Centrul de Educaţie Medicală Continuă a Personalului Medical şi

Farmaceutic cu Studii Medii

LECŢIE TEORETICĂ

TEMA ,, Precauţiile standart – universale’’

PROFESOR OLGA GUŢU
Planul lecţiei :
1) Definiţie
2) Scopul
3) Reguli de bază
4) Clasificarea riscului infectării după expunere
5) Accidente de expunere profesională
6) Măsuri de profilaxie post-expunere
7) Prevenirea accidentelor de expunere profesională
8) Echipamentul de protecţie

Precauţiile standart – universale

Scopul PU

 Prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină , la locul de muncă al

personalului medical

Reguli de bază în aplicarea PU

 Toţi pacienţii sunt potenţial infectaţi

 Sîngele , fluide biologice , ţesuturile sunt contaminate cu HIV, VHB, VHC

 Acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare

Se consideră ca risc contactul tegumentelor şi mucoaselor cu

 Sîngele

 Diverse ţesuturi

 Sperma , secreţii vaginale

 Lichidul amniotic, pericardic , peritonial, pleural , sinovial , cefalo- rahidian

 Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sînge

după expunerea profesională riscul infectării se clasifică

• risc extrem de înalt

• risc înalt

• fără risc înalt

• risc extrem de înalt: cantitatea mare de sînge (ex: plăgi adânci, produse de ace cu lumen mare)
conţinând o cantitate mare de HIV (ex: de la un pacient infectat aflat într-un stadiu evolutiv cu
viremie crescută: infecţie acută, SIDA terminal etc.); orice expunere la concentrate HIV ( ex în
laboratoare de cercetare);

• risc înalt: orice expunere la o cantitate mare de sânge, sau la sânge cu titru crescut de HIV;
contact prelungit, arie întinsă de contact sau o suprafaţă mare de piele a cărei integritate este
vizibil compromisă.

2
 • fără risc înalt: expunere la o cantitate mică de sânge, care conţine un titru redus de HIV
(exemplu: înţepătura cu ac de sutură în timpul asistenţei unei persoane cu infecţie HIV
asimptomatică);

Accidente de expunere profesională

 Inoculări percutane

 Înţepare

 Tăiere

 Contaminarea tegumentelor

 Contaminarea mucoaselor

Aep au loc în timpul

 Efectuării de manopere medicale invazive

 Manipulări cu produse biologice potenţial contaminate

 Manipulări ale instrumentarului şi a altor materiale sanitare , după utilizarea în activităţi ,

contaminate cu produse biologice potenţial infectate

Aep prin intermediul

 Instrumentelor ascuţite

 Materialului moale

 Suprafeţelor , altor materiale utilizate în activitatea

 Reziduurile din activitatea medicală

Măsuri de profilaxie post- expunere

• Prelucrarea urgentă a locului accidentat

• Echpamentul contaminat cu sînge şi alte produse se scot în aşa fel ca să nu vină în contact cu
pielea şi se pune la dezinfectare

• Despre accident se raportează şefului de secţie , asistentei principale

• Suprafeţele stropite cu sînge se dezinfectează cu soluţie de clorură de var, cloramină de 3 % ,

H2O2 de 4 % cu detergent , alcool de 70 % ( de 2 ori , cu un interval de 15 minute , după ce se
spală cu apă )

• Se face un test la HIV după 3 , 6 , 9 , 12 luni şi la markerii hepatitei B şi C

• Dacă sursa de sînge este seropozitivă – tratament profilactic cu ARV

În cazul înţepăturilor sau tăieturilor pe mâini

• Se scot imediat mănuşile

• Se favorizează continuarea sîngerării

3
 • Se aplică alcool 70 %sau H2O2 – 3 %

• Se aplică un pansament din material de protecţie impermiabil

• Se pune o perche de mănuşi noi

În cazul contactului mucoaselor cu lichide biologice ( cavitatea bucală , mucoasa ochilor )

