Sunteți pe pagina 1din 8

MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Lucrarea practică 6
Indicaţii generale:
Prin crearea unui document clasic destul de complex, veţi învăţa câteva lucruri
elementare despre programele „răuvoitoare”, aşa-numiţii viruşi ai calculatoarelor.
Veţi aborda apoi un soft util în situaţii care necesită prezentarea unor rezultate în
cadrul expunerilor, conferinţelor, etc. Este vorba despre o altă componentă a ansamblului
Microsoft Office, anume PowerPoint. Controlul acestuia este tema principală a acestei
lucrări practice.
Acest soft poate fi utilizat şi pentru a crea animaţii, dar fără pretenţiile unui film.
Ca temă specială, veţi crea o asemenea animaţie.

În această lucrare practică:


a) veţi redacta un document conţinând scheme şi obiecte grafice;
b) veţi crea o prezentare de rezultate, în care veţi controla tipul de apariţie a
„diapozitivelor” precum şi timpii de tranziţie de la un diapozitiv la următorul;
c) veţi simula o animaţie cu imagini tomografice.

Teme:
27: viruşii calculatoarelor
28: prezentări cu PowerPoint
29: prezentări medicale cu PowerPoint
specială: animaţia cu PowerPoint

Softul ce va fi utilizat în lucrarea practică:


Excel, PowerPoint

- 76 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Tema 27: viruşii calculatoarelor. Reamintim că toate fişierele pe care le veţi crea
în această lucrare practică vor trebui depuse în dosarul LP06 pe care-l creaţi acum în
căminul d-voastră.
Un prim fişier creat va fi un document Word cu următorul conţinut:
Programe malware
Probabil că v-aţi dat seama de analogia dintre fiinţele vii şi programele de calculator.
Virusurilor, bacteriilor patogene şi paraziţilor dăunători le corespund programe
„dăunătoare” (malware). Evident, şi acestea sunt de mai multe „specii”, cele mai
cunoscute fiind viruşii calculatoarelor. „Medicamentul” care să ne apere de un virus de
calculator nu este altceva decât un program anti-virus.
Nu există medicament universal, care să combată toate virusurile. Prin analogie, nu
poate exista un program anti-virus care să ne protejeze total calculatorul.
Dacă ne temem că vizitarea unor site-uri web ne va produce daune calculatorului,
sau ni se vor „fura” unele date confidenţiale de pe calculatorul nostru, atunci trebuie să
reglăm adecvat nivelul de securitate al sistemului de operare.
Programele de tip malware pot modifica intenţionat conţinutul memoriilor
calculatorului, în scopul de a-i împiedica funcţionarea normală. Altele pot şterge
documente sau le pot expedia altor calculatoare, prin intermediul poştei electronice.
Principalele căi de „contaminare” a calculatorului cu un program malware (virus de
calculator) sunt:
1) Reţeaua (fie cea locală, fie Internetul),
2) Discurile compacte, memory stick ataşabile în porturi USB – şi în general
memoriile amovibile – care sunt explorate automat la inserarea lor în dispozitivul
de legare, în scopul executării programului de recunoaştere.
În general, schema unei memorii amovibile se prezintă astfel:
programul de organizarea datele
recunoaştere datelor
Virusarea programelor este posibilă atunci când programele încep printr-o
instrucţiune de salt:
0 α
salt la α instrucţiuni ale corpului programului
Corpul virusului se ataşează printr-o simplă modificare a primei instrucţiuni de salt:
0 α ω β
salt la β instrucţiuni ale corpului programului corpul virusului salt la α

Foarte des întâlnită este situaţia în care adresa β se obţine din informaţiile privind
„lungimea” ω a programului (β = ω).
Aşadar, atenţie la orice disc compact (în special reinscripţionat) şi la orice memory
stick pe care-l ataşaţi calculatorului!
Preluarea în memoria volatilă a unui virus nu înseamnă automat şi virusarea
calculatorului. Pentru o virusare completă ar mai fi nevoie de o găzduire a virusului în
memoria „stabilă”, ceea ce s-ar putea obţine printr-o comandă de execuţie.

