JON AMOS COMENIUS ( 1592 1670 )

In opera lui Comenius isi gasesc fundamente teoretice o serie de probleme specifice
invatamantului modern: continutul si principiul didactic, metodele de predare,desfasurarea
lectiei, metodica predarii diverselor discipline de invatamant in scoala. Cele mai importante
opere ale lui sunt: Didactica magna (1657), Informatorul scoliimaterne, Lumea sensibila in
imagini, (primul manual de citire ilustrat) Pampaedia.Dintre toate scrierile valoaroase elaborate
de pedagogul ceh, Didactica magna a fostcea care l-a facut cunoscut in toata lumea cartea
continand intregul sau sistem deeducatie. Ea este de fapt un tratat de pedagogie si prezinta arta
universala de a invata petoti, totul . Comenius a vrut sa dea un temei stiintific teoriei sale despre
educatie, pornind ca si Fr. Bacon, de la experienta , de la observatia fenomenului
cercetatelaborand astfel primul mare sistem de educatie.
1.Cu privire la puterea educatiei , Comenius se situeaza categoric pe pozitiaoptimismului
pedagogic. Dupa opinia sa la nastere psihicul copilului este o tabula rasa o tabla pe care nu sa
scris inca nimic, dar pe care se poate scrietotul. Omul daca vrea sa fie om trebuie sa se
cultive . El propune sa secreeze scoli pentru toti saraci si bogati carmuitori si supusi, baieti si
fete, toti pot invata totul.
2.Pornind de la aprecierea caviata aceasta nu este decat o pregatire pentru ceaeterna ,
Comenius considera ca insusi scopul educatiei nu poate fii altul decat pregatirea oamenilor
pentru viata viitoare . La fericirea eterna se ajunge insanumai prin atingerea unor scopuri
subordonate, care servesc acestei vietitrecatoare: cunoasterea de sine si a tuturor celorlalte
lucruri( eruditia ),stapanirea de sine ( virtutea sau moralitatea) si indreptarea spre
Dumnezeu( religietatea sau pietatea ). Se opreste asadar asupra a 3 aspecte ale deveniriifiintei
umane: educatia intelectuala, educatia morala si educatia religioasa.Desi nu aminteste de
educatia fizica, aceasta nu este neglijata apreciind chiar ca de starea corpului depinde activitatea
spiritului uman.
3.Dovada clara a pedagogului de a da un temei stiintific teoriei sale o constituiefregventa referire
la natura , la legile acesteia si cerinta ca arta de a invata sa sedesfasoare potrivit regularitatilor
existente in lumea lucrurilor, a fenomenelor si a practicii umane. Mai intai se formeaza legea
(principiul) apoi se oferamodelul de manifestare a acestei legi in natura. Principiul
conformitatiieducatiei ca natura luarea in considerare arat a naturii exterioare omului,cat si a
naturii umane, in speta ( particularitatile de varsta ) prima copilarie 0-6ani, a doua copilarie 6-12
ani, pubertatea cu adolescenta 12- 18 ani, si tineretea18- 24 de ani. Fiecarei perioade ii
corespunde o institutie.
4.Prin precizarea ca in scoala sa se invete numai bazele ceea ce esteprincipal ceea ce poate
fi folosit in viata , Comenius a stimulat procesul de delimitare a obiectivelor de invatamant de
stiinte. In scoala cunostinteleurmau sa se imbogateasca printr-o continua extindere a continutului
lor, deciun invatamant treptat, gradat, concentric, aceste reglementari impuneauelaborarea cat
mai riguroasa a unor planuri si programe deinvatamant.Pedagogul ceh are menirea de a fi
introdus categoria de principiuin pedagogie si de a fi cautat sa intemeieze principiile didactice pe
legi alefenomenului educativ . La baza insusirii constiente si temeinice a cunostintelor se afla in
conceptia pedagogului invatamantul intuitiv.5.Scopul educatiei morale il constituie dobandirea
virtutilor cardinale :intelepciunea, cumpatarea, curajul si dreptatea asa cum sunt ele intelese

