enunţarea tehnicilor de interevenţie
caz de înec, otrăvire
105
caz de arsură, electrocutare, degerătură

afecţiuni ale muşchilor şi oaselor
cazul afecţiunilor sistemului nervos central.
Competenţa 2.: autoprotectie:spalare pe maini; pansamente;
Aplică măsuri asepsie,
de prim ajutor antisepsie;
igienizare: pamatuf, perii, carpe, bureti, galeti,
detergenti etc.;
izolare pacient (infectii intesinale, boli
infectocontagioase;
evacuare reziduuri (seringi, ace, materiale
utilizate);
zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti, sectii
boli
infectioase), managementul riscului, echipament de
protectie;
dezinfectie (solutii, circumstante, conditii de
eficienta
Informarea pacientului: conversatie, confirmarea
acceptului
Reactii induse: durere, caldura, modificarea
gustului, alte senzatii
Pozitie pacient:
Testare sensibilitate: interviu cu pacientul
Cai de administrare: orala, percutanata,
respiratorie,
parenterala, pe suprafata mucoaselor si a
tegumentelor
Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor,
folosirea manusilor de cauciuc, materiale de unica
folosinta etc.
Facies, postura, functii vitale, comportament.
Competenţa 3.: Primul-ajutor în caz de stop cardio-respirator
Informează Primul-ajutor în cazul leziunilor
colectivul Prim ajutor in caz de innec, otravire
asupra Primul-ajutor în caz de arsură, electrocutare,
importanţei degerătură
acordării Primul-ajutor în afecţiuni ale muşchilor şi oaselor
primului-ajutor Primul-ajutor în cazul afecţiunilor sistemului
nervos central.
106
Modulul Măsuri de prim ajutor poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

educaţiei:

privind Măsuri de prim ajutor.
107

Modulul XIII, An II:

PSIHOPATOLOGIE
Nota introductivă
Modulul PSIHOPATOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
calificarea: pedagog de recuperare.
În modulul PSIHOPATOLOGIE se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa
tehnică specializată PSIHOPATOLOGIE.
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice din afectiunile neuropsihiatrice
2. Identifica problemele de dependenta la pacientii cu afectiuni neuropsihiatrice.
3. Elaboreaza planul de ingrijire (de nursing).
4. Aplica interventiile proprii si delegate specifice bolilor neuropsihiatrice.
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
Unitatea de competenta: PSIHOPATOLOGIE

108

Competenţe
23. PSIHO Competenţa 1.: Semne si simptome:
PATOLOGIE Analizeaza semnele si atitudini particulare,ortostatism si mers,
simptomele specifice mobilitate active si forta musculara,
din afectiunile coordonare, tonus muscular,mobilitate
neuropsihiatrice pasiva, reflexe,tulburari de sensibilitate,
trofice,vegetative: cefalee, vertij,
pareza, paralizie, paraplegie, tetraplegie,
hipertonie, hipotonie, ataxie, convulsii,
tremor, modificari ROT, dezorientare
temporospatiala, tulburari de limbaj,
memorie, incontinenta, escare,etc.
Afectiuni : definitie, etiopatogenie,
investigaii principii de tratament:
sindrom de neuron motor central si
periferic, patologia musculara,
(miastenia, polimiozitele) patologia
nervilor perferici, (polinevrite, nevralgia
de sciatic, paralizii periferice izolate),
patologia spinala, cefaleea, nevralgiile,
patologia vasculara cerebrala, epilepsia,
procesele expansive cerebrale,
neuroinfectiile, boala Parkinson, come.
Competenţa 2.: Modalitati de culegere a datelor:

Identifica problemele interviul, observatia clinica, discutii cu
de dependenta la echipa de interventie si apartinatorii,
pacientii cu afectiuni cercetarea decumentelor medicale.
neuropsihiatrice
Sinteza informatiilor:
manifestari de independenta, si
manifestarile de dependenta, surse de
dificultate.
Probleme de dependenta:
diminuarea sau pierderea mobilitatii,
necoordonarea miscarilor, alterarea
comunicarii, alterarea perceptiei
senzoriale, a ingrijirii personale,
circulatie inadecvata, risc de infectii,
alterarea functiilor vitale, deficit de
ingrijire.
Competenţa 3.: Criterii: specifici, performanta,

Elaboreaza planul de implicare, realism, observabilitate.
ingrijire (de nursing)
109
Prioritati de ingrijire:
mentinerea functiilor vitale, a starii de
constienta, supravegherea functiilor
vegetative, profilaxia infectiilor,
prevenirea complicatiilor
Interventii proprii si interventii

delegate:
comunicare, hidratare, alimentare,
igiena, mobilizare, profilaxie, educatie,
pregatirea pentru investigatii,
administrarea medicatiei prescrise.
Competenţa 4.: Instrumente:

Aplica interventiile sonda gastrica, vezicala, tensiometru
proprii si delegate
specifice bolilor Materiale:
neuropsihiatrice medicamente, materiale pentru igiena
personala
Pregatirea psihica:
informare, explicatii, asigurarea
confortului psihic, educare
Pregatirea fizica:
pozitie adecvata,igiena
Interventii specifice:
corectarea situatiei
nutritionale(malnutritie),combaterea
durerii,tratamentul
contracturilor,tratamentul insuficientei
respiratorii,tratamentul
constipatiei,tratamentul
epilepsiei,tratamentul tulburarilor de
somn,tratamentul simptomelor
psihice,tratamentul complicatiilor
ortopedice,discutii etice si pevenirea
abuzului
Competenţa 5.:
Evalueaza rezultatele Obiective stabilite:
ingrijirilor aplicate - realizate –manifestari de dependenta
absente sau ameliorate;
- nerealizate – manifestari de
dependenta care se mentin
Reformularea obiectivelor:
110
adaptare la capacitaile fizice ale

pacientului
Planificarea interventiilor:
adecvate manifestarilor de dependenta
prezente.

Modulul PSIHOPATOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
educaţiei:
- Elevii au stiluri diferite de învăţare
- Elevii participa la procesul de invatare cu toate cunostintele dobandite de ei
anterior
- Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
cu caracter interactiv. Se recomanda metode ca observatia sistematica, demonstratia,
metoda practica, studiul de caz.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), teste scrise, fişe de
lucru, fişe de evaluare, realizarea unui proiect, probe practice. Evaluarea trebuie să fie
corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în
Standardul de Pregătire Profesională.
Instruirea se va realiza în sala de curs dotata corespunzator si in cabinetul medical.

privind notiunile psihopatologie.
111
Se pot utiliza ca metode de învăţare: munca independentă si munca in echipa,

simularea, observaţia, exerciţiul, problematizare. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, mulaje
etc.
Modulul XIV, An II:

Titlul unitatii 26:
ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE
Nota introductivă
Modulul ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE
face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare
În modulul ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE
se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată ÎNGRJIREA
PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE

1. Aplică măsuri de prevenire a diverselor afecţiuni
2. Planifică îngrijiri (speciale) la persoanele cu nevoi speciale
3. Identifică particularităţile de îngrijire a persoanei cu afecţiuni ale organelor de simţ
4. Aplică principiile de îngrijire a pacientului în fază terminală
5. Aplică intervenţii de prim ajutor

Unitatea de competenta: ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE
Nr. Unitate de
crt. competenţă
112
26. ÎNGRJIREA Competenţa 1.: Definitia escarelor, contracturilor, anchilozelor,,

PERSOANEI Aplică măsuri trombozelor, infecţii urinare, pneumonii etc.
CU NEVOI de prevenire a materiale şi mijloace auxiliare:
SPECIALE diverselor colac de cauciuc, inele pentru prevenirea escarelor,
afecţiuni blăniţe antidecubit, perne şi rulouri pentru
poziţionare
Identificarea cauzelor
Descrierea semnelor şi simptomelor
Aplicarea măsurilor profilactice:
unguente protectoare
faşă elastică, ciorap elastic
Competenţa 2.: Aplicarea măsurilor de îngrijire specială la

Planifică pacientul cu incontinenţă urinară, diabet
îngrijiri zaharat, afecţiuni neurologice şi psihice
(speciale) la Monitorizarea şi evaluarea pacienţilor
persoanele cu Materiale specifice: material absorbant pentru
nevoi speciale incontinenţa urinară, cateter urinar, pungi
colectoare
Competenţa 3.: Deficienţe de vedere:

Identifică cauze, simptome, măsuri profilactice
particularităţile Deficienţe de auz:
de îngrijire a cauze, simptome, măsuri profilactice
persoanei cu Compensarea deficienţelor:
afecţiuni ale ochelari, proteze auditive etc
organelor de
simţ
Competenţa 4 Criterii de observare; semnele de probabilitate

Aplică şi de certitudine a morţii
principiile de Asistarea pacientului până la deces
îngrijire a Etapele de adaptare la moarte
pacientului în
fază terminală
Competenţa 5 Principii:
Aplică asigurarea barajului de protecţie, examinarea
intervenţii de victimei, acordarea primelor îngrijiri, scoaterea
prim ajutor din focarul de agresiune, transportul
Stop cardio-respirator:
definiţie, manifestări, intervenţii, metode de
resuscitare cardio-respiratorie
Pansamentul:
definiţie, materiale, pregătire, execuţie, mijloace
de fixare
113
Situaţii de urgenţă:
Fracturi, luxaţii, entorse, hemoragii, arsuri,
degerături, electrocutare, accidente casnice,
intoxicaţii acute etc.
Definiţie, manifestări, clasificări,
hemostază, principii de prim ajutor,
imobilizare, bandaj
Modulul ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE

poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va
trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
114
Instruirea se va realiza în sali de demonstratie , instituţii colaboratoare cu o bună dotare
ÎNGRJIREA PERSOANEI CU NEVOI SPECIALE.
folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale instrumente medicale, manechin etc.
Modulul XV, An II:
NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA
Nota introductivă
Modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA face parte

din pregătirea specifică din anul lI, pentru calificarea: pedagog de recuperare.
În modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA
se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată NOTIUNI DE
ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA.
1. Identifica principalele parti componente ale corpului uman;
2. Clasifica nivelele de organizare anatomica si fiziologica;
3. Analizeaza partile componente ale corpului uman ;
4. Recunoaste afectiuni ale principalelor sisteme si aparate.
115
Unitatea de competenta: NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE

BAZA

Competenţe
27 NOTIUNI DE Competenţa 1.: - Partile componente ale corpului
ANATOMIE Identifica principalele parti uman: cap, gat, trunchi, membre;
SI EDUCATIE
MEDICALA
componente ale corpului celule, tesuturi, organe, aparate,
DE BAZA uman sisteme; sistemul nervos, endocrin,
aparatul locomotor, respirator,
digestiv, circulator, excretor,
reproducator, analizatorii.
- Nomenclatura anatomica: cranial,

caudal, ventral, dorsal, medial,
lateral, sagital, frontal, transversal,
proximal, distal, plantar, palmar, etc.
Competenţa 2.: - Definitii: celula, tesut, organ,

Clasifica nivelele de sistem, aparat
organizare anatomica si - Caracteristici: celula: componente,
fiziologica rolul acestora; diviziunea celulara;
tesuturi: clasificare, localizare, rol;
organe: structura, vascularizatie,
inervatie; sisteme: nervos, endocrin,
osos, muscular, arterial,venos;
aparate: respirator, digestiv,
circulator, excretor, locomotor,
reproducator .
Competenţa 3.: - Componente anatomice:

Analizeaza partile cap – neurocraniu (oase, muschi,
componente ale corpului encefal) si viscerocraniu (oase,
uman muschi, organe de simt); gat – oase,
muschi, viscere (trahee, esofag, etc.);
trunchi – torace, abdomen, pelvis
(oase, muschi, viscere);membre
superioare – brat, antebrat,
mana;membre inferioare – coapsa,
gamba, picior.
- Partile componente ale
principalelor sisteme si aparate:
sistem nervos – encefal si maduva
spinarii; sistem endocrin – glande;
sistem osos – oasele capului,
trunchiului si membrelor; sistem
muscular – muschii capului, gatului,
trunchiului si membrelor; aparat
116
locomotor – oasele si muschiiaparat

respirator – cai respiratorii si
plamani; aparat digestiv – tub
digestiv si glande anexe; aparat
excretor – rinichi si cai excretorii;
aparat reproducator – organe genitale
interne si externe.
Competenţa 4.: - Afectiuni ale sistemului endocrin:

Recunoaste afectiuni ale hipertiroidism, diabet,
principalelor sisteme si hipo/hiperglicemie;
aparate - Afectiuni ale sistemului muscular si
osos: boli inflamatorii si
degenerative, infirmitati;
- Afectiuni ale aparatului locomotor:
leziuni, tulburari ale aparatului
locomotor ce conduc la infirmati;
- Afectiuni ale aparatului respirator:
infectiile respiratorii
- Afectiuni ale aparatului digestiv;
- Afectiuni ale aparatului excretor;
- Afectiuni ale organelor de simt:
imbolnaviri ale ochiului, urechii,
nasulului, pielii
- Afectiuni ale aparatului
reproducator.

Modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI EDUCATIE MEDICALA DE BAZA
poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să
ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
- Elevii au stiluri diferite de învăţare
- Elevii participa la procesul de invatare cu toate cunostintele dobandite de ei
anterior
- Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
cu caracter interactiv. Se recomanda metode ca exercitii de identificare a patilor
componente ale corpului uman,exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice,
proiectul, observatia sistematica, demonstratia, metoda practica.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), teste scris, fişe de
lucru, fişe de evaluare, realizarea unui proiect, probe practice. Evaluarea trebuie să fie
corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în
Standardul de Pregătire Profesională.
117
Instruirea se va realiza în sala de curs dotata corespunzator si in cabinetul medical.

privind notiunile de anatomie si educatie medicala de baza.

si munca in echipa, simularea, observaţia, exerciţiul, studiul de caz, care stimulează
spiritul critic şi creativitatea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale,
pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, mulaje
etc.
118
Modulul XVI, An II:

LEGISLATIE SI PROTECTIE SPECIALA A PERSOANELOR CU NEVOI
SPECIALE
Nota introductivă
Modulul Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale face parte din
pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: Pedagog de recuperare.
În modulul Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale se
regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată Legislatie si protectie
speciala a persoanelor cu nevoi speciale.