- 77 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Utilizatorul neinstruit poate da această comandă fără să-şi dea seama. (De exemplu,
printr-un dublu-clic, care după câte ştim este echivalent cu două clic-uri consecutive,
primul de selectare, următorul de execuţie.) Contaminarea calculatorului devine mult mai
puţin probabilă dacă utilizatorul neinstruit renunţă total la dublu-clic, înlocuindu-l cu clic-
dreapta şi declanşarea comenzii dorite din meniul de context.
Primul dintre cele două tabele va avea un rând şi 6 coloane. Contururile celulelor se
vor stabili cu comanda Borduri şi umbrire din meniul Format.
Ultimele două tabele vor avea câte două rânduri; celulele primului rând vor avea în
mare parte contururi invizibile. În cadrul lor veţi plasa adresele α, β , ω. Identificaţi pe
bara de desenare instrumentul care permite inserarea unei săgeţi curbe şi încercaţi să-l
controlaţi. (Atenţie, săgeata poate fi rotită!)
Denumiţi fişierul nume_MALWARE.doc.

Tema 28: prezentări cu PowerPoint. Creaţi documentul Word cu denumirea


nume_POWERPOINT, având următorul conţinut:
Există aplicaţii dedicate creării de prezentări de imagini, într-o succesiune dorită, pe
ecranul unui calculator sau, prin dispozitive speciale de proiecţie, pe ecrane mari. Aceste
aplicaţii:
a) pot pregăti direct şi „materia primă” pentru crearea de diapozitive foto —
bineînţeles, cu ajutorul unor dispozitive speciale de înregistrare a imaginilor pe film de 35
mm;
b) pot asigura crearea, cu ajutorul unei imprimante, a foliilor transparente pentru
retroproiector.
Căutaţi iconiţa aplicaţiei PowerPoint şi declanşaţi (lansaţi în execuţie) această
aplicaţie; o veţi folosi pentru crearea de prezentări pe ecran, formate din „diapozitive”
(în scopul expunerii unor rezultate la o conferinţă).
Veţi decide, în caseta de dialog PowerPoint, să creaţi o prezentare nouă pentru
expunere, folosind comanda AutoContent Wizard. Urmează o casetă de dialog cu cinci
paşi. Primul pas este informativ; veţi citi informaţiile apoi veţi apăsa butonul Next >.

- 78 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Pasul doi vă cere să alegeţi unul dintre tipurile-standard de prezentare cu diapozitive,


presupunând că sunteţi angajat al unei firme şi aveţi de făcut o asemenea prezentare. Veţi
alege opţiunea Training a butonului-radio. Observaţi organizarea prezentării ce vă este
propusă. Nu este obligatoriu să o respectaţi întocmai, ulterior o veţi modifica; deocamdată
apăsaţi butonul Next >.
Al treilea pas vă cere să indicaţi modul în care se va desfăşura prezentarea. Alegeţi
modul On-screen presentation. Pasul următor vă cere datele necesare pentru completarea
primului diapozitiv, cel de titlu al expunerii, Presentation title. Veţi tasta aşadar în
casetele-text titlul „Calcule şi diagrame cu Excel”, respectiv locul de muncă sau studii
„UMF ‚Carol Davila’ Bucureşti” (în caseta Footer).
Apăsaţi butonul Finish şi observaţi organizarea ecranului. Deja diapozitivul de tip
titlu conţine datele pe care le-aţi introdus. Puteţi vizualiza obiectele pe ecran cu mai multe
opţiuni de vizualizare, grupate în meniul View. Alegeţi opţiunea Normal.
Încercaţi să efectuaţi modificări, deplasând rândurile de text, modificând fonturile şi
mărimile de literă folosite, eventual şi textul afişat. Încercaţi să identificaţi efectul fiecărui
obiect de pe bara aflată în stânga zonei de lucru.
Treceţi-vă pe d-voastră ca autor al prezentării prin selecţia textului situat sub titlu şi
scrierea deasupra. Apoi observaţi că aveţi trei butoane speciale în dreapta barei de stare, iar
în stânga ei se anunţă că sunteţi pe Slide 1 of 9.
Executând comanda Slide Layout din meniul Format puteţi afla că acest diapozitiv
este de tip „Title Slide” şi aţi putea eventual să alegeţi un alt tip.
Selectând al doilea diapozitiv cu ajutorul barei din stânga verificaţi că acesta este
tipul „Bulleted List”. Acceptaţi şi completaţi în Slide 2 textele „Ce poate realiza aplicaţia
Excel” prin tehnica selecţiei textului şi scrierii deasupra, apoi „Calcule statistice” la primul
punct şi „Diagrame statistice” la al doilea punct, „Diverse alte calcule” la al treilea punct.
Efectuaţi acum o salvare, folosind comanda Save din meniul File. Observaţi că
extensia implicită este PPT şi corespunde tipului de fişier „Presentation”. Însă aplicaţia
poate crea fişiere şi de alte tipuri: „Web Page”, „Windows Metafile”, „Rich Text Format”
ş.a.. Informaţi-vă asupra acestor tipuri de fişiere. Numele fişierului va fi
nume_POWERPOINT. (Atenţie, acest fişier nu coincide cu cel creat anterior!
Completaţi-vă şi datele obişnuite de identificare în tableta Summary din caseta de dialog
Properties (pe care o obţineţi cu comanda Properties, din meniul File).
Introduceţi diapozitivul
cu numărul 3 şi alegeţi iarăşi
tipul „Title Slide”. Completaţi
în Slide 3, în cele două zone
prestabilite, textele „Funcţia
VLOOKUP din Excel are
sintaxa”, resp. „=VLOOKUP
(secvenţă, zona tabelului,
deplasare)”. Selectaţi pe rând
textele şi modificaţi-le mărimea
la 24 puncte tipografice.
Deplasaţi cele două zone astfel
încât diapozitivul să arate
asemănător celui din figura
alăturată.

