MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG

www.ana.gov.ro

CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ŞI CONSILIERE ANTIDROG

ARGES

cpeca.arges@ana.gov.ro
Tel.: 0248/222453
 IMPLICĂ-TE !
ÎN VIAŢA TA,
ÎN COMUNITATEA TA,
DROGURILE NU ÎŞI AU LOCUL
 DROGUL
Substanţa care afectează creierul,
modifică starea fizică şi psihică,
afectează felul în care
percepem realitatea, în care gândim,
simţim, reacţionăm sau comunicăm
cu ceilalţi
 Clasificarea drogurilor
În funcţie de efectul pe care îl au asupra creierului
uman, drogurile se pot clasifica în trei mari categorii:

1. Droguri care inhibă activitatea sistemului nervos

central
2. Droguri care stimulează activitatea sistemului nervos
central
3. Droguri care perturbă activitatea sistemului nervos
central
Caracteristica principală, comună tuturor
drogurilor, este aceea că ajung la creier şi îi modifică
funcţionarea obişnuită.
 Principalele efecte ale consumului
de droguri:
1. Dependenţa: Este nevoia impetuoasă sau persistentă de a
continua consumul de drog, în scopul obţinerii unei stări de
bine sau pentru a evita starea de rău generată de întreruperea
acestuia
2. Toleranţa
 Efectul se micşorează la aceeaşi doză

 Pentru ca efectul să fie acelaşi e necesară o doză mai mare

3. Sevrajul
 Starea de rău ce apare la întreruperea administrării

drogului
Ce sunt plantele şi substanţele “etnobotanice” ?
Sunt acele plante şi substanţe care produc
schimbări în ceea ce priveşte modul de gândire, de a
percepe lucrurile din jur sau dispoziţia persoanelor
care le utilizează.
Produc perturbări ale comportamentului, ale
funcţiilor cognitive şi ale percepţiei, care pot ajunge
până la instalarea halucinaţiilor, adică la modificarea
realităţii.
Au efecte psihoactive relaxante şi euforice, dar
produc şi intoxicaţie, stop cardiac, moarte.
Dau dependenţă fizică şi psihică.
Cum acţionează asupra organismului?
Plantele şi substanţele cu efect psihoactiv pot
acţiona asupra organismului în diverse moduri.
Pe termen scurt, persoana care a utilizat aceste
produse poate resimţi diverse efecte fizice:
 Senzaţie de greaţă şi vărsături;
 Încetinirea ritmului cardiac;

 Hipotensiune arterială;

 Hipertermie;

 Transpiraţie excesivă;

 Dilatarea pupilelor;

 Tremurături ale corpului.

 Efectele psihice produse de folosirea plantelor psihotrope
sunt:
 Râs fără motiv, euforie, relaxare
 Imposibilitatea de a se concentra, probleme de rationament logic

 Iluzii senzoriale

 Distorsiuni spaţio-temporale

 Halucinaţii

 Viziuni autoscopice (iluzia de ie şire din corp), senzaţie de moarte

iminentă
 Rememorarea amintirilor uitate

 Senzaţie de omniscienţă (persoana se crede atotcunoscătoare),

clarviziuni
 Sentiment de depersonalizare

 Frică, angoasă, tristeţe, paranoia etc.

Important : anumite persoane au halucinaţii foarte grave

care pot deveni extrem de periculoase, atât pentru ele, cât şi pentru
cei din jur.
 ACCESORII SMOKE SHOP

PIPA ACRYLICA CU PIPA BRELOC CHEI PIPA BRELOC CHEI

METAL 15 CM ARGINTIU AURIT 6CM

PIPA BRELOC PIPA BRELOC RASTA PIPA HUKKA ACRYLICA

PLASTIC ROSU 7CM DIN METAL US 7CM CU METAL 10 CM
 MĂRTURII
Unul dintre sutele de tineri care au testat
„Special Gold”, a descris pentru EVZ
coşmarul dependenţei.

