NOTIUNI DESPRE AMIGDALITA Prin asezarea sa la intretaierea cailor aero-digestive, faringele este expus si atacat mereu de agentii externi,

iar din cauza abundentei sale in tesut limfatic bogat vascularizat, el constituie o poarta de intrare pentru o seama de microbi patogeni. Elementele care reactioneaza in primul rand la acesti agenti microbieni sunt formatiunile limfatice ale cercului Waldeyer: amigdalele palatine, amigdala faringiana Lusch a, amigdala linguala Le!is si amigdala tubara "erlach, unite intre ele printr-o serie de foliculi limfatici. C LASIFICAREA
ANGINELOR

A SPECTUL

PATOLOGIC AL FARINGELUI , IN CAZUL NENUMARATELOR STARI MORBIDE ALE ORGANISMULUI , ESTE ATAT DE COMPLEX , INCAT O CLASIFICARE PRECISA A ANGINELOR ESTE DIFICILA .

#gentii patogeni pe care ii intalnim in cursul anginelor sunt foarte variati $bacili, coci, spirili, virusuri, ciuperci%. & clasificare etiologica bazata pe examenul de laborator s-ar putea face, insa interpretarea acestui examen este de multe ori dificila, observandu-se deseori o discordanta intre datele clinice si cele de laborator. #stfel, sunt o serie de microbi care pot produce aspecte clinice asemanatoare sau, din contra, acelasi microb poate da aspecte clinice diferite la nivelul faringelui $bacilul difteric%. 'otusi, experienta clinica ne arata ca in caz de contradictii, intre datele clinice si cele de laborator, clinica este aceea care primeaza. #fectiunile inflamatoare ale faringelui le impartim clasic in afectiuni nespecifice acute si cronice si afectiuni specifice acute si cronice. & clasificare anatomo-clinica a inflamatiilor acute nespecifice ale faringelui cuprinde: (. angine acute nespecifice: a% angina catarala $simpla% sau eritematoasa b% angina eritemato-pultacee $foliculara% c% angina pseudomembranoasa nedifterica d% amigdalita acuta ulceroasa e% uvulita ). adenoidita acuta $simpla si prelungita% *. amigdalita linguala acuta $catarala si eritemato-pultacee% +. faringita acuta banala ,. adenovirozele si faringitele -. complicatiile supurative ale anginelor sau supuratiile acute ale faringelui a% flegmoanele lo.ii amigdaliene b% adenoflegmonul retrofaringian c% flegmonul laterofaringian

