3/19/2012

Curs 3
Consumul de droguri stupefiante

Cuprins:
I.Definitii.Clasificari.
II.Context national si european.Politici.
III. Indicatori ai consumului de droguri
IV.Corelatii sociale ale consumului de droguri
V. Toxicomanie: consecintele consumului in planul sanatatii; decese; tratament.
VI.Preventie.
VII. Reinsertie sociala.
Notiuni minimale-barem
Enumerare tipuri de indicatori epidemiologici
Tipuri de consum
Consecintele in planul sanatatii; decesul.
Toxicomania.Sistemul integrat de asistenta medicala, psihologica si sociala.
Enumerare masuri de preventie.

I. Definitii.Clasificari
DROGURI: OMS ( n sens amplu)
"Orice substan care, introdus ntr-un organism animal sau uman, poate modifica
una sau mai multe dintre funciile sale"
n sens strict (drog de abuz)
"Orice substan cu efecte psihoactive (capabil s produc modificri de percepie, a
strii de spirit, contiin i comportament) i susceptibil de a fi autoadministrat cu
un uz nemedical"
Drogurile pot fi legale/licite (ex. tutunul, alcoolul, cafeina) sau ilegale/ilicite (ex.
heroina, cocaina, cannabisul, ecstasy).
Psihotrope: substante cu actiune asupra activitatii cerebrale; clasificare in functie de
efectul principal: anxiolitic, antidepresor, hipnotic, neuroleptic, opiacee,
psihodisleptice, psihonaleptice(stimulante ale SNC).
Stupefiante: substante psihoactive euforizante si narcotice.
5

CLASIFICAREA DROGURILOR
Dup regimul juridic al substanelor: legale (alcoolul, cafeina, nicotina) si ilegale.
Dup efectul produs asupra Sistemului Nervos Central:

Produse care deprim activitatea sistemului nervos

Bauturi alcoolice;
Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel etc);
Barbituricele i alte substane utilizate ca somnifere (fenobarbital etc.);
Solvenii i gazele inhalante (toluen, aceton, butan etc.);
Opiacee (opiu, morfin, codein, papaverin, heroin);
Opioide (mialgin, fortal, metadon).

Produsele care stimuleaz activitatea sistemului nervos

Cocain
Amfetaminele, care au i efect halucinogen (ecstasy, pudra ngerilor)
Hormonii steroizi anabolizani
Cafeina
Tutunul
Produsele care perturb activitatea sistemului nervos :Substane halucinogene
(LSD, Mescalina)

3/19/2012

(LSD, Mescalina)

Canabis
Dup originea produsului: Produse naturale (cannabis, etc.);
Produse de semi-sintez (heroina, etc.);
Produse de sintez (ecstasy, LSD, etc.).
Dup dependena generat: droguri ce creeaz dependen fizic;
droguri ce creeaz dependen psihic;
droguri ce creeaz dependen mixt- fizic i psihic
6

consumatorul de droguri (toxicomanul ) Potrivit Legii nr. 143/2000 privind prevenirea

i combaterea traficului i consumului ilicit de droguri este acea persoan care i

administreaz sau permite s i se administreze droguri, n mod ilicit, prin nghiire,

fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte ci prin care drogul poate ajunge n
organism.
dependena - starea fizica sau psihica, ce rezulta din interaciunea organismului cu o
substan din categoria drogurilor, care implica nevoia de a lua substana n mod

repetat, pentru a reinstala starea de plcere produs de aceasta i pentru a evita

suferinele;
sevrajul - stare psiho-fizic ce apare n situaia n care toxicomanul este privat de
drogul consumat sistematic ce i-a indus starea de dependen;
tolerana - gradul de rezisten a organismului uman la aciunea unei substane din
categoria drogurilor; creterea toleranei implic mrirea dozei de drog sau a
frecvenei de administrare a acestuia pentru obinerea strii de plcere pe care o
determin;
SNPP=substante noi cu proprietati psihoactive (comercializate sub numele de droguri
legale sau etnobotanice)
II. Context european si national
Traficul si consumul de droguri-problema mondiala.
Cultivatorii, productorii, transportatorii, furnizorii, distribuitorii i consumatorii de
droguri provin din toate regiunile lumii i pot fi racolai din toate mediile sociale.
UNODC= Biroul Natiunilor Unite privind drogurile si criminalitatea.
EMCDDA =observatorul european pentru droguri si toxicomanie (=OEDT).
REITOX=reteaua europeana de informatii privind drogurile si toxicomania.

