ferat

GABRIELA HRISCU Educatia ca activitate complexa, incepe din

primul an de viata si se continua pe tot
parcursul vietii prin cele trei forme: educatia
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" formala, informala si non-formala. De aici
rezulta caracterul permanent al educatiei.
COLEGIUL UNIVERSITAR
Necesitatea permanentei educatiei in plan
individual si istoric a fost intuita de mult timp.
INSTITUTORI-DESEN Comenius afirma: "Pentru fiecare om, viata sa
este o scoala de leagan pana la mormant".
Anul I Semestrul I
Fiind un fenomen social si societatea fiind
supusa unei permanente deveniri fiinta umana
~PEDAGOGIE~ este si ea supusa aceluiasi proces de educatie
pe tot parcursul vietii.

EDUCATIA PERMANENTA Educatia permanenta este dependenta de

educatia formala pentru ca omul are nevoie de
o pregatire realizata in scoala "pentru a invata
INTRODUCERE sa invete". Obiectivele educatiei permanente nu
pot fi disociate de cele ale educatiei realizate in
general, de cele ale educatiei scolare, in primul
rind.principiul educatiei permanente trebuie pus
in relatie directa cu produsul individual si social.
IMPORTANTA SI MOTIVATIA TEMEI
Educatia permanenta este studiata de stiintele
educatiei in mai multe directii de abordare
stiintifica
Educatia nu trebuie (nu poate) sa se rezume la
ceea ce ofera scoala de toate gradele, oricat de Educatia permanenta este principiul
fundamental al educatiei conform caruia fiinta
elevata ar fi ea. Educatia trebuie sa continuie umana este supusa influentei educationale inca
concomitent cu scoala, exercitata de alti de la nastere prin mediul social in care se
dezvolta si se formeaza in ontogeneza.
factori educativi (familia, mass media) cat si
dupa absolvirea scolii si facultatii, sa Educatia permanenta presupune formarea unor
comportamente specifice educatiei, prin
continuie tot timpul si toata viata. Aceasta integrarea individului uman intr-un sistem de
pentru a feri omul de suficienta, de limitele invatamant. Abilitatea cu deprindere de munca
intelectuala si cu o atitudine pozitiva fata de
instruirii si dezvoltarii personalitatii sale. invatare prin care se asigura pregatiea
Educatia permanenta este un sistem educational pentru autoeducatie.
deschis, compus din obiective, continuturi, forme si
tehnici educationale, care asigura intretinerea si In pedagogia sociala educatia permanenta este
abordata din perspectiva relatiei societate-
dezvoltarea continua a potentialului cognitiv, afectiv educatie. Caracterul permanent al educatiei
si actional al personalitatii, al capacitatilor si este definit pe doua coordonate mari:
deprinderilor de autoeducatie, formarea de
personalitati independente si creative. Educatia Ca proces cu caracter social-istoric (educatia a
aparut odata cu tipul de oranduire sclvagista si
permanenta este nemijlocita legata de diagnoza si a continuat intr-un sistem specific in fiecare tip
prognoza educatiei, de programare si de inovare pe de oranduire sociala devenind un proces din ce
in ce mai complex).
termen lung a educatiei.
Educatia permanenta ne fereste de imbatranirea Ca dimensiune a vietii individului de la nastere
timpurie din punctul de vedere cerebral si psiho- pana la varsta retragerii din activitate.
social, ne mentine tineretea spirituala. Savantul
japonez Matsuzawa spunea: sa gandesti activ, Situatia concurentei profesionale si economice.
continuu si intens caci opresti imbatranirea creierului Necesitatea de a se afirma.
(desigur, pentru o anumita perioada) si obtii
performante deosebite, pana la creatii de mare valoare Situatia familiei.
si eficienta.
Educatia permanenta, pentru a fi de valoare si Interiorizarea imperfeciunii lumii reale.
eficienta, trebuie sa se bazeze pe educatie, fapt care Frictiunea cu monotonia propriei vieti cotidiene.
cere invatamantului sa pregateasca tineretul studios
pentru autoeducatie (Ioan Bontas Interiorizarea caracterului definitiv al propriului
Educatia permanenta a devenit o speranta a scolii destin.
contemporane, scoala supusa excesiv perspectivei
ingust-specializate. Ea se impune, de asemenea, ca o Confruntarea
lumea reala.
cu caracterul finit al existentei in

