ANATOMIE-FIZIOLOGIE

Anatomie luat din ultima parte

Diametrele
globului ocular:
n plan axial:
- Pe dreapta: 28,6 1,2 mm
- Pe stnga: 29,4 1,4 mm
n plan sagital (pe imagini
de reconstrucie):
- Pe dreapta: 27,8 1,2 mm
- Pe stnga: 28,2 1,2 mm

 Nervul optic (n plan

axial):
a. Segmentul
retrobulbar: 5,5 0,8
mm
b. Punctul
cel mai
distal (la aproximativ
jumtatea orbitei):
4,2 mm 0,6 mm

 Vena oftalmic:
1,8 mm 0,5 mm (n
plan axial la seciuni
de 4 mm grosime)
2,7 mm 1 mm
(plan coronal)

Antomie glob ocular

Scheletul orbitei

Muchii oculari:
a. Muchiul drept superior: 3,8 mm
0,7 mm
b Muchiul oblic: 2,4 mm 0,4 mm.
c. Muchiul drept lateral: 2,9 mm
0,6 mm
d. Muchiul drept medial: 4,1 mm
0,5 mm
e Muchiul drept inferior: 4,9 mm
0,8 mm

Glanda lacrimal: mai puin de

jumtate din gland este dispus
anterior de procesul frontozigomatic

Aparatul naso-lacrimal

 Coninutul orbitei poate mprit n

patru compartimente anatomice
majore:

globul ocular;
nervul optic i nveliurile sale;
aria intraconal;
aria extraconal

Nervul optic

are o lungime de aproximativ 4,5 cm

este format din segmentele
orbitar,
canalicular
intracranian.
(Segmentul orbitar urmeaz un traiect
tortuos, de la nivelul canalului optic
pn la inseria sa pe partea
posterioar a globului ocular. )

Nervul optic este o formaiune

rotund, format din axoni nconjurai
de aceleai foie meningeale care
nvelesc i creierul.

Globul ocular
este format din trei
straturi principale:
sclera sau stratul exterior,
care se ntinde de la
cornee pn la nervul
optic, de unde se continu
cu dura mater;
uvea sau stratul mijlociu,
coninnd irisul, corpul
ciliar i coroida;
retina sau stratul intern.

Detaarea diferitelor straturi

ale globului ocular poate
genera trei spaii.
Spaiul hialoid posterior
(subhialoid), situat ntre
membrana hialoid posterioar
a corpului vitros i retin
(dezlipire hialoid posterioar).
Spaiul subretinian este
localizat ntre cele dou
straturi ale retinei, stratul intern
senzorial i epiteliul pigmentar
exterior (dezlipire de retin).
Spaiul subcoroidal este
situat ntre coroid i scler
(dezlipire coroidian).

Tehnica de examinare
CT

Pregtirea bolnavului nu este necesar

Selecia parametrilor de scanare:

grosimea de seciune de 2-4 mm;
seciunile n plan axial vor paralele cu linia
infraorbitomeatal, la care se va face, n funcie de caz
nclinarea ansamblului surs-detectori cu un unghi de
-10 fa de linia infraorbitomeatal, concomitent cu
orientarea privirii pacientului n sus (la 40) pentru
punerea n tensiune a nervului optic;
n seciunile coronale vom alege poziionarea
pacientului cu hiperexia capului (cap atrnat) dac
pacientul este n decubit dorsal i cu capul n
hiperextensie, dac pacientul este n poziie de decubit
ventral;
pentru a nu apare artefacte de micare
datorit poziiei foarte incomode, capul va xat cu
ajutorul unor sculei cu nisip;
n ambele poziii se va face o nclinare a
ansamblului surs-detectori n funcie de conformaia
cranio-facial, n aa fel nct seciunile s e
perpedinculare pe linia infraorbitomeatal;
prima seciune se va face la 1 cm dorsal de
rdcina nasului.

Administrarea intravenoas de substan de

contrast: este facultativ (sub form de perfuzie sau
bolus)

Patologia orbitei

Traumatisme
ale
orbitei

Hematomul retrobulbar
Hematomul retrobulbar
recent dup traumatismul
nchis
Zone hiperdense
circumscrise n spaiul
retrobulbar.
n fracturile osului
hematomul protruzioneaz
frecvent concentric n
interiorul orbitei.

