SUBIECTUL 1

Expertiza medico-legala psihiatrica: definitie si obiectie

!sihiatria forensica
"E#I$ITIE : medicina legala este o disciplina medicala care isi pune cunostiintele sale in slujba justitiei, ori
de cite ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sint necesare anumite precizari cu caracter medical.
%ctiitatea de medicin& legal&, parte integrant a asistenei medicale, const n efectuarea de expertize,
examinri, constatri, examene de laborator i alte lucrri medico-legale asupra persoanelor n via,
cadavrelor, produselor biologice i corpurilor delicte, n vederea stabilirii adevrului n cauzele privind
infraciunile contra vieii, integritii corporale i sntii persoanelor ori n alte situaii prevzute de lege,
precum i efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice i de cercetare a filiaiei.
Expertiza medico-legal& psihiatric& reprezint o activitate specific instituiei medico-legale, ce const n
investigarea strii psihice, oferind justiiei o prob tiinific n stabilirea responsabilit&'ii cu alte cuvinte,
rspunde la ntrebarea dac persoana respectiv a acionat sau nu cu discern&m(nt)
Activitatea de medicin legal este coordonat, sub raport tiinifc i metodologic, de
Ministerul Sntii i de Consiliul Superior de Medicin Legal, cu sediul la Institutul de
Medicin Legal Pro! "r! Mina Minovici# $ucureti! Ministerul Sntii i Ministerul
%ustiiei asigur controlul i evaluarea activitii de medicin legal! Institutul &aional de
Medicin Legal Mina Minovici# $ucureti 'unitate cu personalitate (uridic )n
subordinea Ministerului Sntii 'colaborea* cu Ministerul de %ustiie, Parc+etul
,eneral i cu Ministerul de Interne!
*biectiele expertizei medico-legale psihiatrice
!in toate situaiile n care trebuie solicitat expertiza medico-legal psihiatric, se contureaz rolul su
principal, respectiv acela de a furniza justiiei elemente medicale obiective:
%+ In "rept,l penal in baza c&rora instan'a de -,decat& s poat stabili responsabilitatea persoanei care a
comis o fapt prevzut i pedepsit de legea penal expertiza medico-legal psihiatric face aprecieri
asupra discernm"ntului#$
%.s stabileasc dac persoana examinat prezint sau nu tulburri psihice$
&.s exclud simularea sau disimularea$
'.s evidenieze care sunt trsturile personalitii subiectului i n ce msur pot explica acestea
impulsurile(actele antisociale$
).s aprecieze capacitatea psihic ansamblul de nsuiri psihice ce determin reuita(performana unei
activiti: inteligena, spontaneitatea, fluiditatea verbal etc.# i capacitatea de discernm"nt n momentul
examinrii i, n consecin, dac persoana respectiv poate fi anchetat i judecat.
*.s aprecieze capacitatea psihic i cea de discernm"nt n momentul sv"ririi faptei.+enionm c, pentru ca
prevederile art. ), -p. s poat fi aplicate, este necesar ca fptuitorul s se fi aflat n incapacitate psihic pe
toat durata sv"ririi faptei$ dac n aceast perioad de timp el i-a recptat capacitatea psihic dar a
continuat sv"rirea faptei, art. ), -p. devine inoperant
..s fac aprecieri prognostice asupra modului n care vor evolua tulburrile psihice decelate, cu alte
cuvinte s determine gradul de periculozitate social actual i de perspectiv.
/.s recomande msurile cele mai adecvate astfel nc"t s se poat realiza reintegrarea social a invididului.
01 In "rept,l Ciil - .n ederea stabilirii capacit&'ii psihice .n materie ciil&
- pentru stabilirea capacitii de exerciiu aptitudinea unei persoane de a-i exercita drepturile, de
a-i asuma obligaii i de a ncheia acte juridice#$
- 2entru punerea sub interdicie - 3nterdicia este o instituie juridic ce are drept scop ocrotirea
persoanei care nu are capacitatea psihic pstrat din cauza unor afeciuni psihice# pentru a se ngriji de
interesele sale$
- pentru stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile, in cazurile de revendicare a unor
despagubiri civile motivate prin accidente, boli, decese intraspitalicesti, tratamente medicale neadecvate, mal
practica medicala, rele tratamente in medii concentrationare, in cazurile de stabilire a infirmitatii psihice
tranzitorii sau permanente, in cazurile in care justitia cere precizari privind cauzalitatea medico-legala
psihiatrica sau responsabilitatea medicala etc.
