Universitatea Andrei Saguna

Master Psihologie clinica

Anul I, sem. II
Principii etice privind inseminarea
artificiala
Lect. Univ. Dr. Masterand,
Aurelia Moraru Co!ariu Maria"Patricia
"#$%&"
$
Cuprins
Capitolul 1. Inseminarea artificiala delimitari conceptuale
1.1. Inseminarea intracorporala
1.2. Fertilizarea in Vitro
1.3. Fecundarea introspecifica
Capitolul 2. Probleme de etica
2.1. Consimtamantul
2.2. Recrutarea si selectionarea donatorilor
2.3. Confidentialitatea
2.4. Etica tehnologiilor reproductive
2.. !onarea de ovocito
2.". !onarea de em#ri$n
2.%. &aternitatea de su#stitutie
2.'. Filiatia copilului
Capitolul 3. Drepturile embrionului
%
Capitolul 1. Inseminarea artificiala delimitari
conceptuale
'ertili!area, in termeni medicali, repre!inta actul prin care este adusa pe
lume o noua fiinta. 'olosirea acestui termen, in ca!ul omului, este incorecta. In
actul uman, in pre!enta sotilor, se afla Creatorul insusi. De aceea, termenul
potrivit ar fi procreare. Cand doi soti sufera de sterilitate, ei au o cale consacrata
de a"si aduce in prea(ma lor un copil. Pot apela la adoptie si in felul acesta au
sansa de a"si implini vocatia lor de parinti. Stiinta moderna a venit insa cu o
noutate pentru a"l face pe om sa treaca peste acest ostacol, propunand solutia
fecundarii artificiale. Actul presupune insa mari proleme de natura morala. )l
ar putea fi inteles mai degraa ca un tratament in ca!ul fertilitatii, argument
foarte des invocat de cei care"l pun in aplicare. In acest ca!, intervine o a treia
persoana, care este medicul terapeut si care are un rol foarte important din punct
de vedere al aplicarii tehnicilor medicale. Pornind numai de la acest amanunt,
putem conchide ca procreatia medicala asistata ramane un act sustitutiv
manipulator. *ehnologiile moderne, pe care se spri(ina si fertili!area artificiala in
ansamlu, il imping pe om sa depaseasca ordinea naturala.
*ehnicile de fecundare artificiala sunt folosite atunci cand tratamentele
oisnuite, hormonale, medicamentoase sau chirurgicale nu dau nici un re!ultat.
In general, comunitatea stiintifica mondiala isi propune sa nu depaseasca
anumite limite. +asterea unui om constituie un eveniment unic si ireparail. De
aceea el treuie sa aia loc in mod uman. ,iotehnologiile de ultima generatie,
specifice ingineriei genetice, depasind limitele, transforma actul de procreare
intr"unul de faricare. In asemenea conditii, un copil apare pe lume dupa un
program prestailit, ceea ce arata ca omul traieste su imperativele multor
#
riscuri. Si viata o intelege ca pe un risc si atunci recurge la avort. In alte conditii,
dorindu"si o sarcina cu orice pret, intervine cu un tratament medical. Apeland la
inovatiile ingineriei genetice, reiese ca omul, cucerit total de inclinatii
egocentriste, vrea sa"si farice copii la -comanda-, dupa propriile sale retete.
Aceste inclinatii il conduc la acte imorale, care aduc atingere demnitatii
persoanei umane. Curentul opiniilor scientiste, care atentea!a la fundamentele
umane, devine tot mai puternic. Multi repre!entanti ai comunitatii stiintifice
internationale, dandu"si seama ca au fost depasite anumite frontiere, cer
interventia statului. )ste incura(ator faptul ca peste tot in lume comunitatile
crestine si societatile inspirate de mesa(ul crestin activea!a pentru orientari
favoraile vietii si demnitatii persoanei umane.
Literatura de specialitate arata ca e.ista mai multe metode de fertili!are
artificiala. Diferentele sunt date atat de numarul persoanelor implicate in
reali!area acestor tehnici, cat si de locul unde are loc fecundarea. In general,
metodele cunoscute, pana acum, presupun implicarea sotilor, a medicului
terapeut, a donatorului, a -mamei de imprumut- sau a familiei adoptive.
Diferentele dintre aceste tehnici presupun fireste si aparitia unor deoseiri de
aordare etica.
1. 1. Inseminarea intracorporala
Metoda numita inseminare artificiala /intravaginala, intracervicala sau
intrauterina0 se foloseste mai rar. In acest ca!, sperma este transferata de medicul
terapeut in organul genital feminin. 'ecundarea are loc prin intermediul
medicului terapeut. Sperma poate apartine sotului sau unui donator. Se foloseste
sperma prelevata cu putin timp inainte de transferarea ei in caile genitale
feminine sau sperma conservata. La aceste metode apelea!a cei care -isi propun-
sa evite transmiterea unor oli genetice. Succesele acestei tehnici nu sunt prea
mari, atingand o ma.ima de #12.
3
Pot aparea dificultati in legatura cu optiunile copilului. )ste incalcat
dreptul sau natural de a"si cunoaste propriii parinti. +u pot fi re!olvate, de
asemenea, unele proleme de natura psihologica. *atal copilului stie ca nu este
si tatal iologic, ci doar tata din punct de vedere (uridico"afectiv. In acelasi timp,
apar de!echilire la celalalt partener. 'emeia isi de!volta narcisistic functia de
mama, defavori!andu"l fireste pe tata.
