Sunteți pe pagina 1din 2

Amigdalele sunt două glande situate la nivelul gâtului, în spatele cavității bucale.

Ele
sunt mase de țesut limfatic și fac parte din sistemul imunitar al organismului.
Amigdalele sunt primele care împiedică pătrunderea microbilor în organism, fiind
o barieră împotriva infecțiilor. La nivelul lor se formează anticorpi și, în acest fel,
organismul se poate apăra împotriva infecțiilor.
Datorită amigdalelor, care au rol de filtru și rol protector, substanțele nocive,
bacteriile sau virusurile, sunt oprite să ajungă în tractul respirator și să provoace
infecții.
Inflamația amigdalelor este semn că această barieră începe să cedeze, fie din cauza
sistemului imunitar slabit, fie din cauze infecțioase sau virale.

Etiologie
 Amigdalită bacteriană (streptococul beta-hemolitic grup A, haemophilus
influenzae, pneumococul, stafilococul auriu, etc)
 Amigadalită virală ( adenovirusuri, Epstein Barr, Herpes simplex,
citomegalovirus, etc)
Tipuri
 Amigdalită acută – un episod de amigdalită care se vindecă în aproximativ două
săptămâni; Apare de regulă la copii.
 Amigdalită cronică – episoade de amigdalită frecvente, dificil de vindecat.
Afectează și adulții.
Transmitere
Amigdalita este contagioasă și se poate transmite cu ușurință de la o persoană la alta.
Calea de transmitere este directă, pe cale aeriană, obiecte contaminate, picaturile lui
Flugge.
Semne și simptome
 amigdalele vizibil inflamate, mărite în volum;
 puncte albe cu puroi pe amigdale;
 durere puternică în gât;
 dificultate la inghitire – disfagie;
 noduli limfatici durerosi la nivelul gatului;
 febră;
 durere de cap;
 stare generală alterată.
Diagnostic
Medicul va examina pacientul. Amigdalita poate fi recunoscută cu ușurință, pe baza examenului
fizic și a aspectului amigdalelor.
Se recomandă recoltarea exsudatului faringian. Se poate stabili astfel dacă
simptomele pacientului sunt provocate de o bacterie, dar si care este
aceasta bacterie.
Examenul de sânge poate fi relevant, astfel medicul poate recomanda următoarele
analize de sânge – VSH, ASLO sau hemoleucograma.
Tratament
 antibiotice sau antivirale (în funcție de etiologie), odihnă, hidratare.

S-ar putea să vă placă și