d% periamigdalita linguala flegmonoasa e% abcesul epiglotei f% angina Lud!ig /. septicemia amigdaliana $postanginoasa% 0. anginele hemopatiilor $leucemie acuta, agranulocitoza maligna, mononucleoza infectioasa% 1n cursul inflamatiilor acute ale faringelui putem intalni trei tipuri de leziu i, fapt ce duce la o clasificare anatomo-clinica cat mai simpla $".Portmann%: (. leziu i !"t"r"le e#pe!i$i!e #"u %" "le $angina catarala, angina eritemato- pultacee sau foriculara care dupa localizare poate fi: amigdalita palatina, amigdalita linguala, angina retronazala, uvulita%. #cestea mai pot fi numite si angine rosii. ). leziu i !u $"l#e &e&%r" e $difterie, angina pseudomembranoasa nedifterica%. #cestea sunt anginele albe, care cer ca datele clinice sa fie completate cu date de laborator. *. leziu i !u pierdere de #u%#t" t", " 'i e ul!er("#e $herpetica, aftoasa, pemfigus, zona ulceroasa acuta 2incent, scorbutica, impetiginoasa, post-traumatica, toxica, gangrenoasa% I NDICATIILE AMIGDALECTOMIEI 1ndicatiile amigdalectomiei totale sunt destul de numeroase. 3tabilirea corecta a indicatiilor operatorii in amigdalectomie trebuie sa constituie una din preocuparile fundamentale ale fiecarui chirurg faringolog. 4u privire la indicatiile amigdalectomiei bolnavii pot fi impartiti schematic in doua grupe. 1n grupa cea mai numeroasa intra bolnavii cu amigdalita cronica, la care focarul amigdalian se redesteapta periodic sub influenta factorilor externi si determina stari infectioase acute locale $angine repetate, flegmoane periamigdaliene%, care altereaza progresiv starea generala. # doua grupa o constituie bolnavii cu diferite boli legate etiologic sau patogenic de angine si de procesul cronic amigdalian. #stfel, amigdalita cronica, reincalzita poate produce, prin infectia ascendenta, rinite, sinuzite, otite, con.unctivite, dacriocistite, limfadenite cervicale etc sau, prin infectia descendenta sa dea nastere la faringite, laringite, traheobronsite, gastroenterite, apendicite, colite etc. 5ocarul amigdalian $amigdalita focala% produce leziuni la distanta, la nivelul aparatului locomotor, nervilor periferici, aparatului renal si cardiovascular. 6ai sunt si alte boli, care, in mod izolat, se bucura de tratament prin amigdalectomie cum sunt: astmul bronsic, cefaleea, anumite ameteli, cazuri izolate de epilepsie, erizipelul cronic recidivant etc. 1n unele afectiuni endocrine $hipertiroidiri, anumite stari de dismenoree, diabet zaharat si insipid%,

amigdalectomia poate da rezultate in unele cazuri. #migdalectpmia inhiba activitatea hialuronidazica, datorita unei stimulari intense a cortexului suprarenal. 7intre afectiunile dermatologice, eczemele streptococice ale extremitatii cefalice, urticaria cronica, eritrodermiile etc. se bucura de amigdalectomie intr-un procent de aproximativ de -+8. 4u privire la hipertrofia amigdalelor palatine, unde se pune mai mult problema de volum si nu de infectie, extirparea lor se indica numai in cazul cand ele provoaca tulburari mecanice respiratorii, tulburari la inghitire, tulburari fonatorii, reflexe si mai rar tulburari auditive. & indicatie exceptionala a amigdalectomiei unilaterale se pune in cazul cancerului incipient al unei amigdale, o amigdalectomie-biopsie. A MIGDALITA CRONICA Definitie #migdalita cronica este o infectie cronica, permanenta si recidivanta a amigdalelor. Etiologie si patogenie. 1n etiologia amigdalitelor cronice trebuie sa cercetam in primul rand accesele acute amigdaliene din copilarie. #migdalita cronica este precedata in ma.oritatea cazurilor de una sau mai multe amigdalite acute. 3unt cazuri la care nu gasim in antecedente angine repetate, asa ca amigdalita are de la inceput o evolutie inceata, cronica. 'recerea inflamatiei acute in inflamatie cronica, ca si evolutia lenta in amigdalita cronica depind de mai multi factori. 4auza principala a imbolnavirii frecvente a amigdalelor o constituie topografia si structura lor anatomica. 4riptele amigdaliene alcatuiesc focarul principal de infectie, fiindca la nivelul lor se creeaza conditii care ingreuneaza eliminarea continutului lor. &rificiile criptelor pot fi acoperite de stalpul anterior si de cele doua plici: triunghiulara si semilunara. #migdalele intravelice si camuflate retin continutul criptelor. "landele mucoase, neavand deschiderea la nivelul criptelor, nu produc o spalare periodica a acestora. Legaturile limfatice cu fosele nazale explica aparitia anginelor acute, dupa diferitele interventii in fosele nazale, prin tulburarile circulatorii ale limfei. 7e asemenea, respiratia bucala, in urma obstructiei nazale, are o actiune vatamatoare asupra amigdalelor, prin aerul inspirat, care antreneaza o serie de factori nocivi $termici, chimici, biologici%, care actioneaza direct asupra amigdalelor. #stfel se explica disparitia anginelor repetate dupa dezobstructia foselor nazale. 5rigul este o cauza determinanta a amigdalitelor repetate, nu numai prin actiunea lui directa asupra mucoasei faringiene, dar si prin actiunea reflexa in urma racirii tegumentelor, cand se produce o inhibitie a proceselor biochimice de la nivelul amigdalelor, prin tulburarea inervatiei vasomotorii a mucoasei faringiene. #lte cauze care predispun la infectia amigdalelor sunt bolile infectioase, ca: difteria, scarlatina, po.arul, gripa, cu prile.ul carora apare o hipertrofie brusca a tesutului amigdalian.

