Ziua Mondială Fără Tutun!

Ziua Mondială Fără Tutun -

• Consumul de tutun este una dintre cauzele de deces care pot fi prevenite.

• În acest an, mai mult de 5 milioane de oameni vor deceda din cauza unei
afecţiuni provocate de consumul de tutun: infarct, atac cerebral, cancer,
afecţiuni pulmonare etc.

• Mai mult de 600.000 de persoane din care peste 25% copii vor deceda
datorită expunerii la fumatul pasiv.

• Până în 2030, numărul total al deceselor provocate de consumul de tutun

ar putea creşte la 8 milioane de persoane anual.

• În secolul 20, consumul de tutun a ucis 100 de milioane de persoane.

• Până la sfârşitul secolului 21, consumul de tutun ar putea ucide 1 billion

de oameni (Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii).
 Întrebări frecvente cu privire la fumatul pasiv
1. Ce este fumatul pasiv?

• Fumatul pasiv, involuntar sau “la a doua mână” constă în respirarea

fumului eliberat de consumul tutunului.
 Întrebări frecvente cu privire la fumatul pasiv

2. Câţi oameni sunt fumători pasivi?

• Fumatul pasiv a devenit un fenomen mondial – oameni, indiferent de ţară

şi de cultură sunt expuşi la fumul de tutun în fiecare zi, acasă, la locul de
muncă, în mijloace de transport public, în baruri, restaurante, etc.

• S-a estimat că peste 50% dintre copiii din întreaga lume sunt expuşi la
fumatul pasiv, mai ales acasă (conform International Consultation on
Environmental Tobacco Smoke and Child Health WHO/NCD/TFI/99.11).
Efectele fumatului pasiv asupra sănătăţii adulţilor
3. Care sunt efectele fumatului pasiv asupra sănătăţii adulţilor?
• S-a dovedit ştiinţific că riscul de cancer pulmonar la persoanele nefumătoare care
au fost expuse la fumatul pasiv/ fum de tutun este mai crescut.

• Acest risc este estimat a fi mai crescut cu 20% în cazul femeilor şi cu 30% în cazul
bărbaţilor care au un partener fumător.

• De asemenea, în cazul nefumătorilor care au fost expuşi fumatului pasiv la locul de

muncă, riscul de cancer pulmonar este cu 16 până la 19 % mai crescut.

• Riscul de cancer pulmonar creşte direct proporţional cu gradul de expunere la

fumul de tutun – În fiecare an sunt înregistrate 3000 de decese în rândul
nefumătorilor din cauza cancerului pulmonar datorită expunerii la fumatul pasiv
(conform “The Californian Environmental Protection Agency”- EPA).

• Nefumătorii expuşi la fumul de tutun au un risc crescut cu 25 până la 35% de a

suferi o afecţiune coronariană acută. De asemenea afecţiunile respiratorii cronice
sunt mai frecvente în cazul fumătorilor pasivi.

• Alte consecinţe ale fumatului pasiv în rândul adulţilor sunt reducerea funcţiilor
pulmonare şi agravarea afectiunilor astmatice.
 4. Ce efecte are fumatul pasiv asupra tinerilor?(I)

• Consecinţele fumatului pasiv pe termen scurt în rândul tinerilor

includ afecţiuni respiratorii şi non-respiratorii, dependenţă de
nicotină şi riscuri asociate consumului de alte substanţe.

• Cosecinţele fumatului pasiv pe termen lung în rândul tinerilor sunt

întărite de faptul că cei mai mulţi oameni tineri care fumează în mod
regulat continuă să fumeze şi la maturitate.

• Fumătorii au un nivel mai scăzut al funcţiei pulmonare faţă de cei

care nu au fumat niciodată. Fumatul reduce nivelul de dezvoltare al
plămânilor.

• La adulţi, fumatul provoacă boli de inimă şi accidente vasculare

cerebrale. Studiile au arătat că primele semne ale acestor afecţiuni
apar încă din adolescenţă în cazul tinerilor care fumează.
 4. Ce efecte are fumatul pasiv asupra tinerilor?(II)
• In cazul tinerilor, fumatul afectează atât performanţa cât şi rezistenţa
fizică, chiar şi în cazul tinerilor care fac sport de performanţă.

• În medie,o persoană care fumează un pachet de ţigări sau mai mult

în fiecare zi, trăieşte cu şapte ani mai puţin decât o persoană care
nu a fumat niciodată.

• Ritmul inimii în cazul tinerilor fumători este cu două-trei bătăi pe

minut mai rapid decât în cazul nefumătorilor.

• Fumatul de la o vârstă fragedă creşte riscul de cancer pulmonar.

Pentru cele mai multe tipuri de cancer legate de fumat, riscul creşte
pe măsură ce persoana continuă să fumeze.

• Adolescenţii care fumează suferă aproape de trei ori mai des de

scurtarea respiraţiei decât adolescenţii care nu fumează şi produc de
două ori mai multă spută decât adolescenţii care nu fumează.

• Fumătorii adolescenţi sunt mai predispuşi să ajungă la medic

acuzând mai degrabă tulburări emoţionale sau de natură
psihologice.
5. Fumatul pasiv are efecte asupra sănătăţii copiilor?

• Copii ai căror părinţi fumează acasă au un risc crescut de a suferii infecţii

ale tractului respirator inferior şi otite medii.

• S-a observat o creştere a numărului şi severităţii episoadelor de astm la

copii astmatici datorată fumatului pasiv.

• Există dovezi că fumatul pasiv creşte riscul de apariţie a Sindromului

mortii subite infantile (SIDS).
 Cum ne putem proteja faţă de fumatul pasiv?