Corpii straini

Un anumit numr de corpi strini pot

localizai prin tomograe
computerizat n spaiul intra- i
extraocular dac se efectueaz
seciuni rapide pentru a nu avea
artefacte datorit micrilor oculare.
Evidenierea depinde de
dimensiunea particulelor (efectul de
volum parial) i de radiodensitatea
corpului strin. Particulele din lemn
i sticl ca i unele fragmente
metalice pot detectate computer
tomograc.

Inflamatiile

INFLAMAIILE ACUTE ALE

SPAIULUI RETROBULBAR

n majoritatea cazurilor,
inamaiile acute pot invada
orbita de la sinusurile paranazale
pot conduce la invazie
egmonoas a esutului grsos
retrobulbar.
Inamaia paranazal (n special
etmoidita) invadeaz esutul
orbital adiacent sinusului.
Flegmonul expansiv duce mai
trziu la o cretere a densitii
ntregului corp grsos cu
mascarea consecutiv a
structurilor retrobulbare

Infectii orbitale (celulite

orbitale)

implicarea orbitala n cadrul sinuzitelor se face n 5

etape:
1. edem inflamator;
2. flegmon subperiostal cu abces subsecvent;
3. celulita orbitala;
4. abces orbital;
5. tromboza venei oftalmice si a sinusului
cavernos.
edemul si celulita apar sub forma unei infiltratii de
tesuturi moi, imprecis delimitate, inomogene, care
progreseaza de la nivelul spatiului preseptal (septul
orbital anterior) si peretelui medial al orbitei;
abcesele se vizualizeaza ca procese expansive, cu
centrul necrotic, hipodens si pereti care fi xeaza
substanta de contrast.

cel mai frecvent secundare sinuzitelor;

pot fi cauzate si de infectii ale pielii si faringelui;
pot fi secundare traumatismelor, corpilor straini sau
septicemiei;
etiologia poate fi bacteriana, virala, fungica sau
parazitara;
infectiile micotice la diabetici si la persoanele
imunodeprimate evolueaza mult mai agresiv, cu
distructii osoase precoce si invazie a arterelor si
venelor (ex. mucoviscidoza si aspergiloza);
mucocelele cu originea n sinusul frontal sau
etmoidal pot eroda peretele orbital adiacent si au
aspect de masa omogena cu densitatea de 10-20 UH.

MODIFICRILE
GRANULOMATOASE
Inamaia granulomatoas poate apare n
afara conului muscular i poate implica chiar
muchii extraoculari, sau poate invada
esutul grsos retrobulbar.
Etiologiile cele mai probabile sunt legate de:
sarcoidoz,
histiocitoz i
granulomatoza Wegener.

Sarcoidoza
marire unilaterala a glandei
lacrimale sau a tecii nervului optic;
simuleaza un neoplasm primitiv al
acestor structuri;
poate exista si afectare bilaterala.
manifestarile oculare includ:
-uveite,
-corioretinite,
-keratoconjunctivite, chiste si
noduli inflamatorii conjunctivali.

Granulomatoza Wegener

infiltrare difuza retrobulbara cu

aspect pseudotumoral;
implicarea bilaterala si
distructia osoasa sunt comune;
de obicei se evidentiaza si
implicarea nazala si sinusala.
manifestarile oculare includ:
sclerite, episclerite, uveite si
vasculite retiniene.

DACRIOADENITELE
Dacrioadenita
bilateral se poate
observa mai ales
n sindroamele
Sjgren i Mikulitz,
ambele evideniind
o uoar
intensicare dup
administrarea
substanei de
contrast.

A 61-year-old man with slowly progressing protrusion of

the intermittently infected left eye.
Diagnosis: chronic sclerosing dacryoadenitis.
Contrast-enhanced CT: a Axial view demonstrating
global enlargement of the lacrimal gland, and indistinct
differentiation in the absence of compression of the
globe.
b Coronal view with irregular encasement of the globe

NEVRITA RETROBULBAR

n majoritatea cazurilor raportate

nu exist o concordan cu
simptomele clinice prezente (10).
Semiologie CT
CT relev ngroarea muchilor
individuali (de obicei n sarcoidoz)
i obliterarea parial sau total a
esutului grsos, cu exoftalmie
consecutiv (2).
Exoftalmia depinde de extensia
produs de creterea n dimensiuni
a glandei lacrimale. Diagnosticul
diferenial este precizat i de
contextul clinic de evoluie (

RM

Pseudotumorile reprezint un grup important al maselor primare

orbitale. Ele pot expresia unei boli sistemice (granulomatoza
Wegener, granulomatoza xantomatoas, colagenoza i
sarcoidoza), sau rezultatul unui corp strin rezidual intraorbital.