1. Identifica principalele institutii de drept
2. Argumenteaza locul si rolul institutilor de protectie sociala in cadrul societatii
3. Interpreteaza informatiile oferite de legislatia in domeniul protectie persoanei cu
handicap
4. Analizeaza raporturile familiale din punct de vedere juridic

Unitatea de competenţă: Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale
Nr. Unitate de
crt. competenţă
28. Legislatie si Competenţa 1.: Sarcinile si importanta dreptului
119
protectie Identifica  Legi,

speciala a principalele  Regulamente
persoanelor cu institutii de  Statute
nevoi speciale drept Legatura dintre legislatie , putere si morala in
cadrul oranduirii sociale.
Competenţa 2.:  Institutiile de asistenta sociala publice si

Argumenteaza private
locul si rolul  Sarcinile si scopurile institutiilor de
institutilor de asistenta sociala
protectie sociala
in cadrul
societatii
Competenţa 3.: (a) Importanta si continutul legii 448\2006

Interpreteaza (b) Descrieri de ocupatii, descrieri de locuri de
informatiile munca,reglementari privind :
oferite de -protectia muncii;
legislatia in -timpul de muca si timpul de odihna
domeniul -concediul
protectie -protectia impotriva concedierii
persoanei cu -munca tinerilor
handicap -sanatatea si securitatea in munca
(c) Formularea de petitii
Competenţa 4: Drepturile copilului

Analizeaza - obligatia legala de intretinere
raporturile -mediul familial si ingrijirea
familiale din alternativa
punct de vedere -sanatatea si bunastarea copilului
juridic -educatia
(b)Ocrotirea copilului
-tutela
-curatela
-adoptia
Modulul Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale poate fi parcurs în

mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de
următoarele principii moderne ale educaţiei:
120
Legislatie si protectie speciala a persoanelor cu nevoi speciale.
121
Modulul XVII, An II:

TITLUL UNITATII 29:
TEHNICI DE COMUNICARE
Nota introductiva:
Modulul Tehnici de comunicare face parte din pregatirea specifica din anul II pentru
calificarea : pedagog de recuperare.
In modulul Tehnici de comunicare se regasesc abilitatile din unitatea de competenta
tehnica specializata Tehnici de comunicare.
29.1. Identifica fundamentele tehnicilor de comunicare.
29.2. Aplica diverse forme ale comunicarii.
29.3. Adapteaza comunicarea la nevoile persoanei cu dizabilitati.
122

crt. competenta (tematici)
29. Tehnici de Competenta 1 : Comunicarea- baze teoretice
comunicare Identifica - Schema comunicarii Shanon
fundamentele Weaver
tehnicilor de - Modelul lui Torrington care ofera o
comunicare viziune procesual instrumentala
asupra fenomenului comunicarii
Dificultati de comunicare
- Factorii care perturba
comunicarea: * factori intrinseci
* factori extrinseci
Ascultarea si mesajul
Ascultarea :
- definitie
- formele ascultarii
- ascultarea empatica
Mesajul :
- definitie
- formele mesajului
Competenta 2 : Formele de comunicare
- Comunicarea verticala si
Aplica diverse forme comunicarea orizontala
ale comunicarii - Comunicarea intrapersonala
- Comunicarea verbala (scrisa si orala) -
Comunicarea nonverbala (principii,
functii, tipuri)
- Metacomunicarea
Comunicarea in grup
- Definirea grupului
- Caracteristicile grupului
- Principii pentru functionarea
eficienta a grupurilor
- Elementele care actioneaza in
vederea eficientei grupurilor
Alegerea modului de
comunicare
- comunicarea asertiva
- comunicarea in diada
- interogatia
Curriculum vitae
Competenta 3 : Codul de comunicare
- Asocierea comunicarii verbale cu alte
Adapteaza tipuri de comunicare
comunicarea la nevoile - Prezenta contactului vizual
persoanei cu - Folosirea unui ton calm, iar
dizabilitati. interdictiile se pun ferme, dar fara
agresivitate in limbaj.
123
Intelegerea mesajului transmis
Clasificarea feed back-ului:

- evaluativ/ nonevaluativ, fiecare
cu formele sale specifice.
- Modalitati de utilizare a
feedbakcului.
Agresivitatea in comunicare
- Traseul reacţiei agresive
- Reacţii de tip agresiv şi
rezolvarea acestora
Modulul Tehnici de comunicare poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea

strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale
educatiei:
- Elevii au stiluri diferite de invatare.
descoperire, problematizarea, brainstormingul, studiul de caz etc.
cu caracter practic- aplicativ : exercitii de idfentificare a mesajului, tipului de feedback,
fise de lucru, studiul de caz.
lucru povesti terapeutice, fise de observatie, portofolii, probe practice .
elevul. Indiferent de locul, momentul si eprsoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un
124

astfel : 30 ore de instruire teoretica, 30 ore instruire practica care se va desfasura de-a lungul
anului scolar.
privind Tehnici de comunicare.
player, CD-uri, folii de retroproiector etc.
125
Modulul XVIII, An II:

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE
Nota introductivă
Modulul Organizarea activitatilor specifice face parte din pregătirea de bază efectuată în
În modulul Organizarea activitatilor specifice
se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheiemanagementul calităţii.