idee calauzitoare a elaborarii formelor de educatie

aadultilor. De aceea, analiza cercetarilor actuale in Bazat pe aceste concepte, Thomae intreprinde
domeniul educatiei permanente este o necesitate "o analiza tematica a varstei adultului". In toate
obiectiva pentru promovarea gandirii si actiunii lucrarile sale, Thomae ajunge la o respingere
totala a periodizarilor, deoarece cursul vietii
pedagogice. In primul rand, pentru ca prin actiunile in umane ar fi structurat pe "amprentele trairilor
spiritul educatiei permanente devine posibila o subiective". El aste de parere ca un asemenea
sinteza a gradelor si profilelor de invatamant, a sistem de referinta permite sa se rezolve "toate
contradictiile dintre diferitele rezultate ale
institutiilor scolare, intemeiata pe logica proceselor cercetarilor", privind varsta adultului. Din
educationale si desfasurata potrivit unui sistem format aceasta ar rezulta si "o cunoastere a unei
din unitati functionale integrate. Conceptul si legitati, care, in mod firesc, nu asculta de
impulsurile endogene, ci creste din aciunea
sistemul educatiei permanente ofera raspunsuri la unitara a unui trecut asimilat sau neasimilat,
numeroasele probleme ale relatiei predare-invatare." dintr-un prezent constructiv sau obstaculat si
Cea mai larga acceptie a educatiei permanente dintr-un viitor deschis, respectiv opac sau chiar
amenintator". Nu putem sa fim cu totul de acord
exprima aria sa sociala, ca tendinte si perspective ale cu el, totusi apreciem ca demna de atentie
vietii educationale contemporane:"Educatia constatarea sa, potrivit careia particularitatile
permanenta este educatia tuturor oamenilor pe tot psihologiei invatarii si dezvoltarii la varsta
adultului pot fi intelse pe deplin prin prin "studiul
parcursul vietii lor". concret" al "rolurilor" si "sarcinilor", care il
"Educatia permaneneta este educatia tuturor maturizeaza "pe omul obisnuit, pe calea trecerii
de la tinerete la batranete"(Hans Lowe).
oamenilor pe tot parcursul vietii lor".

un sens uzual care se refera la ansamblul de

mijloace prin care individul îsi dezvolta ceea ce
a dobandit in scoala si asimileaza achizitiile
ulterioare ale stiintelor si tehnicilor care il
intereseaza in profesie ;

un sens restrans la perioada scolara si referitor

la organizarea educativa care inglobeaza
existenta elevului inclusiv timpul sau liber

Acestor sensuri,care sunt destul de inguste si

nu depasesc sfera educatiei copilului sau a

~6~ adultului, Paul Lengrand si Jean Le Veugle

le dau o extindere care conduce la semnificatia
actuala a educatiei permanente asa cum a fost
ea adoptata in cadrul celor douasprezece teme
majore de reflectie si de actiune pe care
Conferinta generala a UNESCO in cea de-a
cincisprezecea sesiune a sa, le-a propus
statelor membre in vederea Anului international
al educatiei.
Cea mai cuprinzatoare perspecctiva asupra
educatiei permanenete o aduce Jean Le
Veugle, chiar daca, in formularea sa, pune
accentul pe aspectul organizarii materiale a
educatiei permanente. Potrivit acestui autor, ea
este ansamblul mijloacelor puse la dispozitia
oamenilor de orice varsta, sex, situatie sociala
si profesionala pentru ca ei sa nu inceteze daca
doresc, sa se formeze si sa se informeze cu
scopul de a-si asigura deplina dezvoltare a
facultatilor si participarea la progresul societatii.