• Se spală abundent cu apă curgătoare sub get

• Se aplică soluţii de :

- Sulfacil de Na 30 % , Protargol 3% ( muc . Ochilor )

- K2MnO4 - 0,0005%- cav bucală , pielea

- H2O2 - 3% pielea

- Alcool 70% - cavitatea bucală

Prevenirea accidentelor de expunere profesională

Prin obiecte ascuţite

 Reducerea de manevre parenterale

 Evitarea scoaterii acelor din seringele de uz unic
 Colectarea reziduurilor medicale imediat după utilizare în conteinere rezistente la înţepare şi
tăiere , amplasate la îndămînă şi marcate corespunzător
Prin lengerie
 Sortarea şi prelucrarea echipamentului de protecţie în locuri special destinate
 Colectarea în saci impermiabili marcaţi corespunzător evitarea păstrării lor îndelungate înainte
de prelucrare
 Asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare- decontaminare
 Manipularea cît mai puţin a lengeriei contaminate
La curăţare şi decontaminare
 Folosirea mănuşilor
 Uscarea suprafeţei prelucrate
 Decontaminarea iniţială cu substanţe clorigene şi îndepărtarea cu hăîrtie absorbantă
 Folosirea tehnicilor standart la efectuarea curăţeniei
Prin respectarea igienei personale

 Spălarea pe mîini
 Spălarea altor părţi ale corpului care au venit în contact cu produse biologice contaminate
 Spălarea pe mîini
 Spălarea altor părţi ale corpului care au venit în contact cu produse biologice contaminate
Prevenirera transmiterii prin instrumente contaminate
 Instrumentele vor fi dezinfectate , curăţate , sterilizate
 Apelarea pacienţilor după injecţii numai la personalul calificat , cu seringi şi ace de unica
folosinţă
Prin reziduuri infectate
• neutralizare a reziduurilor prin ardere sau autoclavare;

4
 • colectare a reziduurilor în recipiente impermeabile, marcate pentru diferenţiere clară prin
culoare şi etichetare;
Întreţinerea suprafeţelor
• Asigurarea spălării suprafeţelor cu detergent şi dezinfectarea lor
• Îndepărtarea picăturilor de sănge sau a altor fluide organice de pe suprafeţe cu apa oxigenată 4
% cu detergent ( 5 gr detergent la un litru de 4 % H2O2 )
Asigurarea captării produselor contaminate
• Produsele lichide după dezinfecţie se toarnă în instalaţii sanitare destinate (WC )
• Produsele solide vor vi incinerate sau dezinfectate în recipiente speciale cu soluţie de de var 5 %
timp de 2 ore
Folosirea corectă a echipamentului de protecţie
• Mănuşilor
• Măştilor
• Ochelarilor
• Halatelor
• Şorţuleţelor
Asigurarea locului de lucru cu
• Trusa ,, Anti SIDA’’
• Vase pentru prepararea dezinfectanţilor
• Lăzi pentru materiale şi instrumentarul utilizat
Prelucrarea operativă a pielii , mucoaselor , hainelor în urma contaminării cu lichidele biologice
Prevenirea lezării tegumentelor cu instrumente ascuţite

• acele utilizate nu se îndoaie, rup sau reacoperite cu capişonul, ci le aruncă imediat în recipientul
special destinat;
• plasarea instrumentului tăios în recipiente imediat după folosire şi respectarea normelor
stabilite pentru dezinfectarea şi sterilizarea lor;
evitarea mânuirii inutile a instrumentelor tăioase