C + In "rept,l #amiliei si /,ncii- pentr, stabilirea capacit&'ii psihice .n sit,a'iile pre&z,te de drept,l
familiei 0i drept,l m,ncii1
- pentru anularea sau desfacerea cstoriei c"nd unul dintre soi este reclamat ca fiind bolnav psihic$
%
- pentru ncredinarea copiilor minori unuia dintre soi.
- pentru stabilirea aptitudinilor necesare exercitrii anumitor funcii$
- pentru ncredinarea copiilor minori unuia dintre soi.
- pentru stabilirea aptitudinilor necesare exercitrii anumitor funcii$
- pentru stabilirea capacitii de conducere a autovehiculului pe drumurile publice
- pentru stabilirea capacitii de conducere a autovehiculului pe drumurile publice.
- pentru instituirea unor msuri de prevenie.
!sihiatra forensica mai este n,mita si psihiatrie -,diciara2
4oate stiintele care aduc elemente stiintifice justitiei se numesc stiinte forensice.
5ste o subspecialitate a psihiatriei in care expertiza clinica si stiintifica este aplicata in contextul legii,
cuprinzand problememe civile, criminale, corectionale si legislative, practicata in concordanta cu codul
deontologic si principiile etice ale psihiatriei.2.6 este limitata ca apicabilitate si este folosita doar in scop
juridic.7academia americana de psihiatrie
2ollach- 5xaminarea psihiatrica a pacientuluieste orientata catre problema legala a pacientului in care este
implicat si mai putin catre obiectivele terapeutice medicale.
5xpertiza psihiatrico-judiciara are valoare probatorie, de contol si protectie sociala, reprezentand un act de
asistenta medicala, demnitate stiintifica si de reala competenta.
8ceasta disciplina s-a impus ca o necesitate reala pentru apararea persoanei impotriva actelor indreptate contra
vietii

SUBIECTUL 3
Expertiza medico-legala psihiatrica2Cine o solicita4 cine o efect,eaza4 ,nde si care s,nt etapele de
desfas,rare a acesteia5
Expertiza medico-legal& psihiatric& se efect,eaz&:
-la solicitarea organelor competente din cadr,l /inister,l,i 6,sti'iei4 /inister,l,i !,blic, /inister,l,i
de Interne, printr-o adres(ordonan scris n care trebuie precizate obiectivele la care trebuie s rspund
comisia medico-legal$
- la solicitarea persoanei, numai pentru stabilirea capacitii psihice de ntocmire a actelor de dispoziie.
Expertiza medico-legal& psihiatric& se poate solicita n,mai pentr, o sing,r& fapt& sa, circ,mstan'&4 iar
dosarul complet al cauzei va fi pus la dispoziia comisiei medico-legale$ pentru alt fapt se va dispune
efectuarea unei alte expertize medico-legale psihiatrice.
Expertiza medico-legal& psihiatric& este s,s'in,t& de o comisie alctuit din:
1un medic legist preedintele comisiei, care coordoneaz activitatea ntregii comisii#$
1doi medici de specialitate, ambii psihiatri n cazul n care este examinat un minor, unul dintre cei doi psihiatri
poate fi specializat n neuropsihiatrie infantil# sau unul psihiatru i unul neurolog.
- in functie de necesitatile cerute de caz din comisie poate face parte un psiholog , psiho-pedagog pt. +inori,
asistent social, endocrinolog, neurolog.
- comisia trebuie sa aiba intreaga documentatie medicala la data examinarii, dosarul cauzei, datele inaintate si
solicitate, putand cere prelungirea observatiei sau orice examinare necesara pentru stabilirea unei decizii
corecte.