1. Analizează clientul în raport cu interventia tematică
2. Asigură implicarea clienţilor în organizarea activităţilor specifice
3. Corelează nevoile clienţilor cu resursele avute la dispoziţie, în cadrul activităţii
profesionale.

Unitatea de competenta: Organizarea activitatilor specifice
Nr. Unitate de
crt. competenţă
3. Organizarea Competenţa 1.: Se familiarizează trecutul clientului:
activitatilor Analizează  analiza documentelor biografice,
specifice clientul în  discuţii personale,
raport cu  povestire,
interventia  fotografii.
tematică Ţine cont de nevoile şi capacităţile individuale ale
clienţilor:
 activităţi comune,
 activităţi creative,
 discuţii individuale şi in grupe.
Determină motivaţia personală pentru meseria
aleasă:
 reflectează (evaluează) istoricul propriei
vieţi,
 analizează motivaţia.
Competenţa 2.: Cunoaşte nevoile şi dorinţele persoanei asistate:
Asigură  focus grupuri,
implicarea  intervenţie tematică,
126
clienţilor în  portofolii cu programe de recuperare

organizarea Implică clienţii în alegerea activităţilor de
activităţilor recuperare si in stabilirea programului de
specifice recuperare şi de petrecere a timpului liber:
 planifică activităţi comune,
 activităţi creative,
 discuţii individuale şi in grupe
Stabileşte împreună cu clienţii, drepturile şi
obligaţiile acestora:
 Reflectează (evaluează) istoricul propriei
vieţi, analizează drepturile şi obligaţiile,
 motivează clienţii pentru reflecţie.
Competenţa 3.: Obţinerea unor rezultate optime in recuperarea
Corelează clienţilor, pe baza resurselor avute la dispoziţie:
nevoile  umane,
clienţilor cu  materiale,
resursele avute  financiare.
la dispoziţie, în Folosirea unor metode şi tehnici eficiente de
cadrul activităţii organizare „ritmului zilnic de viaţă” al clienţilor,
profesionale. în funcţie de potenţialul acestora şi planurile
individuale de recuperare:
 capacităţi,
 abilităţi,
 deprinderi.
 Programul unei zile obişnuite: activităţile
principale, utilitatea activităţilor desfăşurate
de persoana cu dizabilităţi
Folosirea unor metode şi tehnici eficiente de
organizare „ritmului anual de viaţă” al clienţilor, în
funcţie de potenţialul acestora şi planurile
individuale de recuperare:
 programul anual,
 acţiuni importante: sarbători, vacanţă,
serviciu, vizite.
Modulul Organizarea activitatilor specifice poate fi parcurs în mod independent. În

127

Organizarea activitatilor specifice.
128
Modulul XIX, An II:

CONSILIEREA ACTIVITĂŢILOR PROFESIONALE
Nota introductivă
Modulul Consilierea activităţilor profesionale face parte din pregătirea de bază efectuată în
În modulul Consilierea activităţilor profesionale se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţă cheiemanagementul calităţii.

1. Identifică necesităţile proprii de dezvoltare
2. Dezvoltă cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi în dezvoltarea profesională
3. Evaluează dezvoltarea profesională

Unitatea de competenta: Consilierea activităţilor profesionale
Nr. Unitate de
crt. competenţă
33. Consilierea Competenţa 1.: Planul de perfecţionare profesională
activităţilor Identifică  Scop, ebiective
profesionale necesităţile  Plan de implementar
proprii de Autoevaluarea
dezvoltare  Rezultatele intervenţiilor,
autoperfecţionarea, abilităţi şi
deprinderi
Competenţa 2.:  Planificarea studiului individual
Dezvoltă  Deprinderi noi
cunoştinţe,  Stilul de muncă
abilităţi şi
deprinderi în
dezvoltarea
profesională
Competenţa 3.: Autoevaluarea şi supervizarea

Evaluează Planul individual de dezvoltare profesională
dezvoltarea Comportamentul în situaţie de risc
profesională
Modulul Consilierea activităţilor profesionale poate fi parcurs în mod independent. În

129

Consilierea activităţilor profesionale.
130
Modulul XX, An II:
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR CASNICE
Nota introductivă
Modulul Managementul activitatilor casnice face parte din pregătirea specifică din anul II,
În modulul Managementul activitatilor casnice se regăsesc abilităţile din unitatea de
competenţa tehnică specializată Managementul activitatilor casnice.
5. Conduce îngrijirea materialelor textile din gospodăria persoanei cu deficienţe

6. Conduce prepararea, depozitarea şi păstrarea corectă a alimentelor din gospodăria
persoanei cu deficienţe
7. Evaluează rezultatele managementului gospodăriei aplicat persoanei cu deficienţe.

