UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Lucrarea practică 8
Indicaţii generale:
Publicarea informaţiilor ştiinţifice se face, în mod tradiţional, în articole din reviste
specializate, imprimate pe hârtie. Veţi explora regulile care trebuie respectate atunci când
încercaţi publicarea „clasică”. Va trebui să respectaţi aceste reguli în editarea ca document
a proiectului de Informatică medicală şi/sau Biostatistică pe care-l veţi încheia la sfârşitul
semestrului.
În decursul acestei lucrări practice veţi încerca publicarea în Internet a unei lucrări
de tip articol ştiinţific, dar după ce îl veţi realiza ca document clasic, conform cerinţelor de
publicare într-o revistă medicală. (Nu veţi reuşi însă publicarea în Internet – de fapt în
World Wide Web – din cauza inexistenţei unui server web pe calculatorul pe care lucraţi!)
Veţi lua cunoştinţă de organizarea logică a unui articol medical publicabil standard,
precum şi de un mod de a cita alte articole/cărţi publicate. Veţi exersa controlul tabelelor şi
al casetelor-text inserate.

În această lucrare practică:

a) veţi redacta complet un articol ştiinţific;
b) îl veţi transforma în document hipertext, publicabil în Internet;
c) veţi exersa controlul tabelelor în documente;
d) vă veţi explica metode „robuste” de estimare a centrului datelor numerice (în
strânsă legătură cu cursurile de biostatistică elementară).

Teme

33: paginarea unui articol

34: publicarea în Internet
35: crearea unei note de evaluare
36: mediana şi estimarea centrului

Softul ce va fi utilizat în lucrarea practică:

Word, Internet Explorer, Excel

- 91 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Tema 33: paginarea unui articol. Vom presupune vreţi să publicaţi un articol
ştiinţific (în colaborare cu alţi autori). Acesta are următoarele componente:
a) titlul,
b) autorii,
c) sumarul,
d) lista cuvintelor-cheie,
e) textul propriu-zis,
f) bibliografia.
Pregătiţi un fişier-document (denumit) nume_ARTICOL.DOC ce va avea drept
conţinut articolul ştiinţific. (Atenţie, nu tastaţi extensia, ci ALEGEŢI tipul corect!)
Prima operaţiune, atunci când doriţi publicarea întro revistă, este să vă informaţi
asupra condiţiilor de publicare. Editurile oferă machete (templates), sub formă de fişiere
.DOT, care pot fi descărcate. De asemenea, editurile oferă indicaţii pentru autori, de regulă
pe una dintre ultimele pagini ale revistei. Aceste indicaţii trebuie înţelese şi respectate
întocmai, altfel la repaginare softul va determina modificări total inestetice!
Înainte de a începe, trebuie să înţelegem faptul că în tipografie sunt acceptate mai
multe unităţi de măsură pentru lungimi, iar alegerea unităţii corecte este esenţială. Să
presupunem că aceasta este centimetrul. Pentru a fixa „centimetrul” ca unitate de măsură,
se poate acţiona în tableta General a casetei de dialog Opţiuni, mai precis în lista derulantă
Unităţi de măsură. Caseta de dialog Opţiuni va fi obţinută prin alegerea comenzii
Opţiuni din meniul Instrumente. (Chiar dacă a fost ales ca unitate centimetrul, în unele
comenzi – de exemplu pentru spaţierea pe verticală a paragrafelor – se foloseşte conform
tradiţiei punctul tipografic.)
Ar trebui să acţionaţi şi în tableta Corectare ortografică şi gramaticală, activând
opţiunile Verificarea ortografiei în timpul tastării şi Întotdeauna se sugerează corecţii.
Alegeţi apoi opţiunea Română (România) din caseta de dialog ce se obţine în urma
selectării comenzii Instrumente→Limbă→Stabilire limbă.
Veţi pregăti „oglinda paginii de hârtie”. O foaie de hârtie standard (de format A4 în
Europa) are dimensiunile de 21 × 29.7 cm. Paginile ei nu sunt folosite integral. Atât in
partea de sus, cât şi în partea de jos şi lateral (stânga/dreapta sau interior/exterior) sunt
lăsate margini albe.
Să stabilim dimensiunile „textului” la sus
15 × 23.5 cm. Pentru marginile laterale va
antet
rămâne un spaţiu de 6 cm lăţime, pe care-l
repartizăm echitabil în două benzi verticale de
lăţime 3 cm fiecare. Pentru marginile sus/jos (textul)
rămâne un spaţiu de 29.7 – 23.5 = 6.2 cm.
Vom fixa marginea de sus la 3 cm, iar cea de
jos la 3.2 cm.
Atenţie, atât antetul, cât şi subsolul se
află în afara textului propriu-zis!
„Lăţimea” antetului se fixează prin
stabilirea distanţei între muchiile de sus ale foii
şi antetului. O distanţă de 2 cm va determina
astfel o lăţime a antetului de 1 cm. Analog, o
distanţă de 2.2 cm între muchiile de jos ale foii subsol
şi subsolului va determina o lăţime a subsolului jos
de 1 cm.
- 92 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Folosind comanda Fişier→Iniţializare pagină veţi avea acces la o casetă de dialog