1. 2. Fertilizarea in vitro
'ertili!area in vitro /din latina, -in eprueta-0 presupune fecundarea oului
in afara organismului. )ste cea mai cunoscuta metoda folosita in ca!ul
infertilitatii din diverse cau!e /asenta trompelor, ostructie tuara,
endometrio!a, cau!e imunologice etc.0. Prin laparoscopie, se prelevea!a ovocitul
de la femeie. 4vulatia poate fi stimulata prin tratament hormonal. Sperma se
otine fie direct de la arat, fie, in foarte multe ca!uri, de la ancile de sperma,
unde materialul seminal este congelat. Pe un teren de cultura, se provoaca
fecundarea ovulului de catre spermato!oi!i. 5igotul uman, adica prima celula
care se creea!a, va fi pastrat la -germinat-, pana in momentul in care se
transforma intr"o minge de celule ingramadite, cunoscuta in termeni medicali ca
lastocist. Dupa 36"16 de ore, emrionul se divide in &"7"%6 celule s.a.m.d. si,
intr"un asemenea moment, lastocistul poate fi transferat in uter, cu sanse de
supravietuire. Cu cat creste mai mult in eprueta, cu atat sansele de implantare
cresc. Primul copil conceput in eprueta s"a nascut la #1 iulie %897, la 4ld :am
;eneral :ospital din Manchester. Dupa nasterea Louisei ,ro<n, sute de mii de
copii au fost creati pe aceasta cale. In Marea ,ritanie, unul din 7$ de copii
nascuti, in %889, era re!ultatul unui tratament de fertili!are in vitro. In
Danemarca, aceasta rata este mult mai mare, % la 37, adica #,62.
Aplicarea tehnicilor de fertili!are in vitro ridica o intreaga gama de
proleme, de la cele care tin de stiinta iologica aplicata, pana la cele de natura
&
etica, sociologica sau de drept. Incepand cu prelevarea ovulului matur si pana la
nastere, o mare parte din emrionii creati in acest scop se pierde in diferite stadii
ale evolutiei lor dificile. De fapt, am putea conchide ca marea ma(oritate a
fiintelor umane, create prin metoda 'I=, mor inainte de nastere.
1. 3. Fecundarea intraspecifica
Aceasta tehnica, ce depaseste orice limita a conditiei umane, presupune
fecundarea hirida intre gameti de animal, dar si intre gameti umani si cei
animali. Se urmareste implantarea emrionilor unui animal in uterul altuia dintr"
o alta specie. Sunt cunoscute de(a e.perimentele si cu participarea omului, ca in
ca!ul fecundarii femelei de cimpan!eu cu sperma umana. Printr"un asemenea act
manipulatoriu, se pot otine fie organe pentru transplant, fie fiinte -suumane-,
care pot fi utili!ate in alte e.perimente stiintifice. In felul acesta, este evitata
legislatia restrictiva, care, in asemenea ca!uri, priveste doar persoanele umane.
Sunt speculate golurile din sistemele (uridice ca in ca!ul >omaniei , cale ce
permite trecerea usoara peste granitele demnitatii umane.
1.4. Legi, mentalitati privind experimentul pe emrion
+oile iotehnologii, in pofida multor succese evidente in domeniul
medicinii, pregatesc terenul pentru instaurarea unei culturi in favoarea mortii,
fapt care se evidentia!a prin numeroasele modificari aduse vietii umane, prin
tehnicile 'I=, motivatii ce conduc la interventii pe emrionii umani, care sunt
va!uti mai mult ca oiecte necesare cercetarii. 4rgani!atiile pro"vita sustin ca
peste tot in lume se fac cercetari pe organismele emrionilor sau fetilor avortati.
Marea ma(oritate a emrionilor, care sunt folositi in cercetare, au fost nascuti in
laoratoarele de procreare asistata cu scopul declarat de a fi utili!ati in
tratamentul fertilitatii.
1
Interventiile asupra emrionilor umani urmaresc si eliminarea sau
reducerea unor defecte sau malformatii. Motivatiile, pentru a (ustifica
dimensiunea umana a terapiei, ar treui sa fie asociate cu statutul de persoana
umana al emrionului, statut echivalent cu cel al adultului. Inca de la inceputul
lor, cercetarile facute in aceste conditii, vi!and e.clusiv criterii terapeutice, au
starnit numeroase discutii, chiar in sanul comunitatii medicale. Asociatia
Medicala Mondiala /:elsin?i, 3$ octomrie %8730 sustine ca aceste metode ar
treui sa urmareasca doar promovarea -omului fara sa"i ameninte integritatea-.
Punctul de vedere al lumii medicale se suprapune cu cel al traditiei crestine. Unii
cercetatori au atacat insa acest principiu fundamental al eticii medicale. Peter
,raude, director al Unitatii de 'ertili!are de la >ose Maternit@ :ospital din
Camridge, considera caA -Acordul :elsin?i a fost elaorat cu mult inainte sa
inceapa cercetarea emrionului, iar gandirea intre timp a evoluat.- In Marea
,ritanie, de altfel, discutiile pe marginea temei cercetarii pe emrioni au evoluat
mult. Po!itii diverse au fost e.primate la nivelul intregii societati, mai ales in
perioada introduceri Legii fertili!arii si emriologiei umane /%88$0. Marea
,ritanie de altfel este singura tara care are o institutie investita cu competente in
acest domeniu, Autoritatea pentru 'ertili!are si )mriologie Umana.
6

Capitolul 2. !tica
+umeroase conflicte etice au aparut ca re!ultat al de!voltarii medicinei
reproductive. Cele mai multe pun in discutie dreptul indivi!ilor de a controla nu
numai propriul corp, dar si destinul emrionilor re!ultati din celulele lor se.uale.
In practica medicala /plecand mai ales de la tratamentul infertilitatii de cuplu0 s"
au impus noi termeni, cum ar fi reproducerea asistata medical, procreerea
asistata medical, procreerea fara raport sexual.
Dintotdeauna mamele au conceput si au asteptat cu emotie nasterea
copilului. Asta!i mamele doresc sa aia certitudinea unui copil sanatos.
Disocierea se.ualitatii de procreere a deschis in iologia umana o adevarata
cutie a Pandorei. BacCues Monod scriaA -Pentru a face un copil treuie sa e.iste
trei elementeA o femeie, sperma si mediul-. >ealitatea %"a depasit. Se poate
a(unge la 6 parinti /daca e.ista si mama purtatoare0, ceea ce pune dreptul civil in
situatii insoluile fara a mai discuta prolema riscului de malformatii
congenitale induse prin manipularile oului. Dar prolema cea mai controversata
o ridica soarta emrionilor e.cedentari produsi prin fecundare in vitro si
reimplantati.