inreligia crestina. Pentru cultivarea acestor virtuti se propun utilizarea a douametode : exemplul
si exercitiul.6.Pentru cultivarea pietatii ( a religialitatii ) se recomanda 3 izvoare Bibila care
propaga cuvantul lui Dumnezeu, Lumeaca opera a divinitatii si omul insusi incare exista
indemnul lui Dumnezeu. Educatia religioasa se realizeaza prinlecturarea Bibliei care cultiva
iubire, credinta si speranta si prin fapte buna.7.Comenius insista asupra muncii manuale ca
mijloc de educatie munca esteinteleasa mai ales ca o scoala morala dar si ca un mod de
evidentiere ainclinatilor si de pregatire profesionala.8.In esenta educatia fizica din prisma lui
Comenius presupune : dezvoltareaorganismului in crestere pe de-o parte si refacerea fortei fizice
pe de alta parte.Pentru realizarea acestor obiective se propun 3 mijloace : hrana, miscarea
sirepausul.9.In scrierea sa Pampaedia , Comenius emite ideea unei educatii pe intregul parcurs al
vietii umane Tota vita scola est scria el anuntand principiuleducatiei permanente din zilele
noastre.
Publicat de EDUCATIA DE CALITATE
ACTUALITATEA LUI COMENIUS N EDUCAIA DE AZI
Educaia, potrivit lui Comenius, nu este numai o instruire a copilului la coal sau acas; este un
proces care afecteaz intreaga via a individului i nevoia sa de a face fa cerinelor sociale.
Societatea ca ntreg este considerat de Comenius sub specie educationis. Principiile sale
pentru o organizare internaional a educaiei l face un precursor a multor orientri in gandirea
modern . n lucrrile sale pornete de la ideea de sintez unic ntre natur i om vzut ca o
explicaie a misterului filosofiei educaionale ntr-o perioad in care educaia a fost o problem a
tehnicilor fr suport teoretic sau a observaiilor generale fr nici o ncercare de a constitui o
tiin a instruciei sau a educaiei.
Ideea central este aceea c natura este privit ca o creatoare de forme, reflectate in mintea
uman i care induce conceptul de paralelism ntre om i natur, i transform automat cursul
procesului educaional . Ordinea natural este adevratul principiu al procesului educativ, dar
succesiunea componentelor lui este dinamic, iar educatorul poate s-i indeplineasc sarcina
doar dac ramne o unealt in minile naturii. Aadar, educaia este o parte integrant a
procesului formativ cruia toate fiinele i sunt supuse i n acelai timp, este singurul aspect al
vastei dezvoltri. Societatea uman este o societate educaional: cu toate ca aceast idee nu a
fost explicit formulat pn in secolul nousprezece, filosofia lui Comenius ofer o scurt
perspectiv asupra ei.
Geniul lui Comenius const in faptul c a considerat educaia ca fiind un aspect al mainriei
formative a naturii i astfel a inegrat procesul educativ intr-un sistem n care acesta este ntradevr axul central.
Sistemul lui Comenius are consisten intern; i principala legtur este dat de coeren
exprimat prin intermediul principiilor educaionale, aplicate att problemelor sociale ct i celor
scolastice.
Trebuie s incercm s aducem un punct de vedere modern care s se plieze pe un astfel de
sistem ca al lui Comenius i s nu lum in considerare doar aspectele individuale ale acestuia,
deoarece izolate de contextul lor, pot ridica diverse interpretri negative.n ciuda aparenelor,