cu mai multe tablete. În primul rând, veţi activa opţiunea Margini în oglindă. Apoi veţi
fixa marginile „în oglindă” exterioară şi interioară la 3 cm, marginea de sus la 3 cm şi cea
de jos de 3.2 cm. Asiguraţi-vă că dimensiunea hârtiei este A4.
Există diverse machete de realizare a unui asemenea articol ştiinţific. Veţi adopta cea
pentru publicare în BMJ (British Medical Journal).
a) Titlul
Studiu statistic cu privire la scurtele consilieri pe care le primesc bolnavii în
timpul spitalizării pentru infarct miocardic acut sau pentru intervenţia
chirurgicală de tip by-pass, pentru a-i ajuta să renunţe la fumat
va fi realizat cu fontul Times New Roman, litere aldine (îngroşate) de mărime 14 puncte
tipografice, într-un singur paragraf, aliniat la stânga, fără indentare, cu 6 puncte tipografice
spaţiu dedesubt. (Nu-l încadraţi în chenar!)
Deschideţi caseta-listă a stilurilor (o găsiţi pe bara instrumentelor, de regulă alături de
caseta-listă a fonturilor). Încercaţi diverse stiluri „titlu” sau „header”, s-ar putea să fie
pregătit deja unul corespunzător.
b) Autorii (atenţie, vor fi aranjaţi în ordine alfabetică)
Peter Hasek, Tamara Z Taylor, Peter Mills, d-voastră
vor fi plasaţi pe un paragraf nou, aliniat la stânga, cu litere din acelaşi font (Times New
Roman), însă obişnuite, de mărime 10 p.t. Acest paragraf va avea dedesubt un spaţiu alb de
12 p.t.
c) Sumarul (rezumatul) va fi realizat cu litere de mărime 11 p.t., în mai multe
paragrafe, aliniate la stânga, toate indentate cu 1 cm şi la stânga şi la dreapta. Conţinutul va
fi următorul (completaţi concluziile):
Rezumat
Obiectiv Evaluarea unei consilieri în scopul renunţării la fumat.
Model Studiu statistic care compară calitatea îngrijirilor medicale uzuale cu
serviciile de consiliere prestate de asistentele din spital.
Loc de desfăşurare Secţii cu paturi în 17 spitale din Anglia.
Participanţi 540 fumători spitalizaţi în urma unui infarct miocardic.
Consilierea Sfaturi sumare şi pliante standard. Pacienţii au fost invitaţi să semneze
angajamente de renunţare la fumat.
Principalele valori determinate Menţinerea abstinenţei la şase săptămâni şi la 12
luni, determinată prin teste biochimice.
Rezultate După şase săptămâni de urmărire, 151 (59%) şi 159 (60%) dintre
pacienţi au rămas abstinenţi în grupul de control şi, respectiv, în grupul de intervenţie.
După 12 luni, rezultatele erau 102 (41%) şi 94 (37%). Probabilitatea de a rămâne
abstinenţi a fost aproape dublă la pacienţii care au primit declaraţia de angajament faţă de
cei care nu au primit-o (p < 0.01).
Concluzii Este posibil ca şedinţele de consiliere, de scurtă durată, să nu fie
suficient de …
d) Componenta „cuvinte-cheie” va fi realizată în aceleaşi condiţii ca şi rezumatul,
dar separată de acesta printrun spaţiu de 12 p.t..
Cuvinte cheie: infarct miocardic acut, by-pass, fumat