Factori de risc in Romania:

-poziia Romniei la intersecia principalelor rute tradiionale utilizate de traficanii
internaionali de droguri, intrarea Romniei n UE, corelat cu stabilirea graniei de Est
a Uniunii Europene pe grania de Est a Romniei, dezvoltarea traficului comercial la
frontier;
- creterea fluxului de imigrani spre Romnia i alte state membre ale Uniunii
Europene, ceea ce a generat rate semnificative ale criminalitii n domeniul drogurilor,
Romnia devenind att o zon de tranzit pentru principalele rute ale drogurilor, dar i
un teritoriu de depozitare a acestora. Dei cifrele indic faptul c majoritatea
cantitilor de droguri care tranziteaz Romnia sunt destinate altor piee de
desfacere, o mic parte din aceste cantiti merg ctre consumatorii de droguri din
Romnia.
9

Strategiile n domeniul drogurilor, ct se fundamenteaz pe o abordare combinat a

reducerii cererii i ofertei de droguri, prin metode integrate, multidisciplinare i
echilibrate, avnd drept obiectiv general pe linia reducerii ofertei de droguri reducerea
la un nivel ct mai sczut a infracionalitii n domeniul drogurilor i a celei conexe,

10

3/19/2012

la un nivel ct mai sczut a infracionalitii n domeniul drogurilor i a celei conexe,

prin eficientizarea activitilor instituiilor abilitate n combaterea criminalitii
organizate n legtur cu drogurile.
10

11

In Romania, Agentia Nationala Antidrog (ANA) este o structura guvernamentala ce

raspunde cerintelor europene in domeniu.
Coordoneaza unitar, la nivel national, lupta impotriva traficului si consumului ilicit
de droguri, in baza unor strategii nationale.
Asigura elaborarea, dezvoltarea, promovarea politicilor in domeniul reducerii cererii
si ofertei de droguri.
Colectivul reuneste medici, juristi, psihologi, sociologi, asisteti medicali, farmacisti,
chimisti, specialisti in domeniul educatiei si al prevenirii criminalitatii
Intocmeste anual un raport national.
Politici in ceea ce priveste consumul de droguri stupefiante
Strategia Nationala Antidrog (SNA) pentru perioada 2005-2012 reprezinta principalul
document strategic al politicii nationale in domeniul reducerii cererii si ofertei de
droguri, prin care Guvernul considera lupta antidrog ca o prioritate nationala.
este elaborata n concordan cu prevederile noii strategii europene n domeniu prin
care se stabilesc obiectivele generale i specifice pentru reducerea cererii i ofertei de
droguri, pentru ntrirea cooperrii internaionale i dezvoltarea unui sistem global
integrat de informare, evaluare i coordonare privind fenomenul drogurilor.
Masurile necesare ndeplinirii obiectivelor, sunt cuprinse n Planul de aciune pentru

implementarea SNA.

12

III.Tipuri de indicatori
ai consumului
indicatori epidemiologici cheie:
1. Prevalenta consumului de droguri in randul populatiei generale
2. Consumul problematic de droguri (droguri injectbile)
3. Admiterea la tratament
4. Decese ca urmare a consumlui de droguri (DRD-drug related death)
5. Bolile infectioase asociate consumului de droguri injectabile

13

A.Indicatori de reducere a cererii de droguri

Prevalenta si stabilirea modelelor de consum de droguri in randul populatiei generale

Prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic de droguri
Consumul de droguri in penitenciare
Admiterea la tratament ca urmare a consumului ilicit de droguri
Bolile infectioase asociate consumlui de droguri injectabile
Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri
Decese ca urmare a consmului de droguri (DRD) si mortalitatea in randul
consumatorilor

14

B. Indicatori de reducere a ofertei de droguri

Infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri si precursori
Persoanele cercetate/trimise in judecata/condamnate pentru infractiuni din domeniul
drogurilor si precursorilor
Probatiunea
Situatia confiscarilor de droguri si precursori
Monitorizarea circuitului licit al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope, al precursorilor si substantelor chimice esentiale si a culturilor de canepa