(re#uie ei distrusi) tre#uie conservati si in ce scop*
+ot fi ei utilizati in industria cosmetica sau acest lucru constituie o grava
incalcare a principiilor dreptului natural*
+ot dispune de ei genitorii naturali sau au drepturile unei fiinte umane*
*ermenul de procreatie a aparut dupa %871, ca re!ultat al aplicarii noilor
tehnici de reproducere umana asistata si al aparitiei unor noi notiuniA donatori
9
de gameti, anci de gameti, donatori de emrioni, maternitate de
sustitutie, mama purtatoare etc.
)timologic, acest termen ingloea!a toate modalitatile si conditiile de
aplicare a acestor noi tehnici. Aparitia conceptului sugerea!a o preocupare
pentru o de!atere privind aspectele etice ale noilor metode de reproducere
umana, vointa de a pune aceste activitati su un control etic si mai putin
su un control stiintific sau medical.
Din acest punct de vedere, de!aterea comporta doua aspecte esentialeA
" ,titudinea ce treuie luata fata de posiilitatea de a introduce in mod delierat
in structura familiala a unui material genetic strain, in afara regulilor unanim
acceptate de societate. Aceasta tine in mod direct de evolutia conceptului de
familieA de la familia genealogica la familia sociologica. Aparitia conceptului de
familie genetica ulversea!a o intreaga cultura si de aceea evaluarea si
progno!area consecintelor se impune. Aceasta tema este in realitate o prolema
foarte veche, legata de cliva(ul dintre filiatia iologica si parentalitatea sociala,
cliva( pentru care antropologii si sociologii au descris multiple modalitati
adaptative, functie de conte.te sociale diverse.
" -tatutul em#rionului uman si implicatiile sociale ale manipularilor la care
acesta poate fi supus.
+oile tehnologii reproductive, in afara metodelor stiintifice, au impus si o
noua terminologie, care are definit continutul dar care nu si"a re!olvat
conflictele etice interne. Intre notiunile noi, introduse si acceptate, cele mai
de!atute sunt maternitatea de su#stitutie) #ancile /de sperma, de ovule, de
emrioni0, drepturile em#rionilor etc. In rare ca!uri, solutiile au fost univoce.
Implicarea medicului consta in sfatuirea femeii si a sotului ei, selectia donorilor,
reali!area noilor tehnologii reproductive. )l poate face singur toate acestea dar,
in unele centre, el va face parte din tr"o echipa care include si alti specialisti.
Inainte de procreerea asitata medical, treuie stailit daca nu e.ista ariere si
daca e.ista certitudinea indicatiei terapeutice.
7
2. 1. Consimtamantul
In toate situatiile, medicul treuie sa aia consimtamantul participantilor.
Prolema este daca acesta treuie sa fie dat veral sau scris. Daca acordul scris
nu este cerut de lege, psihologic este preferat consimtamantul oral. *otusi, daca
e.ista un acord scris, este mai usor de stailit faptul ca informarea a fost facuta.
Pentru a e.ista notiunea de consimtamant informat /in cunostinta de cau!a0
sunt cateva puncte care treuie sa fie pre!entate de catre medic pacientilor. )l
treuie sa indice sansele de a avea un copil pe cale naturala. Daca e.ista riscul
unei oli ereditare transmisiila, cuplul treuieatentionat ca poate avea un copil
cu aceasta oala.
Daca oala este determinata de o gena dominanta, riscurile de transmitere
sunt de 1$2. Cuplului treuie sa i se pre!inte variantele inseminarii artificiale,
adoptiei, fertili!arii in vitro etc.
"iscurile care deriva dintr"o sarcina otinuta prin inseminare artificiala
sunt aceleasi ca la orice sarcina. Pot apare si riscuri noi datorita testelor prin care
trec donorii. Sarcina nu poate fi garantata si rata de succes varia!a considerail.
In final, medicul ar treui sa spuna ceva si despre donor, mai ales despre testarile
prin care acesta a trecut in prealail. )l treuie sa fie pregatit sa raspunda si la
astfel de intreari pe care ar putea sa le puna cuplurile ce apelea!a la noile
tehnologii reproductive.
2. 2. "ecrutarea si selectionarea donorilor
>esponsailitatea ma(ora a medicului este selectia donorilor de sperma
pentru inseminare artificiala.
In pre!ent, ma(oritatea donorilor provin dintre studentii la medicina,
medicii re!identi sau sotii pacientelor ce se pre!inta in serviciile de ostetrica.
8
Unii prefera ca donori pe cei care si"au demonstrat nu numai fertilitatea, dar si
ailitatea de a face copii. Selectand posiilii donori, doctorul se va asigura ca ei
sunt sanatosi si ca sperma lor este de una calitate. )l va verifica istoricul
medical al donorului si al familiei acestuia, incercand in acelasi timp sa aleaga
donatorul cu caracterele fi!ice apropiate de cele ale sotului. In acest scop, unii
autori recomanda folosirea de sperma de la fratele sotului, cand acesta e.ista.
#osep$ Fletc$er a afirmat ca medicii nu ar treui sa accepte sugestia ca
fratele sotului sa fie folosit ca donator /in intentia de a pastra anumite caractere
si -linia sanguina- a familiei0 fara ca sotia sa stie, aceasta fiind o violare a
confidentei maritale. Acest punct de vedere a fost insusit de Comitetele de
,ioetica.
+u este preci!at cat de mult ar treui sa fie testati donorii pentru a
e.clude pe cei cu oli genetice. Minimul necesar de testari treuie sa includa
grupa de sange, >hul, anali!a cromo!omiala /care sa e.cluda o translocatie0.
Anali!a moleculara, practicata inca selectiv din considerente economice, poate
e.clude anumite oli monogenice cu transmitere autosomala sau legata de
cromosomul D.