Termenul de pseudotumor este folosit n sens mai restrns n

numeroase cazuri n care cauza nu poate clari cat
( pseudotumori idiopatice). Aspectele histologice i topograce
permit diferenierea ntre formele limfoide, plasmatice, celulare i
scleroase, iar pe de alt parte permit evidenierea tulburrilor ce
implic n principal muchii, glandele lacrimale i vasele.

Pseudotumorile asociate cu semne acute de in amaie ale

pleoapelor, conjunctivei sau a glandelor lacrimale, sunt
caracterizate prin atac clinic acut la pacienii ntre 30 i 80 ani.
Acuzele dispar dup 2-3 luni, acesta ind aspectul acut prin care
ele sunt difereniate de masele neoplazice cu apariie insidioas.
De regul apariia este unilateral i n general pseudotumorile
pot diagnosticate doar prin excludere.

Explorarea CT poate face difereniere ntre formele miositice i

non-miositice. Acestea se evideniaz la CT sub form de lrgire a
sectoarelor individuale ale muchilor, dei implicarea difuz a
tuturor muchilor este posibil

Limitele masei parial lobulate, relativ dense sunt foarte clare.

Pseudotumorile fr implicare muscular, apar cu densiti
difuze, circumscrise sau ca opaciti ce nconjoar bulbul. Ele se
pot extinde chiar i pn la glanda lacrimal, sau pot chiar s o
implice. Intensicarea postcontrast a pseudotumorilor este n
general moderat i nu se pot evidenia arii noi de leziune.
O difereniere mai bun a pseudotumorilor solitare se poate
atepta de la tehnica seciunilor n plan coronal sau de la o
reconstrucie multiplan, executat n direcia muchilor
extraoculari

Pseudotumorile
idiopatice

inflamatie

Oftalmopatia endocrina

OFTALMOPATIA
ENDOCRIN

Tireotoxicoza poate duce la inltrarea esutului

moale al orbitei, cu depunere masiv de
mucopolizaharide. Degenerescena grsoas i
edemaierea muchilor este o expresie a miopatiei
incipiente.

Exoftalmia malign duce la formarea de edem

accentuat i culmineaz cu broza esutului
retrobulbar in amator, cu protruzia marcat a
globilor oculari.

Semiologie CT

Semnul principal la CT este ngroarea difuz sau

cilindric a muchilor extraoculari. Implicarea este
bilateral n majoritatea cazurilor ind simetric n
aproximativ 75% din cazuri.

Muchiul drept medial i inferior sunt afectai mult

mai frecvent dect muchiul drept lateral i
superior, ns nu a fost observat nc mrirea
izolat a muchiului drept lateral.

n aproximativ jumtate din cazurile din oftalmopatii

clinice unilaterale, CT a relevat modicri i pe
partea opus.
Valoarea administrrii de contrast n oftalmopatiile
endocrine este pus sub semnul ntrebrii de
majoritatea autorilor

Oftalmopatia tiroidiana
( Boala Graves)

Hemangiomul cavernos

formatiune intraconala, rotunda

sau ovalara, precis delimitata;
frecvent cruta vrful orbitei;
ocazional se pot evidentia mici
fleboliti; fara distructii orbitale,
dislocari sau infiltrarea nervului
optic;
prezinta o ncarcare marcata,
omogena sau neomogena (cnd
exista tromboza) cu substanta
de contrast.
cea mai frecventa tumora
orbitala ce apare ntre 20-40 de
ani;
mai frecventa la femei;
se prezinta cu exoftalmie
unilaterala, diplopie si scaderea
vederii (date de compresia
nervului optic).

A 32-year-old man with extreme proptosis of the right eye for

more than 15 years, who presented with the complaint of
progressive visual deficit
Diagnosis: cavernous hemangioma.
a Portrait of the patient with extreme protrusion of the right eye.
CT: b Axial view with exophthalmos measurement of 33 mm.
Sharply defined, encapsulated, intraconal tumor lateral of the
optic nerve with medial dislocation and slight compression of the
medial rectus muscle. Note the medial dislocation of the optic
nerve at the entrance to the optic canal. The resulting
hypomochlion may be accountable for the visual impairment.

