PROGRAM DE PREGĂRIRE A CADRELOR DIDACTICE

Marius Bazgan
Universitatea Transilvania din Brașov
CUPRINS

1. Finalitățile educație
1.1. Idealul educațional
1.2. Scopurile educației
1.3. Obiectivele educaționale
1.4. Relația ideal-scopuri-obiective

2. Operaționalizarea obiectivelor educaționale

2.1. Definire
2.2. Clasificarea obiectivelor operaționale
2.3. Condițiile elaborării obiectivelor operaționale
2.4. Pașii operaționalizării obiectivelor
2.5. Exemple de obiective
1. FINALITĂȚILE EDUCAȚIEI

Din perspectivă educaţională educaţia are un caracter finalist. Ea

este produsul acţiunilor oamenilor, deci poate fi explicată numai
prin prisma intenţiilor urmărite şi a rezultatelor obţinute.

Prin finalităţi înțelegem intenţiile procesului instructiv-educativ,

achiziţiile la care urmează să ajungă elevii, schimbările care
urmează să se producă în conştiinţa şi comportamentul elevilor.

Finalităţile acţiunii educaţionale îmbracă forma:

1.1.1. idealului educaţional

1.1.2. scopurilor educaţionale
1.1.2. obiectivelor educaţionale
1.1. IDEALUL EDUCAȚIONAL

Idealul educaţional defineşte modelul de personalitate dorit de societate

pe termen mediu şi lung și reprezintă finalitatea cu cel mai mare grad de
generalitate. Idealul educațional exprimă orientările strategice ale unui
sistem educativ într-o anumită perioadă istorică.

Idealul şcolii româneşti apare explicitat în Legea Educației în felul

următor:

Art. 3.
„Idealul educațional al școlii românesti constă în dezvoltarea liberă,
integrala și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității
autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru
împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru
incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.”

(Monitorul Oficial, 2011)

1.2. SCOPURILE EDUCAȚIEI

Scopurile educaţiei reprezintă anticiparea pe plan mintal a rezultatelor ce

urmează a fi dobândite. Ele acoperă o zonă mai largă de fenomene, motiv
pentru care au un caracter general şi preconizează angajarea unui lanţ de
acţiuni educaţionale. Scopurile apar și ele formulate în Legea Educației.

Art. 4
Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca
finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu
multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și
aptitudini, necesare pentru:

a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor

obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de
a învăța pe tot parcursul vieții;
b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea
și dezvoltarea unei economii durabile;
d) …
(Monitorul Oficial - 10 ianuarie 2011)
1.3. OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE

Obiectivul educaţional este o reflectare anticipată a rezultatului învăţării

ce se produce în cadrul unei secvenţe educaţionale şi se referă la achiziţii
specifice, concrete, observabile şi controlabile după un timp relativ mediu
sau scurt.

Obiectivele educaţionale se deduc din scopurile educaţiei. Ele poartă, de

asemenea şi amprenta idealului educațional.

Obiectivele educaționale apar formulate explicit în programele

disciplinelor de studiu.

Obiectivele educaționale sunt și ele de mai multe tipuri:

-obiective cadru – sunt formulate pentru un ciclu de învățământ;
-obiective specifice – sunt formulate la nivelul unei discipline de studiu;
-obiective operaționale – sunt formulate de nivelul unei lecții concrete.
1.4. RELAȚIA IDEAL-SCOPURI-OBIECTIVE

Aplicație: Reprezentați grafic relația de interdependență dintre

finalitățile educației
Idealul determină scopurile
şi obiectivele educaționale,
acestea din urmă
concretizează prescripţiile
generale ale idealului.
Idealul vizează finalitatea
acţiunii educaţionale în
ansamblul său în timp ce
scopurile şi obiectivele
orientează desfăşurarea
unor acţiuni educaţionale
concrete. Între ideal,
scopuri şi obiective există o
strânsă interdependenţă.
2. OPERAȚIONALIZAREA OBIECTIVELOR EDUCAȚIONALE

 Definiție;
 Clasificarea obiectivelor operaţionale;
 Condițiile operaționalizării obiectivelor
 Etapele / operaţionalizării obiectivelor;
 Taxonomia domeniului cognitiv (după Bloom);
 Taxonomia domeniului afectiv

(după Krathwohl);
 Taxonomia domeniului psihomotor

(după Simson).
DEFINIȚIE

Obiectivele operaţionale
descriu cât mai concret posibil
ce va şti şi ce va fi capabil să
facă elevul la sfârşitul unei
activităţi de instruire.
Anticipează o schimbare
comportamentală observabilă
şi măsurabilă. Se realizează de
către un singur cadru didactic,
pe parcursul unei activităţi
didactice determinate / lecție.
CLASIFICAREA OBIECTIVELOR OPERAȚIONALE