In pre!ent, nu s"a identificat inca standardul practic in screeningul
donorilor de sperma si se pare ca acesta depinde si de factori nemedicali, cum
ar fi disponiilitatea procedurilor de diagnostic sau rapiditatea efectuarii tria(ului
%$
datorita nevoii imediate de sperma pentru inseminare artificiala. )ste important
ca medicul sa faca toate aceste teste si cercetari pentru a se asigura ca nici o
actiune legala nu va apare ca re!ultat al inseminarii artificiale. Cand un copil
nascut dupa inseminare artificiala are unele handicapuri mentaleEfi!ice, e.ista
posiilitatea ca ele sa fie transmise de la donor. Medicul treuie sa e.cluda acest
donor in viitor. In acelasi timp, putem spune ca, in aceasta situatie, nu se poate
vori intotdeauna de negli(enta medicului, ci si de oli neevidentiate de testarile
facute donorului sau de oli aparute in timpul sarcinii, care nu au putut fi evitate.
In scopul mentinerii anonimatului donorilor, e.ista tendinta nefericita de a
distruge dosarele acestora. *ot in acest scop se practica uneori utili!area unui
amestec de sperma, provenind de la mai multi donori. *oate aceste metode sunt
insa in detrimentul copilului.
2. 3. Confidentialitatea
4 prolema importanta legata de implicarea medicului in inseminarea
artificiala este confidentialitatea. Codul etic al medicului cere acestuia, ca regula
generala, sa nu de!valuie nimic din ceea ce a aflat despreEde la pacientii sai in
cursul relatiei profesionale. Medicul este oligat sa nu divulge nici identitatea
donorului pacientei sale si nici invers. In conditii e.ceptionale, triunalul ii
poate cere sa de!valuie astfel de informatii.
2. 4. !tica te$nologiilor reproductive
De!aterea este la nivel filo!ofic, social si mai putin o de!atere
medicala. Din punct de vedere al societatii, miscarile feministe au sustinut mult
timp ca dominatia aratului asupra reproducerii feminine a fost cruciala pentru
opresiunea femeii de catre arat.
%%
!in perspectiva feminista) #ar#atii) invidiosi pe si amenintati de puterea
reproductiva a femeii) si.au folosit hegemonia in medicina si legislatie pentru a
defini reproducerea in termeni de defect #iologic) #oala sau invaliditate)
necesitand tratament medical si reglementare legala. ,ceasta reprezentare a
reproducerii este oferita femeii ca fiind singurul mod de a.i asigura o viata
reproductiva sigura si satisfacatoare) alternativele fiind descrise ca periculoase
si neanticipa#ile. In acest mod) #ar#atii isi pot asigura puterea si statutul social
controland mi/loacele si resursele prin care este creata generatia viitoare si
reducand rolul reproductiv al femeii la o su#ordonare domestica si se0uala si
considerand ca independenta economica si puterea politica sunt nenaturale si
nefeminine. !aca o femeie poate fi convinsa ca nu este posi#il sa hotarasca
singura cand) cu cine si in ce circumstante va avea copii) autonomia ei
reproductiva poate fi su#minata prin hotarari sindicale si legale patriarhale) al
caror interes este consolidarea puterii si autoritatii masculine.
Multe miscari feministe au criticat noile te$nologii reproductive,
acu!andu"le ca sunt suversive, deoarece transforma e.perimentele periculoase
fi!ic si traumati!ante psihic care se fac pe corpul unei femei, in singura si cea
mai una speranta de a vindeca infertilitatea si de a elimina olile ereditare. Se
sustine ca practicantii acestor proceduri deseori suestimea!a sau ignora
adevaratele costuri, riscuri, rate de succes si alternative ale acestor noi tehnici, in
graa de a"si staili propriile domenii si de a"si asigura un numar mare de
suiecti pentru cercetare. 'ara indoiala, natura mecanica a tehnologiilor noi
dezumanizeaza femeile, instrainandu"le de propriul corp si reducand femeia la
ideea de purtatoare de uter sau purtatoare de ovule, pentru a creste prestigiul
profesional si puterea politica a medicilor care preiau controlul nasterilor pentru
a avea control social. De cele mai multe ori femeile sarace sau de culoare nu vor
primi tratament pentru infertilitate sau vor fi e.ploatate ca mame surogat /mame
purtatoare0 pentru ovule fertili!ate apartinand unor parinti ali si sanatosi.
Astfel, o femeie chiar cand va intelege riscurile fertili!arii in vitro, ea va suporta
%#
presiunile medicale, sociale, psihologice si economice pentru a naste un copil.
Cei care accepta folosirea noilor tehnologii reproductive sunt de acord ca e.ista
riscuri, dezinformari si auzuri, care insa pot fi remediate prin vointa,
consiliere, responsailitate sociala a practicienilor si supraveghere a cercetarilor
asupra reproducerii. Sfatul poate a(uta femeile sa"si motive!e si sa"si intareasca
dorinta de a avea un copilF medicii pot informa pacientele in legatura cu
succesele sau esecurile stiintei reproductiveF organi!atii civice pot urmari
procedurile, aparand femeia de e.ploatari comerciale periculoase. Conturarea
eticii reproductive necesita negocierea tensiunilor din de!aterile pe tema
noilor tehnologii reproductive. *eoriile etice traditionale ar putea gasi multi
sustinatori. #uramantul lui %ipocrate este promisiunea profesionala pe care
medicul o face pentru a asigura sanatatea si unastarea pacientilor sai, aceasta
fiind o prioritate medicala.
Cerintele morale pe care le implica un astfel de /uramant se refera la 1datoria
etica1. Immanuel 2ant sta#ileste standardul acestei etici) sustinand autonomia
si impartialitatea principiilor morale universale) al caror adevar deriva din
dorinta de a actiona su# impulsul datoriei morale.
Din acest punct de vedere, consideratiile asupra unui ine social sau
personal al medicului sunt irelevante pentru determinarea unei actiuni corecte. 4
actiune corecta presupune, printre altele, infranarea violentei, au!ului,
e.ploatarii sau intimidarii altora.
Etica kantiana a datoriei condamna dezinformarea femeii)
comercializarea uterului sau ovulelor sau chiar a em#rionilor sai3 in acelasi
%3
timp interzice discriminarile facute pentru femei necasatorite) sarace sau de
anumita rasa sau etnie) de vreme ce toate femeile ar tre#ui teoretic considerate
persoane li#ere si egale dupa legea morala.