Varicele orbitale
masa intraconala, bine
delimitata, lobulata;
ncarcare puternica cu
contrast;
dimensiunile leziunii
cresc n timpul manevrei
Valsalva sau n timpul
compresiunii jugulare;
rar se asociaza fleboliti
si eroziuni osoase;
dilatare congenitala sau
dobndita a venei
orbitale superioare
si/sau inferioare.

A 33-year-old woman with recurrent right orbital protrusion, occurring

particularly on physical exertion.
Diagnosis: orbital varices. CT:
a Axial contrast-enhanced view showing several small, enhancing
lesions at the superior apex of the right orbit.
b Corresponding view after Valsalva maneuver, demonstrating
enlargement of the varices.

Fistula carotido-cavernoasa

comunicare spontana sau posttraumatica ntre portiunea

cavernoasa a arterei carotide si
sinusul cavernos, cauznd
exoftalmie pulsatila
n stadii mai avansate mai apar
limitarea miscarilor oculare si
pierderea vederii, datorita cresterii
presiunii intraoculare.
dilatatiile, venei oftalmice
superioare, inferioare si a venei
jugulare interne;
edematierea muschilor extrinseci
ai globului ocular;
ocazional se pot evidentia
eroziunea selara si largirea fisurii
orbitale superioare.

A 48-year-old woman with slowly progressing,

bilateral proptosis associated with bruit.
Diagnosis: spontaneous carotid-cavernosus
fistula (CCF, type A) of the left ICA.
CT: Axial contrast-enhanced image with
bilateral dilation of the superior ophthalmic vein
with emphasis to the left, suggesting the
presence of free fl ow in the intercavernous
sinus.

Tromboza venei oftalmice

superioare

cresterea dimensiunii
venei oftalmice
superioare;
contur care se ncarca
cu contrast;
cheag central cu
densitate joasa;
de obicei sinusul
cavernos ipsilateral
este de asemenea
largit.
frecvent asociata cu
tromboza sinusului
cavernos;

A 43-year-old woman with tongue and oropharynx carcinoma presenting in a

febrile state with acute N III paresis and left-sided protrusion.
Diagnosis: extensive thrombosis of the cavernous sinus and intraorbital veins.
Axial contrastenhancedCT:
a Enlarged, sharply defined structures with central low density at the level of
the optic nerve. The lesions are intraconal, extraconal, as well as preseptal
(enlarged angular vein [arrow]). Note enhancement of both ICA in the
hypodense, nonenhancing, but thrombosed cavernous sinus.
b Involvement of both superior ophthalmic veins in the superior part of the
orbit, the thrombi sparing the normal intravascular contrast (rubber
phenomenon).

Tumorile orbitei

TUMORILE INTRACONALE

Tumori intraconale
Hemangiom capilar
Tu.nervului optic
Glioame
Meningioame

Neurinoame
Limfoame maligne
Retinoblastomul, melanomul
Alte tumori
Tumori maligne primare

Carcinomul
Sarcom cu cel. cilindrice + sfereice
Rabdomiosarcomul
Neuroblastomul

Tumori maligne secundare

Metastaze ma, re, pr, ut, ti, pa, pu

Hemagiomul capilar
Net delimitat n totalitate de
grsimea orbital,
Muchii oculari i nervul
optic
Lrgire orbital n angioame
mari;
Nu prezinta defecte osoase
sau hiperostoze
Chiar i n angioame mari,
este un spaiu triunghiular
liber la vrful orbitei

Meningiom al tecii nervului

optic
Nerv optic ngroat aparent
i/sau mas de esut
moale de form neregulat
Bine delimitat de grsimea
orbital.
Are relaii cu nervul optic
Hiperostoza oaselor
adiacente este posibil

Meningiomul

Gliom al nervului optic

Mas de esut moale
de obicei n traiectul
nervului optic
Bine delimitat de
grsimea orbital,
umfl nervul optic.
Canalul optic este de
obicei lrgit

Gliomul nervului optic

Neurinom
La nivel orbital se
gasesc nervii III, IV,
VI si V.
TU bine delimitata
ovoida.
Poate contine tes.
adipos langa celulele
solide.

Schwannomul si
neurofibromul

originea n celulele Scwann;

5% din toate tumorile orbitale;
originea n nervii cranieni, altii
dect nervul optic, deoarece
acesta din urma nu are celule
Scwann.