Unitatea de competenţă: Elemente de gospodarire
Nr. Unitate de
crt. competenţă
35. Managementul Competenţa 1.: Necesarul de textile din gospodărie
activitatilor Conduce Păstrarea confortului fizic, alegerea raţională, pt.
casnice îngrijirea diferite ocazii a materialelor textile şi casnice,
materialelor utilizarea lor
textile din Materialele textile
gospodăria - Analiza tipului si naturii fibrelor în funcţie de
persoanei cu proprietăţile acestora.
deficienţe - Studierea informaţiilor de pe etichete şi
aplicarea lor la întreţinere.
Curăţarea, repararea, spălarea materialelor textile
cu ajutorul dotărilor din gospodărie.
Competenţa 2.: Tehnici de preparare, păstrare şi depozitare a

Conduce alimentelor
prepararea, Metode de fierbere, sotare, înăbuşire, coacere,
depozitarea şi prăjire, conservare, păstrare a alimentelor
păstrarea corectă Gastrotehnie
a alimentelor din - Calitatea produselor alimentare
gospodăria Preparate culinare
131
persoanei cu Valorificarea produselor

deficienţe Folosirea resturilor dintr-o gospodărie, cu un
consum minim de resurse în alegerea unei diete
corespunzătoare vârstei si stării individului.
Piramida alimentaţiei. Combinarea alimentelor.
Echivalente pentru o porţie.
Competenţa 3.: Obiective stabilite

Evaluează - Realizate – manifestări de dependenţă absente
rezultatele sau ameliorate;
managementului - Nerealizate – manifestări de dependenţă care se
gospodăriei menţin (persistă).
aplicat persoanei Reformularea obiectivelor
cu deficienţe. - Adaptate resurselor fizice si psihice ale
persoanelor cu deficienţe.
Planificarea intervenţiilor
Adecvate manifestărilor de dependenţă
Modulul Managementul activitatilor casnice poate fi parcurs în mod independent. În

132

Managementul activitatilor casnice.
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, etc
133
Modulul XXI, An II:

Informatica aplicata
Nota introductivă
Modulul Informatica aplicata face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
În modulul Informatica aplicata se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Informatica aplicata.

1. Crearea unei baze de date tabelare şi aplicarea acesteia
2. Utilizarea unor programe specifice de monitorizare a clienţilor.
3. Elaborarea unei baze de date cu clienţi din domeniul social
Unitatea de competenţă: Informatica aplicata
Nr. Unitate de
crt. competenţă
38. Informatica Competenţa 1.:
 Crearea unor tabele standard.
aplicata Crearea unei
 Crearea unui tabel cu câmpuri şi atribute.
baze de date
tabelare şi  Formatarea celulelor unui tabel.
aplicarea acesteia  Introducerea şi ştergerea liniilor şi
coloanelor.
 Introducerea de date în tabel.
Competenţa 2.:
 Navigarea în cadrul unui tabel.
Utilizarea unor
 Modificarea datelor din tabel.
programe
specifice de  Ştergerea datelor din tabel.
monitorizare a
clienţilor.
Competenţa 3.:
 Proiectarea unei baze de date.
Elaborarea unei
 Crearea unui tabel cu câmpuri şi atribute.
baze de date cu
clienţi din  Modificarea caracteristicilor unui tabel.
domeniul social  Modificarea atributelor unui câmp.
 Modificarea chenarelor şi a dimensiunilor
liniilor şi coloanelor.
Competenţa 4.:
 Adăugarea de înregistrări la baza de date.
Utilizarea unui
134
sistem de  Ştergerea de înregistrări.

evidenţă  Analiza caracteristicilor unei baze de date
computerizată a folosită într-o instituţie din domeniul social
clienţilor care să
eficientizeze
activitatea
profesională.
Modulul Informatica aplicata poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

135

Informatica aplicata.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video,
CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, etc.
136
Modulul XXII, An II:

Munca in echipa
Nota introductivă
Modulul Munca in echipa face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea:
Pedagog de recuperare.
În modulul Munca in echipa se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică
specializată Munca in echipa.
4. Stabileşte obiectivele activităţii sale în echipa de recuperare;

5. Identifică rolurile în echipă şi respectă regulile de lucru în echipă;
6. Stabileşte sursele satisfacţiei în munca de recuperare şi identifică metodele
de creştere a satisfacţiei muncii în echipă;
7. Desfăşoară muncă în echipă în activitatea profesionala.