- 79 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Inseraţi următorul diapozitiv şi ştergeţi toate obiectele din acest diapozitiv mai puţin
titlul. De data aceasta alegeţi tipul „Chart”. Plasaţi în zona superioară textul „În
Powerpoint se pot realiza diagrame de tip rozetă, ca de exemplu” cu fontul Arial de
mărime 36 p.t. Apoi, în zona inferioară, cu un dublu-clic, deschideţi un tabel (cu un rând şi
trei coloane) în care introduceţi datele 20, 140, 90 pentru a obţine diagrama ca în figura de
mai jos. Încheiaţi cu un clic.

Următorul diapozitiv, Slide 5, va fi ales de tipul „Title Only”. Plasaţi în zona


superioară textul „În diapozitive Powerpoint se pot plasa şi diagrame realizate cu Excel”.
Aduceţi prin copiere/lipire, dedesubt, o diagramă pe care aţi realizat-o în Excel. (De
preferat a treia diagramă din fişierul nume_PULMONAR.xls.)
Următorul diapozitiv va fi ales şi el de tipul „Title Only”. Plasaţi aici textul: „În
diapozitive Powerpoint se pot plasa şi imagini din fişiere”. Dedesubt, prin folosirea
comenzii Insert→Picture→From File plasaţi imaginea din fişierul MG_LP06_1.JPG pe
care-l găsiţi în site-ul catedrei.
Prezentarea poate conţine în acest moment, cu cele implicite, nu mai puţin de 9
diapozitive. Controlaţi, tastând [Page Up], [Page Down], aspectul acestora. Eliminaţi
ultimele diapozitive, folosind comanda Delete Slide din meniul Edit.
Folosiţi comanda Insert→Slide Number pentru a plasa (în partea inferioară a
tuturor diapozitivelor) numele d-voastră, alături de inscripţia „UMF ‚Carol Davila’ –
Facultatea de Medicină” şi data curentă.
Folosiţi acum comanda Slide Show din meniul View pentru a obţine o vizualizare
controlată a diapozitivelor create până acum. Depistaţi, în partea inferioară a ecranului
(chiar deasupra barei de stare) butonul Slide Show care declanşează vizualizarea.
Aplicaţia PowerPoint este dotată cu o serie de machete-fundal, alb/negru sau color,
pregătite şi pentru proiecţii pe ecrane mari (overhead projections). Le găsiţi, ca fişiere cu
extensia POT, în subcatalogul Presentation Designs al catalogului Template.
Executaţi comanda Apply Design Template şi alegeţi mai întâi macheta Azure.pot.
Reluaţi Slide Show şi observaţi deosebirile. Alegeţi apoi alte machete-fundal, de exemplu
Blends.pot, Blueprint.pot, Nature.pot şi observaţi ce aduce nou fiecare.

