Clonarea umana

Ce este clonarea?
Clonarea este producerea artificial (n sensul de "nu pe cale natural") a unui embrion dintr-o singur celul, urmat sau nu de dezvoltarea mai departe a acestui embrion. Clonarea se mai numete i "reproducere asexuat" ntruct, spre deosebire de reproducerea sexuat unde zigotul se formeaz prin unirea celor dou celule sexuale, masculin i feminin (spermatoziodul i ovulul) i are caracteristicile genetice derivate jumtate de la tat i jumtate de la mam, la clonare zigotul deriv din nucleul unei singure celule. Celulele clonate vor fi, prin urmare, genetic identice cu cea din care provin i, dac sunt multiplicate, vor fi toate identice ntre ele.

Care este mecanismul clonrii?

Clonarea presupune stimularea dezvoltrii unei noi fiine dintr-un ovul feminin fr a se recurge la fertilizarea cu un spermatozoid, ci prin nlocuirea nucleului su cu nucleul unei alte celule oarecare provenit de la un donator. Aceast celul este tratat n aa fel nct s i fie "stinse" genele active pentru a o transforma ntr-o celul totipotent sau stem (vezi aici articolul despre celulele stem). Celula a fost apoi pus n contact cu ovulul denucleat. Prin intermediul unor descrcri electrice, cele dou s-au contopit i a nceput s se dezvolte embrionul. Dup scopul prestabilit, clonarea uman (nu discutm aici despre clonarea animalelor) poate fi reproductiv sau terapeutic.

Tipuri de clonare
Exista trei tipuri diferite de clonare: 1. Clonarea embrionara Reprezinta o tehnica medicala care produce gemeni monozigoti (identici) sau tripleti. Aceasta duplica procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti. 2. Clonarea ADN-ului adult (clonarea reproductiva) Are ca scop crearea unui nou individ, identic genetic cu cel clonat. Embrionul-clon se implanteaz n uterul unei femele, urmnd dezvoltarea sarcinii pn la natere.

n procesul de clonare sunt pervertite relaii fundamentale ale persoanei umane: filiaiunea, consangvinitatea, rudenia, paternitatea. O femeie clonat poate s fie sora geamn a mamei sale, s fie lipsit de tat biologic, sau s fie fiica bunicului. Cine poate garanta c nu se produce, fr tirea i voina lor, clonarea unor fiine umane n via? La limit, ne putem imagina o armat de clone, sub-oameni creai doar pentru exploatare sau lupt, lipsite de orice statut social care s le confere drepturi, sau o societate compus numai din femei, capabile s se reproduc singure, fr a recurge la brbai. Tot astfel se insereaz instrumentalizarea radical a femeii, redus la stadiul de simpl main biologic, i se deschide perspectiva cercetrii pentru construcia de utere artificiale, primul pas ctre o producie "n serie" a fiinelor umane n laborator. 3. Clonarea terapeutica (clonarea biochimica) Este o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de ADN adult. Totusi celulele stem sunt prelevate de pe embrioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ pentru transplantul inapoi a persoana care a donat ADN-ul. Pre-embrionul folosit moare in acest proces.

Argumentele impotriva clonarii umane

1. Clonarea reproductiva va transforma copii clonati si oamenii in general in obiecte care pot fi construite pentru a prezenta anumite caracteriztici-copii la comanda. 2. Clonarea reproductiva va diminua sensul singularitatii ca individ si a libertatii, conducind la defavorizarea clonelor fata de non-clone. 3. Copii clonati vor fi crescuti inevitabil in umbra donatorilor lor, ducind la constringerea dezvoltarii lor psihologice si sociale. 4. Clonarea reproductiva este in mod inerent nesigura. 95% dintre clonarile de mamifere din expermiente au codus la esecuri sub forma de avorturi si anomalii anemintatoare de viata. Unii
2

