MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Lucrarea practică 11
Indicații generale:
Publicarea informațiilor științifice se face, în mod tradițional, în articole din reviste
specializate, imprimate pe hârtie. Principalul obiectiv al redactării medicale este de a transmite
un mesaj științific. Veți explora regulile care trebuie respectate atunci când încercaţi
publicarea „clasică”.
Veți lua cunoștință de organizarea logică a unui articol medical publicabil standard,
precum şi de un mod de a cita alte articole/cărţi publicate. Veţi exersa controlul tabelelor şi al
casetelor-text inserate.

În această lucrare practică:

a) veţi redacta un articol ştiinţific;
b) veţi exersa formatarea textului conform cerințelor;
c) îl veţi transforma în document hipertext, publicabil în Internet;

Teme:

39: Structurarea și redactarea unui articol științific

40: Publicarea în Internet.

Softul ce va fi utilizat în lucrarea practică:

Word, Internet Explorer

122
MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Tema 39: Structurarea și redactarea unui articol științific

Paginarea unui articol. Vom presupune că vreţi să publicaţi un articol ştiinţific (în
colaborare cu alţi autori). Acesta are următoarele componente:
a) titlul lucrării
b) autorii
c) sumarul
d) lista cuvintelor-cheie
e) scopul lucrării
f) material și metodă
g) rezultate
h) discuții
i) concluzii
j) anexa
k) referințele bibliografice.
Pregătiţi un fişier-document (denumit) nume_ARTICOL.DOCX ce va avea drept
conţinut articolul ştiinţific. (Atenţie, nu tastaţi extensia, ci ALEGEŢI tipul corect!). Folosiți
diacriticele pentru tastare!
Paginile lucrării trebuie să aibă dimensiuni standard A4 (21 x 29,7 cm). Textul va fi
tehnoredactat pe o singură faţă a colii de hârtie, fără să fie folosite alte culori pentru
evidenţiere. Formatul de text trebuie să aibă următoarele margini albe (File—Page Setup—
Microsoft Word—Margins ):
- stânga: 3 cm (pentru ca lucrarea să poată fi legată);
- dreapta: 2 cm;
- sus: 2 cm;
- jos: 2 cm;
Textul propriu-zis va fi structurat folosind fontul Times New Roman, mărimea corpului
de literă (size) fiind de 12 puncte, cu caractere drepte (regular). Textul va fi imprimat cu
spaţiere interliniară (line spacing) la un rând şi jumătate (1,5 linii între rânduri). Alinierea
paragrafelor va fi făcută la ambele capete de rând (Justify) – Paragraph
De asemenea trebuie standardizată folosirea spațiilor de dinaintea sau de după semnele
de punctuaţie, astfel încât după punct, virgulă (în cazul numerelor cu zecimale), după două
puncte (în cazul fracţiilor) nu se lasă spaţiu. Înaintea semnelor de punctuaţie: după virgulă,
punct, semn de întrebare şi de exclamare, punct şi virgulă, două puncte se lasă un spaţiu liber;
Pentru selectarea limbii folosite apelați comanda Language din Status Bar (bara din
subsolul paginii). Verificați opțiunile privind verificarea ortografiei în timpul tastării. Alegeţi
apoi opţiunea Romanian din caseta de dialog ce se obţine în urma selectării comenzii
Language
a) Titlul-scopul titlului este de a enunța conținutul articolului în mod concis și cu
maximă precizie. Se recomandă folosirea cuvintelor descriptive care să fie puternic asociate
cu conținutul articolului dumneavoastră.
Exemplu: substanțele active folosite în studiul clinic, patologia căreia se adresează
studiul, răspunsul clinic la tratament etc
Majoritatea cititorilor vă vor găsi lucrarea prin căutări în bazele de date cu ajutorul
motoarelor de căutare, cuvintele folosite în titlu fiind esențiale pentru o îndrumare corectă.

