OPERATIONALIZAREA OBIECTIVELOR

PEDAGOGICE
Operationalizarea obiectivelor pedagogice reprezinta o strategie de analiza a finalitatilor
procesului de invatamant realizata de cadrul didactic prin intermediul a doua actiuni
complementare care vizeaza eficientizarea activitatii de predare-invatare-eva luare: a)
deducerea obiectivelor concrete din obiectivele generale si specifice, incluse in programele
scolare/universitare; b) prezentarea obiectivelor concrete, ca sarcini didactice pe care trebuie
sa le realizeze elevul/studentul in timpul unei activitati (lectie etc), sub forma de obiective de
continut (prioritar informative) si obiective psihologice Aprioritar formative), adaptate la
specificul scolii si al clasei.
Prin multiplicarea numeroaselor lor efecte pedagogice, aceste doua actiuni complementare
valorifica resursele modelului functional-structural de proiectare si de realizare a obiectivelor
operationale, stimuland, in acelasi timp, resursele de creativitate didactica ale profesorilor,
capacitatile acestora de (auto)perfectionare a activitatii de predare-invatare-evaluare.
Strategia de operationalizare a obiectivelor pedagogice este proiectata si realizata de fiecare
profesor prin actiunile complementare, prezentate anterior, care vizeaza precizarea
"comportamentului final" al elevului, exprimat, de regula, printr-un verb -care defineste
actiunea concreta a elevului - si o performanta concreta, exprimata la nivel de produs al
invatarii.
MODEL DE OPERATIONALIZARE A OBIECTIVELOR
PEDAGOGICE DE CONTINUT
- aplicabil la orice nivel si disciplina de invatamant Obiectivul pedagogic concret capacitatea
vizata/in termeni de continut Actiunea elevului/exprimata printr-un verb care confirma
realizarea obiectivului pedagogic concret
. Deprindere intelectuala
- primul instrument al instruirii - solicita diferite niveluri de performanta-competenta
obiectivele concrete: a - e a) discrimineaza (sesizeaza stimuli care difera prin una sau mai
multe dimensiuni) b) identifica (o clasa de proprietati a unui obiect...) c) clasifica (ordoneaza
ierarhic, demonstreaza conceptual, exemplifica - notiuni, categorii) d) demonstreaza (prin
reguli constante in situatii variate) e) genereaza (utilizeaza reguli complexe care permit
rezolvarea unor probleme noi)
. Strategie cognitiva
- un ansamblu de deprinderi intelectuale deplin integrate in activitatea de invatare... - "o
deprindere intelectuala superioara", specializata la nivel de aptitudine/ capacitate -in
elaborarea si rezolvarea problemelor si a situatiilor-problema a) elaboreaza probleme si
situatii-problema b) rezolva probleme si situatii-problema c) inventeaza probleme si situatii-
problema
. Informatie verbala
- invatarea notiunilor - invatarea judecatilor (raporturi intre notiuni) - invatarea
rationamentelor (raporturi intre judecati) a) enunta denumiri, fapte, cunostinte b) defineste
exprimand verbal relatia dintre doua sau mai multe evenimente sau generalizari (notiuni,
judecati), c) raporteaza stabileste relatii intre...
. Deprindere motorie
- capacitate exprimata prin: rapiditate, acuratete, forta sau suplete a miscarilor - calitati
implicate intr-o activitate de invatare... (actiune - miscare corporala executa care implica
activitate musculara in anumite standarde - calitatile deprinderii motricej
. Atitudine cognitiva
- stare interna care influenteaza elevul/studentul in alegerea actiunii/operatiilor didactice pe
criterii valorice alege (opteaza pentru o clasa de actiuni/operatii personale care exprima
tendinte pozitive-negative fata de anumite "obiecte, evenimente sau persoane" - de exemplu:
gandire convergenta - divergenta etc.)
Interpretarea acestui model evidentiaza ponderea pedagogica initiala a sarcinilor de instruire
bazate pe obiective prioritar cognitive sau informative. Realizarea lor - sugerata prin corelatia
functionala existenta intre sarcina didactica proiectata si actiunea concreta a elevului,
corespunzatoare sarcinii respective - asigura premisa efectelor formative ulterioare,
multiplicabile in timp. Aceasta situatie nu exclude posibilitatea realizarii simultane a
obiectivelor inforrnative-formative, dependenta de calitatea proiectului didactic asumat si de
valorificarea la maximum a potentialului general, particular si individual al clasei de elevi.
