Aplicatie

Este ora 1400. Suntem într-o sală de la ultimul etaj al școlii. A început lecția de geografie.
Profesorul, bine documentat, vorbeşte elevilor despre … . Expunerea este alertă, discursul este
dens: sunt foarte multe informații noi, explicații ample, termeni „savanți”. Da, ştie. Oferă chiar
multe cifre, procente. După aproape o jumătate de oră elevii din ultimele rânduri încep să scrie
pe nişte foi pe care încearcă să le ascundă de privirile profesorului, unii citesc (să fie oare reviste
… de specialitate?); alții parcă picotesc (e chiar ora 14:30). În primele două rânduri se zăresc şi
figuri atente, unele chiar crispate (cu o mină de uşoară iritare: „ce spune?”, „ce-i aia?”, „la urma
urmei … la ce-mi trebuie?!”) Profesorul se aşează mai bine în scaun, ridică uşor vocea explică
mai rar (dar prea utilizează termenii „ăia greoi”), accentuează unele exemple (parcă nu ne sunt
chiar necunoscute), silabiseşte aproape unele cuvinte. Şi totuşi, în clasa a IX a parcă nu se
potriveşte „materia asta aridă, ruptă de tot ceea ce ştim”. La ce ne trebuie, la urma urmei?! Apoi,
profesorul se ridică încet, arogant şi scrie pe tablă un cuvânt undeva în colțul din dreapta; îl scrie
cu majuscule; câțiva elevi se străduiesc să-l copieze … În sfârşit, s-a sfârşit … cu totul, pe ziua
de azi ….

Identificați trei dintre greşelile profesorului, din punctul de vedere al respectării principiilor
didactice.

Aplicatie

Este ora 1400. Suntem într-o sală de la ultimul etaj al școlii. A început lecția de geografie.
Profesorul, bine documentat, vorbeşte elevilor despre … . Expunerea este alertă, discursul este
dens: sunt foarte multe informații noi, explicații ample, termeni „savanți”. Da, ştie. Oferă chiar
multe cifre, procente. După aproape o jumătate de oră elevii din ultimele rânduri încep să scrie
pe nişte foi pe care încearcă să le ascundă de privirile profesorului, unii citesc (să fie oare reviste
… de specialitate?); alții parcă picotesc (e chiar ora 14:30). În primele două rânduri se zăresc şi
figuri atente, unele chiar crispate (cu o mină de uşoară iritare: „ce spune?”, „ce-i aia?”, „la urma
urmei … la ce-mi trebuie?!”) Profesorul se aşează mai bine în scaun, ridică uşor vocea explică
mai rar (dar prea utilizează termenii „ăia greoi”), accentuează unele exemple (parcă nu ne sunt
chiar necunoscute), silabiseşte aproape unele cuvinte. Şi totuşi, în clasa a IX a parcă nu se
potriveşte „materia asta aridă, ruptă de tot ceea ce ştim”. La ce ne trebuie, la urma urmei?! Apoi,
profesorul se ridică încet, arogant şi scrie pe tablă un cuvânt undeva în colțul din dreapta; îl scrie
cu majuscule; câțiva elevi se străduiesc să-l copieze … În sfârşit, s-a sfârşit … cu totul, pe ziua
de azi ….

Identificați trei dintre greşelile profesorului, din punctul de vedere al respectării principiilor
didactice.
 Principiul participării active şi conştiente a elevului în activitatea de predare,
învăţare