123
MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Tonul folosit trebuie să fie neutru, uneori, pentru provocarea cititorului putându-se folosi
tonul interogativ.
Exemplu: Pacienți cu anomalii de conducere sau disfuncție ventriculară stângă care
au suferit o intervenție chirurgicală cardiacă - este ivabradina superioară medicației beta-
blocante?
Titlul trebuie amplasat în partea de sus a primei pagini (NU folosiți o singură pagină
pentru titlu), fără a folosi caractere italice sau sublinieri
Titlul:
Ivabradina versus medicația beta-blocantă la pacienții cu anomalii de conducere sau
disfuncție ventriculară stângă care au suferit o intervenție chirurgicală cardiacă
va fi realizat cu fontul Times New Roman, litere aldine (îngroşate) de mărime 14 puncte
tipografice, într-un singur paragraf, aliniat la stânga, fără indentare, cu 6 puncte tipografice
spaţiu dedesubt. (Nu-l încadraţi în chenar!)
Deschideţi caseta-listă a stilurilor - „Styles” (o găsiţi pe bara instrumentelor). Încercaţi
diverse stiluri „titlu” sau „header”, s-ar putea să fie pregătit deja unul corespunzător.

b) Autorii – numele autorilor și afilierea instituțională sunt distanțate la două rânduri

și centrate sub titlu. Când sunt mai mult de doi autori numele sunt separate prin virgule cu
excepția ultimului care este separat de cel anterior prin “și”.

Autori: Luminița Iliuță (1), Marius Rac-Albu (1)

vor fi plasaţi pe un paragraf nou, aliniat la stânga, cu litere din acelaşi font (Times New Roman),
însă obişnuite, de mărime 10 p.t. Acest paragraf va avea dedesubt un spaţiu alb de 12 p.t.;
1=superscript; 1=UMF Carol Davila (Font→ Superscript)

124
MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

c) Sumarul (rezumatul) va apărea imediat după titlu, fiind structurat pe niveluri

(capitole, subcapitole, paragrafe), structură întâlnită ulterior în conținutul lucrării. În cadrul
lucrării noastre îl veți realiza cu litere de mărime 11 p.t., în mai multe paragrafe, aliniate la
stânga, toate indentate cu 1 cm şi la stânga şi la dreapta. Conţinutul va fi următorul :
Rezumat
Introducere
Obiectivul acestui studiu a fost compararea eficacității și siguranței folosirii
ivabradinei comparativ cu metoprololul, perioperator la pacienții cu anomalii de conducere
sau disfuncție sistolică de ventricul stâng (VS) care au suferit o intervenție chirurgicală
cardiacă.
Metode
Studiu clinic deschis, randomizat, în care au fost incluși 527 de pacienți cu anomalii
de conducere sau cu disfuncție sistolică VS care au suferit o intervenție de bypass aorto-
coronarian sau înlocuire valvulară, împărțiți în 3 grupuri: grupul 1- Ivabradină, grupul 2
– Metoprolol și grupul 3 Ivabradină + Metoprolol. Obiectivele primare au fost:
mortalitatea la 30 de zile, apariția fibrilației atriale, apariția blocului atrio-ventricular,
agravarea insuficienței cardiace, durata spitalizării
Loc de desfăşurare
Secția de chirurgie cardiovasculară a Institutului de Urgență pentru Boli
Cardiovasculare “Prof Dr CC Iliescu”, București, România.
Participanţi
527 de pacienți cu anomalii de conducere sau disfuncție sistolică VS care au suferit
o intervenție de bypass aorto-coronarian sau înlocuire valvulară.
Rezultate
Scăderea frecvenței cardiace și prevenirea apariției fibrilației atriale sau a
tahiaritmiilor cu ajutorul terapiei combinate au fost mai eficiente în grupul pacienților cu
terapie combinată comparativ cu grupurile în care s-a folosit terapie singulară, imediat
postoperator. În grupul cu Ivabradină incidența necesității de cardiostimulare imediat
postoperator, cât și agravarea insuficienței cardiace au fost mai reduse decât în grupul cu
Metoprolol sau terapie combinată. Frecvența de apariție a endpoint-urilor primare a fost
mai scazută în grupul cu terapie combinată comparativ cu celelalte două grupuri care au
inclus monoterapie.
Concluzii
Având în vedere eficacitatea și siguranța, scăderea frecvenței cardiace post
chirurgie cardiacă la pacienții cu anomalii de conducere sau disfuncție sistolică de VS cu
terapie combinată Ivabradină + Metoprolol pare a fi soluția optimă în acest trial

d) Componenta „cuvinte-cheie” va fi realizată în aceleaşi condiţii ca şi rezumatul, dar

separată de acesta printr-un spaţiu de 12 p.t.. continuând tastarea textului.
Cuvinte cheie: Fibrilație atrială, Betablocant, Chirurgie cardiacă, Bypass
aortocoronarian, Ivabradină, Metoprolol, Înlocuire valvulară
Textul propriu-zis al articolului va fi realizat pe o singură coloană. Pentru a exersa, introduceți
conținutul de mai jos al secțiunii Rezumat pe două coloane (de lăţimi egale, cu spaţiu alb de