Dobandirea deprinderilor intelectuale si motorii, a strategiilor cognitive, a informatiilor
logice, a atitudinilor fata de cunoastere, angajeaza proiectarea si realizarea unor actiuni
didactice "de stapanire a materiei", de aprofundare a acesteia in sens aplicativ si interpretativ.
Acest moment, care marcheaza atingerea la parametrii pedagogici superiori a obiectivelor de
continut incluse in programele scolare, implica deja orientarea evolutiei personalitatii elevului
in directia obiectivelor psihologice care devin prioritar formative.
Obiectivele concrete psihologice reprezinta efectele formative explicite si implicite proiectate
prin intermediul structurilor de continut predate-invatate-evaluate conform programelor
scolare/universitare. Ele pot fi incluse deja la nivelul obiectivelor de continut sau a
obiectivelor prioritar informative care vizeaza intotdeauna, in mod direct sau indirect, anumite
circuite metodologice de stimulare a procesului de formare-dez-voltare a personalitatii. Pe de
alta parte, obiectivele psihologice vizeaza in mod special materia anumitor discipline scolare.
De asemenea, ele contribuie la "individualizarea" sarcinilor didactice prin prezentarea
obiectivelor concrete la diferite niveluri de realizare care reflecta anumite structuri de continut
aflate intr-o "complexitate crescanda".
Obiectivele concrete psihologice dezvolta, de regula, modelul lui B.Bloom prin diferite
actiuni de specificare si operationalizare care cauta corespondentele formative (de ordin
cognitiv - afectiv - psihomotoriu) ale continutului instruirii si exprimarea lor pe diferite grade
de performanta si de competenta.
Prezentarea obiectivelor pedagogice concrete presupune respectarea acestei tendinte, evidenta
si in conditiile raportarii sale la alte tipologii si modele taxonomice. a) Obiective cognitive I
dupa tipologia lui D'Hainaut; dupa modelul lui Guilford. Dupa tipologia lui de D'Hainaut (
D'Hainaut, L., ):
Operatii la nivelul antrenarii gandirii: a lua si a trata informatia; a gasi relatii intre informatii
si mediul inconjurator; a comunica (a recepta mesaje - a emite mesaje); a traduce (a transcrie,
a transpune mesajul in alt cod); a se adapta (a percepe, a intelege in conditii de schimbare).
Operatii la nivelul gandirii in actiune.a aplica modele adecvate unor situatii, pentru solutii
adecvate, evaluabile; a rezolva probleme: a le identifica, a le pune corect; a inventa, a inova: a
crea in sens superior; a judeca sau a evalua, pe criterii manageriale (sistemice, optime,
strategice); a alege, pe criterii manageriale.
Operatii la nivelul gandirii speculative: a abstrage, a esentializa: a identifica, a reflecta, a
rezolva, a clasa - categorii de probleme; a explica, in sens managerial: a demonta: a determina
limite de validitate intr-o situatie data; a prevedea, a deduce; a invata: a restructura materia, a
aplica materialul invatat in situatii noi, a controla valoarea invatarii.
Operatii la nivelul demersurilor aflate in raporturi directe cu actiunea: a actiona rational: a
stabili obiectivele actiunii, a pregati actiunea, a evalua rezultatele, a corija actiunea; a decide:
a preciza, a pregati, a lua, a evalua - prin rezultate, a reajusta decizia; a concepe un plan de
actiune sau o strategie: a determina derularea actiunii in conditii de schimbare; a transforma; a
organiza.
Dupa modelul actiunii creative, elaborat de Guilford ( De Landsheere, Vi-viane et Gilbert, , . -
):
A realiza actiuni la nivel de: operatii de: cunoastere - memorie - gandire convergenta - gandire
divergenta - evaluare, care genereaza decizii optime.
A realiza actiuni la nivel de: continuturi de tip: figurativ - simbolic - semantic -
comportamental (, de exemplu, inteligenta sociala).