Să admitem că:

• Toţi oamenii, fără excepţie, au dreptul fundamental de a respira aer curat!

• Toţi lucrătorii au dreptul de a lucra în locuri unde nu sunt expuşi la efectele

dăunătoare ale fumatului pasiv!

• Fumatul dăunează nu numai persoanei care fumează, dar şi celor din jurul ei!

• E important să aplicăm politici care promovează dreptul unei persoane la un

mediu fără fum de tutun!

• Putem solicita implementarea de legi care să protejeze oamenii împotriva

expunerii involuntare la fumul de tutun, prin stabilirea de locuri publice şi locurile
de muncă fără fum de tutun!
Concluzii (I)

• Tutunul ucide mai mult de jumătate din cei care fumează!

• Numărul anual de decese datorate consumului de tutun s-ar putea

ridica de la peste cinci milioane de persoane la peste opt milioane până
în 2030 dacă nu se iau măsuri urgente pentru a controla fenomenul
consumului de tutun!

• Mai mult de 80% dintre cei un miliard de fumători din lume trăiesc în
ţările cu venituri mici şi medii!

• Consumul total de produse din tutun este în creştere la nivel global,

deşi este în scădere în unele ţări cu venituri ridicate sau cu venituri
peste medie!
Concluzii (II)

• În unele ţări, copiii din familiile sărace sunt frecvent

utilizaţi în producţia de tutun pentru a mări venitul familiei.

• Aceşti copii sunt vulnerabili mai ales la "boala tutunului

verde", care este cauzată de absorbţia nicotinei prin piele în
timpul manipulării frunzelor de tutun umed.

• Deoarece există un decalaj de mai mulţi ani între debutul

consumului de tutun şi apariţia primelor consecinţe ale
acestui consum asupra stării de sănătate, efectele
consumului de tutun şi decesele datorate acestuia tocmai au
început să fie vizibile!
Concluzii (III)

• Doar 5,4% dintre oameni sunt protejaţi de legi naţionale care

promovează locurile publice fără fum de tutun.

• Aproape jumătate din copiii respiră regulat aer poluat cu fum de

tutun. Peste 40% dintre copii au cel puţin un părinte care fumează.

• Fumatul pasiv provoacă 600 000 de decese premature pe an.

• În 2004, 28% din cazurile de deces atribuite fumatului pasiv au fost

copii.

• Există mai mult de 4000 de substante chimice în fumul de tutun,

dintre care cel puţin 250 sunt cunoscute ca fiind dăunătoare şi mai
mult de 50 sunt cunoscute că produc cancer.
 Răspunsul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
faţă de consumul de tutun (I)

• OMS se angajează să lupte pentru scăderea consumului de tutun la

nivel mondial.

• Convenţia Cadru a OMS privind controlul tutunului a intrat în vigoare

în februarie 2005. De atunci, aceasta a devenit unul dintre cele mai
populare tratate din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, semnată de
mai mult de 170 de state care reprezintă 88% din populaţia lumii.

• Convenţia-cadru a OMS este cel mai important instrument de

control al tutunului şi o piatră de hotar în promovarea sănătăţii
publice.

• Acest tratatat bazat pe evidenţe afirmă dreptul personal la tratament

de inaltă calitate, asigură cadrul legal de cooperare internaţională în
domeniul sănătăţii şi fixează standarde de lucru înalte pentru ţările
semnatare.
 Răspunsul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
faţă de consumul de tutun (II)
• În 2008, OMS a introdus un pachet de măsuri privind controlul
consumului de tutun - “MPOWER” - pentru a ajuta statele semnatare să
pună în aplicare CONVENŢIA-CADRU.

• Cele şase măsuri prevăzute în pachetul “MPOWER” sunt:

1. Monitorizarea consumului de tutun şi a politicilor de prevenire a
acestuia;
2. Protejarea oamenilor faţă de consecinţele consumului de tutun;
3.Oferirea de ajutor fumătorilor în vederea renunţării la fumat;
4. Avertizarea cu privire la pericolul consumului de tutun;
5. Interzicerea promovării şi sponsorizării publicităţii la produsele din
tutun
6. Creşterea taxelor pentru tutun.
Fiecare persoană ar trebui să poată respira aer
fără fum de tutun!
• Fumatul pasiv reprezintă fumul care umple restaurantele, birouri sau
alte spaţii închise, atunci când oamenii ard produse din tutun, cum
ar fi ţigările.

• Indiferent cât de mult sau de puţin te expui fumatului pasiv există

consecinţe!

• Fumatul pasiv este o cauză de deces!

• Legislaţia care promovează locurile publice fără fum de tutun

protejează sănătatea nefumătorilor şi îi încurajează pe fumătorii să
renunţe!

• Există tratament pentru dependenţa de nicotină!

 Fumătorii au nevoie de ajutor pentru a putea să
renunţe la fumat!
• Cei mai mulţi fumători care sunt conştienţi de pericolele consumului de
tutun, doresc să renunţe la fumat.

• Nicotina provoacă dependenţă!

• Fumatul este o dependenţă, nu un obicei sau o alegere!

• Consilierea şi metodele de tratament în vederea renunţării la fumat pot

creşte mai mult decât dublu şansa ca un fumător să reuşească să renunţe
la fumat!
Renunţarea la fumat îmbunătăţeşte starea
de sănătate şi creşte durata de viaţă!
 Fumatul dăunează grav sănătăţii,
aleg să Otrăiesc sănătos, fără
zi frumoasă Fără Tutun!
tutun!