„Am băgat patru plicuri în trei ore, apoi

încă patru, toleranţa îmi creştea repede, alergam
după starea de bine, consumam ca bestia. Când
nu băgam, îmi clănţăneau dinţii, mă durea
maxilarul, mă durea spatele, eram deprimată,
mă simţeam dezgustată de mine”.
Cât ai cheltuit atunci?
“Mult, vreo 21 de milioane, dintre care 12 doar pe
„Special”. Am continuat petrecerea până după-
amiaza. De la „Special” nu poţi dormi, stai şi cinci
zile şi o săptămână treaz.”

“(...) Când tragi, ţi-ai vinde şi mama, numai să ai

praf! Mi-am luat două plicuri, s-au dus într-o oră.
Ajunsesem să bag câte şase plicuri la două zile, în
weekend nu dormeam deloc, consumam încontinuu,
banii nefiind o problemă. Începusem să slăbesc, nu
mai aveam cum să mă ascund. Cine mă întreba,
spuneam că ţin regim şi fac fitness.”
“(...) De la 65 de kilograme, aveam acum 52. Mâncam
rar, de două-trei ori pe săptămână, nu simţeam foame.”

“(...) riscul este mare şi pericolul iminent. Numărul de

consumatori este foarte, foarte mare, iar vârstele variază
de la 15 la 40 de ani, din toate mediile sociale.
Predomină băieţii, zic eu, în proporţie de 65%-70%.”

