Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrarea practică 6
Indicaţii generale:
Prin crearea unui document clasic destul de complex, veţi învăţa câteva lucruri
elementare despre programele „răuvoitoare”, aşa-numiţii viruşi ai calculatoarelor.
Veţi aborda apoi un soft util în situaţii care necesită prezentarea unor rezultate în
cadrul expunerilor, conferinţelor, etc. Este vorba despre o altă componentă a ansamblului
Microsoft Office, anume PowerPoint. Controlul acestuia este tema principală a acestei
lucrări practice.
Acest soft poate fi utilizat şi pentru a crea animaţii, dar fără pretenţiile unui film.
Ca temă specială, veţi crea o asemenea animaţie.
Teme:
27: viruşii calculatoarelor
28: prezentări cu PowerPoint
29: prezentări medicale cu PowerPoint
specială: animaţia cu PowerPoint
- 76 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009
Tema 27: viruşii calculatoarelor. Reamintim că toate fişierele pe care le veţi crea
în această lucrare practică vor trebui depuse în dosarul LP06 pe care-l creaţi acum în
căminul d-voastră.
Un prim fişier creat va fi un document Word cu următorul conţinut:
Programe malware
Probabil că v-aţi dat seama de analogia dintre fiinţele vii şi programele de calculator.
Virusurilor, bacteriilor patogene şi paraziţilor dăunători le corespund programe
„dăunătoare” (malware). Evident, şi acestea sunt de mai multe „specii”, cele mai
cunoscute fiind viruşii calculatoarelor. „Medicamentul” care să ne apere de un virus de
calculator nu este altceva decât un program anti-virus.
Nu există medicament universal, care să combată toate virusurile. Prin analogie, nu
poate exista un program anti-virus care să ne protejeze total calculatorul.
Dacă ne temem că vizitarea unor site-uri web ne va produce daune calculatorului,
sau ni se vor „fura” unele date confidenţiale de pe calculatorul nostru, atunci trebuie să
reglăm adecvat nivelul de securitate al sistemului de operare.
Programele de tip malware pot modifica intenţionat conţinutul memoriilor
calculatorului, în scopul de a-i împiedica funcţionarea normală. Altele pot şterge
documente sau le pot expedia altor calculatoare, prin intermediul poştei electronice.
Principalele căi de „contaminare” a calculatorului cu un program malware (virus de
calculator) sunt:
1) Reţeaua (fie cea locală, fie Internetul),
2) Discurile compacte, memory stick ataşabile în porturi USB – şi în general
memoriile amovibile – care sunt explorate automat la inserarea lor în dispozitivul
de legare, în scopul executării programului de recunoaştere.
În general, schema unei memorii amovibile se prezintă astfel:
programul de organizarea datele
recunoaştere datelor
Virusarea programelor este posibilă atunci când programele încep printr-o
instrucţiune de salt:
0 α
salt la α instrucţiuni ale corpului programului
Corpul virusului se ataşează printr-o simplă modificare a primei instrucţiuni de salt:
0 α ω β
salt la β instrucţiuni ale corpului programului corpul virusului salt la α
Foarte des întâlnită este situaţia în care adresa β se obţine din informaţiile privind
„lungimea” ω a programului (β = ω).
Aşadar, atenţie la orice disc compact (în special reinscripţionat) şi la orice memory
stick pe care-l ataşaţi calculatorului!
Preluarea în memoria volatilă a unui virus nu înseamnă automat şi virusarea
calculatorului. Pentru o virusare completă ar mai fi nevoie de o găzduire a virusului în
memoria „stabilă”, ceea ce s-ar putea obţine printr-o comandă de execuţie.
- 77 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică
Utilizatorul neinstruit poate da această comandă fără să-şi dea seama. (De exemplu,
printr-un dublu-clic, care după câte ştim este echivalent cu două clic-uri consecutive,
primul de selectare, următorul de execuţie.) Contaminarea calculatorului devine mult mai
puţin probabilă dacă utilizatorul neinstruit renunţă total la dublu-clic, înlocuindu-l cu clic-
dreapta şi declanşarea comenzii dorite din meniul de context.
Primul dintre cele două tabele va avea un rând şi 6 coloane. Contururile celulelor se
vor stabili cu comanda Borduri şi umbrire din meniul Format.
Ultimele două tabele vor avea câte două rânduri; celulele primului rând vor avea în
mare parte contururi invizibile. În cadrul lor veţi plasa adresele α, β , ω. Identificaţi pe
bara de desenare instrumentul care permite inserarea unei săgeţi curbe şi încercaţi să-l
controlaţi. (Atenţie, săgeata poate fi rotită!)
Denumiţi fişierul nume_MALWARE.doc.
- 78 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009
- 79 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică
Inseraţi următorul diapozitiv şi ştergeţi toate obiectele din acest diapozitiv mai puţin
titlul. De data aceasta alegeţi tipul „Chart”. Plasaţi în zona superioară textul „În
Powerpoint se pot realiza diagrame de tip rozetă, ca de exemplu” cu fontul Arial de
mărime 36 p.t. Apoi, în zona inferioară, cu un dublu-clic, deschideţi un tabel (cu un rând şi
trei coloane) în care introduceţi datele 20, 140, 90 pentru a obţine diagrama ca în figura de
mai jos. Încheiaţi cu un clic.