125
MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

0.5 cm între ele). Fixarea numărului de coloane poate fi făcută în cadrul unei secţiuni separate;
de aceea va fi necesar să creăm o secţiune nouă, comandând
Layout→Breaks→Section Break (Continuous)
Urmăriţi bara de stare, pe care se indică nu numai pagina, ci şi secţiunea în care se află
cursorul de editare („punctul de inserare”). Click dreapta pe Status Bar-Customize Status Bar,
bifând opțiunea Section (în caz că nu o aveți deja aleasă). Asiguraţi-vă că este în „Secţiunea
2”. Introduceţi (cu litere de mărime 12 p.t.) textul (reprezentând un rezumat al articolului
original):

Atenție!
Capitolul va fi numerotat cu cifre arabe, începând cu 1, urmate de punct şi de titlul său:
Capitolul 1. Titlul capitolului.
Subcapitolele vor fi numerotate astfel: 1.1. Titlul subcapitolului 1, 1.2. Titlul subcapitolului 2
ş.a.m.d, iar paragrafele, ca secţiuni ale subcapitolelor, vor fi marcate corespunzător: 1.1.1.,
1.1.2. ş.a.m.d.. Această jalonare se va regăsi în conţinutul paginii de cuprins.

Continuați introducerea textului de mai jos:

Introducere

Tulburările de ritm cardiac ce apar postchirurgie cardiacă sunt complicații majore cu o

mortalitate ridicată [1] .Vârsta înaintată este cel mai important predictor pentru aritmiile atriale,
cea mai comună tulburare de ritm fiind fibrilația atrială (FiA) cu o incidență între 20 și 40%.
Pacienții care dezvoltă FiA postoperator vor avea nevoie de spitalizare de durata,
terapie intensivă și, implicit costuri mult mai mari [7,8]. Deși, de cele mai multe ori FiA apărută
postoperator este autolimitantă și fără consecințe pe termen lung, uneori aceasta poate duce la
complicații: insuficiență renală, cardiacă, intabilitate hemodinamică, AVC, până la deces.
În ciuda multiplelor metaanalize care au arătat rolul benefic, profilactic al medicației
betablocante, acestea nu au fost folosite pe scară largă, cel mai probabil din pricina temerii
apariției instabilității hemodinamice, blocurilor AV și a disfuncției de ventricul stâng
Folosirea medicației -blocante (Inserare--Simbol) trebuie făcută cu prudență, fiind
controversată la pacienții cu tulburări de conducere, disfuncție severă de ventricul stâng,
bronhospasm, făcând necesară folosirea unei alte terapii pentru controlul ritmului la acești
pacienți. Ivabradina, un inhibitor selectiv al canalelor If (Format—Font--Subscript) reduce
frecvența cardiacă fără a afecta contractilitatea, prin acțiunea specifică la nivelul nodului
sinusal, având și efecte protectoare la nivelul cordului prin scșderea citokinelor proinflamatorii
și inhibarea acumulării de colagen.
Obiectivele principale ale studiului nostru au fost compararea eficacității și siguranței
ivabradinei față de β-blocant (metoprolol) utilizat perioperator la pacienții supuși unei
intervenții chirurgicale cardiace și care au anomalii de conducere A-V.
!Reveniți la introducerea pe o singură coloană

126
MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Material/Metodă

Studiu clinic open-label, randomizat, care a inclus 527 de pacienți supuși unei
intervenții chirurgicale cardiace într-un singur centru (Departamentul de Chirurgie Cardiacă,
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare ”Prof. Dr. CC Iliescu ”, București, România)
între 1 ianuarie 2006 și 31 decembrie 2010.