Comenius este apropiat de noi n ceea ce privete concepie sa privind dezvoltarea individului ca
parte a naturii.
Adevrata diferen dintre Comenius i noi st in modul de gndire diferit . Noi nu mai credem
ca metafizica ne va permite s inelegem dezvoltarea unui copil sau a unui individ n societate,
sau interaciunea dintre om i natur, nemaivorbind de legile naturii. Am inlocuit aceste simple
speculaii cu o serie de tiine separate, iar ideile centrale ale lui Comenius trebuie transpuse n
contextul zilelor noastre avndu-se n vedere schimbrile fundamentale n ceea ce privete
metodologia.
O asemenea transpunere este legitim deoarece in istoria tiinelor, ideile au fost adesea
prezentate intr-un mod filosofic nainte de a fi construite n mod tiinific ntr-o structur mult
mai elaborat care s poat fi verificat tiinific.
Nelund n considerare diferenele de metodologie, Comenius poate fi considerat unul dintre
precursorii ideii de genetic n dezvoltarea psihologic, i ca fondatorul unui sistem de instrucie
progresiv ajustat stadiului de dezvoltare la care a ajuns elevul.
Comenius a fost interpretat ca fiind un susintor a teoriei aptitudinilor nnscute-dezvoltarea
mental fiind atribuit unei maturri a structurilor interne-sau ca un empirist care a considerat
mintea un recipient care este umplut treptat cu cunotine acumulate din senzaii. Aceast
interpretare dual este ea nsi un indicator al poziiei reale a autorului. Precum toi partizanii
spontaneitii si energie subiectului, este acuzat uneori c se las prad preformismului iar uneori
exagereaz rolul pe care experiena l joac.
Comenius distinge patru tipuri de coli pe care acum le numim cele patru mari perioade sau
stagii n educaie: precolaritate, colaritate mic, adolescena i tineree. i, cu o remarcabil
intuiie, specific faptul c aceleai forme de cunoatere sunt necesare la fiecare nivel diferit,
deoarece ele corespund nevoilor permanente; i c diferena dintre aceste niveluri st mai ales n
felul n care aceste forme de cunoatere sunt reluate.
Comenius considera c dei aceste coli sunt diferite, nu dorim ca n ele s se predea lucruri
diferite, ci aceleai lucruri n feluri diferite. Aceste coninuturi ar trebui gndite lund n
considerare vrsta elevilor i stadiul la care se afl n acel moment precum i cel la care ar trebui
s ajung.
n cele ase principii pentru facilitarea instruciei i nvarii, Comenius formuleaz trei reguli
pornind de la ideea de dezvoltare spontan, reguli care ar trebui s fie aplicate i n zilele noastre:

Leciile s se desfoare pe o perioad de 4 ore, i acelai interval de timp s fie rezervat

pentru studiul individual.

Elevii s fie nevoii s memoreze ct mai puin posibil, iar n cazul n care este neaprat
necesar, atunci s se centreze doar pe lucrurile importante.

S se aib n vedere capacitile elevilor, care cresc n mod natural odat cu studiul i cu
vrsta.