- 93 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

e) Textul propriu-zis al articolului va fi realizat pe două coloane (de lăţimi egale,

cu spaţiu alb de 0.5 cm între ele). Fixarea numărului de coloane poate fi făcută în cadrul
unei secţiuni separate; de aceea va fi necesar să creăm o secţiune nouă, comandând
Inserare→Intrerupere→Continuu
Urmăriţi bara de stare, pe care se indică nu numai pagina, ci şi secţiunea în care se
află cursorul de editare („punctul de inserare”). Asiguraţi-vă că este în „Secţiunea 2”.
Introduceţi (cu litere de mărime 12 p.t.) textul:
Introducere (Litere aldine şi spaţiu 6 p.t. dedesubt)
Oprirea fumatului după un infarct
miocardic acut se asociază unei scăderi
semnificative a mortalităţii şi (Citaţia bibliografică „1” de la sfârşit este
morbidităţii.1 realizată folosind Format→Font→
Exponent. Nu trebuie confundată cu nota de
Mai multe studii au examinat subsol, pentru care se va folosi comanda
eficienţa măsurilor de sprijinire a Inserare→Notă de subsol)
pacienţilor cardiaci de a renunţa la fumat
şi s-a constatat că rezultatele au fost
moderate până la bune.2 (La fel citaţia „2”)
Metode (Litere aldine şi spaţiu 6 p.t. deasupra şi
dedesubt)
Participanţi – Studiul s-a
desfăşurat în 17 spitale din Anglia. S-a
făcut screeningul pentru selectarea
pacienţilor internaţi după un infarct
miocardic sau pentru o intervenţie
chirurgicală de tip by-pass coronarian.
Au fost invitaţi să ia parte în studiu doar
pacienţii care aveau o stare de sănătate
suficient de stabilă pentru a beneficia de
consiliere, nu prezentau tulburări grave
ale memoriei, aveau vârste sub 76 de ani, (Folosiţi Tabel→Inserare Tabel, cu 3
doreau cu adevărat să renunţe la fumat. coloane şi 9 (!) linii. Iniţial coloanele au
Caracteristicile de bază ale aceeaşi lăţime, dar veţi lărgi imediat prima
pacienţilor selectaţi sunt prezentate în coloană în detrimentul celorlalte. Controlaţi
tabelul următor: chenarul!)
Control Intervenţie
(n = 266) (n = 274)
Bărbaţi 207 210
Vârsta medie în ani (Deviaţia standard) 56 (10.1) 55 (10.3)
Infarct miocardic 253 252
Timpul mediu de la internare până la operaţie în zile (DS) 4.6 (3.4) 4.9 (4.6)
Număr mediu de ţigări pe zi (DS) 21.1(11.4) 22.6 (13.0)
Au renunţat la fumat înaintea internării în spital 68 75
Consideră fumatul un factor agravant al stării de sănătate 231 233

- 94 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Este destul de dificil ca tabelul să fie forţat să se încadreze într-o coloană. Este de
preferat ca să fie plasat într-o casetă text, a cărei poziţie pe pagină să fie modificată
independent. Exploraţi comanda Tabel→AutoFit→AutoFit to Contents.
Controlul casetei text este asigurat prin caseta de dialog Formatare casetă text, la
care puteţi face apel cu un clic pe butonul DIN DREAPTA al mausului, având indicatorul
mausului poziţionat DEASUPRA CONTURULUI casetei.
Caseta de dialog Formatare casetă text