*otusi, de!interesul si impartialitatea cerute de aceasta etica recomanda ca
medicul sa ramana detasat emotional de pacientul sau.
4are un medic ar putea sa.si trateze pacientii cu respect numai daca ramane
distant de e0perienta prin care acestia trec*
&tressul indus de posiilele riscuri poate fi redus daca practicianul
considera ca aceste riscuri sunt minime sau ca rata de succes este suficient de
mare pentru a (ustifica riscurile pe care acestea le implica. Semnificativ, si in
acord cu etica datoriei, este ca e.primarea acestor ingri(orari de catre pacienta
nu ar treui sa determine medicul sa revi!uiasca literatura de specialitate si sa
a(unga la alta parere, de vreme ce, din punctul sau de vedere, procedand asa cum
a hotarat initial, nu greseste. Medicul va staili, in toate ca!urile, necesitatea
asistentei psihologice sau a investigatiilor suplimentare, dar ca agent moral
autonom si de!interesat el nu treuie sa cree!e tipul de parteneriat care
presupune sensiilitate si implicarea in alegerea pacientei. Clinicienii pot fi
perfect (ustificati din punct de vedere moral cand iau propriile deci!ii asupra
riscurilor, eneficiilor si sanselor de succes ale fertili!arii in vitro, de vreme ce
nimic din etica datoriei morale nu ii oliga sa foloseasca mai mult decat (udecata
lor rationala.
In teoria utilitara, se insista asupra necesitatilor pe care agentii morali isi
a!ea!a deci!iile, dincolo de datoria morala.
,ceasta teorie promoveaza actiunile care asigura #inele social si
#unastarea fizica si psihica a celor implicati3 ea cere practicienilor sa
depaseaca principiile datoriei morale pentru a promova multumirea fiecarei
paciente. ,utoritatea medicala si elitismul moral al eticii 5antiene a datoriei ar
putea sa dispara odata cu cererile utilitare carora clinicienii le ofera
credi#ilitate. Clinicienii ar fi astfel motivati sa inteleaga pacientii si sa le
%&
impartaseasca riscurile si #eneficiile procedurilor) intuind mai corect
ingri/orarile sau #ucuriile fiecarei paciente in orice etapa a fertilizarii in vitro.
!tica utilitatii prevede ca medicul sa ia in considerare opiniile pacientei
si sa ii e.plice eneficiile pe termen lungEscurt ale fertili!arii in vitro, sa
compare calculele utilitare ale pacientei cu ale lui. Multi sustin ca acest tip de
legatura, mai apropiata, intre practician si femeie, ii favori!ea!a pe amandoi.
*otusi, nici actul, nici regula utilitarista nu cer empatie daca nu ma.imi!ea!a
utilitatea socialaF si nu este clar din orice perspectiva, cine determina e.act daca
si cum empatia este implicata in inele social al pacientului. Daca medicul simte
ca linistea pacientei ar fi afectata atunci cand afla despre rata redusa a
succesului, costurile reale si eneficiile controversate si asociate cu riscurile
fertili!arii in vitro, nu e.ista un stimulent utilitar care sa determine de!valuirea
acestor lucruri. -Ceea ce nu stie nu o va rani- " urmand acest principiu, dand
speranta unei femei disperate, infertile si dand prestigiu clinicii, medicul face
ceea ce crede ca este cel mai ine pentru toti cei implicati.
In #uramantul lui %ipocrate, fericirea umana este legata de virtutile
umane. Un clinician guvernat de etica virtutii isi foloseste constiinta, (udecata
si sufletul pentru a asigura unastarea pacientului. !tica virtutii militea!a
impotriva indiferentei clinicianului si promovea!a tipul de parteneriat dintre
clinician si pacient care asigura inele lor reciproc. Mai mult, virtutile sunt
instilate in constiinta clinicianului, astfel incat actiunile lui corecte sunt
%1
re!ultatul oisnuintei si nu al aprecierii propriei valori, a unor reguli de utilitate
sociala sau a datoriei morale.
Medicul treuie sa puna in discutie e.perienta reproductiva a femeii
pentru a afla ce gandeste ea in legatura cu prolemele reproductive in general si
fertili!area in vitro in special, precum si motivul pentru care ea a ales fertili!area
in vitro. Discutiile preliminarii vor include o evaluare a tuturor prolemelor pe
care le implica fertili!area in vitroA timp, ani, efort fi!ic, emotii, prolema unei
eventuale donatoare de ovuleEmame surogat. Clinicianul ar treui sa se
interese!ein ce masura aceste proceduri sau urmarile lor vor afecta viata
pacientei sau a familiei sale.
Asemenea evaluari ar treui sa cuprinda o descriere amanuntita a tuturor
etapelor ce vor fi parcurse. Mai mult, ghidati de aceasta etica, clinicienii
fertili!arii in vitro ar acorda acelas timp si aceeasi importanta si femeilor sarace,
de culoare, cu handicapuri sau lesienelor care doresc sa fie mame, fara a le
oliga sa se supuna unor norme stricte ale elitismului moral.
)ticienii au trecut la anali!a altor proleme legate de noile tehnici
reproductive. Discutii aprinse s"au declansat in 1''( cand, din intamplare, s"a
descoperit ca tratamentele pentru infertilitate pot fi aplicate si in ca!ul femeilor
aflate in postmenopauza. 4 femeie de 63 de ani s"a adresat unei clinici
reproductive din California si, ca urmare a tratamentului urmat, a dat nastere
unui copil.
)ticienii se intreaa daca menopauza nu ar tre#ui sa fie o 1#ariera1 in calea
aplicarii acestor tratamenteF unii au argumentat ca o sarcina la o varsta inaintata
ridica proleme morale de vreme ce mama /sau parintii0 nu va trai /de cele mai
multe ori0 pentru a putea asigura stailitatea emotionala si materiala necesara
unui copil si mai apoi unui adolescent. Au e.istat voci care au contra!is aceasta
vi!iune si au afirmat ca nu ar treui sa e.iste ariere de varsta in aceste situatii.