După domeniul activităţii psihice implicate în

învăţare obiectivele operaţionale se împart în obiective:

cognitive afectiv-atitudinale psihomotorii

CONDIȚIILE ELABORĂRII OBIECTIVELOR OPERAȚIONALE

1. obiectivul vizează activitatea elevilor şi nu a profesorului;

2. obiectivul trebuie să fie realizabil, să corespundă
particularităţilor de vârstă și experienţei anterioare a
elevilor;
3. obiectivul descrie comportamente observabile şi nu
acţiuni sau procese psihice interne;
4. obiectivul desemnează un rezultat imediat al instruirii şi
nu unul de perspectivă, neidentificat în timp şi spaţiu;
5. exprimarea comportamentelor preconizate de obiectiv se
va face prin apelul la „verbe de acţiune";
6. fiecare obiectiv va viza o operaţie singulară şi nu un
comportament compozit;
7. obiectivele trebuie să fie unice și congruente logic.
ETAPELE / PAŞII OPERAŢIONALIZĂRII OBIECTIVELOR

Tehnica modernă de operaţionalizare a obiectivelor

cuprinde 5 paşi sau condiţii (Gilbert DeLandsheere):

1. cine va produce comportamentul dorit?

2. ce comportament observabil va dovedi că obiectivul
este atins?
3. care va fi produsul acestui comportament
(performanţa)?
4. în ce condiţii trebuie să aibă loc comportamentul?
5. care sunt criteriile în baza cărora comportamentul
este considerat satisfăcător?
 Obiective cognitive:

Pe parcursul activităţii, elevii clasei a II-a B, la disciplina

„Matematică” cu subiectul „Numere naturale de la 1 la 100”
vor fi capabili/1 să rezolve/2 corect exerciții cu trecere peste
ordin/3 respectând indicațiile metodologice ale
învățătorului./4 Se admite o greşeală din trei exerciții
efectuate./5

Pe parcursul activităţii, copiii grupei mijlocii ai Grădiniței cu

program prelungit Prichindelul, cu subtema „Fructe de
toamnă” vor fi capabili/1 să recunoască/2 corect fructele de
toamnă/3 prezentate într-un coș cu fructe și legume./4 Se
admit două greșeli din cinci încercări./5
 Obiective afectiv-atitudinale:

Pe parcursul activităţii, elevii clasei a II-a B, la disciplina

„Matematică” cu subiectul „Numere naturale de la 1 la 100”
vor fi capabili/1 să colaboreze/2 în echipe de maxim patru
elevi/3 în vederea ordonării corespunzătoare a numerelor
naturale până la 100./4 Se admit opinii diferite./5

Pe parcursul activităţii, copiii grupei mijlocii ai Grădiniței cu

program prelungit Prichindelul, cu subtema „Fructe de
toamnă” vor fi capabili/1 să accepte/2 sugestiile educatoarei/3
privind reprezentarea prin desen a fructelor studiate./4 Se
admit opinii diferite./5
 Obiective psihomotorii:

Pe parcursul activităţii, elevii clasei a II-a B, la disciplina

„Matematică” cu subiectul „Numere naturale de la 1 la 100”
vor fi capabili/1 să reprezinte/2 grafic numere naturale până la
100/3 cu ajutorul riglei și căsuțelor din caietul de
matematica./4 Se admite o greşeală din trei exerciții
efectuate./5