cercetatori considera ca nici o clona nu este per total sanatoasa. Tehnica nu a putut fi dezvoltata pentru oameni fara a pune siguranta fizica a clonelor si femeilor care le-ar fi purtatoare la un risc ridicat. 5. Daca clonarea reproductiva este permisa si devine acceptata este greu de a prevedea cum se vor restrictiona alte aplicatii periculoase ale geneticii si tehnologiei nuclerare. Totusi orice tehnologie medicala poarta un grad de risc iar societatea umana va invata sa accepte sau sa respinga orice tehnologie propusa pe baza meritelor sale. 6. Dolly a fost conceputa folosind o celula feminina. Nu s-au utilizat celule de la un berbec. Daca tehnica va fi perfectionata la oameni nu vor mai fi necesari genetic barbatii. 7. Unele persoane si-au manifestat ingrijorarea fata de efectele clonarii fata de relatiile interumane. Un copil clonat va fi un geaman intirziat al parintilor donorului. 8. Cei mai multi sustinatori ai pro-vietii sustin ca ovulul fertilizat este o persoana umana, cind ii este inlaturat nucleul aceasta este ucisa, unele persoane religioase considera ca clonele s-ar naste fara suflete.

Argumente in favoarea clonarii reproductive

1. Clonarea reproductiva poate darui copii inruditi genetic persoanelor care nu pot fi ajutate prin alte tratamete de fertilizare. 2. Va permite homosexualilor sa conceapa copii care sa nu contina gene derivate de la o donoare de ovul sau un donator de sperma. 3. Permite parintilor care au pierdut un copil prin deces, recuperarea. 4. Clonarea este un drept reproductiv si trebuie permisa o data ce este la fel de sigura precum reproducerea naturala. 5. Ajuta la intelegerea cauzei avorturilor spontane. 6. Permite intelegerea procesului de atasare a morulei la peretele uterin, generind astfel idei pentru noi contraceptive cu mai putine efecte adverse. 7. Cresterea rapida a morulei (al doilea stadiu dupa blastula) este similara cu rata la care se divid celulele canceroase. Este considerata o metoda pentru a descoperii cum pot fi oprite in diviziune aceste celule. 8. Pacientii parinti care pot transmite un defect genetic la copii pot beneficia de clonare. Un ovul fertilizat poate fi duplicat, iar duplicatul testat pentru afectiune. Daca cuplul nu prezinta boli genetice ovulul va fi implantat in uter. 9. In fertilizarea in vitro conventionala doctorii incep prin fertilizarea a mai multor ovule si implantarea acestora in uter. Unele femei a coror sansa de a ramine gravide este mica, deoarece pot sustine doar un singur ovul in uter beneficiaza de aceasta tehnica in care zigotul poate fi divizat in pina la 8 embrioni. Astfel sansele femeii de a ramine insarcinata sunt mult mai mari. 10. Clonarea poate pregati pentru inghetare mai multi embrioni genetic identici cu cel principal, astfel putind fi folositi daca copilul donor necesita un transplant de maduva de la un geaman identic. 11. O femeie poate sa doreasca o sarcina dubla sau tripla fata de una unica. Motivele cuprind: diminuarea injuriei uterului, posibilitatea delivrentei vaginale, gemenii fiind mult mai mici decit feusii unici, minimalizarea discomfortului nasterii la un singur eveniment. 12. Aplicatiile in chirurgia plastica, reconstructiva si cosmetica. Cu aceasta nou tehnologie in locul folosirii materialelor straine doctorii vor fabrica tesuturi care sa se potriveasca bolnavului. 13. Implanturile mamare vor fi facute din tesuturi umane apartinind pacientului. Implanturile cu materiale artificiale determina numeroase efecte adverse asupra sistemului imun.

Perspectiva crestina asupra clonarii

Credina ortodox a susinut din totdeauna c viaa omului ncepe la concepie - adic lafertilizarea ovulului. "Statutul embrionului uman", ncepnd nc de la zigotul unicelular, este acelaal unei fiine personale i individuale.Perspectiva crestina asupra procesului clonarii umane poate fi formulata in lumina catorva principii scripturale.In primul rand, fiintele omenesti sunt create dupa chipul lui Dumnezeu si astfel, sunt unice.Geneza 1 :26-27 afirma ca omul este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si este unic in toata creatia.Evident, viata omului trebuie tratata cu valoare, nu ca ceva ce poate fi cumparat sau vandut.Unii oamei au promovat ideea de clonare uman cu scopul crearii unor organe pentru cei ce au nevoie de transplanturi si nu pot gasi un donator potrivit.Rationamentul este luarea ADN-ului unei persoane si crearea uui organ duplicat cu respectivul adn, iar acest lcru va reduce semnificativ respingerea organului de catre organism.In timp ce acest lucru poate fi adevarat, problema este ca o astfel de actiune reduce valoarea vietii umane.