15

3/19/2012

15

psihotrope, al precursorilor si substantelor chimice esentiale si a culturilor de canepa

ptr productia industriala
Bunuri si valori confiscate
Pretul drogurilor pe piata ilicita din Romania
Tipuri de consum
Prevalenta consumului de droguri in populatia generala (grupa de varsta 15-64 ani):
4,3% (calculata pentru anul 2010).
Ptr toate tipurile de droguri ilegale +SNPP: marijuana, ecstasy, inhalante, cocain,
crack, amfetamine,ketamina, halucinogene, heroin sau opiacee, mefedrona, spice,
alte plante etnobotanice.
Daca se iau in considerare si medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive)
administrate fara indicatia medicului: prevalenta este de 8,3%.
Prevalenta ptr. SNPP: 1,9%
Tipul de drog consumat: canabis (1,6%), ecsatsy (0,7%), heroina (0,3%), cocaina
(0,3%).
Ierarhia in functie de tipul de sb.psihoactiva consumata: 1)sedative si/sau
tranchilizante; 2)canabis; 3)ecsatsy; 4) heroina si cocaina; 5) solventi/ inhalante; 6)
alte droguri.
Consumul problematic de droguri (admin. i.v): estimativ aprox. 19000 in Bucuresti;
cele mai utilizate: heroina; etnobotanice

16

Consumul la femei: predomina sedativele si/tranchilizantele, metadona;

Consumul la barbati: predomina toate drogurile ilegale;
Media varstei de debut: 22 ani (cel mai devreme la 14 ani)
La adulti (45-64 ani):cel mai mare consum de sedative i/ sau tranchilizante i
solveni/ inhalante;
Tineri (15-34 ani): cel mai mare consum de SNPP, canabis i cocain.
Heroina: cel mai mare consum la grupa de varsta 25-44 ani;
Canabis,etnobotanice, ecstasy: se consuma in majoritatea regiunilor tarii.
Heroina, cocaina: mai frecvent in Bucuresti-Ilfov.
Amfetamine, LSD: exclusiv in zona Bucuresti-Ilfov.
Solventi,sb.inhalante,aurolac: mai frecvent in Vest, si Sud-Vest
Ketamina: se consuma in Vest, Sud-Vest si Bucuresti-Ilfov.
IV. Corelatii sociale ale consumului
Impactul social : asupra familiei si comunitatii, sanatatii, educatiei, criminalitatii.
-Excludere sociala: somaj/ lipsa ocupatiei; abandon scolar.
-Infractionalite crescuta.
-Consmul de droguri in penitenciar si probelemele generate.

17

18

Statutul ocupational in momentul admiterii la tratament (statistica anul 2010 Romania)

-50% someri/fara ocupatie
-14% aveau un loc de munca (cu contract)
-4,6% lucrau fara contract de munca
-10% elevi/studenti
- 9 % inactivi economic (pensionari, casnice)
-o proprortie foarte mica: au fost in arest/in inchisoare.
19

Studiile absolvite (nivel educational scazut)

<50% studii primare/gimnaziale/postliceale
cca 30% studii liceale/postliceale
10% studii superioare/postuniversitare

3/19/2012

19

20

21
22

10% studii superioare/postuniversitare

4% nu au mers niciodata la scoala/nu au absolvit studiile primare
Situatia locativa:
2/3 locuiau impreuna cu parintii (majoritatea barbati)
15% impreuna cu partenerul de viata si/sau copiii
9% singuri/ cu copiii (majorit.femei)
5% in alte locatii/ nu aveau locuinta (detentie/arest; centru de plasament; camin de
elevi/studenti)
Veniturile obtinute (consumatori de droguri injectabile)
-sprijin material acordat de familie
-venituri salariale
-activitati ilegale
-ajutor de la prieteni
-activitatea sexuala comerciala
-vanzarea de droguri
Consumul de droguri in penitenciar
Cca 10% s-au declarat ca fiind consumatori;
Heroina, canabis, cocaina, ecstasy, medicamente,SNPP, altele;
Majoritatea barbati;
Maj. administrate prin injectare;
Infractionalitatea
V. Toxicomania
Definite ONU: starea de intoxicatie periodica sau cronica prin care se intelege
consumarea repetata a unui drog natural sau sintetic. Caracteristici:
Nevoie imperioasa de a continua consumul si sa si-l procure prin orice mijloace;
Tendinta de a creste dozele;
Dependenta psihica si fizica fata de efecte;
Efecte nocive asupra societatii si individului.
Definitie OMS: absorbtia voluntara, abuziva, periodica sau cronica nociva pentru
individ si ptr societate a unui drog natural sau sintetic.