Tema 29: prezentări medicale cu PowerPoint. Veţi crea acum o nouă prezentare,
ajutându-vă de mecanismul de asistenţă.

- 80 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Folosind comanda New din meniul File veţi alege în caseta de dialog New
Presentation opţiunea AutoContent Wizard. Veţi răspunde la solicitările ferestrei de
dialog în felul următor:
– la pasul 2, alegând tipul General, opţiunea Generic.
– la pasul 4, cu titulatura „Despre litiaza renală” în caseta-text Presentation title,
numele facultăţii d-voastră în caseta-text Footer şi validarea opţiunii Slide number.
Observaţi că au fost create, în mod automat, nouă diapozitive cu un conţinut
standard.
Începeţi să modificaţi conţinutul acestora, începând cu al doilea diapozitiv
Introduction. Modificaţi aşadar „Introducere” în loc de „Introduction”, apoi precizaţi aici
scopul (prezentarea maladiei, datorită incidenţei crescute a ei în societatea actuală) şi o
identificare a d-voastră („student la …”). Urmăriţi detaliile diapozitivelor următoare şi
completaţi-le cu date concrete. Preluaţi informaţii specifice pe care le găsiţi în
„enciclopedia” wikipedia.com.
Inseraţi de asemenea date şi imagini din fişierul nume_ECORADIO.xls pe care l-aţi
creat anterior.
Comandaţi Apply Design Template din meniul Format şi alegeţi modelul
(macheta) Capsules.pot. Încercaţi să inseraţi o imagine cu comanda Picture din meniul
Insert pe care trebuie însă să o preluaţi dintr-un fişier de tipul BMP sau WMF.
Încercaţi să modificaţi culoarea de fundal, apelând comanda Background din meniul
Format. În caseta de dialog Background alegeţi din paleta de culori o altă culoare a
fundalului. Apăsaţi butonul Apply to All.
Ştergeţi diapozitivele nefolosite. Salvaţi această prezentare într-un fişier
nume_PREZENTARE. (Verificaţi extensia acestui fişier!)
Acum veţi planifica desfăşurarea acestei prezentări „în timp”. Desfăşurarea comportă
trei aspecte:
a) fixarea intervalelor de timp dintre diapozitivele succesive ale prezentării;
b) fixarea tipului de tranziţie de la un diapozitiv la următorul;
c) stabilirea modului de apariţie a imaginii fiecărui diapozitiv pe ecran.
Veţi apela comanda Slide Transition din meniul Slide Show. În caseta de dialog
Slide Transition veţi fixa mai întâi „efectul” prin care imaginea primului diapozitiv va
dispărea de pe ecran şi în locul ei va apărea imaginea celui de-al doilea diapozitiv. Anume,
din caseta-listă Effect veţi alege „Random Bars Horizontal”. Apoi veţi folosi controlul
Advance pentru a determina schimbarea imaginii în mod automat după două secunde
Automatically After 2 Seconds. În urma alegerii unui tip de tranziţie (efect), aici veţi
putea urmări modul în care va fi transformată imaginea veche în cea nouă. Încercaţi pe
rând în locul efectului „Random Bars Horizontal” celelalte efecte. Apăsaţi butonul Apply
to All.
Încercaţi o animare a prezentării prin comanda Custom Animation din meniul Slide
Show. În tableta Effects alegeţi modul de apariţie a rândurilor noi, de exemplu „Fly From
Right”.
Salvaţi situaţia din acest moment şi părăsiţi aplicaţia PowerPoint. Verificaţi modul
în care se declanşează automat prezentarea făcută, după un dublu-clic deasupra ICONIŢEI
din stânga denumirii nume_PREZENTARE.ppt.