Grupurile de studiu:
Realizați folosind instrumente Word specifice (Insert→Shapes; Text Box etc) următoarea
schemă:

Pornind de la schema de mai sus, realizați un tabel de date structurat pe 3 coloane (Grupul
METOPROLOL, METOPROLOL+IVABRADINA, IVABRADINA) care să conțină frecvențele
absolute și relative (exprimate procentual) pentru fiecare categorie, precum și o reprezentare
grafică a datelor folosind două tipuri de grafice: Histograma și Rozeta (cu ajutorul aplicației
Excel).

METOPROLOL METOPROLOL+IVABRADINA IVABRADINA Total

Frecvența 176 179 172 527
absolută
Frecvența 33,3% 33,9% 32,6% 100%
relativă

Deschideți aplicația Excel. Introduceți pe o foaie de calcul nouă datele din tabelul de mai sus
(nu tastați de două ori; preluați datele prin Copiere/Lipire). Selectați domeniul de date dorit a
fi reprezentat grafic. Alegeți tipul de grafic histogramă cu bare verticale , respectiv rozetă (pie).
Nu uitați afișarea etichetelor de date pe grafic.

127
MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

128
MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Rezultate/Discuții

În întreaga populație de studiu, vârsta medie a fost de 63 ± 8 ani, iar 40,99% dintre
pacienți au fost de sex feminin. În tabelul 1 sunt prezentate datele demografice de bază și
caracteristicile clinice ale celor trei grupuri de tratament.

Inserați un tabel cu următoarea structură:

!Folosiți pentru formatarea chenarului tabelului opțiunea Borduri exterioare

Caracteristici Grupul Metoprolol Grupul Grupul Ivabradină

N=176 Metoprolol+Ivabradină N=172
N=179

Vârsta 63 63 63
Sex feminin 39.77% 40.78% 42.44%
Greutate (kg) 76 75 77
Înălțime (cm) 171 173 170
AVmedie 81 80 79
Disfuncție de VS 42.61% 43.02% 44.19%
Tulburări de 39.77% 39.66% 38.37%
conducere
Hipertensiune 65.34% 65.92% 68.60%
Diabet zaharat 28.98% 29.61% 27.33%
CABG 59.66% 60.33% 59.30%
Înlocuire valvulară 32.39% 32.40% 33.72%

Reprezentați cu ajutorul unui grafic tip histograma cu bare orizontale cele 3 grupuri ținând cont
de caracteristicile ultimelor 2 rânduri ale tabelului

129
MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Adăugarea unui antet sau a unui subsol standard sau particularizat

Accesați Insert > Header sau Footer.
Puteți alege dintr-o listă de anteturi sau subsoluri standard sau puteți crea un antet sau
subsol propriu. În lista de opțiuni de Antet sau subsol selectați antetul sau subsolul dorit sau
apelați la opțiunea Edit Header/Footer și particularizați inserând textul de antet UMF ”Carol
Davila” pentru Header și ”Articol creat de...(numele dvs) la data de ....”. De asemenea
explorați posibilitățile de formatare pentru ambele, alegând Header from Top la 1.5 cm și Fotter
from Bottom la 1.3 cm. Bifați opțiunea Different First Page, excluzând afișarea Header/Footer
pe prima pagină. La final închideți opțiunea prin apasare Close Header/Footer sau apăsați tasta
Esc.

Inserarea numerelor de pagină

Selectați Insert > Page Number, apoi alegeți locația și stilul dorit. Dacă nu doriți să
apară pe prima pagină un număr de pagină, debifați Show number on first page. Dacă doriți ca
numerotarea să înceapă cu 1 de pe a doua pagină, accesați Page Number > Page number format
și setați Start at 0.

Crearea cuprinsului

Puteți utiliza titlurile din document pentru a construi automat un cuprins. Acesta poate
fi updatat la fiecare modificare pe care o aduceți conținutului articolului d-voastră în mod
automat.