23

24

Schema evoluiei consumului de drog de la prima administrare i pn la stadiul de

dependen:
a) ncepe sa foloseasca drog cutnd buna dispoziie denumit euforie, sau cutnd
senzaii noi, sau imitnd semenii care il asigur c "merit s ncerci".
b) ia drogul, obinnd sau neobinnd tririle ateptate. Este faza aa numitului "uz
recreaional".
c) Eventual cantitile administrate antreneaz riscuri pentru funcionarea individului ca
membru al societii sau pentru propria sntate.
d) Dup un timp, n cazul unui mare numr de substane se constat o adaptare a
organismului care face necesar administrarea unei cantiti mai mari de drog pentru
a obine acelai efect.
e) Apariia incapacitii de a ntrerupe consumul de drog prin voin proprie semnalez
ca se afla deja n stadiul de "dependent".
f) Dac administrarea este totui intrerupt n mod abrupt,va tri o suferin cu
simptome mintale i fizice, distincte pentru fiecare clas de substane. Este "sindromul
de abstinen" sau de "sevraj.
V.1. Consecintele consumului de droguri in planul sanatatii
Boli infectioase asociate consumului de droguri injectabile (CDI) sunt unele dintre cele
mai serioase consecinte asupra sanatatii .

3/19/2012
24

25

26

Statistica anul 2010:

HIV/SIDA (4,1%-in crestere)
Hepatite virale (B,C) ( HVB 13,1%; HCV 63,9%)
Boli cu transmitere sexuala
Tuberculoza ( rezistenta la tuberculostatice)
Alte tipuri de comorbiditate infectioasa: leziuni buco-dentare (deficit de igiena si
malnutritie); complicatii legate de prezenta asepsiei; principalii germeni incriminati:
Staf.aureus, streptococul, BGN, Candida, Aspergillus; infectii ale pielii: furuncule,
abcese,celulite, limfangite, flebite, tromboflebite septice, piomiozite, necroze,
gangrena, embolii gazoase.
Tulburari de comportament, depresie, anxietate, tulburari psihotice.
Urgente non-fatale ca urmare a consumului de droguri
Urgente non-fatale ca urmare a consumului de droguri
tentativa suicidara;
autoagresiune;
accidente rutiere;
traumatisme cerebrale;
tulburari comportamentale sau de personalitate;
sdr depresiv;
agitatie psihomotorie;
atac de panica;
tahicardie;
vertij;boli infectioase;
stop cardio-respirator;
insuficienta respiratorie acuta;
plagi infectate post injectare, etc.
V.2. Decesele ca urmare a consumului de droguri
1.Decese directe : prin supradozaj (DRD-drug related death)
2.Decese indirecte: asociate consumului de droguri
-Din cele aprox.20000 autopsii efectuate in anul 2010 la institutiile medico-legale, s-au
inregistrat 34 de DRD si 15 decese indirecte.
-multe cazuri sunt subraportate.
Supradozaj
Suicid: datorita disperarii provocate de circumstantele vietii/ datorita efectelor sdr. de
abstinenta
Accidente fatale sub influenta drogurilor.

27

1.Supradoza: benzodiazepine, heroina-morfina, metadona, anticonvulsivante, tramadol,

barbiturice, amfetamine/metamfetamine, antidepresive, Ketamina, canabis; 2 cazuri
SNPP (de fiecare data in combinatie cu alte substante).
Ex.toxicologic: compus unic; in combinatie cu alte opioide+/- alcool; compusi
multipli+/-alcool;
28

2.Decese indirecte:
datorate patologiei asociate / consecintelor consumului cronic de droguri
In principal patologie septica:
Pneumonie, bronhopneumonie
Celulita la locul de injectare
Furunculoza
Meningita