Asa cum am amintit, procesul fertilizarii in vitro necesita suprastimularea
ovarelor femeii pentru otinerea unui numar mai mare de ovule, pentru a creste
%6
proailitatea fertili!arii. Aceasta 1supraovulatie1 aduce frecvent dileme morale.
*reuie sa facem fata mai multor proleme si sa raspundem la mai multe
intreariA
. Care sunt efectele secundare ale hiperstimularii ovariene*
. Ce sa facem cu ovulele fertilizate in vitro*
. !aca toate ovulele rezultate vor fi fertilizate) va rezulta un numar mare de
em#rioni) mai mare decat necesarul pentru implantare. In acest caz) cati
em#rioni vor fi alesi pentru implantare si cum se va face aceasta alegere*
Pentru a creste rata succesului fertili!arii in vitro, medicii vor implanta
mai multi emrioni in uterul femeii. +u toti emrionii implantati re!ista, dar
oricum tratamentul duce la sarcini multifetale. 4 sarcina multifetala creea!a un
pericol fi!ic, atat pentru mama cat si pentru feti. +umarul prea mare de emrioni
determina frecvent nastere prematura, punand copiii in pericol fizic si psi$ic.
"einer )umm, medic la -pitalul de o#stetrica si ginecologie din
!oncaster, staileste o limita de ma.im trei emrioni transferati in uterul unei
femei de mai putin de 31 de ani si patru emrioni pentru o femeie trecuta de 31
de ani. *otusi, medicii stailesc singuri acest lucru pentru a"si asigura succesul,
chiar cu pretul unor sarcini multifetale.
Medicii prefera otinerea unor sarcini multifetale din care ulterior pot
selecta %, # sau 3 emrioni sanatosi, care isi vor continua de!voltarea, restul
fiind supusi reductiei emrionare. Dar reductia emrionara este catalogata drept
avort si intra in conflict cu principiile morale si ale isericii.
!aca numai cativa em#rioni vor fi implantati) atunci ce se face cu
1e0cesul1 de em#rioni) adica cu cei neimplantati*
>aspunsul la aceasta intreare si la multe altele legate de aceasta prolema etica
si legala vom incerca sa"l gasim in capitolul -Drepturile emrionilor-.
*rt$ur Caplan, director al Centrului de ,ioetica al Universitatii
Penns@lvania, afirmaA 1,cest domeniu necesita reglementari si control. !aca te
%9
hotarasti sa ai copii) apeland la noile tehnologii reproductive) tre#uie sa fii
sigur ca faci totul in interesul copilului si al tau.1
Proleme si contradictii etice vor e.ista intotdeauna, legate de aceste noi
tehnologii reproductive. Specialistii, eticienii, repre!entantii feministilor si ai
isericii treuie insa sa a(unga la o intelegere pentru a asigura stailitatea
necesara si pentru a oferi femeii ucuria maternitatii iologice, atunci cand
aceste tehnologii repre!inta unica ei sansa.
Fecundarea in vitro ridica si proleme ce se refera in special la sarcinile
multiple si la congelarea emrionilor, donarea de ovocite, donarea de emrioni
etc.
+rima prolema se refera la sarcinile multiple. Se recomanda transferul
a #"3 emrioni, re!ultatul final repre!entindu"l otinerea unei sarcini in cca 3$2
din ca!uriF transferul a mai multor emrioni, in vederea cresterii ratei de succes,
favori!ea!a automat de!voltarea sarcinilor multipleF in ultimii ani, riscul de
sarcina multipla a fost diminuat prin renuntarea la tehnicile de ;I'* /;amete
Intrafallopian *ransfer0 si 5I'* /5@gote Intrafallopian *ransfer0 in favoarea
'I=ICSI /In =itro 'ertili!ation " Intrac@toplasmatic Sperm In(ection0.
* doua prolema ce se pune este congelarea emrionilor
supranumerari. )a va fi tratata in corelare cu drepturile emrionilor.
Donarea de sperma poate sa e.iste si in ca!ul procreatiei fara tata. )ste
vora despre femeile celiatare sau cuplurile de lesiene. De!aterile ce au loc
in aceste situatii pornesc de la doi poli opusiA pe de o parte, ideea de a garanta
copilului echilirul psihoafectiv ce implica pre!enta a doi parinti " mama si tatal
" iar pe de alta parte aceea 1de a elimina limitele in vointa femeii de a procreea
si a fonda tipul de familie pe care l.a ales cu toata li#ertatea si
responsa#ilitatea1 .
%7
2. ,. -onarea de ovocite
La prima vedere, pare sa pre!inte aceleasi aspecte ca si donarea de
spermaA gratuitatea, anonimatul, donarea de la un cuplu fertil, cu copii pentru un
cuplu infertil ce doresc copii etc. Situatiile nu sunt insa similare.
In primul rand, otinerea de ovocite este mult mai dificila, presupune un
tratament de inducere si monitori!are destul de greu de suportat, implica un act
chirurgical etc.
+e de alta parte, semnificatia de 1donor1 nu e aceasi pentru ca, in acest
ca!, este vora despre donarea de la o femeie altei femei si nu de la un arat la
o femeieF paternitatea in donarea de sperma este destul de fragila pe cand
maternitatea in donarea de ovocite este certa din punct de vedere iologic
/femeia fiind cea care duce sarcina si naste0, donoarea fiind deci doar mama
genetica. Aspectele privind anonimatul si pastrarea secretului sunt relativ
aceleasi.
2. .. -onarea de emrion
+u repre!inta nici pe departe o suma a prolemelor ridicate de donarea de
sperma si ovocit, ci este un fel de adoptie anticipata care ar putea evita
distrugerea emrionilor supranumerari. Pentru partenerii cuplului donor situatia
este e.trem de delicata, emrionii donati fiind de fapt 1frati si surori
potentiali1 ai proprilor copii. In acest ca!, comisiile etice se gasesc in fata unor
proleme si implicatii mult mai largi, mult mai comple.e, iar luarea deci!iilor
este mult mai grea si mai indelungata. In numeroase tari, este inter!isa donarea
de emrioni tocmai pentru a preintampina aceste proleme. Din fericire, ca!urile
de dula sterilitate sau sterilitate la un partener plus maladiegenetica grava la
celalalt sunt destul de rare /indicatii putine dar ine definite0.