Acest principiu exprimă necesitatea ca dobândirea cunoştinţelor să se facă pe baza înţelegerii

clare şi profunde a materialului de învăţat, elevul surprinzând semnificaţiile şi conexiunile
abstracte, esenţiale şi generale ale obiectului sau procesului studiat; restructurând cunoştinţele
noi în structuri vechi, creând şi rezolvând situaţii problematice care determină manifestarea
gândirii creatoare, etc
 Condiţii de aplicare:
 Prezentarea şi explicarea obiectivelor activităţii
 Implicarea motivaţiei învăţării
 Solicitarea participării conştiente a elevilor în îndeplinirea sarcinilor şcolare
 Promovarea spiritului de căutarea şi investigaţie
 Comunicarea în mod adecvat a informaţiilor – limbaj clar, accesibil, adecvat, ritm optim
al expunerii, combinarea formelor de comunicare –verbală, nonverbală, paraverbală;
 Explicaţiile, argumentările, exemplificările, aplicaţiile să faciliteze înţelegerea
materialului predat;
 Sporirea gradului de independenţă
 Utilizarea metodelor activ-participative

Sarcină de lucru: evaluaţi efectele respectării/nerespectării principiului în practică

Argumentaţi şi exemplificaţi rolul procedeelor activizante în cadrul lecţiilor.

Propuneți modalități inedite de captare a atenției elevilor în cadrul lecțiilor de specalitate.

Reflecție

Crezul instruirii active (Kees Both):

Ce aud – uit!
Ce aud şi văd - îmi amintesc puţin!
Ce aud , văd şi întreb sau discut cu cineva – încep să înţeleg!
Ce aud, văd, discut şi fac – însuşesc şi mă deprind!
Ce redau altcuiva – învăţ!
Ceea ce pun în practică mă transformă!
 Principiul legăturii teoriei cu practica
Seneca “Non scholae sed vitae discimus” – Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm.

Esenţa acestui principiu constă în faptul că lecțiile să ofere suficiente ocazii de valorificare, în practică, a
cunoştințelor teoretice şi a capacităților învățate;lecțiile să aducă elemente de viață cotidiană în şcoală
 Dintre modalităţile, mijloacele şi formele de realizare a principiului legăturii teoriei cu
practica :
 explicaţii, confirmări, argumentări, exerciţii, fixări, etc.
 desfăşurarea unor activităţi cu caracter aplicativ – activităţi desfăşurate în laboratoare, cabinete,
ateliere, activităţi de proiectare, de cercetare;
 desfăşurarea practicii de specialitate, participarea la cercuri de specialitate;
 vizite, excursii didactice,
 realizarea legăturii învăţământului cu cercetarea ( subiectele sau temele celor mai multe cercetări au
ca punct de plecare aspecte din activitatea practică)
 “să se asigure îndrumarea competentă de specialitate şi evaluarea exigentă pe parcursul activităţilor
practice curente şi finale, în care să acţioneze în permanenţă fenomenul de feed-back, reglajul
predării şi autoreglajul învăţării, bazate pe formarea şi dezvoltarea
deprinderilor de autocontrol şi autoconducere.”

Sarcină de lucru: evaluaţi efectele respectării/nerespectării principiului în procesul de

învățământ.

Identificați interdependențe dintre principiul legăturii cu practica și principiul

participării conștiente și active.

Interpretați citatul:

”Executarea se învață exersând. Talentul se dezvoltă prin exercițiu. Cititul se învață citind,
scrisul scriind, cântul cântând. Fiecare limbă se deprinde mai bine prin practică, pe cale orală,
prin auz, lectură, decât prin reguli! Ț(J.A. Comenius)
Principiul respectării particularităţilor de vârstă şi individuale

exprimă necesitatea adaptării conţinuturilor şi a strategiilor instructiv-educative la

particularităţile psihofizice ale fiecărui elev cât şi la particularităţile relativ comune unor
grupe de elevi

 Condiţii de aplicare:

 Sarcini individualizate în funcţie de aptitudinile, interesele, nivelul de dezvoltare

intelectuală

 Fişe de lucru individualizate

 Folosirea unor metode de lucru activ-participative

 Folosirea unui material didactic adecvat şi individualizat

 Lucrul în grup sau învăţarea prin cooperare

Sarcină de lucru:

 Evaluaţi efectele respectării/nerespectării principiului în practică

 Apreciați oportunitatea utilizării paradigmei inteligențelor multiple pentru diferențierea
instruirii.
 Analiza avantajele și dezavantajele claselor speciale pentru categoriile de elevi cu nevoi
speciale.
 Alcătuiți un eseu de o pagină cu tema : Temperamentul și stilul de învățare- factor de
individualizare în predare-învățare.
Principiul accesibilităţii cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor

J. Bruner: “ oricine poate învăţa orice, la orice vârstă, cu condiţia ca acel conţinut să-i fie
prezentat într-o formă accesibilă.”