29

3/19/2012

Meningita
Hepatite cronice severe
Endocardita infectioasa
29

V.3. Toxicomania-tratament
Sistemul integrat de asisten a consumatorilor i a consumatorilor dependeni de
droguri reprezint totalitatea serviciilor de sntate i a serviciilor de asisten
psihologic i social asigurate n mod integrat i coordonat persoanelor
consumatoare de droguri, prin unitile medicale, psihologice i sociale ( publice,
private i mixte).
Cadru legislativ:
- Hotrrea Nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziiilor
Legii 143/2000 privind prevenirea i combaterea traficului i consumului ilicit de
droguri, cu modificrile i completrile ulterioare
Cadru metodologic:
- Standardele sistemului naional de asisten medical, psihologic i social a
consumatorilor de droguri"
30
31

Standarde elaborate de ANA

3 niveluri de asistenta:
1. Nivelul 1 - asistenta MEDICALA ambulatorie si spitaliceasca
2. Nivelul 2 servicii psihologice (consiliere i psihoterapie)
3. Nivelul 3 servicii sociale (reinserie)
Fiecare nivel include componente publice, private, mixte si sunt coordonate de ANA.
32

Tipuri de centre:
- centru de evaluare, prevenire i consiliere antidrog;
- centru de zi: acord servicii de asisten n regim ambulator, pe o perioad de 12
ore;
- centru tip comunitate terapeutic, locuin protejat, locuin social etc.: acord
servicii de asisten n regim hotelier;
- centru de tratament al adiciilor (centru de asisten integrat pentru adicii): acord
unul sau mai multe servicii de tratament n regim ambulator;
- centre, secii i compartimente de dezintoxicare de tip spitalicesc: acord servicii
medicale de dezintoxicare ntr-o structur aprobat de Ministerul Sntii;
- centru de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri: acord servicii de
reducere a riscurilor asociate consumului de droguri n regim ambulator sau uniti
mobile;
- centru de sntate mintal cu staionar de zi;
- alte categorii de instituii publice sau private, prevzute de lege.
33

Serviciile oferite de Ministerul Sntii

DEZINTOXICARE
Spitalul Alexandru Obregia - Secia XVI
Spitalul Alexandru Obregia - Secia XVII
Centrul de Evaluare i Tratament a Toxicodependenilor pentru Tineri "Sf. Stelian"
TRATAMENT SUPRADOZ
ADULI
Spitalul Clinic de Urgen Floreasca - secia Toxicologie

3/19/2012

Spitalul Clinic de Urgen Floreasca - secia Toxicologie

Spitalul Clinic Judeean de Urgen Cluj-Napoca - Sectia clinica Psihiatrie III (acuti) compartiment toxicomanie
MINORI
Spitalul Clinic de Copii "Grigore Alexandrescu" - Secia Toxicologie
Spitalul Clinic de Urgen pentru Copii Cluj-Napoca - Secia toxicomanie copii
CENTRE DE TRATAMENT AMBULATORII
Centrul de Sntate Mintal, sector 4, Bucuresti
Centrul de Sntate Mintal, sector 3, Bucuresti - Spitalul de psihiatrie Titan
Centrul de Evaluare i Tratament a Toxicodependenilor pentru Tineri "Sf. Stelian"
34

Serviciile oferite de Ministerul Justitiei

Pentru persoanele aflate n stare privativ de libertate (aresturi/ penitenciare)

consumatoare de droguri ;
Administraia Naional a Penitenciarelor a dezvoltat urmtoarele servicii pentru
consumatorii de droguri:
- Servicii de harm reduction - schimb de seringi n penitenciarele Jilava, Rahova,
Giurgiu, Colibai, Craiova.
- Servicii de substituie - metadon n penitenciarele Jilava, Rahova, Giurgiu,
Colibai, Craiova, Trgor , Brila i Spitalele penitenciar Jilava, Rahova i Colibai.
- Servicii de tip comunitate terapeutic n penitenciarele Jilava, Rahova i Trgor.
35