Observaţi cu atenţie parametrii pe care-i puteţi controla în fiecare tabletă a acestei

casete de dialog extrem de complexă.
Observaţi că mediile din tabel sunt însoţite de deviaţia standard. În lucrările practice
viitoare veţi învăţa cum se pot calcula mediile şi deviaţiile standard ale datelor numerice.
Continuaţi introducerea textului:
Proceduri – Asistentele specializate în reabilitare
cardiacă au recrutat pe secţii pacienţii eligibili.
Participanţii au semnat formulare de consimţământ şi au
fost repartizaţi aleator în grupuri de control sau de
intervenţie.
Determinarea rezultatelor – Participanţii au fost
consideraţi abstinenţi permanenţi dacă au raportat că, de
la data recrutării în studiu, nu au fumat mai mult de cinci
ţigări. De asemenea, era nevoie să prezinte un nivel de
monoxid de carbon expirat < 10 ppm şi, la 12 luni, o
concentraţie salivară de cotinină < 20 ng/ml.
Analizarea datelor – S-a evaluat efectul discuţiilor (În lucrările practice viitoare
prin teste χ2, intervale de încredere 95% şi regresii veţi învăţa cum se pot aplica
logistice multiple pentru a verifica posibila influenţă a testele statistice de semnifi-
factorilor de distorsiune. caţie şi ce înseamnă regresia.)

Continuaţi introducerea textului, completând cele mai importante două capitole, cel de
„Rezultate”, apoi cel de „Discuţii”:

- 95 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Rezultate
…
Discuţii
…
(atenţie, validarea lucrării practice este condiţionată de completarea celor două capitole!) şi
încheind cu bibliografia, care va fi realizată cu litere de corp 10 (mărime 10 p.t.). Atenţie la
punctuaţia de separare: titlu periodic, an apariţie; volum: de la pagina-la pagina. Adăugaţi
o a treia citaţie bibliografică (care să se refere la o lucrare al cărei autor sunteţi – inventată,
evident), citând-o în capitolul „Rezultate” sau în capitolul „Discuţii”.
Bibliografie
1 Wilson K, Gibson N, Aillan A, Cook D.
Effect of smoking cessation on mortality after myocardial
infarction: meta-analysis of cohort studies. Arch Intern
Med 2000; 160: 939-944.
2 Rigotti NA, McKool KM. Predictors of
smoking cessation after coronary artery bypass graft
surgery. Results of a randomized trial with 5-years
follow-up. Ann Intern Med 1994; 120: 287-293

Tema 34: publicarea în Internet. Publicarea articolului în Internet este deosebit de

facilă, în următoarele condiţii:
a) existenţa unui calculator legat la Internet, având o adresă IP „fixă” sau o denumire
(adresă „literală”) înregistrată. În memoria „permanentă” a sa va fi depus „articolul”;
b) existenţa pe acest calculator a unui web-server. Acesta este un program (soft) care
preia comenzile date de diverşi clienţi web (programe de navigare cum este Internet
Explorer) şi le răspunde corespunzător.
Este necesară şi transformarea articolului în forma unui fişier hipertext, acesta din
urmă putând fi apelat prin intermediul legăturilor (anchors) din interiorul altor fişiere
hipertext.
Această transformare este asigurată de către Word, prin simpla operaţiune de
„salvare”. Înainte de a cere transformarea, imaginaţi-vă ce se întâmplă cu un utilizator
Internet care caută să ajungă la fişierul d-voastră prin intermediul unui motor de căutare.
Motoarele de căutare indexează documentele „publicate” în Internet în primul rând după
cuvintele-cheie relevante; de aceea este recomandabil ca autorii să le precizeze ei înşişi.
Comandaţi:
Fişier→Proprietăţi
şi completaţi caseta-text Cuv. cheie cu ceea ce consideraţi că este suficient de relevant
privind conţinutul articolului, apoi comandaţi
Fişier→Salvare ca
şi asiguraţi-vă că alegeţi tipul fişierului „Pagină Web”. Veţi observa apariţia fişierului
denumit nume_ARTICOL1.HTM (care poate fi însoţit şi de un dosar denumit
nume_ARTICOL1.files). Observaţi iconiţa ce-i reprezintă tipul; ea vă indică faptul că îl
puteţi „citi” cu Internet Explorer.
(De fapt, în mod obişnuit anumite extensii de fişierelor sunt „legate”, de către
sistemul de operare, de câte o aplicaţie: doc cu Word, htm cu Internet Explorer.)

