Barieire in comunicare

1. Preocuparile diferite. O persoana concentrata pe o alta problema nu va putea percepe

niciodata mesajul clar si nu va putea raspunde intr-un mod echitabil pentru emitator.

2. Blocajele emotional. O alta bariera in comunicare este blocajul emotional creat din directia
emitatorului. Blocajele emotionale pot surveni fie din cauze mai vechi(traume suferite in copilarie sau in
adolescenta) fie dintr-o circumstanta actuala.( o femeie care nu poate avea copii nu va putea reactiona
rational la vorbele unei matusi care ii ureaza sa aiba cati mai multi copii sanatosi).

3. Ostilitatea. Ostilitatea poate determina o persoana sa fie refractara la mesajul receptat. Aceasta
intervine atunci cand comunicam cu o persoana pe care suntem suparati sau cand am trecut recent printr-
o experienta neplacuta. De asemenea ostilitatea poate fi determinata si de subiectul sau tematica
mesajului. Cand doua persoane sunt angajate intr-o conversatie ostila fiecare are tendinta sa distorsioneze
mesajul in asa fel incat sa prolifereze starea de tensiune cu propriile argumente.

4. Carisma. Carisma emitatorului poate afecta modalitatea receptarii mesajului. In politica

candidatii sunt de multe ori alesi pentru carisma pe care o au in detrimentul altor calitati. O persoana
carismatica poate face un mesaj vechi si lipsit de importanta sa para nou si esential pentru receptor; acest
lucru este in detrimentul comunicarii eficiente, pentru ca receptorul are tendinta sa nu ceara lamuriri
pentru clarificarea mesajului. In acelasi timp, o persoana care are ceva important si unic de comunicat
este posibil sa nu se faca bine inteleasa pentru ca nu poate sa capteze atentia auditoriului.

5. Experientele trecute. Experientele pe care le-am trait pot da nastere unei atitudini refractare la
mesajele pe care le receptionam, creand o stare de predispozitie pentru dezinteres. De exemplu daca un
anumit seminar a fost de fiecare data plictisitor vom avea tendinta sa nu mai dam atentie discutiilor din
timpul lui pe principiul ca oricum e neinteresant.

6. Interesele ascunse. O persoana care are un anumit interes ascuns, va avea tendinta sa dea
importanta mesajului numai in masura in care acesta corespunde interesului urmarit, ignorand celelalte
aspecte ale comunicarii. Exemplul clasic este acela al concurentei dintre angajati care au tendinta sa
respinga o idee foarte buna care apartine altcuiva, din dorinta de a nu-si pierde slujba sau de a nu parea
incompetent in comparatie cu celalalt.

7. Incoerenta. Incoerenta si lipsa unei abilitati de a comunica poate distorsiona intentia

emitatorului. Avand in vedere ca o cerinta esentiala pentru receptarea corecta a mesajului este claritatea
exprimarii, exista posibilitatea ca o persoana sa nu se poata face corect inteleasa daca nu are abilitatea de
a se comunica si de a comunica.

8. Stereotipiile. Tiparele si stereotipiile verbale determinate cultural pot duce si ele la o

distorsionare a mesajului. Tiparele verbale pot fi de multe ori interpretate de interlocutor ca o lipsa de
abilitate in comunicarea directa a mesajului. O persoana apartinand unei minoritati etnice poate
comunica foarte bine in interiorul grupului sau, dar poate avea probleme la transmiterea mesajului cand
vine vorba de comunicarea cu alte persoane.

In categoria stereotipiilor intra si accentul emitatorului care poate avea un anumit efect asupra
interlocutorului care va tinde sa dea mai putina atentie continutului mesajului si mai multa modului de
transmitere a acestuia. De asemenea interlocutorul poate fi influentat in receptarea eficienta a mesajului si
de aspectul fizic al emitatorului, prin prisma unor idei preconcepute vis-a-vis de felul de a fi al persoanei
cu care comunica.
 9. Mediul. Mediul in care se realizeaza comunicarea poate crea conditii care sa faca mai
eficienta comunicarea sau care sa o ingreuneze. Este dificil sa comunici eficient intr-o camera in care este
foarte cald, foarte frig sau care este supraaglomerata. Astfel de tehnici pentru distorsionarea comunicarii
sunt utilizate in negociere pentru a-ti pune interlocutorul intr-o postura incomoda.