Unitatea de competenţă: Munca in echipa
Nr. Unitate de
crt. competenţă
40. Munca in Competenţa 1.: Ce este grupul? / ce este echipa?
echipa Stabileşte -definirea grupului; definirea echipei;
obiectivele -variabilele grupului: mărime, norme, eficacitate,
activităţii sale în natura sarcinii, tipologie membrilor, mediul,
echipa de conducerea grupului
recuperare Echipa, echipa multidisciplinară de recuperare
-Caracteristicile echipei
-Structura si coordonarea echipei : formarea
echipei, caracteristicile membrilor, echipa
multidisciplinara, conducerea echipelor,
consolidarea echipei, apartenenta la o echipa;
-Elemente specifice; scop, interdependenţă,
angajare, responsabilitate.
Metode de eficientizare a muncii în echipă
Stabilirea obiectivelor de recuperare în cadrul
echipei
-Obiectivele de recuperare în funcţie de potenţialul
persoanei cu handicap
137
-Obiectivele de recuperare în funcţie de

particularităţile procesului de recuperare
Flexibilitatea şi realismul obiectivelor activităţii şi
muncii în echipă
Competenţa 2.: Rolurile în cadrul echipei multidisciplinare de
Identifică rolurile recuperare
în echipă şi -Rolurile în cadrul echipei în funcţie de obiectivele
respectă regulile activităţii de recuperare
de lucru în -Rolurile în cadrul echipei în funcţie de aptitudinile
echipă; membrilor
-Complementaritatea rolurilor
Intervenţia tematică, rolurile tematice
– Stabilirea unei tematici semnificative pentru
ritmul de viaţa zilnic
– Metode şi tehnici de implicare a beneficiarilor
în alegerea tematicii
– Tematică aleasă în funcţie de obiectivele de
recuperare a persoanelor cu handicap
– Activităţi de recuperare în funcţie de tematica
aleasă
– Identificarea rolurilor specifice în cadrul
activităşilor tematice
Reguli de lucru în echipa multidisciplinară
- Reguli de lucru în echipă care permit
exprimarea şi respectarea opiniei fiecăruia
- Reguli de desfăşurare a muncii în echipă care
să respecte obiectivele activităţii de recuperare
Creşterea eficienţei muncii prin respectarea
regulilor din cadrul echipei
Competenţa 3.: Satisfacţia muncii
Stabileşte sursele - Definirea satisfacţiei muncii
satisfacţiei în - Sursele satisfacţiei muncii
munca de - Metode de creştere a satisfacţiei muncii în
recuperare şi echipă
identifică Munca de echipă în activitatea profesională
metodele de - Necesităţile proprii de dezvoltare profesională
creştere a - Dezvoltarea cunoştinţelor
satisfacţiei - Dezvoltarea deprinderilor
muncii în echipă; - Adaptarea nevoilor şi aptitudinilor la echipa de
lucru
Relaţionarea în cadrul echipei
Competenţa 4.: Rolul pedagogului de recuperare în medierea
Desfăşoară familială
muncă în echipă - Cunoaşterea aşteptărilor familiei
în activitatea - Cunoaşterea resurselor famiei
profesionala.  Utilizarea aşteptărilor şi resurselor familiei în
recuperarea persoanei cu handicap
138
Modulul Munca in echipa poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

Munca in echipa.
139

BIBLIOGRAFIE
1. Albu, Ion - “Anatomia topografică”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.

2. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 1997.
3. Angelescu, N. - “Patologie şi nursing chirurgical”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
4. Anghelescu, Vuzitas - ‘Neurologie şi psihiatrie”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
5. Bergfeld, D. - “Ghid urgenţe medicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
6. Blaj Lazăr – „Mica enciclopedie a sănătăţii – terapie naturistă” Editura Niculescu,
Bucureşti, 1998.
7. Bocârnea, Constantin - “Boli infecţioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1996.
8. Borundel - “Medicină internă”, Editura ALL, Bucureşti, 1996.
9. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
10. Braun, J. - “Ghid clinic de medicină internă”, Editura Viaţa Medicală, Bucureşti, 1994.
11. Bucătaru Mihaela – „Ghid practic de fitoterapie”, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2000.
12. Bucătaru Mihaela – Dicţionar – de buzunar – de termeni medicali, Editura Spiru Haret,
Iaşi, 2005
13. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1996.
14. Clocotici, Lucreţia - “Pagini din istoria şi etica profesiei de asistent medical”, Editura
medicală, Bucureşti, 1997.
15. Clocotici, Lucreţia - “Profesia de asistentă medicală” – etică –, Editura Info-Team,
Bucureşti, 1996.
16. Crângulescu, Mincu - “Medicină internă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
17. Daşchievici Silvian – „Chirurgie”, Editura Medicală, Bucureşti, 2000.
18. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităţi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
19. Huber, V. - “Psihoterapiile”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
20. Iftimovici Radu - “Istoria medicinii” - Editura ALL, Bucureşti, 1994.
21. Ionescu-Târgovişte - “Diabetologie modernă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.
22. Ivan, Măriuca - “Conducere şi administraţie în nursing”, Editura Viaţa românească,
Bucureşti, 1997.
23. Kiss, I. - “Kinetoterapie şi recuperare medicală”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
24. Mănescu, Sergiu - “Igiena”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
25. Mănuilă l., Mănuilă A., Nicoulin M. – „Dicţionar medical”, Editura Ceres, Bucureşti,
1998.
26. Mihăilescu, N. - “Chirurgia pentru cadre medii”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.
27. Mincu, M. - “Engleză pentru învăţământul medical”, Editura Corint, Bucureşti, 1996.
28. Mogoş, Viorel - “Alimentaţia în bolile de nutriţie şi metabolism”, vol I, Editura Info-
Team, Bucureşti, 1995.
29. Mogoş, Viorel - “Nutriţie şi dietetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.
30. Moll, K. J. M. - “Atlas de anatomie “, Editura ALL , Bucureşti, 1994.
140
31. Mozes, C. - “Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.

32. Năstoiu, Ioan - “Mic dicţionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti, 1994.
33. Nicolau, V. - “Bioetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.
34. Papilian (Albu) - ”Atlas anatomie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1998.
35. Purice, Simion - “Clinica medicală - Analize şi sinteze”, vol I, vol II, vol III, Editura ALL,
Bucureşti, 1993.
36. Răşcanu, Ruxandra - “Psihologia şi asistenţa socială’, Editura Ştiinţă şi Tehnică,
Bucureşti, 1996.
37. Sbenghe Tudor – „Recuperarea medicală la domiciliu bolnavilor”, Editura Medicală,
Bucureşti, 1996.
38. Steiner, Mănăstireanu - “Curs practic de urgenţe medico-chirurgicale”, Editura Info-Team,
Bucureşti, 1996.
39. Stroescu. Valentin - “Farmacologie”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
40. Titircă, Lucreţia - “Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate
bolnavului”, Editura Viaţa medicală, Bucureşti, 1996.
41. Titircă, Lucreţia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenţi medicali
(III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
42. Titircă, Lucreţia - “Tehnici de evaluare”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
43. Titircă, Lucreţia - “Urgenţe medico-chirurgicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
44. Titircă, Lucreţia - ”Urgenţe medico-chirurgicale-sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti,
1994.
45. Titircă. Lucreţia - “Ghid nursing”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996
141
142

Curriculum Pedagog de Recuperare 2008

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum Pedagog de Recuperare 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PEDAGOG DE RECUPERARE

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr. 4 la Ordinul MEdCT nr. 5173 din 29.08.2008

Paula POSEA – expert CNDIPT

MODULUL TOTAL ORE/AN

MODULUL TOTAL ORE/AN

Modulul XX Total ore/an 60

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.

prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.

serviciu, în  Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice

informaţiilor / detaliilor către alte persoane;

detaliate de procese / produse / servicii

variate: informaţii factuale de specialitate

personale; ipoteze, predicţii

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor :

Unitatea de competenţă : Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată

Competenţe Conţinuturi tematice

realizate ), capacitate raportată la mărimea companiei şi activităţilor,

III. Sugestii metodologice

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi

Locul de desfăşurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fişele

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale

In modulul Pedagogie generala se regasesc abilitatile din unitatea de competenta

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

6.1. Evidentiaza rolul educatiei , ca actiune sociala specifica, in dezvoltarea

Tabelul de corelare a competentelor cu continutul:

Nr. Unitate de Competente Continuturi/ ca si titlu de lectie

Atitudini si motivatii pozitive

Proiectarea activitatilor instructiv-

Conditii de aplicare didactica si de evaluare :

Modulul Pedagogie generala poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea

Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 ore si se va desfasura

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:

3. Identifica principalele tipuri de dizabilitati.

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.

Competenţa 2.: Principiul normalizarii, evolutia conceptului,

fiecare deficienta, incapacitate si handicap;

Competenţa 4 Obiectivele recuperarii persoanei cu dizabilitati:

Modulul Pedagogie de recuperare poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore în anul I.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:

2) Desfasoara activităţi practice de confecţionare a jucăriilor specifice etapei de

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

Modulul Pedagogia jocului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore în anul I.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:

3. Utilizează metodologia adecvata pentru formarea şi dezvoltarea

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.

Competenţa 3.: Coordonate de interventie: stabilire domeniilor de

Conditii de aplicare a interventiei: caracter

Instrumente specifice: Grila educativa-globala de