Un ideal al educaiei intelectuale este menit s mearg mna n mn cu ideile legate de educaia
moral, iar acest lucru va servi ca un mod de a verifica n ce msur munca lui Comenius are
valoare pentru noi azi. Intr-o perioad n care nuiaua era un instrument de instruire i singura
moralitate n coal era acea a obedienei, putea Comenius, aa cum procedm noi azi, s extrag
din conceptele legate de dezvoltare i spontaneitate o form de educaie moral care ar fi de
asemenea o extensie ale acelor tendine formative ale naturii la care face referire constant n
paralele pe care le traseaz intre natur i individ?
Piatra de capati intr-o astfel de problem va fi ntrebarea legat de pedeaps. i Comenius este
un oponent radical al pedepsei corporale.
Ideile sale legate de disciplina n coal indic eforturile sale de a folosi ntririle pozitive n
detrimentul celor negative. Pe scurt, disciplina sa pedagogic indic acelai spirit ca i filosofia
lui.
Conceptul central al lui Comenius legat de educaia moral este mpotriva unuia formal,
ilustrnd preferina sa pentru experina dobndit din practic n detrimentul uneia bazat pe
instruciuni verbale.
Cel care arat calea nu este necesar s fie un adult. Intr-un pasaj interesant din Methodus
linguarum novissima , citat de P-Bovet, Comenius pune accentul pe imitaie i pe jocuri n
grup, scotnd n eviden factorii caracteristici ale unor astfel de jocuri. El pare s fi recunoscut
rolul relaiilor sociale ce se stabilesc ntre participanii la joc, la fel ca i rolul competiiei i a
regulilor impuse ntre juctorii jocului.
ntr-un timp cnd educaia nu avea instituii stabile, nici programe colare, Comenius a ncercat
s contruiasc o structur administrativ raional i s ntocmeasc programe colare coerente.
Toate aceste detalii elaborate legate de planificare au fost dominate de dou cerine de unitate: o
unitate pe orizontal respectnd curricula specific unui anumit nivel i pe vertical respectnd
ierarhia stadiilor educaionale.
Comenius, n sfera tiinei instruirii, are un modern sentiment de interdependen ntre tiine,
militnd pentru o coordonare a silabusurilor.
Este interesant de vzut importana pe care Comenius le-o acord principiilor integrrii i a
bagajului de cunotine cu care copilul vine precum i a cunotinelor pe care le vor achiziiona
mai trziu Acest pattern ilustrat de Comenius este acum potrivit cu conceptele noastre legate de
dezvoltare.
n legtur cu organizarea colar, am fcut deja o meniune legat de principiile subdiviziunii pe
diferite niveluri corespunztoare variatelor stadii n dezvoltarea mental: gradinia pentru
precolari, coala primar , coal gimnazial i academii pentru studeni. Comenius i-a dorit s
existe un singur sistem colar pentru toat lumea indiferent de sex.
Am ncercat s subliniem ct de actuale sunt ideile lui Comenius despre educaie i, n particular,
ct de modern este metodologia lui. Cel mai surprinztor i mai modern aspect al doctrinei l-am
pstrat la final i anume ideea lui de educaie pentru toat lumea i pentru toi oamenii, i cea de
organizare internaional a educaiei publice.

Aceast latur a muncii sale este mai mult ca sigur de o mare importan pentru UNESCO, i n
unele privine Comenius poate fi privit ca unul din precursorii acestei organizaii.
Punctul de plecare al aspectului sociologic al filosofiei sale educaionale este declaraia dreptului
universal la educaie avnd la baz egalitatea. Dac reinem concepia lui Comenius despre
societate ca fiind o societate educativ, acest lucru este o ilustrare a ideii sale legate de locul
individului n natur.
Cu alte cuvinte, sistemul educaional propus de Comenius este universal prin natura sa.
Indiferent de poziia social sau economic, religioas , indiferent de ras sau de naionalitate,
sistemul educaional trebuie s fie accesibil tuturor.
Comenius a fost criticat pentru c ar fi neglijat individualitatea.Putem afirma c aceast lucru nu
se susine deoarece el a atribuit o importan deosebit spontaneitii, interesului, abilitilor
elevilor de a verifica diverse afirmaii, iar ideea de autodezvoltare ar fi lipsit de sens dac nu ar
conta individualitatea fiecrui copil i modul n care ea difer de la unul la altul.
El a fost preocupat mai ales de aplicabilitatea universal a doctrinei sale. Se afla n opoziie cu
educaia Iezuit, care la acea vreme se adresa n mod exclusiv celor de rang nalt . Comenius
apra schema sa universal, i implicaiile sale democratice, precum i ideea sa de sistem unic
colar.
Caracterul democratic al reformei lui Comenius nu este ultimul su titlu de faim; este inclus de
asemenea printre premergtorii sistemelor educaionale din diverse ri
Luminita RUS
M. MURESAN