Tema 29: prezentări medicale cu PowerPoint. Veţi crea acum o nouă prezentare,
ajutându-vă de mecanismul de asistenţă.
- 80 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009
Folosind comanda New din meniul File veţi alege în caseta de dialog New
Presentation opţiunea AutoContent Wizard. Veţi răspunde la solicitările ferestrei de
dialog în felul următor:
– la pasul 2, alegând tipul General, opţiunea Generic.
– la pasul 4, cu titulatura „Despre litiaza renală” în caseta-text Presentation title,
numele facultăţii d-voastră în caseta-text Footer şi validarea opţiunii Slide number.
Observaţi că au fost create, în mod automat, nouă diapozitive cu un conţinut
standard.
Începeţi să modificaţi conţinutul acestora, începând cu al doilea diapozitiv
Introduction. Modificaţi aşadar „Introducere” în loc de „Introduction”, apoi precizaţi aici
scopul (prezentarea maladiei, datorită incidenţei crescute a ei în societatea actuală) şi o
identificare a d-voastră („student la …”). Urmăriţi detaliile diapozitivelor următoare şi
completaţi-le cu date concrete. Preluaţi informaţii specifice pe care le găsiţi în
„enciclopedia” wikipedia.com.
Inseraţi de asemenea date şi imagini din fişierul nume_ECORADIO.xls pe care l-aţi
creat anterior.
Comandaţi Apply Design Template din meniul Format şi alegeţi modelul
(macheta) Capsules.pot. Încercaţi să inseraţi o imagine cu comanda Picture din meniul
Insert pe care trebuie însă să o preluaţi dintr-un fişier de tipul BMP sau WMF.
Încercaţi să modificaţi culoarea de fundal, apelând comanda Background din meniul
Format. În caseta de dialog Background alegeţi din paleta de culori o altă culoare a
fundalului. Apăsaţi butonul Apply to All.
Ştergeţi diapozitivele nefolosite. Salvaţi această prezentare într-un fişier
nume_PREZENTARE. (Verificaţi extensia acestui fişier!)
Acum veţi planifica desfăşurarea acestei prezentări „în timp”. Desfăşurarea comportă
trei aspecte:
a) fixarea intervalelor de timp dintre diapozitivele succesive ale prezentării;
b) fixarea tipului de tranziţie de la un diapozitiv la următorul;
c) stabilirea modului de apariţie a imaginii fiecărui diapozitiv pe ecran.
Veţi apela comanda Slide Transition din meniul Slide Show. În caseta de dialog
Slide Transition veţi fixa mai întâi „efectul” prin care imaginea primului diapozitiv va
dispărea de pe ecran şi în locul ei va apărea imaginea celui de-al doilea diapozitiv. Anume,
din caseta-listă Effect veţi alege „Random Bars Horizontal”. Apoi veţi folosi controlul
Advance pentru a determina schimbarea imaginii în mod automat după două secunde
Automatically After 2 Seconds. În urma alegerii unui tip de tranziţie (efect), aici veţi
putea urmări modul în care va fi transformată imaginea veche în cea nouă. Încercaţi pe
rând în locul efectului „Random Bars Horizontal” celelalte efecte. Apăsaţi butonul Apply
to All.
Încercaţi o animare a prezentării prin comanda Custom Animation din meniul Slide
Show. În tableta Effects alegeţi modul de apariţie a rândurilor noi, de exemplu „Fly From
Right”.
Salvaţi situaţia din acest moment şi părăsiţi aplicaţia PowerPoint. Verificaţi modul
în care se declanşează automat prezentarea făcută, după un dublu-clic deasupra ICONIŢEI
din stânga denumirii nume_PREZENTARE.ppt.
- 81 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică
Întrebări
1. Cum ne putem proteja calculatorul de viruşi?
2. Ce programe antivirus cunoaşteţi? Care credeţi că sunt mai eficiente?
3. Ce este un „spyware”? Dar un „adware”?
4. Ce rol are aplicaţia PowerPoint?
5. Cum se poate modifica culoarea fundalului şi cum se pot adăuga efecte întro
prezentare?
- 82 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009
Inseraţi apoi (comanda Insert→New Slide) patru diapozitive tip „Blank”, pe care
plasaţi (comanda Insert→Picture→From File) imaginile din fişierul MG_LP06_3.jpg şi
următoarele. (Imaginile arată ca în figura următoare).
Întrebări
1. Care sunt principalii paşi care trebuiesc urmaţi în realizarea unei prezentări?
2. Care sunt tipurile de tranziţie de la un diapozitiv la următorul?
3. Care sunt aplicaţiile componente ale suitei Microsoft Office? Pentru ce tip de
activităţi sunt utilizabile?
- 83 -