4auzele de vecinatate, ca afectiunile nazofaringiene si in special vegetatiile adenoide la copii, pot determina si intretine o infectie cronica a amigdalelor. 1n acest scop, unii recomanda operatia in doi timpi, in special la copii mai mici, extirpand intai vegetatiile adenoide, dupa care, in unele cazuri, dispar tulburarile amigdaliene. 1n acest caz se poate renunta la amigdalectomie. La copii mici, daca amigdalele nu sunt prea hipertrofiate, se indica operatia in doi timpi. 3e extirpa intai vegetatiile si se observa copilul in iarna urmatoare. 7aca iarna trece fara nici o tulburare faringiana, fara angine, nu se mai face amigdalectomia. 7aca din contra, copilul face angine repetate in cursul iernii care urmeaza dupa adenoidotomie, in vara urmatoare trebuie executata si amigdalectomia. 9initele purulente si sinuzitele supurate la adulti constituie focare care pot influenta amigdalele. 7e asemenea leziunile gingivo-dentare si mai ales accidentele molarului de minte produc infectii amigdaliene. H IPERTROFIA AMIGDALELOR PALATINE #migdalele palatine sunt hipertrofiate in ma.oritatea cazurilor la copii, pentru ca la aceasta varsta sistemul limfatic este in plina activitate. #migdalele apar la sfarsitul vietii fetale si sunt putin voluminoase in primul an dupa nastere, asa ca ele a.ung la dezvoltare completa abia la inceputul anului al doilea. :ipertrofia amigdaliana simpla poate fi intalnita in mod exceptional si la sugar. Ea se observa mai des in prima copilarie si atinge maximum de frecventa in copilaria a doua. La indivizii normali, hipertrofia involueaza o data cu inaintarea in varsta. 3ub influenta infectiilor insa, hipertrofia amigdaliana poate persista la adulti $amigdalita cronica hipertrofica%. Etiologie. :ipertrofia amigdalelor la copii coexista destul de des cu vegetatiile adenoide, adenopatia cervicala si mediastinala. 3ifilisul congenital constituie un teren predispozant la hipertrofia amigdalelor . 1n copilarie, bolile eruptive si infectioase cu determinari faringiene sunt cu mult mai frecvente decat la varsta adulta. Ele pot sa provoace de asemenea hipertrofia amigdalelor. :ipertrofia simpla a amigdalelor se manifesta prin marirea de volum a tesutului limfoid $hipertrofie moale% spre deosebire de amigdalita cronica hipertrofica, la care gasim leziuni inflamatoare cu ingrosarea scleroasa a tesutului con.unctiv amigdalian $hipertrofie dura%. #migadala este palida, moale, friabila si depresibila cu a.utorul unui port-tampon. La examenul microscopic, tesutul limfoid este foarte abundent si constituie un strat ingrosat intre septul interlobular si epiteliu.
Epiteliul nu prezinta leziuni inflamatoare, capsula si septurile interlobulare au o structura normala.

