Fișă de lucru

1. Necesitatea pluralismului politic

Pluralismul politic reprezintă o formă de manifestare a democrație într-o societate lipsită

de constrângeri categorice din partea statului.
Din punctul meu de vedere, pluralismul politic este necesar pentru că în lipsa acestuia, un
conducător își poate manifesta ideologia sau sistemul de idei ale partidului din care acesta
face parte asuprind libertatea cetățenilor și a întregii societății. Acest argument poate fi
susținut de următorul exemplu din contextul istoric al regimurilor politice din România:
pluralismul politic din spațiul românesc a fost eliminat de apariția regimului comunist și al
Partidului Comunist, existând numeroase principii doar în plan teoretic, dar nu și practic. Se
preciza că este garantată cetățenilor dreptul la credință (și la religie), dar în realitate, acest
drept a fost anulat datorat și faptului că Partidul Comunist provoca ateismul.
Un alt argument îl reprezintă alegerea liberă a conducătorului țării, aspect care este
susținut de contextul pluralismului politic, dar nu și în lipsa acestuia. Tot în contextul
regimului comunist din România, oamenii erau cvasi liberi de a-și alege conducătorul, pentru
că toate celelalte partide politice au fost înlăturate, existând un singur partid politic, cel
comunist. Iar liderul politic, putea profita de acest lucru, în vanitatea sa, se putea lăuda că este
iubit de cetățenii țării sale, fiind ales în proporție de 95%, având în vedere că pe buletinele de
vot era o singură alegere posibilă
Pe de altă parte, necesitatea pluralismului politic se reflectă și în necesitatea oamenilor la
libera exprimare și alegere. În contextul societății contemporane există o suprimare al acestui
aspect și anume faptul că în Coreea de Nord s-a hotărât ca cetățenii să nu poartă blugii pentru
că ei ar copia planul democratic al Statelor Unite ale Americii sau că este interzisă deținerea
unei biblii.
În concluzie, pluralismul politic este necesar pentru ca un stat de drept să funcționeze pe
dinamica ideilor, pe efervescența guvernării, păstrându-se principiile democrației și libertățile
cetățenești.

2. Comportamentul politic

Printre factorii care exercită o foarte mare influență asupra comportamentului electoral se
numără aspecte de ordin cultural. Aceștia pot influența prezența sau absența cetățenilor la vot
și în principiu alegerea unui lider politic printre care amintim: modul în care acesta vorbește
cu cetățenii, planul său de guvernare și modul în care acesta își realizează campania. Dacă un
viitor lider politic nu are în vedere nevoile socio-culturale ale cetățenilor sau vizează doar o
parte din cetățeni, dacă nu inspiră încredere, cetățenii nu îl vor vota.
 Un lider politic se votează pe baza discursului său politic în care se reflectă educația
culturală a acestuia și în fond nivelul său de inteligență. Faptul că nu apelează la clișee
politice în care se promit utopii sociale, dar ține cont de aspectele primare ale societății și va
avea în vedere resurecția socială, persoanele apte de vot l-ar vota, fie că există și păreri
contradictorii cu privire la alegerea proprie, prezența la vot va fi decisă la modul de
organizare a campaniei electorale.

3.
Trei modalități prin care cetățenii, grupurile și asociațiile pot să influențeze politicile
publice la nivelul comunității sunt: organizarea unor dezbateri în care să se abordeze deciziile
la nivel local din cadrul societății, diferite documente elaborate destinate primăriei în care se
problematizează ceea ce este necesar unor anumite sectoare esențiale, cum este în cazul
petițiilor și chiar anumite adunări mai mult sau mai puțin cu caracter conflictual în care se
revizuiesc politicile publice și deciziile la nivel local.
Pe baza acestor modalități mai mult sau mai puțin formale, liderii politicii decid binele
social sau din contra îl suprimă. În fond, aceștia au rolul de a oferi beneficii spațiului pe care
îl guvernează și de păstrarea identității societății în care aceștia au fost aleși.