- 81 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Întrebări
1. Cum ne putem proteja calculatorul de viruşi?
2. Ce programe antivirus cunoaşteţi? Care credeţi că sunt mai eficiente?
3. Ce este un „spyware”? Dar un „adware”?
4. Ce rol are aplicaţia PowerPoint?
5. Cum se poate modifica culoarea fundalului şi cum se pot adăuga efecte întro
prezentare?

Tema specială: animaţia cu PowerPoint. Căutând informaţii despre animaţia pe


calculator, de exemplu în wikipedia, puteţi afla că animaţia este o tehnică veche, bazată pe
exploatarea „imperfecţiunilor” funcţionării retinei. Prezentarea în secvenţă rapidă a unor
imagini statice asemănătoare induce în creierul uman impresia de mişcare.
Pentru stocarea unei singure imagini statice (bi-dimensionale) în memoriile de
calculator, se folosesc două tehnici fundamental diferite:
(a) tehnica rasterizării, prin care imaginea se reţine prin puncte colorate (numite
pixeli) „rând după rând” şi „pixel după pixel”, şi
(b) tehnica vectorială, prin care se utilizează câteva „primitive grafice” de tipul
segmentului de dreaptă, arcului de cerc etc.
Există mai multe tipuri de fişier şi standarde grafice exploatate în tehnica rasterizării,
dintre cele mai des folosite sunt tipurile BMP (bitmap), GIF (graphic interchange format),
JPEG.
Dintre acestea, tipul GIF
permite asamblarea de animaţii din
componente statice, iar acest tip este
des folosit în grafica animată afişată
prin Internet. (Are însă o deficienţă
majoră: fişierele obţinute au
dimensiuni mari.)
Pentru a vedea la lucru o
asemenea animaţie, preluaţi din site-
ul catedrei fişierul MG_LP06_2.gif.
Cu un clic-dreapta deasupra numelui,
deschideţi meniul de context, din care
alegeţi comanda Open With, apoi
aplicaţia Internet Explorer (vezi
figura alăturată).
Să încercăm crearea unei animaţii, sub controlul aplicaţiei PowerPoint. Vom folosi,
ca „materie primă” o secvenţă de patru imagini stocate în fişierul MG_LP06_3.jpg şi
următoarele trei. Acestea reprezintă imagini ale unei scanări abdominale obţinute prin
tomografie computerizată, prin secţiuni la distanţă de 5 mm una de alta.
Declanşaţi aşadar aplicaţia PowerPoint. Pe primul diapozitiv, de tip „Title Slide”,
aveţi pregătite două chenare formatate, unul pentru titlu, iar celălalt pentru subtitlu. Tastaţi
textele:
„Tomografia computerizată”
respectiv
„Prezentare animată creată de ... (numele d-voastră)”.

- 82 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Inseraţi apoi (comanda Insert→New Slide) patru diapozitive tip „Blank”, pe care
plasaţi (comanda Insert→Picture→From File) imaginile din fişierul MG_LP06_3.jpg şi
următoarele. (Imaginile arată ca în figura următoare).

Prin comanda Slide Show→Animation Scheme alegeţi o tehnică de animaţie, de


exemplu „Dissolve in” şi apăsaţi butonul Apply to All Slides.
Reglaţi acum, prin comanda Slide Show→Slide Transition modalitatea de tranziţie
de la un diapozitiv la următorul. Alegeţi opţiunile Fade smoothly şi Advance slide
„Automatically after 00:01”
Ca ultimă operaţie, salvaţi prezentarea în alt tip de fişier. Folosiţi comanda File→Save
As, alegând tipul „PowerPoint Show” (ceea ce va determina crearea unui fişier cu extensia
PPS). Numiţi nume_TOMOGRAFIE acest fişier. (Nu uitaţi să vă înregistraţi ca autor şi al
fişierului!)
Trebuie menţionat aici că există destul de multe programe de creat animaţii. Căutaţi în
Internet (WWW) asemenea programe. Cuvinte cheie: animation software, free download.

Întrebări
1. Care sunt principalii paşi care trebuiesc urmaţi în realizarea unei prezentări?
2. Care sunt tipurile de tranziţie de la un diapozitiv la următorul?
3. Care sunt aplicaţiile componente ale suitei Microsoft Office? Pentru ce tip de
activităţi sunt utilizabile?

- 83 -

S-ar putea să vă placă și