DROGURILE UCID SUFLETUL ŞI

TRUPUL

Ai o singură viaţă şi nu trebuie

să o pierzi !
O altă clasificare a drogurilor
 Droguri legale: - cafeaua
(licite) - nicotina
- alcoolul
- medicamentele (calmante,
somnifere, benzodiazepine)
 Droguri ilegale - marijuana, ecstasy,
(ilicite) - amfetaminele, cocaina,
- heroina, halucinogenele
Drogurile ilegale sunt supuse controlului intern şi
internaţional şi fac obiectul traficului clandestin.
In România orice relaţie cu drogurile se află sub
control naţional
 TUTUNUL
 A fost una dintre descoperirile făcute de marinarii spanioli
ajunşi în “Lumea Nouă”. Consumul lui era practicat de triburile
indigene, în general în cadrul ritualurilor, date fiind proprietăţile
halucinogene ce i se atribuiau, dar şi pentru unele efecte presupus
medicinale.

 Consumul de tutun s-a generalizat în Europa şi s-a răspândit pe

toate continentele prin intermediul marinarilor.

 Nu a constituit o problemă de sănătate publică până la inventarea

maşinii de fabricat ţigări. Tehnologia de fabricare a ţigărilor a pus
bazele consumului masiv de tutun care este principala cauză a
deceselor în Europa. Industria tutunului a ţinut ascunse până
nu demult studiile care arătau capacitatea tutunului de a
genera dependenţă şi diverse probleme de sănătate.
 TUTUNUL
CONŢINE:
 Nicotina este substanţa care stimulează SNC,
responsabilă de efectele psihoactive şi de puternica
dependenţă fizică pe care o generează tutunul.
 Gudronii sunt substanţe al căror efect cancerigen a fost
dovedit – benzopirenolul pe care îl inhalează fumătorul dar şi
cei din jurul lui, care sunt forţaţi de împrejurări să respire
fumul toxic eliberat în mediul înconjurător.
 Substanţele iritante – responsabile de iritarea
sistemului respirator (faringită, tuse, mucozitate etc.).
 Monoxidul de carbon substanţa care aderă la
hemoglobină, îngreunând distribuţia oxigenului în sânge şi
creier.
 Efectele consumului de
TUTUN:
Efecte fiziologice:

 Diminuarea capacităţii pulmonare;

 Oboseală prematură;
 Îmbătrânirea prematură a pielii feţei;
 Mirosul neplăcut al respiraţiei;
 Culoarea gălbuie a degetelor şi a dinţilor;
 Tuse şi expectoraţie, mai ales dimineaţa.
 Riscurile consumului de
TUTUN:
Tabagismul este considerat principala cauză ce determină îmbolnăvirea şi
moartea prematură, studiile de specialitate asociindu-i un număr
considerabil de boli.

În plan psihologic, consumul de tutun determină:

 Dependenţă psihologică;

 Reacţii de anxietate şi depresie ca urmare a suprimării

consumului.

În plan fiziologic, consumul de tutun determină:

 Faringită şi laringită;

 Dificultăţi respiratorii; expectoraţie şi tuse;

 Ulcer gastric; cancer pulmonar; cancerul gurii, al laringelui, al

esofagului, rinichilor şi vezicii;
 Cardiopatie ischemică, infarct miocardic şi anghină pectorală.
 Dependenţa de
TUTUN

Dependenţa fizică şi psihică de tutun este greu de depăşit, chiar şi atunci când
fumătorul este motivat în acest sens.

Când se abandonează consumul de tutun e frecventă apariţia sindromului de abstinenţă

ale cărui simptome obişnuite sunt: anxietatea, iritabilitatea, insomnia, durerile de
cap, oboseala, creşterea apetitului alimentar, dificultăţi de concentrare etc.

Sindromul de abstinenţă apare la câteva ore după consumul ultimei ţigări şi se poate
prelungi pe parcursul a 7-10 zile.

Dorinţa de a aprinde o ţigară se poate menţine de-a lungul mai multor ani.
 ŞTIAŢI CĂ...
 Fumul unei singure ţigări conţine peste 4.000 de substanţe
chimice dintre care 200 sunt recunoscute ca fiind toxice, cu
efecte negative în procesul dezvoltării fizice la tineri.

 La 50 de ani, un fumător are capacitatea respiratorie a unui

nefumător de 75 de ani.