Remarcam faptulca notiunea de educatie

permanenta se intemeaza pe un mod de
concepere a educatiei pe care l-am putea
califica drept maximal. Educatia este inteleasa
acum-ca sa folosim cuvintele pedagogului
A.Kriekemans-ca "o truda care trebuie sa
absoarba in intregime pe orice persoana si
aceasta pe tot timpul vietii sale."

Desigur, o asemenea dilatare a semnificatiei

educatiei si a functionalitatii sale reclama, din
partea pedagogilor, un efort de acomodare a
opticii lor si de iesire curajoasa din fagasurile
batatorite ale unor indelungate obisnuinte. Dupa
cum observa pedagogul canadian J.R.Kidd, "cei
mai multi educatori...nu sesizeaza pe deplin
sensul educatiei permanente.ei concep
educatia ca o pregatire pentru viata.
Convingerea lor cea mai profunda este ca
trebuie sa-i pregatesti pe tineri, sa-i lansezi pe
drumul vietii, sa le dai ca provizii de drum
cateva adevaruri si deprinderi (J.R.Kidd p. 125)
Noul concept sparge tiparele unor conceptii
anterioare si disloca structurile prin care se
desfasoara procesele educationale, impunand
noi orientari si noi organizari.

2.4.EDUCATIA PERMANENTA IN VIZIUNEA

MAI MULTOR PEDAGOGI

2.4.1.EDUCATIA PERMANENTA IN
ACCEPTIUNEA LUI BERTRAND

SCHWARTZ

Principiul permanentei educatei cere ca, in orice

moment al vietii, dupa perioada de obligativitate
scolara, orice individ sa poata intreprinde studii
de promovare (la un nivel mai inalt), de
reconversiune profesionala, studii cu caracter
complementar, de reciclare sau dezvoltare
generala si culturala. S-a si aratat ca acest
principiu este strans legat de acela al egalitatii
sanselor."Recurenta" formarii nu va fi decat o
etapa catre permanenta, fiindca ceea ce trebuie
sa urmarim in cele din urma este acea educatie
care "integreaza toate perspectivele vietii
globale a individului" (Schvartz). Formarea
trebuie sa devina o dimensiune normala a vietii
individuale: omul trebuie educat pentru viata, ca
o componenta a "naturii"sale sociale, iar
societatea trebuie sa organizezeraspunsul la
aceasta trebuinta prezenta pretutindeni in
spatiu si in timp, intr-un cuvant, in viata...

In aceasta perspectiva, posibilitatea efectiva de

generalizare a principiului permanentei depinde
in mod clar de aplicarea la fel de generala a
principiului de orientare si "ghidare" care trebuie
sa garanteze in fiecare etapa de formare-
obligatorie sau "adulta"-"situara" fiecaruia la
nivelul optim al motivatiei si posibilitatilor proprii.
Intr-adevar, majoritatea

~7~ persoanelor s-ar dovedi incapabile de a

opera o alegere judicioasa, fara informatii, fara
o constientizare a situatiei si fara indrumare,
intr-un sistem complex de optiuni oferite in
paralel cu insesi activitatile intregii vieti
sociale.(Bertrand Schvartz p. 14-15)

2.4.2. EDUCATIA PERMANENTA IN

CONCEPTIA LUI PAUL LENGRAND

Viata inseamna pentru oameni-spune Paul

Lengrant-o succesiune de "sfidari":
imbatranirea, boala, pierderea unor fiinte iubite,
alegerea tovarasului de viata, razboaiele,
enigmele universului, sensul vietii, profesia,
nevoia de bani, rivalitatile, angajamentele
politice si altele. La acestea, putem adauga si
alte "sfidari" adresate omului de epoca in care
traim: accelerarea schimbarilor care parcurg
existenta unei generatii, in contrast cu epocile
anterioare cand mai multe generatii parcurgeau
o etapa fara schimbari fundamentale;
expresiunea demografica; evolutia rapida a
cunostintelor stiintifice si a tehnologiei.