36

Serviciile oferite de ali furnizori de servicii

CENTRE DE TRATAMENT AMBULATORII ONG/PRIVATE
- Centrul ARENA(ARAS) - Institutul Matei Bal
- Clinica PSYMOTION
- Centrul ANIT - sector 3.
- D&C Medical - sector 2
Reeaua romn de harm reduction (Romania harm reduction network RHRN).
CENTRE DE TRATAMENT POSTCUR ONG/PRIVATE
- Asociaia "Crucea Albastr"
- Centrul de Tratament pentru brbai "Nazaret", comuna ura Mic, Sibiu
- Centrul de Tratament pentru femei "Insula Speranei", comuna elimbr, Sibiu
Coaliia mpotriva Abuzului de Substane i a Adiciilor din Romnia (Romanian
Substance Abuse and Addiction Coalition - ROSAAC) reprezint efortul unit al
organizaiilor cretine de diferite denominaii n scopul reabilitrii persoanelor cu
diferite adicii.
Masuri complexe
47 de Centre de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog= CPECA ( judetene+6 in
Bucuresti)
5 Centre de Asistenta Integrata a Adictiilor=CAIA (3 in Bucuresti, 1 in Iasi, 1 in
Oradea)
Fiecare CPECA i CAIA are n componena sa o echip terapeutic format din
specialiti n domeniul medical, psihologic i social, cu pregtire n domeniul adiciilor,
ce asigur programe integrate de asisten conform Standardelor Naionale de

Asisten Medical, Psihologic i Social a Consumatorilor de Droguri.

37

Niveluri de asisten:

3/19/2012

37

Niveluri de asisten:

38

Nivelul 1 - identificarea, atragerea, motivarea i trimiterea consumatorilor de droguri

spre serviciile specializate, abordarea necesitilor sociale i medicale de baz ale
consumatorilor de droguri i coordonarea necesar cu resursele din nivelul 2 i 3.
Nivelul 2 - este constituit din uniti specializate din sistemul MS i din ANA ce asigur
asisten specializat, monitorizarea i trimiterea spre cel de al treilea nivel ca i
coordonarea necesar ntre toate nivelurile de intervenie. Reprezint nivelul central
pentru ntreg sistemul de asisten.
Nivelul 3 - asigur reinseria social prin intervenii specifice i prin servicii cu nivel
crescut de specializare care sprijin nivelul 2.
Nivelul 1
1.Mimizarea riscurilor asociate cu consumul de droguri(Servicii de harm-reduction;
sunt furnizate n general de ctre organizaii neguvernamentale i au ca scop
reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, cum ar fi contaminarea cu HIV,
hepatita B i C sau bolile cu transmitere sexual).
- oferirea de material steril seringi, dezinfectanti, materiale sterile
- Oferirea de mijloace de protectie prezervative
2. Oferirea de informatii specifice si consiliere psihologica pentru:
- dezvoltarea motivatiei pentru schimbare
- Promovarea accesului la resurse de asistenta
- Reluarea contactului cu resursele de asistenta

39

40

41

3. Oferirea de informare si sprijin pentru schimbarea modului de administrare si/sau a

tipului de drog (tratament substitutiv cu Metadona, Buprenorfina, Naltrexoa, LAAM)
4. Interventii in criza
-pacient comatos/letargic
-Pacientul este agitat, delireaza, este psihotic
-Convulsii
-Hipertermine/soc termic
-Rabdomioliza
-Urgente hipertensive.
-Decontaminare gastrica
-Body Stuffer
-Body Packer
Nivelul 2
Scop - Asistenta specializata, monitorizare si consiliere antidrog, trimiterea spre nivelul 3
Obiective
- Tratament individualizat prin includerea intr-un program integrat de asistenta
- Coordonarea in vederea realizarii programului integrat de asistenta
- Implementarea programelor integrate de asistenta in centre specifice
Nivelul 3
Scop asigura reinsertia sociala
Obiective
- Realizarea dezintoxicarii specifice a CD in regim spitalicesc atunci cand tratamentul
ambulatoriu nu este considerat eficient
- Oferirea unui cadru sigur de sprijin pentru CD
- Realizarea de interventii sociale sau psihologice specifice sau specializate
- Obtinerea abilitatilor personale necesare pentru reabilitarea ulterioara in regim
ambulator
- Distribuirea de metadona persoanelor dependente de droguri opioide si centrelor

42

3/19/2012

42

- Distribuirea de metadona persoanelor dependente de droguri opioide si centrelor