- 96 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Deschideţi fişierul nume_ARTICOL1.HTM folosind navigatorul Internet

Explorer apoi, cu comanda Vizualizare→Sursă HTML, exploraţi-i conţinutul.
Identificaţi locul în care este înregistrat autorul documentului. (Folosiţi eventual
comanda Editare/Edit→Găsire/Find.) Acesta nu ar trebui să fie „s2” sau „stud2”!

Tema 35: crearea unei note de evaluare. Creaţi cu Word un document denumit
nume_EVAL.DOC cu conţinutul ASEMĂNĂTOR celui din chenarul următor. Încercaţi
să respectaţi alinierea paragrafelor. Însă informaţiile despre videoproiectoare vor fi
înlocuite cu informaţii despre ecografe.
SE APROBĂ,

ORDONATOR DE CREDITE

NOTĂ DE EVALUARE

Nr.crt. Firma prod. Tipul Preţ estimat (lei)

1 Benq Videoproiector PE7800 5010
2 CANON Videoproiector LV-7255 4936 - 5180
3 Videoproiector LV-7240 4590 - 5394
4 TOSHIBA Videoproiector TDP-T91 5263 - 5545

Termen de livrare: 31 martie 2009

Tema 36: mediana şi estimarea centrului. Dacă pentru estimarea „centrului”

(parametrului) μ a unei populaţii normale N (μ, σ 2 ) , pe baza datelor
x1 , x 2 ,..., x n
pe care le-am obţinut dintr-un eşantion, folosim mediana Me în locul mediei aritmetice m,
atunci avem următoarele:
E (Me) = μ (ceea ce înseamnă că estimatorul „mediană” este nedeplasat),
s2
Var ( Me) = 1.57 ⋅ = 1.57 ⋅ Var (m)
N
ceea ce înseamnă că estimatorul Me este cu 57% mai puţin eficient decât estimatorul m.
Acesta este motivul principal pentru care folosim cu precădere, în estimaţii, media
aritmetică şi nu mediana.
Dar dacă, după obţinerea mediei m şi medianei Me vom calcula
m + Me
m2 = ,
2
ce vom putea spune despre m2 ca estimator al lui μ? Avem
E (m) + E ( Me)
E ( m2 ) = = μ (deci şi acesta este nedeplasat),
2

- 97 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

1 ⎛⎜ s 2 s 2 ⎞⎟ s2
Var (m2 ) = + 1.57 ⋅ = 1.28 ⋅
4 ⎜⎝ N N ⎟⎠ N
aşadar m2 este intermediar ca eficienţă între media m şi mediană, cu 28% mai puţin
eficient decât media aritmetică.
Creaţi documentul nume_MEDIANA.doc cu următorul conţinut:
Dorim să estimăm, cât mai eficace, centrul unei populaţii folosind, bineînţeles, un
eşantion. Ar fi de dorit oare să calculăm media de eşantion, ceea ce ar însemna efectuarea
multor adunări? Sau poate determinarea medianei, după reordonarea datelor, ar fi mai
eficace?
Este imperios necesar să ne fie cât se poate de clar ce trebuie să înţelegem prin
cuvântul „eficace”. Prin acest cuvânt am putea înţelege, de exemplu, timp scurt de
efectuare a calculelor. Dar azi, în epoca calculatoarelor, rapiditatea calculelor nu mai
constituie o problemă; rămâne doar să luăm în considerare opinia statisticianului privind
„precizia” rezultatelor.
Am văzut anterior că „precizie mare” înseamnă de fapt „varianţă scăzută”. Dacă ştim
că populaţia noastră este normală, de exemplu distribuită N (μ, σ 2 ) , atunci media de
eşantion este cu 57% mai „eficace” (mai eficientă) decât mediana. (Cu alte cuvinte, pentru
a obţine aceeaşi precizie, eşantionul din care obţinem mediana ar trebui să aibă cu 57%
mai mulţi indivizi decât cel din care calculăm media.)
Această preferinţă pentru medie s-ar putea să nu mai fie justificată în caz că
populaţia nu este distribuită normal. În figura următoare este reprezentată o distribuţie cu
„cozi mai groase” decât normala.