In afara de aceasta, permanenta cducatiei este

obiectiv necesara, intrucat progresele stiintifice
si ale tehnicii descompleteaza sau chiar
perimeaza rapid orice formatie, indiferent de
domeniu. Un regim educational incapabil sa
asigure adaptarile necesare ar deveni o frana
an activitatii economice. Fara indoiala ca,
cheltuielile unei autentice permanente a
educatiei, cu toate implicatiile sale, atat umane
cat si financiare, vor fi considerabile. Ele vor
trebi insa asigurate, deoarece educatia devine
prin ea insai unul din factorii cei mai intensivi de
progres al productiei.

Intr-o perspectiva nedemocratica a sistemului

educational, tratarea adaptiva a oamenilor ar
risca sa se transforme in cea mai vatamatoare
dintre servituti si dintre alienari, omul devenind
un simplu purtator de calificari tehnice si un
simplu "obiect" deformare reinnoita strict pentru
nevoile intreprinderii... Intemeiata pe un sistem
care sa nu fie la discretia unei intreprinderi
ahtiate de profit, ci controlat in chip democratic
de muncitori, la toate nivelurile, si conceput
pentru a-i initia in toate dimensiunile meseriei
lor, in asociere cu o pregatire de ordin general
si cultural, educatia permanenta devine,
dimpotriva, factor de eliberare si de implinire a
omului. Repetam,totul depinde de context

Prin urmare, educatia permanenta trebuie in

mod absolut necesar sa aiba un continut-vital-
de formare generala si culturala. Ea trebuie sa
se realizeze prin autoformare si pe baza unei
cogestiuni a cadrelor didactice si a beneficiarilor
acesteia.

In afara de unele imprejurari exceptionale, nici o

autoritate exterioara nu intervine pentru a-l sili
sa studieze, sa se perfectioneze, sa devina un
cetatean mai bun, un tata de familie mai bine
pregatit si mai intelegator. Atat timp cat adultul
nu sesizeaza interesul deosebit pe care il
prezinta pentru el un anumit gen de efortin
domeniul profesional, obstesc sau cultural, se
abtine de a-l face. Si chiar atunci cand s-a
angajat intr-o actiune, poate sa se retraga
oricand.

In aceste conditii, educatia adultilor si, in

general, orice forma de educatie care nu are un
caracter obligatoriu, inclusiv educatia
extrascolara a tinerilor, este propice innoirilor.
Intr-adevar, in cadrul unor astfel de programe
au luat nastere forme de educatie a caror
importanta universala este recunoscuta azi, in
special munca in grup, discutiile organizate,
participarea la activitati productive, seminariile
si stadiile de studiu, metodele neimpuse,
folosirea intensa a mijloacelor audio-vizuale etc.
Viitorul educatiei, considera in ansamblul sau, si
capacitatile

~8~ sale de reinnoire depind deci de educatia

adultilor.

Educatia permaneta intervine , de asemenea,

ca un element de solutie in unele situatii ale
societatii noastre, acelea care rezulta din
relatiile dintre diferite generatii. Dupa cum
reiese din diferite exemple, comunicarea si
schimbul intre tineri si cei mai in varsta se fac
uneori greu, astfel ca in multe cazuri dialogul
dintre tata si fiu, intre profesor si eleveste in
mod practic intrerupt. Insa acest schimb este
pretios si necsar, atat pentru imbogatirea
reciproca a indivizilor , cat si pernru echilibrul
societatilor.(Paul Lengrand p. 54)
2.4.3 EDUCATIA PERMANENTA IN
CONCEPTIA LUI TOPA LEON

Educastia permanenta nu se identifica cu nici o

institutie scolara sau prescolara,cu activitatile
organizate sau informale cultural-profesionale
pentru adulti, colective sau
individuale,intemeiate pe o metodologie clasica
sau libera.Ea trebuie inteleasa ca un sistem de
obiective, metode si tehnici educationale clasice
si moderne, validate si in plina revolutionare,
capabile s dezvolte insasi educabilitatea, o
mobila si continua deschidere educationala
potrivit conditiilor de munca si de viata ale
generatiilor de oameni si ale fiecarui indivi in
parte.