 Dependenţa de nicotină se stabileşte de la consumul a 10

ţigări pe zi.

 Jumătate dintre fumători vor să se lase de fumat şi nu pot.

Oare de ce ?????
 Ce prevede legislaţia???
LEGEA nr. 15/2016

 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din
tutun

 Scopul principal al interzicerii fumatului în spațiile închise de la locul

de muncă și în spațiile publice închise este protejarea sănătății
angajaților și a cetățenilor care se află în spațiile publice, prin
evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun. 
Legea este benefică suplimentar pentru cei care fumează deoarece
facilitează oprirea fumatului, precum și în cazul minorilor și tinerilor
deoarece contribuie la prevenirea fumatului prin reducerea ocaziilor
sociale în care se fumează și în care debutează, de obicei, consumul
de tutun.
 Fumatul pasiv
 Organizația Mondială a Sănătății
trage un semnal de alarmă în ceea
ce privește expunerea copiilor la
fumatul pasiv. În prezent se știe că
fumatul pasiv este una dintre
principalele cauze ale apariției
astmului la copii (și a altor
afecțiuni respiratorii), iar în galeria
bolilor provocate de fumatul pasiv
se mai înscriu și bolile de inimă,
probleme ale sistemului imunitar
sau sindromul morții subite, dar și
cancer pulmonar.
 Ce prevede legislaţia???
NU SE VA MAI FUMA ÎN:
•  spațiile închise din toate locurile de muncă : 
- halele industriale, spațiile de depozitare, birourile și camerele, sălile de
ședință, sălile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele
închise etc.;
- instituțiile publice centrale și locale;
- unități comerciale: magazine, expoziții/ târguri în spațiu închis, centre
comerciale, piețe închise etc.;
- restaurante, baruri, cafenele, terase închise, unități de cazare, cluburi -
inclusiv cele cu acces restricționat, cazinouri, săli polivalente etc.;
- unități cultural-artistice, sportive, recreative;
•  toate mijloacele de transport în comun (unde nu se va mai putea folosi nici
țigareta electronică), autogări, gări, aeroporturi, peroane și refugii închise,
taxiuri, mașina de serviciu, ambulanță, inclusiv în cabina șoferului, vatmanului
etc;
•  toate spațiile din unitățile de învățământ, medico-sanitare și de protecție a
copilului, inclusiv în curtea unităților;
•  locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă sunt amplasate în
interior/exterior;
•  spațiile comune din clădirile de locuințe: holuri, lift etc.
 ALCOOLUL
 Este unul dintre cele mai consumate droguri care
generează foarte multe probleme sociale şi de
sănătate (accidente de trafic, de muncă,
agresivitate verbală şi fizică, etc.);

 În fiecare an în Europa mor 57.000 tineri, cu

precădere în urma accidentelor de trafic provocate
de cei ce conduc sub influenţa alcoolului;

 În România, conform unui studiu naţional,

consumul de alcool debutează la vârsta de 13 ani;
 Efectele consumului de
alcool:
Depind de diverşi factori, printre care

 Vârsta – este dăunător consumul de alcool în

perioada de creştere a organismului;
 Greutatea – alcoolul afectează mai mult şi mai

repede persoanele cu greutate scăzută;

 Sexul – toleranţa la alcool este mai scăzută la

femei decât la bărbaţi;

 Asocierea cu băuturile carbogazoase accelerează

intoxicaţia.
 Riscuri ale consumului de
alcool:
Riscuri psihologice:
Pe lângă dependenţa psihică resimţită ca o nevoie
acută de a consuma alcool, mai pot apărea:
 Deficienţe de memorie;

 Dificultăţi cognitive;

 Demenţă alcoolică.

În plan fiziologic:
 Gastrita;

 Ulcerul gastro-duodenal;

 Ciroza hepatică;

 Cardiopatia ischemică;

 Toleranţa şi dependenţa fizică.

 Ce spune legislaţia?
 Consumul de băuturi alcoolice nu este interzis,
însă există prevederi legale care nu permit
consumul unor astfel de băuturi în locuri publice,
de către persoanele care nu au împlinit 18 ani,
precum şi comercializarea băuturilor alcoolice
către minori.