%8
2. (. /aternitatea de sustitutie
Maternitatea de sustitutie consta in acceptul unei femei de a purta o
sarcina /implantarea unui emrion0 la cererea unui cuplu steril, in cele mai multe
ca!uri contra cost, si in anga(amentul acesteia de a ceda neconditionat, dupa
nastere, nou"nascutul cuplului cu care a incheiat contractul.
&inonime0 femeie"purtatoare, mama"purtatoare, maternitate pentru altii,
con"tract de sarcina, sarcina pentru altul, mama"surogat.
Circumstantele in care maternitatea de sustitutie este indicata se
limitea!a la un numar restrans de ca!uriA
" Sterilitatea de cuplu in care sotia pre!inta o malformatie uterina ce face
imposiila pastrarea sarciniiF
" 'emeia din cuplu urmea!a un tratament ce pune in pericol de!voltarea
emrionului si a fatuluiF
" Sarcina pune in pericol viata siEsau sanatatea femeii.
1&ama purtatoare1 a e0istat din cele mai vechi timpuri.
Este adevarat ca fecundarea se facea pe cale naturala . prin adulter
acceptat.-arah . sotia lui ,#raham a apelat la servitoarea ,gar si astfel s.a
nascut un fiu . Israel. In Roma antica e0ista ventrum locare6 un #ar#at cu o
sotie fertila o putea ceda temporar unui #ar#at cu sotie sterila) iar copilul era
recunoscut in familia celui din urma. 7a tri#urile din ,frica si din +acificul de
-ud) aceasta forma de filiatie se practica si in prezent.
+ro#lemele etice si legale ridicate de maternitatea de su#stitutie ar putea fi
astfel sinteti!ateA
" 'iliatia copilului /nou nascutului0
" +atura (uridica a contractului femeii cu familia /cuplul0 steril
" Contractul incalca sau nu principiul necomerciali!arii corpului uman
#$
2. 1. Filiatia copilului
In ca!ul maternitatii de sustitutie, asistam la o disociere clara intre
graviditate si maternitate si la o adoptie antenastere. Daca, atunci cand atat
ovulul cat si spermato!oi!ii provin de la memrii cuplului steril, echivalarea din
punct de vedere social si legal cu adoptia sau chiar cu filiatia iologica poate fi
acceptata, in alte ca!uri situatia copilului se complica.
2vulul poate proveni de la o alta femeie sau chiar de la mama purtatoare.
+entru a se accepta adoptia nu este necesar consimtamantul mamei*
Care este mama*
Daca maternitatea este dovedita de actul nasterii, nou nascutul este a#
initio fiul mamei purtatoare. Pentru a fi 1livrat1 cuplului care l"a comandat este
necesar /in afara contractului0 consimtamantul acesteia.
Putem asista insa si la o disociere intre paternitatea iologica si cea sociologica,
atunci cand se practica inseminarea artificiala /sau fertili!area in vitro0 cu donor
anonim. Situatia poate deveni mai comple.a daca mama purtatoare este
casatorita si sotul are la nasterea copilului pretentii de paternitate.
Se poate a(unge ca . parinti sa"si dispute un copil iar fiecare sa aia
argumente etice, psihologice si legale prin care sa"si (ustifice paternitatea.
>amane ca sa elucidam care paternitateEmaternitate treuie acceptataA cea
genetica, cea legala si sociologica sau cea intentionala.
#%
Capitolul 3. -repturile emrionului
In cursul procesului fertili!arii in vitro in care toate ovulele fertili!ate vor
fi implantate in uterul mamei, prolema protectiei emrionilor se refera numai
la perioada scurta in care emrionul se gaseste in vitro. Protectia devine un
oiectiv mult mai important pentru emrionii care nu sunt implantati ci pastrati
pentru cercetari sau implantari ulterioare. Mai mult 1pre.em#rionul1 a fost de(a
definit.
Prin 1pre.em#rion1 se desemnea!a etapele de de!voltare a emrionului
uman in primele %& !ile. Aceasta denumire incearca sa (ustifice din punct de
vedere etic si legal e.perimentele pe emrionul uman mai mic de %& !ile.
Raportul European -cience Foundation din 1'1, utili!ea!a pentru prima data
acest termen, dupa ce Comisia 3arnac4 /%87&0 in Raportul asupra noilor
tehnologii de procreatie a refu!at sa defineasca statutul emrionului uman.
Pentru a (ustifica distinctia intre emrion si pre emrion European
-cience Foundation a sustinut ca e.ista diferente esentiale intre acestia si ca
acestea pot fi anali!ate pe a!a a trei criteriiA
" posiilitatea de a suferi /perceptia sinelui0F tuul neural se formea!a in (urul
celei de a 3#"a !ile dupa fecundareF linia primitiva apare in a %3"%& !iF linia
primitiva inaugurea!a o oarecare sensiilitate individualaF
" individualitatea caracteristica fiintei umaneF pana la %& !ile emrionul este
divi!iil, putand da nastere gemenilor mono!igotiF
" dependenta de corpul mameiF preemrionul incepe nidatia in uter in !iua a
69"a si o incheie in a %&"a !i.
)ste de mentionat ca European &edicine Research Council /%8760 si
,merican Fertilit8 -ociet8/%8760 au retinut termenul de pre.em#rion, in timp ce
##
Consilul Europei prin C,9:I /Comite adhoc dGe.perts sur la ioethiCue0 1;;"
prefera doar termenul de em#rion pentru toate stadiile de de!voltare a !igotului.
!mrionul uman nu este numai e.presia genetica completa a fiintei
umane, dar si un puternic simol al regenerarii umane. Astfel, putem sa"l
apreciem si sa"i oferim recunostere legala, chiar daca noi nu recunoastem legal
nici ovulul, nici spermato!oidul. Pe de alta parte, recunoastem si acceptam o
pierdere semnificativa de emrioni si nu facem eforturi pentru a"i recupera.