Potrivit conceptiei lui Topa Leon educatia

permanenta este termenul cel mai adecvat sa
exprime o dezvoltare metodica, prin actiunea
educativa multilaterala a omului si a
colectivitatilor sociale, sa includa actiuni cu
obiective largi, de lunga durata si sa dezvolta
libertatea de optiune a celui educat, ca si a
educatorului.In acest context, in studiul nostru,
nu numai ca nu inlocuim pe "educator" cu
"instructorul", fasonator implacabil, ci referindu-
ne la actiunile cultural-educative, preferam sa
facem loc "animatorului"cultural.

Se identifica educatia permanenta cu educatia

adultilor, uneori cu autoeducatia si
autoinstruirea.in ambele cazuri sunt vizate arii si
cai ale educatiei permanente, ca proces
postscolarsi ca o metodologie educationala a
tineretului in plina maturizare sau a
adultilor.Paul Lengrand a scos in evidenta faza
actuala aeducatiei permanente :"In mod
esential, (ea) desemneazainca o terminologie, o
serie de concepte si de principii, o ordine de
preocuparisi de cercetare".Dar aceasta, dupa
parerea lui Topa Leon impune o treptata
depasire afazei incipiente.

Expresia "educatie permanenta", are o legatura

directa cu expresia "scoala permanenta"folosita
prima oara in 1938 de catre filosoful G.
Bachelard si cu expresia peda- gogie
permanenta"a aceluiasi filosof.Planul de
invatamant elaboratin 1947 de Langevin-Vallon
prevedea mijloace ale educatiei permanente, iar
planul Billiers(1956)a reluat aceasta
prevedere.(Topa Leon p. 14-16)

2.4.4. EDUCATIA PERMANENTA IN

CONCEPTIA LUI RENE MAHEU
Dupa Rene Maheu, educatia permanenta este
menita s rezume si sa inspire eforturile de
innoire in educatia moderna: "Nici o
reconversiune nu cere de fapt studii atat de
atente pentru o prospectiva atat de vasta si atat
de complexa. Nu este vorba, in fond, decat de a
ingloba invatamantul scolar si universitar intr-o
sinteza totalizanta, in care educatia
extrascolara si asa-numita educatie a adultilor,
considerate in mod general azi inca drept
marginale, sunt destinate sa apara ca centrul si
esenta disciplinei spiritului,"

Pana acum UNESCO a organizat unele

conferinte aceasta tema. Tot mai multi oameni,
printr-o scolarizare tot mai indelungata, folosind
mijloace tot mai ingenioase si mai variate isi
insusesc un cuantum tot mai mae de cunostinte
si priceperi a caror uzura evine tot mai rapida.

2.4.5. EDUCATIA PERMANENTA IN

CONCEPTIA LUI JEAN PIAGET

Pana la J.J.Rousseau, intre copil si adult nu se

concepeau deosebiri esentiale. A urmat o
perioada in gandirea psihopedagogica in care
copilul era considerat o fiinta "autonoma",
originala, cu totul deosebita de omul adult (Ellen
Key). In vremea noastra se releva deosebirile
calitative intre copil si adult, si similitudinile,
corespondentele, liniile dezvoltarii continue.

Una din aceste linii continue ale dezvoltarii

psihice, deosebit de importanta pentru
problematica educatiei permanente o aduce
constatarea ca si adultul este "nedesavarsit".
Conceptia veche pleca de la ideea ca adultul
atinge o stare plenara, o suficienta si mai ales o
autoritate social-statutara, pe care copilul
trebuie abia sa o cucereasca.