10. Nesiguranta. Starea de nesiguranta poate crea o atitudine refractara fata de mesajul transmis.
Interlocutorul nesigur va avea tendinta sa distorsioneze mesajul transformand intrebarile in acuzatii si
raspunsurile in justificari.

12. Relationarea. Cand incercam sa comunicam cu o alta persoana emitem simultan doua
seturi de mesaje simultan: continutul si relationarea. Interlocutorul poate fi concentrat pe relationare incat
sa nu mai dea atentia cuvenita continutului mesajului.

13. Statutul. Probabil cea mai importanta bariera in comunicare de depasit este cea a statutului
interlocutorilor, care intr-un fel le cuprinde si pe cele enumerate mai sus.

O persoana se poate simti nesigura sau poate incerca sa-si impresioneze interlocutorul cand
discuta cu o persoana pozitionata mai sus pe treapta sociala in functie de modalitate in care percepe
autoritatea interlocutorului. In acelasi timp o persoana cu autoritate poate intalni ostilitate si invidie din
partea unui public care percepe autoritatea ca pe o amenintare.

O alta clasificare:

1. Bariera de mediu

● modul de transmitere a informatiilor si calitatea comunicarii sunt in mare parte

dependente de mediul ambiant. Barierele de ordin fizic sunt primele percepute ca
elemente perturbatoare: zgomotele, iluminatul, microclimatul pot reprezenta unii dintre
factorii perturbatori.

● contextul ambiental nu depinde numai de calitatea mediului fizic, ci si de mediul

cultural si comportamental. De exemplu, daca se doreste comunicarea cu o anumita
categorie sociala si profesionala, trebuie sa se considere valorile culturale concomitent cu
relatiile interpersonale la momentul respectiv. Climatul psihologic al locului de munca si
modul de abordare al acestuia de catre management este esential pentru a evita
transformarea acestuia in bariera de comunicare. Evident, comunicarea trebuie analizata
si planificata pe baza nevoilor reclamate de sarcini, cu considerarea caracteristicilor de
input-output ale oamenilor (capacitatea 'canalului' de comunicare uman de 510 bit / s
simultan cu sensibilitatea sa senzoriala personala). Pe cat posibil, se vor respecta normele
ergonomice, dand mare atentie gradului de incarcare informationala pe unitatea de timp
pentru fiecare angajat in parte, precum si posibilelor interferente care pot conduce la grad
mare de stres si surmenaj

2. Bariera de perceptie

● bariera de perceptie este generata de limitele procesului de perceptie la om si se

manifesta prin descrierile individuale diferentiate ale realitatii, urmate de concluzii
diferentiate derivate din abilitati perceptuale diferentiate. Acestea pot conduce la
conflicte grave, mai ales datorita erorii generale de atribuire
 ● problema perceptiei ca abilitate a individului se poate rezolva partial prin educatie la
nivel personal (mai ales in domeniul atentiei) si prin selectie adecvata (adica prin
'achizitionarea' unor oameni cu abilitati de perceptie in concordanta cu profilul sarcinilor
de executat) in cadru organizational

3. Bariera de personalitate (psihologica)

● bariera psihologica reprezinta reflectarea in constiinta umana a limitarilor capabilitatilor

individuale. Convingerile care se formeaza prin educatie si experienta in privinta
limitarilor personale, se opun valorificarii complete a tuturor potentelor umane

● bariera psihologica este legata de imaginea de sine, care se formeaza prin reflectare
constienta a datelor fizice si posibilitatilor intelectuale individuale, in comparatie cu cei
din jur (nici un obiect sau fenomen nu poate fi valorificat decat prin comparatie cu un
altul similar). Prin autoobservare si impresiile persoanelor cu care individul ia contact, se
formeaza 'oglinda psihica', in functie de care omul se compara (constient sau inconstient)
cu ceilalti, identificandu-si pozitia (statutul) si sesizandu-si limitele

