Efectele fumatului asupra sănătății

Fumatul țigărilor este cauza unor boli grave și creează dependență

Atunci când aprindeți o țigară, tutunul arde și creează fum. În fumulde țigară au fost identificate peste
8.000 de substanțe chimice sau „compuși ai fumului”. Autoritățile de sănătate publică au clasificat
aproximativ 100 dintre aceste substanțe ca fiind cauze saupotențiale cauze ale bolilor asociate fumatului
precum cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare și emfizemul. Acești compușiinclud, printre altele,
arsenic, benzen, benzo[a]piren, monoxid de carbon, metale grele (de exemplu, plumb, cadmiu), cianură
de hidrogen și nitrozamine specifice tutunului.

Toate țigările sunt dăunătoare și creează dependență?

Da, toate țigările sunt dăunătoare și creează dependență. Deși pe piață există o varietate de mărci de
țigări cu diferite caracteristici (de exemplu, cu diferite amestecuri, diametre, lungimi pentru țigară,
precum și cu cantități diferite de gudron, nicotină sau monoxid de carbon), fumătorii nu trebuie să
presupună că o țigară este mai puțin dăunătoare sau cu potențial adictiv mai mic decât alta.

Chiar dacă renunțarea la fumat poate fi foarte dificilă, milioane de

fumători au reușit.
Cantitățile de gudron, nicotină și monoxid de carbon
Gudron
Gudronul este reziduul particulelor din fumul de țigară. Nu reprezintă o substanță chimică, ci este un
amestec de mai multe mii de compuși ai fumului. Cantitatea de gudron este măsurată în condiții de
laborator, captând particulele pe un filtru și apoi eliminând apa și nicotina.

Nicotină

Nicotina este o substanță chimică produsă în mod natural în planta de tutun. Atunci când tutunul este
ars, nicotina trece în fum. Deși creează dependență, nicotina nu este cauza principală a bolilor asociate
fumatului.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz care se formează în fumul de țigară. S-a dovedit că monoxidul de
carbon este principala cauză a bolilor cardiovasculare (afecțiuni cardiace) la fumători.

Fumatul pasiv
Fumatul pasiv, cunoscut și sub denumirea de fum de tutun din mediul ambiant (FTMA), este o
combinație dintre fumul produs la capătul aprins al țigării și fumul expirat de fumători. Autoritățile de
sănătate publică, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS), au concluzionat că fumatul pasiv
cauzează boli, inclusiv cancer pulmonar și boli de inimă, la adulții nefumători, iar la copii afecțiuni
precum astm, infecții respiratorii, tuse, șuierătură respiratorie, otită medie (infecția urechii medii) și
sindromul morții subite la sugari. În plus, oficialii sistemului de sănătate publică au concluzionat că
fumatul pasiv poate exacerba astmul la adulți și cauza iritații ale ochilor, gâtului și nasului. Publicul
trebuie informat cu privire la aceste concluzii, urmând a se ghida în funcție de ele atunci când decide
dacă frecventează sau nu locuri în care există fumat pasiv sau, în cazul în care fumează, unde și când se
poate fuma în preajma celorlalți. Fumătorii nu trebuie să fumeze în preajma copiilor sau a femeilor
însărcinate. Anumite țigări disponibile pe piață au caracteristici legate de fum, precum miros redus sau
fum vizibil redus. Prezența acestor caracteristici nu înseamnă că produsul este mai puțin dăunător decât
alte țigări pentru fumători sau nefumători.

Fumatul și sarcina
Femeile însărcinate nu trebuie să fumeze și nu trebuie să folosească niciun alt produs cu nicotină.
Conform autorităților de sănătate publică, femeile care fumează înainte sau în timpul sarcinii prezintă
risc crescut de:

 naștere prematură, complicații la naștere și naștere de copii morți

 având copii cu greutate scăzută la naștere. Copiii cu greutate scăzută la naștere au risc mai mare
de dezvoltare a unor boli în copilărie sau la maturitate și chiar de deces.
 copii care suferă de sindromul morții subite
 copii cu funcție pulmonară redusă.

Nu fumați dacă sunteți sau credeți că sunteți însărcinată.

In virtutea principiului tolerantei reciproce intre oamenii unei societati civilizate, am putea
accepta ca nefumatorii si fumatorii sa traiasca impreuna in buna intelegere. O atitudine de
toleranta mutuala si-ar avea locul daca fumatul pasiv nu ar afecta sanatatea celor care sunt
nevoiti sa-l suporte. Dar, nu isi are locul.

Din ce in ce mai multe studii indica faptul ca fumatul pasiv dauneaza grav sanatatii,
inhalarea fumului de catre nefumatori avand consecinte serioase. Mai mult, aceste
consecinte sunt cu atat mai grave cu cat petrecem mai mult timp in preajma fumatorilor.
Stiind aceste lucruri, nu mai este pur si simplu posibil sa ne limitam la acest concept al
tolerantei, mai ales in mediul profesional unde foarte rare sunt cazurile cand ne putem
alege noi mediul de lucru.

Fumatul pasiv ne priveste pe noi toti, pana si in casele noastre, pentru ca fumatul
partenerului, al unuia dintre parinti expune membrii familiei (copiii sunt cei mai afectati) la o
intreaga serie de urmari extrem de periculoase.
Desigur, fumatul poate fi considerat „o placere periculoasa” in functie de hotararea
fiecaruia, iar societatea trebuie sa tolereze diferentele existente intre membrii ei.

Fumatul este, deja de mult timp, cunoscut drept principala cauza evitabila care dauneaza
grav sanatatii. Sanatatea nefumatorilor, constransi sa inhaleze fumul tutunului („fumatul
pasiv”) este, de asemenea, amenintata de aceleasi pericole. Aceasta este concluzia la care
au ajuns nenumarate studii stiintifice efectuate in ultimii ani.