Click în locul în care inserați cuprinsul - de obicei lângă începutul documentului, apoi
click pe References > Table of Contents, alegând un stil de cuprins automat din listă. Pentru
formatarea (formatarea fontului, numărul de niveluri de titlu) sau particularizarea într-un stil
propriu a cuprinsului, introduceți o nouă pagină înainte de tema tema referitoare la paginarea
unui articol de pe pagina 1. Pe această nouă pagină veți aplica cuprinsul lucrării. Mai întâi
alegeți un stil (Selectați secțiunile dorite a fi adăugate în structura cuprinsului (de exemplu
secțiunile Introducere, Material/Metodă, Rezultate/Discuții)-selecție multiplă cu tasta Ctrl.
După selecția acestora identificați tipul de stil din galeria stilurilor (de exemplu Heading 1) din
galeria de stiluri (meniul Home). Apoi mutați cursorul pe pagina dorită pentru afișarea
cuprinsului, accesați meniul References—Table of Contents, iar secțiunile selectate, împreună
cu paginile corespunzătoare vor fi afișate pe pagina de cuprins.

130
MG - Lucrarea practică 11 2019/2020 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Bibliografia

Documentarea bibliografică este o componentă mai largă a procesului de documentare

științifică, având o importanță majoră în cercetare prin faptul că ne dă posibilitatea de a afla
ceea ce s-a studiat anterior în domeniul nostru de interes.
Bibliografia cuprinde lista tuturor surselor de informaţie folosite de către autor în
cadrul redactării lucrării. O trimitere bibliografică trebuie să conţină:
- numele și prenumele autorului (dacă sunt mai mulţi autori pentru o lucrare se vor
despărţi prin punct şi virgulă);
- titlul lucrării;
- colecţia, numărul ediţiei, volumul,
- editura;
- locul publicării, anul de apariţie;
- numărul paginii (al paginilor) la care se găseşte informaţia utilizată.
Exemplu: Zaman AG, Archbold RA, Helft G, Paul EA, Curzen NP, Mills PG. AF after
coronary artery bypass surgery: a model for preoperative risk stratification. Circulation.
2000;101:1403–1408. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]

Introduceți 3 referințe bibliografice după modelul de mai sus. Identificați online aceste
referințe în funcție de titlul articolului (prin căutarea articolului pe Google)

Publicarea în Internet. Publicarea articolului în Internet este deosebit de facilă, în

următoarele condiţii:
a) existenţa unui calculator legat la Internet, având o adresă IP „fixă” sau o denumire
(adresă „literală”) înregistrată. În memoria „permanentă” a sa va fi depus „articolul”;
b) existenţa pe acest calculator a unui web-server. Acesta este un program (soft) care
preia comenzile date de diverşi clienţi web (programe de navigare cum este Internet Explorer)
şi le răspunde corespunzător.
Este necesară şi transformarea articolului în forma unui fişier hipertext, acesta din urmă
putând fi apelat prin intermediul legăturilor (anchors) din interiorul altor fişiere hipertext.
Această transformare este asigurată de către Word, prin simpla operaţiune de „salvare”.
Înainte de a cere transformarea, imaginaţi-vă ce se întâmplă cu un utilizator Internet care caută
să ajungă la fişierul d-voastră prin intermediul unui motor de căutare. Motoarele de căutare
indexează documentele „publicate” în Internet în primul rând după cuvintele-cheie relevante;
de aceea este recomandabil ca autorii să le precizeze ei înşişi. Comandaţi: Fişier→Proprietăţi
şi completaţi caseta-text Cuv. cheie cu ceea ce consideraţi că este suficient de relevant privind
conţinutul articolului, apoi comandaţi Fişier→Salvare ca şi asiguraţi-vă că alegeţi tipul
fişierului „Pagină Web”. Veţi observa apariţia fişierului denumit nume_ARTICOL1.HTM
(care poate fi însoţit şi de un dosar denumit nume_ARTICOL1.files). Observaţi iconiţa ce-i
reprezintă tipul; ea vă indică faptul că îl puteţi „citi” cu Internet Explorer. (De fapt, în mod
obişnuit anumite extensii de fişierelor sunt „legate”, de către sistemul de operare, de câte o
aplicaţie: doc cu Word, htm cu Internet Explorer.)
Deschideţi fişierul nume_ARTICOL1.HTM folosind navigatorul Internet Explorer apoi, cu
comanda Vizualizare→Sursă HTML, exploraţi-i conţinutul. Identificaţi locul în care este
înregistrat autorul documentului.

131