Dupa Jean Piaget pe parcursul vietii omului se

inregistreaza functiuni constante, intru cat
actiunea presupune totdeauna un interes care
sa o declanseze si o inteligenta care sa o
inteleaga si sa raspunda nivelelor dezvoltarii.
Totodata, dezvoltarea in timp a personalitatii
inregistreaza structuri variabile: intresele se
schima si explicatiile evolueaza intre individ si
mediul sau se stabilesc circuite l distante tot
mai mari si, prin continutul lor, tot mai
complexe. Notiunea de maturitate nu exprima
un moment unitar, o stare de imobilitate, si nu
semnifica o "fixare", dupa cum se afirma in
vechea psihologie "adultul are tot atat de largi si
de multiple probleme noi de rezolvat si de
inteles ca si copilul. Aceasta varsta isi are
perioadele ei de tranzitie crizele ei. Pe o
perioada a dezvoltarii aproape de acelasi rang
ca si copilaria si adolescenta. (Topa Leon p. 34-
35)

2.5. SCOALA SI EDUCATIA PERMANENTA

Scoala, invatamantul reprezinta o etapa

indispensabila in dezvoltarea personalitatii
umane. Educatia scolara este menita sa
deschida caile unei instruiri continue,sa
determine un proces de autoinstruire si
autoeducatie. Ea asigura formarea deprinderilor
de munca intelectuala prin care sa
dobandeasca posibilitatea de a invata pe tot
parcursul vietii si dezvoltarea sistemului de
operatii intelectuale indispensabile unei activitati
creatoare.foarte importanta este intelegerea de
catre elevi a necesitatii invatarii pe ttot parcursul
vietii,prin dezvoltarea motivelor de tip
superior.instruirea si educarea elevilor in
vederea crearii posibilitatii de autoinstruire si
autoeducare presupun raporturi noi intre
proesor si elev.

Considerarea elevului ca element activ,

participant direct si permanent la propria sa
formare, ca subiect al educatiei, modifica pozitia
profesorului care va avea astfel un rol mai
complex. Educatia scolara ca forma organizata
in mod stiintific, planificata dupa planul de
invatamant si progra mele scolare se
raporteaza la obiective generale cu caracter
formativ-informativ specifice tuturor
componentelor educatiei:educatia intelectuala,
educatia moral-civica, educatia estetica,
educatia fizica si educatia profesionala.

In perspectiva educatiei permanente, prioritate

capata obiectivele formative ale acestor
componente exprimate prin "a invata sa inveti"-
deprindere de munca intelectuala, prin

motivatie pentru invatare care se reflecta in

atitudinea fata de invatare.

Educatia morala vizeaza formarea

comportamentelor si atitudinilor morale
fundamentale pentru viata sociala ,cultivarea
trairii sentimentului religios.Educatia estetica
vizeaza sensibilizarea gustului estetic si
cultivarea sentimentului estetic si a creativitatii
valorilor estetice.Educatia profesionala
formeaza atitudinea fata de profesie si munca,
ajuta la cultivarea unei gandiri specifice
mobilitatii profesionale si a unei motivatii a
individului in raport cu mobilitatea
profesionala.Educatia scolara trebuie sa
pregatesca un tineret sanatos cu rezistenta la
efort fizic, vointa, posibilitatea de adaptare la
conditii mai dure de viata.

Educatia permanenta implica procese de

invatare fundamentate stiintific si nu poate fi
confundata cu expresia "educatie de-a lungul
vietii"care vizeaza mai mult procesele invatarii
spontane.Educatia permanenta inseamna
invatare continua ,creativa, novatoare si este
posibila in toate formele scolare si postscolare.

Educatia permanenta promoveaza o pregatire

si perfectionare profesionala care permite
fiecarui individ sa-si insuseasca cunostintele
sideprinderile necesare autoeducatiei.Ea este o
inventie sociala, caracteristica societatii
contemporane in care mobilitatea profesionala
este foarte rapida.

Educatia permanenta cotribuie la dezvoltarea

procesului de instruire si cultivare ;faciliteaza
posibilitatea fiecarui om de a-si completa
studiile, de a se perfectiona in munca, de a-si
insusi o cultura superioara.