Prevenirea expunerii plăgilor deschise şi a membranelor mucoase

• acoperirea leziunilor tegumentelor cu pansament impermeabil pentru lichid (prelucrarea cu sol

alcoolică de iod, îmbrăcarea mănuşilor
• purtarea mănuşilor de protecţie in contactului eventual cu fluide fiziologice ,cand se manuiesc
asemenea probe.;
• spălarea mainilor (in mănuşi) cu apă şi săpun imediat după contact cu fluide fiziologice;
• probele de fluide organice vor fi plasate in recipiente rezistente, care să nu permită scurgerea
conţinutului in timpul transportării lor. Evitarea contaminării suprafeţelor exterioare a
recipientelor;
• interzicerea aspirarii cu gura a lichidelor in pipete (se inlocuieşte cu sisteme mecanice);
• lengeria murdărită de fluide fiziologice va fi transportată in saci impermeabili (lucrătorii vor
purta mănuşi de protecţie şi halat special);
• in caz de incizii – folosirea trusei anti- SIDA.
ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE
• EP este conceput ca barieră între lucrătorul medical şi sursa de infecţie
• EP este utilizat în timpul activităţilor care presupun risc de infectare
• Utilizarea EP adecvat , corect , complet se referă la PU în cazul posibilei contactări cu lichidele
biologice , ţesuturile , tegumentele lezate şi mucoasele
Scopul utilizării
5
 • Prevenirea achiziţionării infecţiei de la pacienţi cu boli transmisibile sau stări de portaj
• Prevenirea răspîndirii infecţiei de la pacienţi cu m/o rezistente la antibiotice
• Protejarea pacienţilor cu receptivitate înaltă la infecţie
EP utilizat în aplicarea PU
• Mănuşile
• Halatul
• Şorţul
• Masca
• Respiratorul
• Boneta
• Salopeta
• Pelerina
• Cizme de cauciuc
• Protectoarele faciale : ochelari , ecranul protector
Recomandări privind utilizarea EP
• În corespundere cu procedeele efectuate şi forma de contact cu pacientul
• La alegerea EP se va ţine cont de riscurile de contactare a agenţilor cauzali impuse de procedeile
planificate
• Se va ţine cont de prezenţa leziunilor învelişului cutanat la personalului medical
• Igiena mîinilor înainte de îmbrăcarea EP
• Dezbrăcarea şi schimbarea EP defectat
• Dezbrăcarea EP imediat după finisarea procedurii
• EP de unică folosinţă se aruncă imediat după utilizare
• Igienizarea mîinilor după dezbrăcarea şi utilizarea EP
CARACTERISTICA EP
Halate

Cînd este utilizat

• În timpul tuturor activităţilor din unităţile medicale personalul trebuie să poarte o uniformă
proprie sau haine de stradă acoperite de un halat

Cum este utilizat

• Dacă este posibil , în fiecare zi trebuie purtată înbrăcăminte proaspăt spălată

• Trebuie schimbată dacă se pătează cu sînge sau în cazul umezirii din cauza transpiraţiei sau a
altor lichide
Remarcă
• Îmbrăcămintea de lucru trebuie fabricată dintr-un material uşor de spălat şi dezinfectat

Pelerina sau şorţul

Cînd este utilizat

• În cazurile cînd se anticipează producerea de stropi , picături , jeturi de sînge şi lichide biologice
potenţial contaminate

Cum este utilizat

• Se îmbracă peste halatul de protecţie

6
Remarcă

• Se confecţionează din material impermiabil la sînge şi lichide biologice

Mănuşi

Tipul mănuşilor

• De uz unic sterile
• Nesterile curate
• De uz general sau menaj
• De cauciuc
Scopul
• Protecţia pacientului
• Protecţia personalului medical
• Previne contaminarea mîinilor cu produse biologice
• Reduce probabilitatea de transmitere a germenilor
Modul de utilizare
• Schimbare după fiecare pacient
• Mănuşile de unică utilizare nu se reutilizează
• Mănuşile de uz general se pot decontamina şi reutiliza , dacă nu prezintă semne de deteriorare
• După îndepărtarea mănuşilor mâinile se spală
• După utilizare se îndepărtează , prinzînd marginea primei prin exterior aruncînd-o în
containerul pentru colectare şi apoi se îndepărtează cealalta cu mîna liberă
Se recomandă
• Alegerea mănuşilor trebuie adaptată fiecărei utilizări
• Schimbarea mănuşilor după fiecare utilizare , între doi pacienţi , între două îngrijiri , în caz de
întrerupere a actului medical , în caz de rupere
• Nu se poartă aceeaşi pereche mai multe ore sau de mai multe ori
• Unghiile trebuie să fie tăiate
• Să nu poarte bijuterii în timpul manevrelor medico – chirurgicale
• Purtarea a 2 perechi de mănuşi divide riscul de contact cu produse contaminate şi nu scade
frecvenţa AEP
Măşti
Scopul utilzării