Care este destinul em#rionilor supranumerari rezultati prin fertilizare in vitro*
Se ofera & solutiiA
" crioprezervarea care poate oferi emrioni acelorasi parinti in ca!ul esecurilor
procedurilor de fertili!are in vitro sau, dupa o anumita perioada de la prima
sarcina, cand parintii isi mai doresc alti copiiF acest lucru se face numai cu
consimtamantul amilor parintiF
" donarea emrionilor unui alt cuplu sterilF
" folosirea in cercetarea stiintificaF
" distrugerea acestor emrioni.
5ancile de emrioni sunt infrastructuri tehnice si administrative ce
permit pastrarea emrionilor umani congelati pe durate variaile de timp.
+roductia de emrioni supranumerari este de facto la originea
criopre!ervatiei de emrioni si pune prolema statutului lor.
#3
)mrionul uman este considerat ca o 1persoana umana potentiala1 F
congelarea poate fi (ustificata prin indeplinirea unui proiect procreativ actual si
efectiv al cuplului, cu evitarea unor noi recoltari. Durata criopre!ervarii este
destul de greu de stailit. Se tine cont de aparitia sarcinii si de mentinerea
acesteia dupa transferul proaspat, de natura sarcinii /cresterea unui prematur, a
unor duleti sau tripleti fiind mai dificila decat a unui copil unic, nascut la
termen0, de varsta parintilorF criopre!ervarea nu se poate intinde pana se a(unge
la diferenta de o generatie intre copii care in fapt sunt gemeni. Durata este in
general de 1 ani, fara a fi insa stailita prin lege. )mrionii se pot pastra in
ancile de emrioni.

:ancile de em#rioni sunt infrastructuri tehnice si administrative ce permit
pastrarea em#rionilor umani congelati pe durate varia#ile de timp.
+astrarea em#rionilor umani a #eneficiat de o vasta e0perienta a
crio#iologiei acumulata pe em#rionii animalelor.
In 1983) s.a nascut pentru prima data in ,ustralia un copil o#tinut prin
plasarea intrauterina a unui em#rion decongelat.
Productia de emrioni supranumerari este de facto la originea
criopre!ervatiei de emrioni si pune prolema statutului lor. Utili!area acestor
emrioni impune o ierarhi!are a indicatiilorA utili!area in cuplul donator de
gameti, donarea emrionului unui cuplu steril, e.periment stiintific.
In practica medicala, functionarea unei anci de emrioni treuie sa se
supuna unui cod etic, in care treuie mentionat si consimtamantul si vointa
donatorului privind soarta emrionilor, atat timp cat aceasta vointa nu incalca
normele morale ale societatii sau ordinea pulica.
#&
Se de!ate intens soarta emrionilor fara proiect parenta. In ca!ul in
care proiectul cuplului este irea!ail sau aandonat, emrionii otinuti pot urma
trei cai A
" distrugerea acestoraF
" donarea de emrioni unor cupluri infertile, cu proleme particulareF
" donarea in vederea cercetarii.
Inaintea inceperii procedurilor, dupa informarea cuplului asupra etapelor
si procedurilor, se cere acestuia semnarea unui document in care se specifica
daca este sau nu de acord cu congelarea emrionilor si care va fi soarta acestora
in ca! ca nu pot fi folositi de catre cuplul respectiv .
4 alta prolema care apare este soarta emrionilor in caz de deces al
partenerului. In &tatele 6nite, este permis transferul emrionilor, in timp ce in
Franta numai e.ceptional, in ca! de deces rutal in timpul procedurilor de 'I=
/fata de insamantarea postmortem diferenta constituind"o faptul ca, in ca! de
'I=, procreereaEfecundarea a avut loc in timpul vietii partenerului0. Si in acest
ca! apar insa intreariA oare sotul ar fi acceptat, in continuare, transferul daca ar
fi ramas cu grad mare de handicap fi!ic dupa accident sau femeile insarcinate
ale caror soti mor in primele !ile dupa conceptie vor intrerupe sarcina automat H
In practica medicala, functionarea unei anci de emrioni treuie sa se supuna
unui cod etic, in care treuie mentionat si consimtamantul si vointa donatorului
privind soarta emrionilor, atat timp cat aceasta vointa nu incalca normele
morale ale societatii sau ordinea pulica.
+apa Ioan +aul al II7lea /#& mai %8860 facea apel la medici pentru
oprirea acestor practiciA
#1
1Fac apel la constiinta autoritatilor stiintifice ale lumii si in special la
constiinta medicilor) pentru ca producerea de em#rioni sa fie oprita) luand in
consideratie faptul ca nu este o solutie morala si legala pentru destinul miilor
de em#rioni inghetati care ar tre#ui prote/ati prin lege ca persoane umane.1
Cercetarea stiintifica in domeniul medical insa, ca si in alte domenii, nu
poate fi oprita. +ici iserica, nici repre!entantii unei organi!atii pentru protectia
drepturilor femeii sau ale emrionilor nu se vor putea opune e.plo!iei de
informatie care ne asaltea!a. >aspun!and la atacuri si critici vehemente,
cercetatorii isi motivea!a po!itia /cel mai ades fariseic0, spunand ca fac toate
acestea pentru oameni.
#6
Concluzii
Inseminarea artificiala repre!inta un suiect controversat in !iua de asta!i,
implicand numeroase proleme de etica. Pe masura ce stiinta evoluea!a, granita
dintre InormalJsi JanormalJ devine din ce in ce mai fina.
>amane insa o modalitate de satisfacere a dorintei de a avea un copil a
multor cupluri si nu numai. Din pacate se vor gasi ImetodeJ de IocolireJ a
principiilor, atat etice cat si legale, nemaivorind de atitudinea ,isericii fata de
acest suiect.
#9
5iliografie
%. *he American Bournal of ,ioethics, <<<.a(oonline.com
#. Center for ,ioethics and :uman Dignit@ " Stem Cell >esearch,
<<<.c#hd.org=resources=overvie<s=stemcell.html
#7