A 61-year-old woman with sudden vision loss 20 years

ago, presenting for follow-up examination of the
previously diagnosed mucocele.
Diagnosis: suspected schwannoma of the superior
orbital fissure.
Axial view, demonstrating an extraconal, intraorbital
mass located in the region of the superior orbital
fissure, depressing the lateral wall of the (normally
pneumatized) sphenoid sinus and causing widening of
the lateral part of the sphenopalatine fossa

Limfom
De obicei mas de esut
moale de form
neregulat
Deseori se gsete lipit
direct de globul ocular i
este delimitat slab de
grsimea orbital.
Muchii i nervii optici
sunt frecvent nchise ntro mas de esut moale.

Metastaze
Mas de esut moale de
obicei de form neregulat,
mai rar tumor rotund
De obicei se extinde difuz n
grsimea intraorbital, are
tendina de a nchide
muchii oculari i nervii,
excepional de rar net
delimitat
Frecvent eroziuni osoase

Metastaze

pot apare prin extensie directa

de la nivelul unei tumori
maligne cu originea n globul
ocular, sinusurile paranazale
adiacente, nas, vasele orbitale
sau craniu (tumora primara
deja evidentiata);

originea si aspectul
metastazelor depind de
tumora primara, avnd
trasaturi caracteristice.

metastazele hematogene ale

portiunii extraoculare ale
orbitei sunt mult mai rare
dect cele intraoculare si
reprezinta aproximativ 12% din
totalul metastazelor orbitale.

A 68-year-old woman with known enteric carcinoid for the past 3

years, presenting with acute onset of double vision.
Diagnosis: Suspected metastasis of an enteric carcinoid(no
histology, patient refused therapy).
CT: a Axial, contrastenhanced view with belly-like enlargement of
the right medial rectus muscle due to a slightly ring-shaped
enhancing intramuscular mass.
b Corresponding coronal view

TUMORILE
EXTRACONALE

TUMORILE EXTRACONALE

Meningioame
Tu. gl.lacrimale
Tu maligne periorbitare
Chiste dermoide
Fibroame
Neurofibroame

Hemangioendoteliomul si
hemangiopericitomul
similar cu
hemangiomul capilar;
pot fi prezente
eroziuni osoase.
tumora vasculara
benigna sau maligna;
apare la adulti.

A 60-year-old man with extra-axial proptosis of the right eye.

Diagnosis: hemangiopericytoma. Axial CT:
a Spherical tumor of the right extraconal space, dislocating, but
not infiltrating the medial rectus muscle up to the optic nerve.
b Apparent destruction of the medial orbital wall is visualized in
the corresponding bone window. The angular extension of the
posterior lamina papyracea (arrow) represents the suspected
origin of the growth.

Dermoid/epidermoid
masa grasoasa, bine
delimitata, chistica (cu
densitati negative)
capsula groasa, poate
prezenta calcificari;
cea mai frecventa
tumora orbitala benigna
n copilarie;
epidermoidul este mai
putin frecvent si se
prezinta ca o masa
tumorala de tesut
moale, cu densitate
joasa, fara calcificari.

A 32-year-old woman with slowly progressing,

painless, eccentric, inferior proptosis of the right eye.
Diagnosis: epidermoid of the lacrimal gland. CT:
a Axial view, with a hypodense (fatty) mass in the
superior lateral orbit (arrowhead), displacing the globe
inferiorly. Note the impression of the zygomatic bone.
b Coronal view, demonstrating the communication
with the upper lacrimal gland (arrow)

Rabdomiosarcomul
proces expansiv de
dimensiuni mari, intra
sau extraconal;
imprecis delimitat;
se extinde de obicei la
pleoape, sinusurile
adiacente si n cavitatea
intracraniana, cu
eroziuni sau distructii
osoase;
ncarcare considerabila
cu contrast.
cea mai frecventa
tumora orbitala primara
maligna n copilarie;

A 36-year-old woman with pressure sensation and a reddish,

swollen left eye; no double vision.
Diagnosis: rhabdomyosarcoma of the left ethmoid.
Axial CT: a View of the medial orbit with destruction of the medial
orbital wall by a medially extending ethmoidal tumor.
b Upper orbit with additional infiltration of the skull base at the
site of the cribriform lamina