Istoria clonarii
Pionieratul n clonare a nceput nc din 1952 prin munca depus de biologii Robert Briggs i Thomas King din Philadelphia. Oamenii de tiin deja tiau de clonarea natural ca fiind prezent la unele nevertebrate. De exemplu un vierme divizat n dou se poate regenera ndou orgnisme. Dar clonarea vertebratelor prin intermediul omlui prea mai complex. Briggs i King au decis s experimenteze pe broate. Ei au folosit tansferul nuclear de celule, o tehnic teoretizat n forma ei rudimentar n 1930 de germanul embriolog Hans Spemann care fcuse experimente n laborator pe salamandre. n aceast procedur este nevoie de prelevarea nucleului unei celule somatice i introducerea lui n celula unui ou enucleat nefertilizat. Tehnica transferului nuclear a fost aplicat, pn la urm i fiinelor umane Primeleinformaii despre rezultate ale cercetrii n acest domeniu au aprut n 1993. n 1998, ntr-un centru al unui spital din Seul, a fost obinut un embrion uman. Nucleul folosit aparinea aceleiai persoane de la care fusese prelevat ovulul. Procesul a fost ntrerupt n momentul n care divizarea ajunsese la patru celule, datorit restriciilor impuse de guvernul coreean. Oameni de tiin din Statele Unite au declarat, n 2001, c au clonat cu succes embrioni de maimu. Peste cteva luni, la 24 noiembrie2001, cercettorii de la Advanced Cell Technology au anunat obinerea mai multor embrioni umani clonai n scop de cercetare a celulei stem.Dolly reprezint copia fidel a unei oi Finn Dorsett. Dup Dolly a urmat clonarea de vaci, porci, maimue i oareci. La Institutul Roslin s-au desfurat experimente pentru a se ajunge la vaci care s produc lapte foarte apropiat, din punct de vedere al compoziiei, de cel uman. Savanii au luat n calcul i posibilitatea ca prin clonare s fie nlocuite animalele de cas care au murit sau s fie refcute speciile ameninate.Doi cercettori, unul american, Panayiotis Zavos, profesor la Universitatea din Kentucky, i unul italian, Severino Antinori, celebru de civa ani de zile prin faptul ca a ajutat o femeie de 62 deani s rmn nsrcinat, prin implantarea n uter a unui ovul deja nsmnat, au anunat c nciva ani vor realiza prima clonare uman. Pn acum s-au ntreprins experiene cu cinci specii de animale, iar rata foarte mare de eecuri a dat natere multor semne de ntrebare privind succesul conrii umane. Doar 1% din clonrile animale efectuate pn n prezent au avut un rezultat pozitiv, dar i dintre acestea covritoarea majoritate a suferit serioase disfuncii: ficatul nu funciona bine, sngele nu avea o presiune normal, plmnii erau nedezvoltai, apreau grave deficiene ale sistemului imunitar. Concluzia specialitilor este c, pentru nivelul actual al tehnicii, clonarea uman este periculoas. Antinori i
4