3. CONCLUZII

Educatia peranenta nu este deci o simpla

continuare a educatiei traditionale. Ea
reprezinta o serie de noi abordari ale unor
elemente esentiale pentru existenta fiecauia,
incepand prin insusi sensul acestei exsitente.Ea
permite sa se descopere o multitudine de
situatii fundamentale, in care indivizii apar intr-o
noua ipostaza, si aduce solutii inedite unor
probbleme cruciale ale destinului indivizilor si
societatilor.

Educatia constituie partea constienta, voluntara

si competenta a acestui continuu mers inainte,
care este legea tuturor fiintelor umane. Desigur,
nu trbuie supraestimat locul si rolul educatiei in
realizarea destinelor individuale si colective. Cu
cat insistam mai mult asupra necesitatii acestui
efort cu atat trebuie sa ne reamintim ca exista
structuri favorabile si structuri defavorabile
infloririi personalitatii. Mizeria fizica provoaca si
intretine mizeria morala si intelectuala. Oamenii
care traiesc la limita subzistentei se afla in
acelasi timp la limita conditiei umane. (Paul
Lengrand)

Relatia intre dezvoltarea sociala si educatie

este prima si cea mai importanta coordonata
social-integrativa pentru modelarea si
conducerea educatiei permanente.

O educatie rupta de contextul vietii sociale,

lipsita de valente integrative si creative in viata
sociala nu poate primi atributul de educatie
permanenta. Ea contribuie la dezvoltarea
societatii, a relatiilor sociale superioare, a vietii
cultural-artistice si spirituale. Coordonatele
soial-integrative si de creativitate imprima
educatiei si invatamantului un caracter deschis
mobil si prospectiv.

Indrumarea si orientarea scolara si profesionala

a elevilor, studentilor, adultilor, tinand

seama de mobilitatea profesionala, preferinte,

aptitudini aspiratii actuale si de perspectiva
constituie filonul social-integrativ ale educatiei
permanente.

"Educatia permanenta a aparut si s-a impus ca

un raspuns la solicitarile vietii contemporane, ca
singura solitie pentru adaptarea omului la epoca
noastra. Revolutia tehnico-stiintifica este
insotita de numeroase "explozii"-informationala,
tehnica -,de sfidari aruncate in fata omului-cum
numeste Paul Lengrand exigentele la care
contemporaneitatea constrange fiinta umana.
Gaston Berger rezuma tabloul epocii actuale la
cateva trasaturi care sunt tot atatea probleme
pentru educatia omului aflat in acest
tablou:interdependenta crescanda din
lume;mobilitatea indivizilor, maselor si situatiilor;
accelerarea istoriei, care actioneaza ca factor
de diferentiere si de selectie."(Tiberiu Popescu
p. 29).

BIBLIOGRAFIE

Ioan Jinga - "Educatia

Permanenta" Editura
Stiintifica si enciclopedica ,
Bucuresti-1979.

Ioan Bontas -
"Pedagogie" Editura All
,Bucuresti-1996.

Ioan Nicola -
"Pedagogie" Editura
didactica si pedagogica
,Bucuresti-1969

Paul Lengrand -
"Introducere in educatia
permanenta" Editura
didactica si

pedagogica ,Bucuresti-
1973.

Leon Topa - "Sociologia

educatiei
permanente" Editura
stiintifica,
Bucuresti-1973

Tiberiu Popescu -
"Educatia
adultilor" Editura
didactica si pedagogica

Bucuresti-1974.

Bertrand Schwartz -
"Educatia maine" Editura
didactica si pedagogica,

Bucuresti-1976.

Pavel Muresan -
"Educatia
Permanenta" Educatia
stiintifica si enciclopedi-
ca, Bucuresti-1983.
Gaston Berger - "Omul
modern si educatia
sa" Editura didactica si
Pedagogica, Bucuresti-1973.

Hans Lowe -
"Introducere in
psihologia invatarii la
adulti" Editura
didactica si pedagocica,
Bucuresti-1978.