FUMATUL SI EFECTELE ASUPRA SĂNĂTĂȚII ȘI MEDIULUI

Fumatul este acțiunea de a aspira și a trage fumul de tutun din țigară sau din pipă,

acțiune denumită regional și a bea tutun sau a duhăni[1].
Prin combustia tutunului sun eliberate diverse substanțe active, în special nicotina,
care ajung astfel să fie absorbite de organismul uman prin intermediul organelor interne.
Efectul sigur al fumatului este tabagismul. Deoarece fumatul creează dependență,
încercarea de a întrerupe fumatul este dificilă, ducând, de regulă, la sevraj tabagic.[2]
În august 2011, numărul fumătorilor din întreaga lume era estimat la 3 miliard[3]. În
afară de acest tip de fumat activ, medicii constată existența și nocivitatea fumatului pasiv,
care constă din inhalarea involuntară a fumului de țigară de către persoane care se află în
aceeași încăpere cu fumători activi. Conform unui studiu global din 2010 al Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS), circa 600.000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv, o
treime din ei fiind copii care sunt expuși fumului de țigară acasă.[4] Totodată, fumatul pasiv
poate cauza pierderea auzului.[5]
În secolul XX, aproximativ 100 de milioane de oameni au murit din cauza tutunului[6].
Organizația Mondială a Sănătății a declarat ziua de 31 mai "Ziua Mondială fără Tutun", în
anul 1987, tocmai pentru a-i face pe fumători să conștientizeze pericolul utilizării tutunului,
nu numai pentru ei, ci și pentru societatea în care trăiesc [6]. Fumatul este cel mai important
factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC).
Tarul și cianidele sunt responsabile de producerea bronșitei și emfizemului, în
principal prin hipersecreția glandelor bronșice și blocarea acțiunii de epurare (curățare)
ciliară.
Tusea și expectorația, dispneea (dificultatea în respirație), wheezing-ul (respirație
zgomotoasă) și durerile toracice, constituie simptomele res-piratorii principale.
Atunci când aprindeți o țigară, tutunul arde și creează fum. În fumul de țigară au fost
identificate peste 8.000 de substanțe chimice sau „compuși ai fumului”. Autoritățile de
sănătate publică au clasificat aproximativ 100 dintre aceste substanțe ca fiind cauze sau
potențiale cauze ale bolilor asociate fumatului precum cancerul pulmonar, bolile
cardiovasculare și emfizemul. Acești compuși includ, printre altele, arsenic, benzen,
benzo[a]piren, monoxid de carbon, metale grele (de exemplu, plumb, cadmiu), cianură de
hidrogen și nitrozamine specifice tutunulu
Cantitățile de gudron, nicotină și monoxid de carbon Gudron Gudronul este reziduul
particulelor din fumul de țigară. Nu reprezintă o substanță chimică, ci este un amestec de
mai multe mii de compuși ai fumului. Cantitatea de gudron este măsurată în condiții de
laborator, captând particulele pe un filtru și apoi eliminând apa și nicotina. Nicotină Nicotina
este o substanță chimică produsă în mod natural în planta de tutun. Atunci când tutunul
este ars, nicotina trece în fum. Deși creează dependență, nicotina nu este cauza principală a
bolilor asociate fumatului. Monoxid de carbon Monoxidul de carbon este un gaz care se
formează în fumul de țigară. S-a dovedit că monoxidul de carbon este principala cauză a
bolilor cardiovasculare (afecțiuni cardiace) la fumători.
Nu mai este nici un secret pentru nimeni. Fumatul dauneaza grav sanatatii, iar in
tara noastra 33.000 de romani mor anual din cauza bolilor cauzate de acest viciu. Mai mult,
din 8.500 de cazuri de cancer pulmonar, 85% dintre ele au drept cauza fumatul.
Indiscutabil, viciul este mortal, dar nu numai pentru cei care il au ci si pentru cei din jur.
Fumatul pasiv este si el nociv, iar expunerea intr-un mediu nefavorabil are efecte imediate
asupra unui nefumator, informeaza aboutmyplanet.come.
Tigarile pot fi considerate atat dusmanul oamenilor cat si al mediului inconjurator.
Atat aerul cat si solul sunt poluate de catre fumatori. Mai mult, sursa noastra de oxigen,
natura, se comporta in acest caz precum plamanii umani si sunt grav afectati.
Solul, apa si aerul inconjurator, toate sunt afectate de poluarea de la tigarile
oamenilor, iar cercetatorii americani au incercat sa monteze filtre pentru stoparea ei. S-au
dovedit a fi ineficiente, iar concluzia lor a fost ca fumatul poate distruge totul in jurul sau.
Tutunul este o planta foarte fragila, iar pentru ingrijirea ei, producatorii folosesc
pesticide si substante chimice, pentru ca el sa reziste solului si conditiilor atmosferice.
Mai mult, pentru ambalarea a 3.000 de tigari un copac este taiat, iar numai la
inceputul dezvoltarii fabricilor de tutun in Romania, s-au produs anual peste doua sute de
milioane de tigari si trabucuri.
Toxinele din culturile de tutun au nevoie de peste 25 de ani pentru a fi complet
absorbite. In tot acest timp, solul este nefertil si nu poate fi folosit pentru nimic altceva.
Acestea sunt doar cateva aspecte care ar trebui sa motiveze fiecare fumator sa
renunte la acest viciu. Pe langa sanatatea lor si a mediului inconjurator, aspectul financiar
joaca si el un rol foarte important.
Tocmai de aceea, inainte de a aprinde o tigara, ne vom gandi la cati oameni mor in
acea secunda de la tigari, cati copaci sunt taiati, cate soluri sunt afectate si la cate alte
lucruri am renuntat pentru a cumpara inca un pachet pe zi.