Scăpată cu viaţă după ce a gustat „sarea de baie”, tânăra

are câteva sfaturi pentru cei tentaţi şi apropiaţii lor:
„Sunt o groază de lucruri mai bune de făcut decât să
dai banii pe o clipă de plăcere şi o viaţă plină de
chinuri. Părinţii să nu-i acuze, ci să le fie alături”.
 Pe internet există chiar şi site-uri cu forum
dedicate consumului de plante etnobotanice,
unde cei care au experimentat dezv ăluie ceea ce
au simţit atunci când au fumat un ''joint''.
''Am avut 3gr.x5 şi nu mai realizam unde
eram în realitate. (...) mergeam pe o cărare şi
totul era portocaliu-roz, peisaj gen Lord of the
rings, desene animate, ceva fantastic, imposibil
de explicat!'', povesteşte un tânăr pe forumul
dedicat consumului de salvie.
 Din "arsenalul" tinerilor fac parte şi
medicamente, atât de uz uman, cât şi veterinar pe care,
de obicei le combină cu alcool. Aici putem aminti:
algocalmin, metoclopramid, distonocalm, ketonal,
codeină, tusin, romparkin, diazepam şi toată gama de
somnifere.
În medicina veterinară, Ketamina este folosită ca
anestezic pentru animale de companie sau cai. Ca drog,
consumatorii preferă să cristalizeze ketamina, fie sub
formă de praf, inhalat asemenea cocainei, fie sub formă
de pastile.
 Dr. Lucian Vasilescu, medic primar psihiatru,
şeful secţiei XVI - Secţia de psihiatrie-toxicomanii din
cadrul Spitalului „Al. Obregia“ Bucureşti: “(...) sunt
mai nocive ca orice alt drog de pe piaţă, ducînd şi la
simptome psihotice, via schizofrenie, şi pentru că fiind
nou create, nu există teste pentru a le depista. Aveam
pacienţi care luau heroină şi care au trecut pe droguri
etnobotanice. (...) Din etnobotanice se moare mai uşor
ca din heroină, mai ales când vine vorba de cele
administrate intravenos sau cu conţinut amfetaminic.
Dacă n-ai inimă foarte solidă, ai însă şanse mari de
moarte.“
 Situaţia actuală
Suntem pe locul 4 în UE la consumul de droguri
uşoare şi reprezentăm cam 7% din piaţă. Conform
sondajului FACIAS (Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor
împotriva Abuzurilor Statului), anul viitor (2011) va fi high
pentru prea mulţi tineri.
Se estimează că va exista o rată declarată de 50% de
consumatori ocazionali la tinerii cu vîrsta între 14-21 de ani.
Nici rezultatele din acest an nu sunt liniştitoare. Se
constată o amplificare a fenomenului consumului de
stupefiante printre elevi şi studenţi, 38% dintre aceştia
recunoscînd că au consumat droguri. Peste 40% dintre
respondenţi declară că au prieteni care consumă în mod
constant droguri.
 Numeroasele cazuri de intoxicare şi chiar decesul
unor consumatori de astfel de ierburi au reprezentat un
semnal de alarmă pentru autorităţi.
Astfel, Guvernul României, prin Ordonanţa de
Urgenţă nr.6/2010, a interzis 36 de plante şi substanţe
etnobotanice cu caracter halucinogen. Persoanele care
comercializează sau consumă una dintre aceste plante
psihotrope riscă să fie pedepsite cu închisoarea.
 Începând cu luna aprilie 2010, după intrarea în
vigoare a OUG 6/2010, pe piaţă au apărut noi plante şi
substanţe cu efect psihoactiv, care nu se regăseau pe
listele speciale, dar care aveau efecte similare, unele
chiar mai distructive, ex. Generation 2012.
La propunerea Ministerului Sănătăţii, Executivul
a aprobat o Hotărâre de Guvern prin care listele
conţinând plantele, substanţele şi preparatele stupefiante
şi psihotrope aflate sub control în România sunt
completate cu încă 8 noi substanţe cu efect psihoactiv
identificate de către experţi.
 Situaţii care pot duce la consumul de
droguri
1. Situaţia materială foarte scăzută poate constitui
un factor de risc pentru consumul de droguri dacă este
asociată şi cu alţi factori de risc.
2. Schimbarea frecventă a locuinţei şi a şcolii poate
constitui uneori un factor de risc pentru consumul de
droguri dacă este asociată şi cu imposibilitatea
persoanei de a-şi face noi prieteni şi a se integra în
noua comunitate.
3. Accesibilitatea drogurilor sporeşte riscul
consumului de droguri.
4. Anturajul. Asocierea unei persoane neconsumatoare
cu cei care consumă droguri creşte riscul acesteia de a
consuma droguri.
5. Situaţia materială deosebit de bună a familiei poate
fi un factor de risc dacă familia satisface toate dorinţele
copilului în mod necondiţionat.
6. Existenţa într-o familie a unui părinte alcoolic,
dependent de tutun sau medicamente poate determina
consumul de droguri la copil, pentru că multe
comportamente se învaţă prin imitare de la părinţi.
7. Stilul de educaţie al părinţilor poate fi o cauză a
consumului de droguri la copil.
8. O comunicare deficitară între părinţi şi între
aceştia şi copii poate fi un factor de risc pentru
consumul de droguri.
9. Dificultăţile şcolare, problemele sociale apărute ca
urmare a unei deficienţe fizice, mentale sau a unei
tulburări de personalitate pot fi considerate factori de
risc pentru debutul consumului de droguri.
10. Existenţa unui singur părinte ca urmare a
divorţului sau a decesului unuia dintre ei poate avea
legătură cu consumul de droguri, mai ales dacă se
asociază şi cu alţi factori de risc.
 TE POŢI FERI DE DROGURI ?

 Ai grijă ce prieteni îţi faci

 Poţi avea şi alte păreri decât restul grupului, fără
teama că vei fi izolat. Încearcă să judeci cu capul
tău, nu te lua doar după opinia grupului.
 Învaţă să spui “NU”. Dacă vrei să dovedeşti că eşti
“tare” fă-o spunându-ţi punctul de vedere
 Vorbeşte-le prietenilor despre adevăratele efecte ale
consumului de droguri şi fii sigur că le-ai dat de
gândit, chiar dacă pe moment nu o vor recunoaşte
 Gâdeşte-te de două ori înainte să accepţi.
“Bărbăţia” nu stă în cantitatea de alcool consumată
sau în varietatea de droguri încercate
 Părinţii ar trebui anunţaţi imediat ce vi s-a propus
să consumaţi droguri sau a-ţi fost martorul unor
asemenea acte; orice întârziere poate agrava
consecinţele
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Arges,

C.P.E.C.A. Arges este organizat teritorial în cadrul Centrului

Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Pitesti

AGENTIA NATIONALA ANTIDROG

Date de contact ale Centrului:

Adresa: B-dul Republicii, Bl. E3C, Intrarea B, Et. 2.
Tel.:0248/222453 e-mail: cpeca.arges@ana.gov.ro