- Asistenta la domiciliu, bio-psiho-sociala
VI. Prevenirea consumului de droguri
Exista multiple programe de prevenire a consumului de droguri; actual sunt
influentate in principal de aparitia fenomenului generat de SNPP.
Programe/proiecte derulate atat la nivel national, cat si la nivel local, abordand atat
prevenirea universala (se adreseaza intregii populatii), selectiva in randul gupurilor si
zonelor la risc, dar si indicata (se adreseaza consumatorilor activi).
Obiective: cresterea influentei factorilor de protectie si scaderea factorilor de risc
Mijloace: transferul de cunostinte despre droguri si formarea de abilitati

43

Se desfasoara in:
familie (vizeaz ntrirea legturilor intrafamiliale, a comunicrii prini-copii, precum i
ntrirea abilitilor educative a prinilor, dezvoltarea abilitilor de interaciune,
stabilirea unui mediu apreciativ, dezvoltarea respectului fa de ceilali i fa de
propria persoan, ncurajarea generozitii, crearea unor deprinderi de via
sntoase; parintii sunt informati despre cons. de droguri si efecte;isi dezvolta
abilitati de ascultare activa; Isi dezvolta abilitati de identificare a semnelor de consum)
unitati scolare:
- Stabilirea de norme clare, atat pentru elevi cat si pentru profesori, privind consumul
de droguri, alcool, tutun
- Oferirea de servicii de consiliere
- Informarea cadrelor didactice cu privire la identificarea timpurie, efectele si
complicatiile CD
- Cadrele didactice sunt incurajate sa isi revizuie comportamentele nocive potential
imitabile de elevi
44

Penitenciare (Distribuire de pliante/brosuri/carti de joc si afise cu continut informativ

privind consecintele consumului de droguri;Expozitii tematice;Iesiri in
comunitate;Emisiuni TV; Articole in revistele penitenciarelor)
Comunitate (prin programe derulate n mijlocul comunitii sau cu sprijinul comunitii;
vizeaz dezvoltarea atitudinilor pro-sociale i faciliteaz accesul la activiti de
petrecere a timpului liber ca alternative la consumul de droguri.,
Campanii mass-media
45

Prevenia primar vizeaz realizarea unuia din urmtoarele obiective sau combinaia lor:
diminuarea accesibilitii la substanele psihoactive proporional cu preul;
diminuarea motivaiei iniierii consumului la tineri (grupele de vrst de risc maxim
sunt 10-20 de ani) prin mesaje adecvate i vectori eficieni, credibili;
diseminarea n opinia public a unor ct mai relevante informaii privitoare la
consecinele devastatoare ale adiciei;
promovarea alternativelor sntoase, non-drog.
46

Prevenia secundar se regsete n conceptul de harm reduction reducerea utilizrii

nocive sau a gradului de nocivitate a uzului de droguri ilegale, viznd ameliorarea
integrrii sociale a utilizatorilor, normalizarea existenei lor n condiiile n care
abstinena rmne mai mult sau mai puin un deziderat ( dac o persoan care
folosete droguri nu este capabil s renune la ele, ea trebuie asistat pentru a o
determina s reduc nocivitatea consumului asupra sa sau a altora)
Prevenia teriar implic prevenirea recderilor n cadrul unei boli sau limitarea efectelor

47

10

3/19/2012

47

Prevenia teriar implic prevenirea recderilor n cadrul unei boli sau limitarea efectelor
nocive ale consumului de droguri ntr-o faz precoce a acestuia. Aceast form de
prevenie este de obicei strns legat de interveniile terapeutice.
VII.Recuperare, reinsertie socio-profesionala la adulti/ scolari in toxicomanii
Asigurarea accesului la un adapost stabil si mentinerea acestui adapost (sunt oferite
de catre autoritatile locale/ONG-uri); durata de sedere poate varia, iar accesul poate fi
conditionat: absenta drogurilor, monitorizare din partea personalului care asigura
tratam.)
Educatia-obtinerea unui nivel educativ suficient pentru a intelege si participa la viata
sociala.
Formarea profesionala: dezvoltarea si imbunatatirea cunostintelor si tehnicilor
profesionale ( cu sprijinul ANOFM)
Angajare-cautarea si obtinerea unui serviciu remunerat (duce la rezultate mai bune
ale tratamentului si are impact pozitiv asupra sanatatii si calitatii vietii, reducand
comportamentul infractional)
Stabilizarea situatiei juridice (penala si civila).

11