Încercaţi realizarea cu Excel a diagramei. (Indicaţie: aţi putea folosi funcţiile

NORMSDIST şi TDIST.)
Continuaţi completarea textului documentului cu următoarele:
Indivizii ce fac parte din aceste „cozi” au şanse mai mari să fie selectaţi în eşantion
(decât în cazul normalei), iar depărtarea lor faţă de „centru” face ca ei să contribuie mai
mult la calculul mediei. Iar indivizii „aberant” de depărtaţi vor exercita un „efect de
pârghie” (leverage effect) mult prea serios asupra mediei, şi vor face ca să nu mai avem
încredere în media de eşantion ca estimator al centrului. Dimpotrivă, pentru a obţine
mediana, se iau în considerare foarte puţini indivizi ai eşantionului (doar unul sau doi), în
nici un caz cei aberanţi, nici măcar cei depărtaţi.
Neîncrederea pe care o avem în mediană, ca estimator al centrului, provine tocmai
din acest număr extrem de mic de indivizi care se iau în consideraţie.

- 98 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Un compromis între medie şi mediană, des utilizat, constă în luarea în considerare a

mediei jumătăţii centrale a indivizilor din eşantion. Cu alte cuvinte, după îndepărtarea a
câte unui sfert dintre indivizii de la fiecare extremitate, vom calcula media celor rămaşi. În
acest fel indivizii aberanţi vor fi eliminaţi cu siguranţă, de asemenea cei depărtaţi.
O altă soluţie, uşor de implementat în programele de calculator, constă în înlocuirea
mediei de eşantion cu o medie ponderată de eşantion. Ponderea w(x) a fiecărei valori x se
calculează, cu o formulă convenabilă, în funcţie de depărtarea valorii x faţă de „centrul”
estimat.

Preluaţi în document, prin inserare, figura pe care o găsiţi în fişierul

MG_LP08_1.JPG şi completaţi apoi cu următorul text:
De exemplu, în figura de mai sus este reprezentată funcţia Hamming de ponderare:
⎧0.54 + 0.46 ⋅ cos(πx) pentru − 1 ≤ x ≤ 1
w( x) = ⎨
⎩ 0 altfel.
În aplicarea ei putem lua drept centru 0 fie media de eşantion (în care caz valoarea 1
corespunde abaterii standard de eşantion), fie mediana (în care caz valoarea 2 corespunde
intervalului inter-cuartile).
Estimarea centrului se va face apoi prin statistica
∑ w( xi ) xi .
∑ w( xi )
Folosirea calculatorului face posibilă obţinerea de estimări „robuste” – cum este
media ponderată – care oferă garanţii de eficienţă chiar în prezenţa unor valori aberante
sau a altor situaţii complicate.

Înainte de a încheia activitatea, transferaţi toate fişierele create (eventual şi dosarul

nume_ARTICOL1.files) în căminul d-voastră (evident, în dosarul LP08, pe care ar fi
trebuit să creaţi anterior).
Notă. Probabil că în operaţiunile de creare de documente nu aţi respectat destul de
multe reguli gramaticale. Corectaţi erorile ÎNAINTE de transferul fişierelor. Puteţi corecta
cu uşurinţă greşelile. De exemplu:

- 99 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

1) cu comanda Înlocuire cu din meniul Editare veţi putea, în trei etape, să vă

asiguraţi că după fiecare punct sau virgulă va fi introdus un spaţiu alb. Veţi declara că
înlocuiţi peste tot caracterul „.” cu „. ”, apoi caracterul „,” cu „, ”, iar apoi perechea
de blancuri „ ” cu un singur blanc;
2) cu clic-dreapta deasupra cuvintelor subliniate cu roşu veţi putea alege din lista
celor propuse pentru înlocuire. (Aceasta presupune însă să aveţi activate opţiunile de auto-
corecţie!)

Întrebări
1. Care sunt principalele componente ale unui articol ştiinţific? Comparaţi macheta
prezentată în cadrul acestei lucrări practice cu macheta cerută de o revistă
medicală românească!
2. Care este diferenţa între medie şi mediană? Ce alţi indicatori statistici mai
cunoaşteţi?

- 100 -