Colegiu Național de Comerț al ASEM

Catedra Turism și Sevicii Hoteliere

STUDIU INDIVIDUAL
LA UNITATEA DE CURS
Decizii pentru un mod sănătos de viață

Tema:Alcoolul,tutunul și drogurile

A elaborat: Mihai SLĂNINĂ, elevul grupei TUR-221

A evaluat:VICTORIA GUTIUM, profesoară CNC
Chișinău 2022
 1)Alcoolul
Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. Lichid incolor,
inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc, sau pe cale sintetică
și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant, etanol, alcool etilic, spirt.

Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept"dependența de alcool", este o boală care constă într-o nevoie puternică de a
consuma băuturi alcoolice, si neâncentarea consumării băuturii în momentul în care apar probleme provocate de
alcool, de tip sociale, fizice si psihice.
 Ajuns în ficat etanolul este metabolizat într-o primă fază în citoplasma celulelor, unde acesta este convertit în
acetaldehida sub acțiunea enzimei alcool dehidrogenase.
Ficatul poate metaboliza până la 8-10 grame de alcool pe oră. Acetaldehida este substanța care cauzează „ euforia
consumului de alcool".
Acetaldehide dehidrogenase este motivul pentru care unele persoane se înroșesc în obraji si prezintă tahicardie și
transpiră ușor, imediat după consumul unei cantități mici de alcool.
Alcoolul poate deteriora atât vederea cât si auzul. Gustul, mirosul si perceptia tactilă pot fi, de asemenea, afectate.
întrucât toți mușchii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar si de cantități mici de alcool.
Această deteriorare poate duce în timp la pierderea coordonării și a puterii de reacție.
Greutatea organismului reprezintă un factor determinant pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul
oxidează alcoolul, ceea ce inseamnă că îl descompune chimic. O persoană mai voluminoasă va putea suporta mai
ușor efectele alcoolului decât o persoană cu greutate mai mică. Efectul de intoxicație apare atunci când alcoolul
ajunge la creier și nu mai poate fi oxidat de ficat.
Rețineti, alcoolul nu este digerat, cum este mâncarea. El este absorbit în sânge, o parte prin stomac și o parte prin
intestinul subțire
Efecte de scurtă durată ale alcoolului: Efectele de lungã duratà ale alcoolului
- alcoolismul
- răspunsuri încetinite față de mediul ambiant - pierderea memoriei
- scăderea coordonării - ciroza hepatică
- scăderea capacității de a gândi limpede - deteriorarea creierului
- alterarea memoriei - boli de inimă
- voma - malnutriția
- tulburări de vedere - scurtarea duratei de viață
- risc crescut de accidente - moartea prin accidente (de automobil)
- dificultatea de a merge sau de a sta în picioare - moartea prin alte accidente.
- pierderea cunoștinței
- coma
- deces
 2)Fumatul
Fumatul este acțiunea de a aspira și a trage fumul de tutun din țigară sau din pipă. Fumul de țigară
conține peste 4.000 de substanțe chimice diferite, din care peste 300 sunt toxice pentru om
(nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida,
etc.) si alte 43 sunt cancerigene. Cei mai toxici compusi sunt nicotina, gudroanele si monoxidul
de carbon. Nicotina stimulează inima prin eliberarea de catecolamine care cresc tensiunea
arterială, frecvența cardiaca si nevoia de oxigen a inimii. De asemenea, nicotina stimulează
sistemul nervos, legându-se de receptori colinergici centrali dupa numai 7 secunde de la inhalare.
Aceasta activeaza caile neuro-umorale si duce la eliberarea de hormoni si neurotransmițători. Asa
se explică efectele euforice si instalarea dependenței de nicotină.
Potrivit celor mai recente studii, rata mortalității în rândul fumătorilor este de 2-3 ori mai mare decât la nefumători la
toate grupele de vârstă. Aceasta înseamnă că jumătate dintre fumători vor deceda în cele din urmă ca rezultat al
fumatului. Dacă tendințele actuale legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astăzi
în viată, adică cca. 9% din populația globului, va deceda ca urmare a folosirii tutunului.

Aproximativ jumătate din decesele legate de fumat se produc între 35-69 ani, ceea ce face din fumat cea mai
importantă cauză de moarte prematură în țările civilizate. Mulți din cei care mor din cauza fumatului nu fumează
multe țigări pe zi, dar majoritatea fumează din adolescență.
Fumătorii trecuți de 30 de ani suferă de 5 ori mai multe infarcte miocardice
decât nefumătorii. De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin
care fumatul ucide tinerii. se estimeaza că fumatul este responsabil de
aproximativ 75% din infarctele care apar la fumătorii cu vârsta sub 50 de ani.

Dar efectele fumatului nu se opresc aici. Fumatul cauzează cca. 30% din
decesele prin cancer. În medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer
pulmonar la bărbați și 70-75% la femei se datorează fumatului. Fumatul
provoacă si alte forme de cancer: de trahee, bronhi, laringe, cavitate bucală,
buze, limba, gura, faringe, esofag, pancreas, vezica urinara, rinichi, stomac si
col uterin.
 3)Drogurile
Substanțe naturale sau sintetice care introduse în organism îi modifica funcționarea, modifică imaginea asupra
propriei persoane și asupra realității înconjurătoare. Folosirea repetată crează dependență fizică ori psihică și tulburări
grave ale activității mentale si ale comportamentului.

Dependența de droguri este momentul când se simte puternic senzația de a continua utilizarea
drogului,ignorând ceea ce se întâmplă la nivel fizic, psihologic și social.

Intoxiacația acută este o urgență medicală, datorită nivelului ridicat al drogului in sânge, care afectează creierul și
celelalte organe, si poate provoca pierderea cunostinței, scăderea tensiunii arteriale și a temperaturii corpului, comă,
oprirea respirației sau deces.
Drogurile se împart după efectul produs asupra creierului: halucinogene, deprimante, stimulante.
După originea produsului: naturale, sintetice (artificiale).

Cele mai folosite droguri în lume sunt:

Amfetamină, metamfetamină, cocaină, opiu, morfină, heroină, ecstasy, LSD, spice ,mescalină, DMT, eter, cloroform,
metadonă, clorpromazină, theobromină, alcool si tutunul etc.
Oamenii folosesc droguri pentru a-și schimba gândirea, comportamentul și simțurile. Aceste feluri de substanțe se
numese psihoactive și includ alcoolul si tutunul, la fel și drogurile naturale și produse sintetice. În trecut, majoritatea
drogurilor folosite erau produse din plante naturale, așa că tufa de coca pentru cocaină, opiu de mac pentru heroină și
cannabis pentru hașiș si marijuana.

Prevalența abuzului diferitor droguri variază între regiuni și chiar între țări în întreaga lume. Marijuana si hașișul:
Estimările indică că drogul numit cannabis este cel mai abuzat drog în toate părțile lumii, pe care îl consuma
estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populația globului).În mod particular, un număr mare de oameni
tineri experimentează cu canabis: în unele tări atât de mult ca 37 procente din copiii de școală și adulți tineri au
folosit drogul o dată în ultimul an și 10-25% o dată în ultima lună. în general, abuzul de cannabis sporește în multe
țări, stabilizându-se in țările, unde a atins nivel înalt.
 Concluzie
Depresia, anxietatea, stresul, timiditatea,
tulburările de personalitate, încrederea scazută
în sine, frustrările si dezamăgirile își pot găsi
rezolvarea fară țigări, alcool sau alte droguri.
Putem găsi în adâncul nostru capacitatea de a le
depăși si de a ne face viața mai frumoasă.