 Esenţa acestui principiu constă în necesitatea ca organizarea şi desfăşurarea procesului de

învăţământ să se realizeze în conformitate cu posibilităţile reale ale elevilor, în condiţii
normale de efort psihofizic, ţinându-se seama de particularităţile de vârstă, sex, nivelul
pregătirii anterioare, ca şi de cele individuale (de potenţialul intelectual şi fizic al fiecăruia).
Aceste cerinţe se oglindesc în obiective, conţinuturi, strategii de predare şi învăţare.
Dar “accesibilitatea nu înseamnă renunţare la efort, după cum respectarea particularităţilor de
vârstă şi individuale nu înseamnă subordonarea cerinţelor externe unor condiţii interne existente la
un moment dat. Procesul de învăţământ poate asigura dezvoltarea psihofizică a elevilor numai
punând în faţa lor probleme şi antrenându-i în activităţi care cer din partea lor efort susţinut.
Important este cum se asigură dozarea acestui efort.” (1,p.291) Cerinţele nu trebuie să depăşească
posibilităţile maxime ale elevilor, ci să se afle în raport cu puterile reale ale acestora, putând fi
depăşite prin mobilizarea forţelor lor intelectuale. Doar aşa elevul poate să se autodepăşească,
sarcinile date spre rezolvare devenind un instrument al dezvoltării sale. Ceea ce este prea greu de
rezolvat determină blocaje şi învăţarea mecanică , iar sarcinile prea uşoare determină dezinteres,
delăsare şi plictiseală.

Sarcină de lucru:

Precizați greșeli ale profesorilor, ce derivă din nerespectarea acestui principiu didactic.

Ce strategii veti aplica pentru accesibilizarea noțiunilor noi?

 Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare

Mintea cu cunoştințe fragmentare şi neordonate seamănă cu o cămară plină, în care găseşti ceva doar din
întâmplare. (K.D. Uşinsky)

 Acest principiu exprimă necesitatea ca materia de studiu să fie structurată şi organizată într-o
succesiune logică, ştiinţifică şi pedagogică astfel încât să asigure progresul în învăţare. Ceea ce
se predă într-o etapă trebuie să reprezinte o continuare a cunoştinţelor însuşite anterior şi să
pregătească terenul pentru asimilarea logică a cunoştinţelor ce vor fi predate într-o etapă
viitoare.
Cerințe pentru profesor
 Realizarea de legături cu cunoştinţele însuşite anterior

 Scoaterea în evidenţă a ideilor principale

 Ordonarea logică a continuturilor

 Asigurarea conexiunii inverse(feed-back)

Elevul trebuie:
 să stabilească legături interne între cunoştinţe;
 să-şi revizuiască şi împrospăteze permanent cunoştinţele;
 să-şi restructureze vechile date în noi sisteme pe baza unui proces integrativ activ;
 să-şi formeze deprinderi şi un stil propriu de lucru dominat de perseverenţă, consecvenţă prin
succesiune şi continuitate în învăţare, etc.

Sarcină de lucru:

Evaluaţi efectele respectării/nerespectării principiului în practică

 Evidențiați trei modalități de lucru prin care puteți stabili o conexiune dintre cunoștințele
anterioare ale elevilor și noile cunoștințe de predat.

 Analizați rolul lecțiilor de recapitulare și sistematizare, din perspectiva principiului enunțat.