• Protecţia pacientului ( mască chirurgicală)

• Protecţia personalului ( mască cu eficienţă sporită )
Cum este utilizat

• Trebuie îmbrăcate corect – încît să acopere gura şi nasul

• Legăturile trebuie strînse la jumătatea capului şi pe gît
• Banda flexibilă se fixează pe şaua nazală
• Se fixează confortabil pe faţă şi sub bărbie
• În timpul purtării se evită atingerea măştii cu mâinile
• Dacă atingeţi cu mâinile – curăţaţi mâinile fie prin spălare cu apă şi săpun , fie cu antiseptic
pentru mâini pe bază de alcool
• Dacă măştile se umezesc – ele trebuie înlocuite
• Pentru a îndepărta corect masca :
- Partea frontală a măştii este contaminată
7
- De dezleagă mai întâi legăturile inferioare, apoi cele superioare , se îndepărtează masca ţinînd
cu mîna legăturile
- Măştile de unică folosinţă sunt eliminate după o singură folosinţă
• După îdepărtarea măştii se spală mâinile cu apă şi săpun sau se prelucrează cu antiseptic pentru
mâini
Măşti de protecţie de înaltă eficienţă
• Respirator individual
• Ecrane de protecţie
• Ochelari de protecţie
Cînd este utilizat
• Respiratorul individual se utilizează în procedee ce generează formarea de aerosoli
( bronhoscopia ) , la deservirea bolnavilor cu infecţii respiratorii cu contaminare prin aerosoli
• Ecrane , ochelari de protecţie protejează mucoasa conjunctivală . Se utilizează cînd se
anticipează producerea de stropi , picături , jeturi de lichide biologice
Cum este utilizat
• Respirator individual se aplică pe faţa rasă complect
• Ochelarii trebuie să fie transparenţi
• Ecranele trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele şi mucoasele regiunii
oculare
Remarcă
• Nu există date publicate referitoare la intervalul de timp în care masca oferă protecţie
purtătorului
• Să recomandă ca măştile să fie înlocuite cînd devin umede , deteriorate , murdărite vizibil
• Se recomandă să fie scimbate la fiecare 4 – 6 ore
Bonete
Cînd sunt utilizate

Sunt un atribut obligatoriu pentru personalul sanitar mai ales în unităţile aseptice , sălile de operaţie
, cabinetele stomatologice , la efectuarea procedurelor invazive etc

Cizme de cauciuc

Cînd sunt utilizate

• În cazul maladiilor extrem de contagioase

Salopeta

Cînd este utilizată

• În cazul maladiilor extrem de contagioase

Cum este utilizată

• La dezbrăcarea salopeta se rulează în jos fără a atinge partea exterioară

Remarcă

• Salopetele trebuie să fie cu 2 numere mai mari faţă de mărimea normală a persoanelor
utilizatoare

Riscul de infectare depinde de

8
  Tipul de ac
 Profunzimea leziunii
 Volumul de sînge implicat
 Stadiul de evoluţie al pacientului de la care provine sîngele
 Durata contactului profesional cu persoanele infectate
 Echipamentul de protecţie utilizat
 Educaţia sanitară privind protecţia muncii
 Frecvenţa expunerii profesionale
 Tratamentul profilactic
 Statusul sistemului imunitar

BIBLIOGRAFIA
1) Ordinul MS N 51,,Cu privire la implimentarea Ghidului de supraveghere

şi control a infecţiilor nosocomiale”.