 Mai este interzisă servirea cu băuturi alcoolice, în

localuri publice a consumatorilor aflaţi în vădită
stare de ebrietate.
 DROGURI ILICITE

 CANABISUL este o plantă ale cărei efecte halucinogene sunt datorate unuia dintre
principiile sale active – tetrahidrocanabinolul, a cărui titulatură este THC. Derivaţii
cei mai cunoscuţi ai cannabisului sunt haşişul şi marijuana.
 Efecte – Dat fiind faptul că se fumează, cannabisul este uşor absorbit prin plămâni
şi ajunge cu rapiditate la creier. În câteva minute se manifestă primele efecte, care
pot dura între două şi trei ore.
Efecte psihologice
În mod inevitabil, se întrepătrund reacţiile dorite de consumator cu cele nedorite.
Efectele cele mai frecvente sunt:
- relaxarea; dezinhibiţia; senzaţia de scurgere înceată a timpului; apatie;
- alterări senzoriale; dificultate în executarea unor funcţii fizice complexe, ca de
exemplu capacitatea de concentrare a atenţiei, învăţarea, comunicarea verbală şi
memoria; anxietate; atacuri de panică; crize de nelinişte; risc de paranoia;
halucinaţii.
 DROGURI ILICITE

 CANABISUL
Riscurile asociate consumului de substanţe derivate din cannabis se explică prin caracteristicile
substanţei active, THC, dar şi prin faptul că principala modalitate de consum este fumatul.
˜ În plan psihologic
THC este solubil mai ales în ulei, de aceea are tendinţa de a se concentra în ţesuturile grase ale
organismului, cum este creierul. Are o viaţă medie de o săptămână, deci la 7 zile de la
consumarea sa se menţine un procentaj neeliminat de 50% de principiu activ, ceea ce
favorizează acumularea când consumul este regulat.
Drept consecinţă, există riscuri ce trebuie luate în considerare:
- Consumul zilnic de haşiş poate încetini funcţionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu
capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei şi memoria.
- Afectează executarea unor sarcini complexe care necesită luciditate mentală şi coodonare
psihomotorie, cum ar fi aceea de a conduce un automobil. Pot apărea reacţii acute de panică şi
nelinişte.
- În cazul persoanelor cu predispoziţie patologică, pot apărea o serie de tulburări psihiatrice de
tip schizofrenic.
 DROGURI ILICITE

 MDMA sau EXTASY reprezintă cea mai uzuală dintre substanţele cunoscute sub
denumirea de «droguri de sinteză». Împreună cu alte substanţe din aceeaşi familie
chimică (EVA, «pastila iubirii») a contribuit la răspândirea chimiei psihoactive,
deschizând calea pentru alte substanţe ce au urmat: ketamina, GHB etc. Pe
parcursul mai multor ani, s-a vehiculat ideea că cei care consumă droguri de sinteză
se abţin de la consumarea altor droguri, limitându-se la consumul pilulelor cu mari
cantităţi de apă. Studiile arată însă că cei care consumă aceste droguri au un profil
psihoactiv ridicat, înţelegându-se prin aceasta obişnuinţa de a consuma în
combinaţie cu diferite alte substanţe, de exemplu alcoolul, tutunul, haşişul şi, nu
rareori, cocaina.
 EFECTE – Consumul de ecstasy poate determina o experienţă combinată de
stimulare şi percepţie alterată, comparabilă cu amestecul de amfetamine cu un
halucinogen numit mescalină. Consumate sub formă de pilule, absorbţia lor de
către aparatul digestiv, pentru a fi înglobate în fluxul sanguin, este mai lentă decât
în cazul altor căi de administrare.
 DROGURI ILICITE
 MDMA sau EXTASY
Efecte psihologice
Când şi-au făcut apariţia pe piaţa neagră, s-a pus problema comercializării acestor
pilule sub numele de «empatie», titulatură scoasă ulterior din uz, dar care
reprezintă dovada principalelor sale efecte:
- sociabilitate; empatie; stimă de sine crescută; dezinhibiţie; apetit sexual crescut;
- locvacitate, logoree; nelinişte psiho-motorie; iritabilitate; stare de confuzie;
- stare de oboseală, extenuare; anxietate.
În plan fiziologic – în urma unui consum prelungit, concomitent cu o puternică
senzaţie de istovire / colaps, pot apărea următoarele tulburări:
- Hipertensiune arterială;
- Aritmie;
- Colaps circulator;
- Tulburări digestive.
Persoanele care afirmă în cel mai mare procent consumul de amfetamine se regăsesc în
grupa de vârstă 15 – 24 ani.
 DROGURI ILICITE