 Principiul intuiţiei sau a unităţii dintre senzorial şi raţional, dintre concret şi abstract

J.Locke : ”nimic nu există in intelect daca mai intâi nu ar exista în simțuri”

Principiul intuiţiei subliniază necesitatea ca în procesul de cunoaştere, a studierii obiectelor,

fenomenelor şi proceselor realităţii să se pornească de la contactul direct cu acestea, prin

intermediul simţurilor, în scopul uşurării înţelegerii esenţialului. Elementele senzoriale sunt

preluate şi prelucrate la nivel superior de către procesele intelectuale (gândire, inteligenţă,
memorie, limbaj, imaginaţie)

Condiţii de aplicare:

 Folosirea raţională a mijloacelor de învăţământ

 Dozarea raportului cuvânt-intuiţie ţinând cont de vârsta elevilor

Sarcină de lucru

Precizați consecințele pozitive ale utilizării mijloacelor de învățământ.

Ce greșeli puteți identifica în activitatea didactică, ce derivă din nerespectarea acestui principiu
didactic.

Analizați rolul organizatorilor grafici în activitatea de predare-învățare.

 Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor

Acest principiu exprimă necesitarea asimilării profunde de către elevi a cunoştinţelor,

priceperilor şi deprinderilor, astfel încât acestea să poată fi utilizate atât în cadrul activităţilor
şcolare, cât şi în activităţi practice, în viaţă.
O învăţare temeinică presupune :
 înţelegerea celor asimilate – (principiul învăţării conştiente);
 utilizarea materialelor intuitive – (principiul intuiţiei);
 aplicarea în practică a achiziţiilor – (principiul legăturii teoriei cu practica);
sistematizarea logică a informaţiilor – (principiul învăţământului sistematic şi continuu) etc
Cerințe de aplicare
 Materialul predat este organizat în unităţi logice şi sistematice
 Elevul este conştientizat asupra importanţei şi necesităţii în timp a celor predate

 Recomandarea unor tehnici mnezice pertinente de inregistrare, pastrare si reactualizare a

informatiilor
 Repetarea periodică-lecţii de recapitulare
 Controlul si aprecierea performantelor

Sarcină de lucru:

1. Evaluaţi efectele respectării/nerespectării principiului în practică.

2. Exemplificați cel puțin trei tehnici de învățare eficientă pe care le puteți propune elevilor.
Principiul conexiunii inverse ( retroacţiunii) în procesul de învăţământ

 Aplicarea şi respectarea acestui principiu impune profesorului preocuparea pentru a

controla permanent, imediat ori la lecţiile următoare activitatea elevilor prin prisma
desfăşurării ei şi a rezultatelor dobândite de ei.

Condiţii de aplicare:

 procesul de predare trebuie să includă şi momente de îmbunătăţiri din mers a

rezultatelor şi proceselor în funcţie de informaţia primită despre rezultatele
anterioare
 profesorul oferă un feed-back obiectiv după fiecare secvenţă de comunicare
didactică (o măsură a aprecierii rezultatelor, progreselor elevului)
 răspunsurile corecte trebuie întărite imediat prin aprecieri verbale, note,
calificative
 răspunsurile incorecte trebuie sesizate şi corectate.

Capacitatea de a oferi un feed-back constructiv : presupune abilitatea de a oferi elevului

informaţii despre propriul comportament de învăţare sau despre schimbările care au
apărut în comportamentul său.

Conditiile unui feed-back constructiv-Tehnica sandwich

 Începeti cu aspectele pozitive
 Fiti concret. Descrieți comportamente și nu evaluați persoane
 Trebuie oferit imediat pentru întărirea comportamentului
 Evitați cuvintele « bun » și « rau »
 Referiți-vă întotdeauna la lucrurile care pot fi schimbate
 Încercați sa oferiți alternative
 Oferă elevului încă o șansă

Sarcină de lucru: Evaluaţi efectele respectării/nerespectării principiului în practica educaţională

Activitate în perechi: elaboraţi două mesaje constructive respectând condiţiile unui feed-back
constructiv.