CAZUL I
Culegera datelor : Pacienta #lina 9adu ;n v<rst= de - ani, cu domiciliul >n 9m. 2<lcea, se interneaz= la 3pitalul ?udeean de @rgen=, secia &.9.L., pe data de A+.A).)A(*cu diagnosticul de amigdalit= cronic=. Antecedente heredocolaterale : 6ama pacientei neag= existena acestora >n familia lor. Antecedente personale- patologice : 7in spusele mamei reiese c= pacienta a avut boli caracteristice copil=riei, a fost vaccinat= cu vaccinuri specifice v<rstei $antiru.eolic, antirubeolic, antipolio% i neag= existena unor afeciuni contagioase precum hepatit=, tuberculoz=. Pacienta a mai fost spitalizat= >n trecut pentru pusee amigdaliene, de fiecare dat= recidiv<ndB infecii cu streptococ -hemolitic de grup= # la nivelul c=ilor respiratorii superioare. Condiii de via : 4opilul provine dintr-o familie bun=, organizat=, f=r= probleme socioeconomice i locuiete cu p=rinii i sora ei >ntr-un apartament confortabil cu trei camere. 6ama acesteia este >nv==toare, iar tat=l inginer. Pacienta, elev= >n clasa 1 , are o >n=lime de (,)A m, greutatea de )) g, rasa este alb= i este de religie ortodox=. #ude i vede bine, nu este alergic= la alergenii obinuii din mediu i nici la medicamente. Istoricul bolii : 7in discuiile avute cu mama pacientei, dar i cu aceasta, am aflat c= boala a debutat >n urm= cu dou= zile cu febr= ridicat= $ *C,, A4 %, respiraie dificil=, stare de agitaie i inapeten=, motive pentru care s-au prezentat de urgen= la spital.

Motivele internrii : dispnee, datorit= inflamaiei amigdalelorB dureri la deglutiie, uoar= senzaie de sufocareB agitaieB temperatur= ridicat= $ *C,,A4 %, frisoaneB diaforez=B inapeten=B stare general= alterat=B amigdale hipertreofice.

Examen clinic pe aparate : nedureroaseB normaleB aparat respirator: torace normal conformatB 3.D.4.: clinic normal. sistemul ganglionar: amigdale hipertroficeB aparatul cardio-vascular: cord >n limite normaleB aparat digestiv: abdomen suplu, ficat, splin= >n limite sistemul osteo-articular: este integru, cu articulaii mobile i

Examen O.R. . : #migdale hipertroficeB 5aringe hipersensibil la palpare.

Devoi fundamentale afectate: (. Devoia de a manca si de a bea ). Devoia de a respira *. Devoia de sEsi mentine temperature corpului in limite constante +. Devoia de a dormi si a se odihni ,. Devoia de a se recreea Ne)(i" de " %e" #i de " &" !" Probleme: pacienta intalneste probleme la deglutie,inapetenta 1nterventiile asistentei: recomanda in special alimente lichide sau semisolide, stabileste un orar pentru mese si ii recomanda pacientului consumul de lichide caldute,regim hipozaharat. Ne)(i" de " re#pir" Probleme: datorita procesului infectios care are loc la nivelul amigdalelor apare inflamarea acestora si respectiv imposibilitatea de a respira. 1nterventiile asistentei: administrarea tratamentului prescris de medic in orarul stabilit. Ne)(i" de "*#i &e ti e te&per"tur" !(rpului i li&ite (r&"le Probleme:sindrom febril,frisoane 1nterventiile asistentei: asigurarea un regim climatic potrivit si administrearea de medicamente Ne)(i" de " #e re!reee" Probleme: datorita starii generale alterate, pacienta prezinta dezinteres pentru activitatile recreeative 1nterventiile asistentei: sa puna la dispozitia pacientului mi.loacele de recreere pe care le are la indemana si sa aseze pacienta in salon impreuna cu alti pacienti cu aceeasi simptomatologie si de varste apropiate pentru a putea lua parte la activitati comune.

Plan de ingrijire a bolnavului cu amigdalita

Student: Specializare: A.M. Anul III