 AMFETAMINE sunt substanţe psihostimulente produse prin sinteză. Deşi se pot

prezenta şi sub alte forme, consumul obişnuit are loc sub formă de pilule sau
comprimate şi, de cele mai multe ori, aceste substanţe se folosesc asociate drogurilor
de sinteză. Una dintre amfetaminele cele mai utilizate în lumea drogurilor ilegale este
sulfatul de amfetamină, cunoscut în limbaj comun ca «speed». În general, se prezintă
sub formă de praf şi se consumă prin inhalare, la fel ca şi cocaina, având riscurile
asociate acestei forme de administrare (daune provocate mucoasei nazale), dar se
comercializează şi sub formă de comprimate.
 Efectele provocate de consumul de amfetamine amintesc în mare parte de cele
produse de consumul de cocaină.
Efecte psihologice – în rândul celor mai des întâlnite, se regăsesc:
- agitaţia psihomotorie;
- euforia;
- exacerbarea stimei de sine;
- locvacitate excesivă;
- stare de alertă şi veghe constante;
- agresivitate.
 DROGURI ILICITE
 AMFETAMINE
RISCURI
În plan psihologic – consumul cronic poate duce la:
- Cazuri psihotice similare schizofreniei, cu deliruri de persecuţie şi halucinaţii;
- Depresii reactive;
- Deliruri de tip paranoid;
- O puternică dependenţă psihologică.
În plan fiziologic – în urma unui consum prelungit, concomitent cu o puternică senzaţie de
istovire / colaps, pot apărea următoarele tulburări:
- Hipertensiune arterială;
- Aritmie;
- Colaps circulator;
- Tulburări digestive.
Persoanele care afirmă în cel mai mare procent consumul de amfetamine se regăsesc în
grupa de vârstă 15 – 24 ani.
 DROGURI ILICITE
Legislație
LEGEA nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea și combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare
ART. 22
(1) Consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală, este interzis pe teritoriul
României.
(2) Persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control naţional poate fi inclusă, cu acordul său, într-
un program integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri. Manifestarea acordului de
includere în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri se face prin semnarea
unui document, potrivit regulamentului pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi.

Există o mare paletă de infracţiuni ce însoţesc consumul de droguri: unele directe, ce decurg din
consumul de droguri, altele indirecte, urmare a nevoii de procurare a banilor necesari cumpărării
drogurilor.

Vulnerabili sunt, în special: tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, dar şi sub această vârstă, cei din
medii marginalizate social sau cultural, care au tendinţa de a se organiza – în grupuri - pentru comiterea
de infracţiuni.

Acţiunile preventive trebuie realizate în echipe multidisciplinare şi neapărat însoţite de măsuri

represive şi de “solidaritate socială”.

Participarea Agenţiei Naţionale Antidrog alaturi de structuri ale societatii civile în programele integrate
de prevenire a criminalităţii este esenţială.
 ABILITĂŢI DE A FACE FAŢĂ PROBLEMELOR

 Într-o zi te simţi fericit şi încrezător, pentru că totul pare

să meargă perfect! Acestea sunt zile uşoare.
 Dar într-o altă zi te vei simţi trist sau nesigur. Este greu
să vorbeşti despre asta cu alţii. Nu poţi schimba zilele
între ele.
 Deci, trebuie să găseşti o cale pentru a face faţă acestor
zile, povestind altora sau prin alte strategii.
 ABILITĂŢI DE A FACE FAŢĂ PROBLEMELOR

 Comunică: vorbeşte despre problem ta şi cere ajutor

 Ascultă: Sfaturile persoanelor apropiate în care ai
încredere îţi pot fi de mare ajutor;
 Echilibru: Odihneşte-te, mănâncă sănătos, fă exerciţii
fizice etc. ca să poţi gândi limpede;
 Atitudine: gândeşte pozitiv, fii încrezător, fii educat,
respectă regulile etc.
 Informare: citeşte, informează-te din surse sigure.
 CONCLUZIE
VIAŢA VOASTRĂ ESTE NUMAI UNA .
NU MERITĂ SĂ O IROSIŢI INUTIL.