Zavos susin ns c pot depi aceste handicapuri, aflnd din timp care sunt embrionii bolnavi, pentru ca astfel s le fie stopat creterea, dar lumea tiinific a negat posibilitatea concret a acestui control. Este vorba de un proces nc insuficient descifrat.Acceptnd totui reuita clonrii, nu tim ct i cum va evolua clona. Viaa adult a acesteia s-ar putea s nu fie dect un ir de probleme medicale, mai cu seam datorit faptului c, cel mai probabil, sistemul imunitar va fi foarte slbit. La 25 decembrie 2002, Brigitte Boisselier, biochimist, reprezentant a companiei Clonaid,a anunat naterea primului copil clonat. Ea este membr a gruprii Rael, o sect nfiinat de ziaristul francez, stabilit n Canada, Claude Vorilhon. Mentorul acestei micri, denumite RaelianMovement, care numr 55 de mii de membri, provenii din 84 de ri, pretinde c a fost contactat de Elohim, n 1973. Potrivit acestui mesaj, viaa pe Pmnt ar fi fost creat n mod artificial de reprezentani ai altui sistem solar, iar omul a aprut acum 25 de mii de ani, prin clonare. Un studiu recent, publicat n revista britanic British Medical Journal, contrazice declaraiile companiei Clonaid, susinnd c, pn n acest moment, clonarea uman ar fi imposibil de realizat. Clonarea reproductiv nu este admis deocamdat nicieri n lume. Rezoluia Comisiei pentru probleme de bioetic a Parlamentului Europei, din 7 septembrie 2000, interzice utilizarea embrionilor umani pentru producerea de celule tulpinare. Printr-o decizie a UNESCO, din 1997, se interzice n spaiul european clonarea reproductiv uman. Parlamentul Romniei a ratificat, la 22februarie 2001, conform Constituiei Romniei, art.74, alin.2, Convenia European pentru protecia drepturilor omului i a demnitii fiinei umane, fa de aplicaiile biologiei i medicinei, Convenia privind drepturile omului i biomedicin, semnat la Oviedo, la 4 aprilie 1997, i Protocolul adiional la Convenia European pentru protecia drepturilor omului i a demnitii fiinei umane fa de aplicaiile biologiei i medicinii, referitor la interzicerea clonrii fiinelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998.Exist, totui, unele ri (Suedia, Marea Britanie, Frana) unde cercetrile terapeutice pe embrionii umani clonai continu, iar cercetrile n domeniul clonrii terapeutice implic i perfecionarea tehnicilor clonrii reproductive.
Chinezii la randul lor, au afirmat c au clonat embrioni umani, la Colegiul Medical Xiangya, dar nu exist documente care s ateste aceste afirmaii. Lu Guangxiu, cunoscut anterior pentru unele studii de fertilizare in vitro, susine ca a reuit s cloneze embrioni umani pn la stadiul n care a obinut o cultur de celule stem. Cercettorii chinezi cred c au depitdificultatea principal care apare n situaiile obinuite, i anume respingerea de ctre trupul bolnavului a esuturilor transplantate. Clonnd chiar celulele pacientului, ansele de respingere scadsimitor. Pn acum celulele stem erau produse din embrionii de care clinicile de fertilizare in vitrose dispensau, aceti embrioni urmnd a fi distrui. Cu toate acestea, nici n cazul chinezilor nu se poate vorbi de clonarea unor embrioni umani dezvoltai. Metoda aplicat de IanWilmut i echipa sa de la Institutul Roslin, dup cum arta Lu Guangxiu, poate fi mbuntit,evitnd eecurile de pn acum n care majoritatea embrionilor mureau repede, fr a avea timp sse dezvolte pn la stadiul de blastocite, termen care presupune un grup de cteva sute de celule.

Marea Britanie a fost prima ar care a autorizat acest tip de cercetare, n 1990, instituind cel mai liberal cadru juridic n acest sens. Savani si filozofi din multe ri occidentale prevd ca noua medicin, care se va dezvolta pe seama reuitei decriptarii genomului uman, va oferi posibiliti de nenchipuit pn acum pentru vindecarea bolilor, prevenirea epidemiilor, corectarea defectelor genetice i prelungirea duratei de via Scopul nu scuz nicidecum mijloacele, nici n domeniul clonrii i nici n alte domenii.

 Bibliografie: http://www.romedic.ro/clonarea-umana
http://provitabucuresti.ro/bioetica/clonarea-umana http://www.gotquestions.org/romana/clonare.html http://www.romedic.ro/clonarea-umana/argumente-pro-si-contra-clonarii-umane http://misterium.tripod.com/news/2002/12dec/14_clona.htm