Tumora glandei lacrimale

masa rotunda sau alungita,

situata superolateral;
se poate asocia cu eroziuni sau
distructii ale vaselor adiacente
(dg. dif. cu leziunile inflamatorii
sau limfomatoase ale glandelor
lacrimale, care n general nu
afecteaza structurile osoase);
tumora are tendinta la extindere
spre partea posterioara;
tumorile benigne au o linie neta
de demarcare; cele maligne
prezinta o margine zimtata.
cele mai comune tumori epiteliale
sunt adenomul pleiomorfic si
chistul adenoid;
diferentiarea lor prin CT nu este
posibila;
n evolutie, degenerarea maligna
a adenomului pleiomorfic apare
ntr-un numar semnifi cativ de
cazuri netratate sau recidivate.

A 86-year-old woman with a long history of extra-axial proptosis of

the left eye.
Diagnosis: pleomorphic adenoma of the lacrimal gland.
a Portrait of the patient, showing the proptosis of the left eye,
caused by a superolateral spaceoccupying lesion.
b Axial contrast-enhanced CT with a predominantly solid, partly
calcifi ed, partly cystic encapsulated tumor of the left extraconal
space, and signifi cant depression and fl attening of the anterior
dislocated globe.

Principalele afectiuni ale

globului ocular

Microoftalmia

Congenitala

Glob ocular mic

Orbita mica
Bilateral
cataracta, chist

Dobandita
Glob ocular ratatinat, calcificat
Orbita de dimensiuni normale

Etio+asociere cu:

Rubeola congenitala
Persistenta corpului vitros primitiv hiperplazic
Fibroplazia antrolenticulara
B.Norrie(http://ghr.nlm.nih.gov/condition
=norriedisease;jsessionid=0CA5189B083FF862A0E49F1659A01ECD )
S.Lowe (
http://www.lowesyndrome.org/Lowe%20Syndrome/whatIsLS.html)
Atrofia nervului optic
Sechele dupa traumatisme, infectii interventii
chirurgicale, radioterapie
Commentaire :
TDM, coupe transversale, passant par lemilieu
des orbites : droite,dformation du globe
oculaire ; kystertro-oculaire de volume infrieur
auglobe oculaire. A gauche : microphtalmie ;kyste
occupant la presque totalit de lacavit orbitaire.

Macrooftalmia
Glob ocular marit
Asocieri
Glaucom + miopie de
grad mare
Stafilom (protruzie
muriforma a corneei cu
saculatie piriforma a
polului posterior)

Exoftalmia

Protruzie anterioara a globului

ocular
Etiologie variata
Usor de identificat

Asociata cu:

Oftalmopatii de cauza tiroidiana

Histiocitoza X
Displazia fibroasa
Neurofibromatoza
Mase tumorale orbitale

Abcese
Pseudotumori
Mucocele
Tumori
Benigne
Maligne
Secundare ( metastaze)

B.Coats
(

http://www.rnib.org.uk/xpedio/groups/public/documents/PublicWebsite/public_rnib003642.hcsp#P2_52

Dezlipire de retina
deficit de lipoproteine
exudat hemoragic

Unilateral
Dimensiuni oculare normale
Fara calcifieri
Asociat cu:
Teleangiectazie congenitala
dezlipire de retina
Predominent
Varsta medie 6-8 ani

Persistenta corpului vitros primitiv

hiperplazic

Persista o stroma fibrovasculara primitiva

Se intinde din spatele
cristalinului, de-a lungul
corpului vitros pana la polul
posterior al globului
dezlipire de retina (cu
nivele)
Persista un canal hialoid
Dg. Dif. cu retinoblastom

Coloboma

Defect congenital in fuziunea

polului posterior al globului
ocular
Localizare la nivelul portiunii
intraoculare al nervului optic
Excavarea discului optic
(data de bombarea chistica a
corpului vitros)
Asociere frecventa de chist
colobomatos retroglobular
dezlipire de retina

Scleritele

Ingrosare sclerala
Uni sau bilaterala
Iodofila
Sunt idiopatice sau
asociate cu boli de
colagen
Afecteaza in special
Cele posterioare sunt
nedureroase
Imita aspectul
melanomului uveal

(A)
(B)

Right eye showing diffuse injection of the inferior sclera.

(B) Computed tomography (CT) scan of orbit showing a
(C) mass that was confluent with the sclera.