● in functie de natura imaginii de sine (pozitiva sau negativa), individul este dezinvolt sau
complexat din punct de vedere afectiv si / sau comportamental. De aici rezulta marea
importanta a acestei imagini, autocreata si / sau influentata prin educatie si coordonate
sociale (aport familial si / sau al anturajului), pentru gradul de motivare a aspiratiilor
personale, care determina complexul de atitudini in cadrul comportamentului

s-au identificat trei tipuri de imagini de sine, in raport cu modalitatea de reflectare in

constiinta:

1. subaprecierea - determina complexe de inferioritate, constituind bariera de

comunicare prin inhibitie (complexe de inferioritate)

2. evaluarea corecta a posibilitatilor - determina comportament normal si

disponibilitati mari pentru comunicare, care se va derula in mod echilibrat (daca si
anturajul ofera aceleasi disponibilitati)

3. supraevaluarea - determina o imagine hiperbolizata, dominata de infatuare,

aroganta, comportament agresiv etc. si constituie bariera de comunicare prin
preferinta pentru monolog autoritar, prin refuzul de a accepta semenii ca parteneri de
dialog, prin comportament neetic (complexe de superioritate)

● deci omul este ceea ce crede despre sine, pentru ca se comporta in conformitate cu
modelul creat de sine. Orice perturbatie a mediului exterior care il solicita peste nivelul
cu care este obisnuit apare ca o conditionare negativa asupra potentelor sale. Pentru a
contracara acest efect, este necesar ca fiecare individ sa realizeze auto-feedback pozitiv
prin crearea unei imagini pozitive despre el, ca modalitate eficienta de adaptare la mediu.
Cum imaginea pozitiva se reflecta in comportament, va rezulta si o atitudine pozitiva fata
de comunicare

4. Bariera de limbaj
● bariera de limbaj este caracterizata prin semnificatia limbajului ca mijloc de transfer al
informatiei. In aceasta acceptiune, de multe ori oamenii nu pot comunica corect din cauza
ca limbajul nu poate oferi niciodata o descriere fidela a semnificatiei intentionate, care
trebuie comunicata

● diferenta dintre realitate si descrierea sa prin limbaj datoreaza imperfectiunii

mecanismului de reflectare a ceea ce se percepe prin simbolizare, deci prin abstractizare,
concentrare si clasificare a obiectelor prin limbaj propriu. Astfel, spre exemplu, ceea ce
in ochii unora poate sa apara satisfacator, in ochii altora (prin intermediul altor criterii de
simbolizare intr-un sistem diferit de valori) poate sa para inadecvat sau lipsit de sens. In
acest fel se creeaza o bariera de comunicare intre cei doi parteneri, care nu opreste doar
circulatia mesajului, dar creeaza si tensiuni psihologice care pot duce la conflicte

● aceasta bariera se poate inlatura prin crearea in organizatii a unui sistem de comun de
valori pentru TOTImembrii, prin educatie, persuasiune, recompensare adecvata si
utilizarea unui limbaj comun. Totodata, trebuie indepartata orientarea exclusiva catre
EU-l propriu simultan cu stimularea orientarii catre parteneri, prin utilizarea unui cod etic
si a unei filozofii orientate catre o conduita pozitiva, altruista si bine cunoscuta de catre
toata lumea

● aceste elemente contribuie la o intelegere mai buna a modului de percepere si

interpretare a partenerului si faciliteaza cunoasterea prealabila a reactiilor lui (empatie).
Deci, pentru imbunatatirea comunicarii trebuie alese mijloace (cuvinte, reprezentari
grafice, gesturi etc.) semnificative pentru celalalt, care simultan sa minimizeze efectul
imaginatiei individuale indiferent de contextul in care se desfasoara comunicarea, de
caracteristicile proceselor de perceptie si de gradul de distorsiune a canalului de
transmitere a mesajului

● avand in vedere ca, in general, dar mai ales in afaceri, pe baza informatiilor comunicate
se iau decizii, informatiile trebuie sa fie simultan (Robert Fulmer):