Pe parcursul activităţii, copiii grupei mijlocii ai Grădiniței cu

program prelungit Prichindelul, cu subtema „Fructe de
toamnă” vor fi capabili/1 să decupeze/2 corect fructele de
toamnă/3 din fișa de lucru pusă la dispoziție./4 Se admite o
greșeală din două încercări./5
 Verbe utilizate în formularea
Parametri taxonomici
obiectivelor COGNITIVE
I. Cunoştinţe - sunt considerate ca cel mai scăzut nivel de
manifestare a comportamentului mental care implică a defini, a distinge, a identifica, a aminti, a recunoaşte,
reactualizare şi recunoaştere a unor informaţii. Ele a dobândi
vizează în principal memoria
a transforma, a traduce, a exprima cu cuvinte proprii, a
II. Înţelegerea - presupune decodificarea semnificaţiilor ilustra, a pregăti, a citi, a reprezenta, a schimba, a
cuprinse de informaţiile învăţate, implică interpretare rescrie, a redefini, a interpreta, a diferenţia, a stabili, a
informaţiilor explica, a demonstra, a estima, a induce, a prevedea, a
determina, a extinde, a completa, a stabili
III. Aplicarea - semnifică nivelul la care elevul utilizează a aplica, a generaliza, a alege, a dezvolta, a organiza, a
informaţia, în forma primită, pentru a rezolva o problemă utiliza
IV. Analiza - presupune capacitatea de a descompune
informaţia în elementele sale componente cu scopul de a
a detecta, a recunoaşte, a categorisi, a deduce, a
înţelege relaţiile dintre componente şi dintre fiecare
clasifica, a contrasta
componentă şi întreg. Implică separarea elementelor,
căutarea relaţiilor, căutarea principiilor de organizare
V. Sinteza - este un nivel superior de manifestare a
a povesti, a relata, a produce, a transmite, a crea, a
comportamentului mental care implică posibilitatea de a
modifica, a documenta, a proiecta, a specifica, a deriva,
reuni informaţiile deţinute în prealabil analizate într-o
a combina, a formula
structura nouă cu finalităţi noi.
VI. Evaluarea - este cel mai elaborat nivel de
comportament mental. Implică posibilitatea de a gândi a judeca, a argumenta, a constata, a standardiza, a
logic în raport cu o problemă dată, in sensul de a-i stabili evalua, a valida
puncte de referinţă
 Verbe utilizate în formularea
Parametri taxonomici obiectivelor AFECTIV -
ATITUDINALE

I. Receptarea - înseamnă a fi conştient de un fapt, a separa, a diferenţia, a pune de o parte, a împărţi, a

eveniment, a-l discrimina şi identifica dintre altele selecta, a accepta, a controla

II. Răspunsul - reprezintă reacţia individului în raport a urma, a se supune, a comanda, a aproba, a discuta, a
cu un lucru sau un eveniment se juca, a aplauda, a aclama

III. Valorizarea - reprezintă interiorizarea unei credinţe, a specifica, a valoriza, a renunţa la ..., a ajuta, a acorda
valori, norme asistenţă, a denunţa, a protesta, a aprecia, a colabora

IV. Organizarea - semnifică angajarea în raport cu un a discuta, a echilibra, a formula, a revizui, a schimba, a
set de valori (asumarea lor). organiza

V. Caracterizarea - implică elaborarea unui set de

a evita, a se descurca cu ..., a rezista
comportamente corespunzătoare setului valoric elaborat
 Verbe utilizate în formularea
Parametri taxonomici
obiectivelor PSIHOMOTORII

I. Percepere - actul preparator pentru o deprindere

a percepe mişcarea ..., a discrimina mişcarea ...
motorie, bazat pe stimulare senzorială.

II. Dispoziţie - cunoaşterea ordinii operaţiilor, a

a avea dispoziţia fizică ...
instrumentelor necesare etc.

III. Reacţie dirijată – exersare a executa ..., a mânui ..., a pipăi..., a coordona ...

IV. Reacţie automatizată - deprinderea finalizată a automatiza ..., a executa automat ..., a deprinde ...

V. Reacţie complexă - aplicarea deprinderilor eficiente,

a integra mişcarea ..., a adapta mișcarea...
în contexte diferite
Aplicație: Clasificaţi obiectivele educaţionale cuprinse în lista
de mai jos in funcție de domeniul taxonomic corespunzător:

Pe parcursul activităţii, elevii clasei .............. la

disciplina .............. /1 vor fi capabili:
... să alcătuiască propoziţii cu cuvintele date;
... să construiască grafice folosind datele din tabel;
... să scrie rezumatul lecţiei pe baza planului de idei;
... să rezolve problemele cu ajutorul formulelor ;
... să deosebească faptele bune de cele rele;
... să delimiteze propoziţiile subordonate în părţile de
propoziţie corespunzătoare;
... să mânuiască aparatura din laborator în realizarea
experimentelor;
... să elaboreze o compunere;
... să respecte regulile şcolare; 
... să indice semnificaţia datelor istorice prezentate;
... să comenteze un text filosofic folosind argumentaţia
filosofică;
... să precizeze trei modalităţi de combatere a poluării aerului;
... să cânte la un instrument muzical cu uşurinţă;
 ... să coopereze în activităţile de grup;
... să execute corect exerciţiile pentru influenţarea selectivă a
organismului;
... să interpreteze grafice şi hărţi;
... să demonstreze un pas de dans;
... să fie punctuali;
... să descopere funcţionalitatea unei maşini după zgomotul
produs;
... să adopte postura corectă a corpului în activităţile statice şi
dinamice;
... să manifeste toleranţă fată de partenerul de dialog;
... să execute graficul corespunzător mărimilor fizice studiate;
... să urmeze instrucţiunile detaliate primite de la profesori în
diverse situaţii cotidiene;