Sclerite

Orbital CT scan showing inflammation of the posterior sclera

of the left globe, enlargement of the left optic nerve, and mild
proptosis.

Dezlipirea hialoida posterioara

Acumulare de lichid sau sange

inportiunea cea mai decliva a
globului ocular
Nivel lichidian

Apare la :
Adulti> 50 ani
Lichefiere fiziologica de corp
vitros
Asociata des cu
degenerescenta maculara
La copii persistenta corpului
vitros primitiv hiperplazic

Dezlipirea de retina

densitate crescuta hemoragica,

forma semilunara, n portiunea
decliva sau pe ntreg globul ocular;
detasarea de retina se poate
vizualiza ca o configuratie n forma
de V, cu vrful la nivelul discului
optic.

-se poate asocia cu:

vitro-retinopatia prematurilor, si
diabeticilor din infectia
toxocara, boala Coats,
hemoragie subretiniana
persistenta corpului vitros primitiv
hiperplazic.

Dezlipirea coroidiana

spre deosebire de dezlipirea de

retina, foitele coroidale desprinse nu
converg spre discul optic si
acumularea de lichid subcoroidian
se realizeaza ncet.
Depaseste ora serrata

-se ntlneste

dupa interventii
chirurgicaleintraoculare,
traumatisme oculare penetrante
afectiuni inflamatorii uveale sau
sclerale.

Retinoblastomul

cea mai frecventa afectiune maligna

intraoculara n copilarie;
bilaterala n 40% din cazuri;
n 98% din cazuri apare nainte de vrsta de 2
ani, cu leucocorie, pierderea vederii si durere;
sarcoamele induse de iradiere se dezvolta n
20% din cazuri;
retinoblastomul trilateral se refera la
asocierea retinoblastomului bilateral cu
blastomul pineal.
masa de tesut moale, densa, rotunda sau
lobulata, cu margini netede;
calcifi cari punctiforme sau complete (85%);
leziunea se ncarca cu contrast si este
asociata frecvent cu cresterea densitatii
corpului vitros;
extinderea subretiniana poate cauza dezlipire
de retina (rareori singura modificare);
extensia extraoculara, de-a lungul nervului
optic, pna la vrful orbitei sau chiar n
spatiul intracranian n 25% din cazuri.

Melanomul uveal

ngrosare slab delimitata a peretelui

ocular, care proemina n corpul
vitros,sau
masa solida, bine delimitata,
rotunda sau n forma de ciuperca,
ce proemina n corpul vitros.

-cea mai frecventa afectiune

maligna
intraoculara la adult (50-70 de ani),
afectare unilaterala;
-tumora poate avea originea n:
coroida (85%),
corpul ciliar (9%) sau
iris (6%).

Metastazele oculare

frecvent bilaterale;
zone mici de ngrosare a peretelui
globului ocular
multiple;
densitate crescuta;
lnga macula (n zona bogat
vascularizata).
n 50% din cazuri se cunoaste tumora
primara;
cele mai frecvente tumori care dau
metastaze oculare sunt
carcinoamele de sn si plamn
neuroblastomul,
sarcomul Ewing
tumora Wilms si
leucemia;

Druze

calcificari discrete, rotunde sau

aplatizate, ale discului nervului
optic;
bilaterala n 75% din cazuri.
depunerea unui material
hialinic pe suprafata discului
optic;
poate fi familiala si
asimptomatica sau nsotita de:
cefalee,
defecte ale cmpului vizual
pseudoedem papilar.

A 59-year-old man with unspecific

history.
Diagnosis: drusenpapilla.
CT: the axial view demonstrates the
bilateral calcification of the papilla

Hemoragia oculara

hemoragia vitroasa se
vizualizeaza ca o densitate
cu margini imprecis
delimitate, fara stratificare ;
dezlipire de retina, de
membrana hialoida si de
coroida;
densitatea colectiei scade
n timp.

hemoragia intraoculara
poate fi:
spontana,
posttraumatica sau
asociata cu alte sindroame
hemoragice
Alte afectiuni oculare.

A 73-year-old woman suffering from acute visual

loss after a sudden fall.
Diagnosis: acute hemorrhage into the posterior
hyaloid space.
Axial CT: no apparent fracture, but a hyperdense
area identifi ed at the posterior left globe was
diagnosed as intravitreous hematoma; diagnosis
confi rmed at surgery

Sfarsit