Expertiza medico-legal& psihiatric& se efect,eaz&:
1la sediul instituiei medico-legale$
1n spitalele de psihiatrie ce aparin +inisterului 9ntii i 6amiliei, n cazul bolnavilor netransportabili
patologia este foarte grav, transportul nu se poate realiza n condiii de siguran etc#$
1n seciile de psihiatrie ce apain !ireciei :enerale a 2enitenciarelor, n cazul bolnavilor deinui$
1n spitalele ce aparin +inisterului 9ntii i 6amiliei, indiferent de secia n care sunt internai neurologie,
cardiologie etc.# n situaia bolnavilor cu afeciuni cu potenial letal, crora transportul la instituia medico-
legal le-ar accentua suferina ar putea favoriza deznodm"ntul infaust#$ deplasarea comisiei n astfel de
situaii se efectueaz numai n vederea stabilirii capacitii psihice pentru ntocmirea unui act de dispoziie
Etapele de desf&0,rare a expertizei medico-legale psihiatrice respect competena teritorial i profesional.
8stfel:
%# 2rima expertiz se realizeaz la 9erviciul +edico-;egal <udeean sau la 3nstitutul +edico-;egal teritorial$
ulterior se pot solicita:
&
&# 8vizul -omisiei de -ontrol i 8vizare din cadrul 3.+.;. teritorial$ aceasta:
1poate accepta concluziile raportului de prim expertiz deci va aviza raportul de prim expertiz medico-
legal psihiatric#$
1poate recomanda efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice.
'# noua expertiz medico-legal psihiatric se realizeaz n cadrul 3.+.;. teritorial.=n situaia n care
concluziile noii expertize medico-legale sunt contestate se poate dispune:
)# avizul -omisiei 9uperioare din cadrul 3.>.+.;. ?+ina +inovici@$ aceasta:
1poate accepta concluziile raportului de nou expertiz deci va aviza raportul de nou expertiz medico-legal
psihiatric#$
1poate recomanda efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice n cadrul 3.>.+.; ?+ina
+inovici@.
/etodologia expertizei medico-legale psihiatrice.
!upa cum s-a aratat mai inainte comisiile de expertiza sint compuse dintr-un medic legist si doi medici
psihiatri.
-adrul de desfasurare a expertizei se face cel mai frecvent la sediul serviciilor de medicina legala.
3n mod exceptional si numai in functie de caz, acestea se pot tine si la nivelul unui spital de psihiatrie bolnav
grav, netransportabil# sau spital penitenciar infractori deosebiti de periculosi sau netransportabili#.
Expertiza medico-legal& psihiatric& se efectueaz in regim amb,lator sa, prin internare cu examinarea
obligatorie, de ctre comisie, a persoanei 0i doc,mentelor ce aparin sau fac referire la aceasta
Expertiza psihiatric& medico-legal& pe baz& de acte se efectueaz n cazurile n care nu este posibil
examinarea imediat a persoanei sau n cazurile n care dup moartea persoanei este necesar stabilirea strii
psihice a acesteia n anumite perioade ale vieii. 8ceast expertiz postmortem se efectueaz n cazuri de
sinucideri, precum i n procese civile, c"nd se pune la ndoial starea psihic a persoanei n momentul
ncheierii unor acte ca testamente sau donaii
3+; +ina +inovici a adoptat la nivelul comisiei de expertiza urmatorul cadru organizatoric
al derularilor examinarilor psihiatrice .
A expertiza psihiatrica cuprinde examinari si reexaminari
a)2examinarea propri,zisa a persoanei ce dureaza in medie 'B-)B de minute iar reexaminarea dureaza in
medie %B-&B min.
b)2n,mar de examinari:
- minim o reexaminare pt. fiecare caz
- minim & reexaminari pt. cazurile de :
- violenta contra persoanei
- de stabilire a tulb. !e identitate sexuala
- de incredintare minori
- de contestare a diagnosticelor psihiatrice anterioare
- minim &-. reexaminari in urmatoarele situatii :
- cazuri de omor si tentative de omor calificat
- omor si tentativa de omor deosebit de grav
- omor si tentativa de omor efectuate de adolescenti si copii
- omor si tentativa de omor sau leziuni cauzatoare de moarte efectuate fara martori
- cazuri de revendicari
- cazuri in care se acuza rele tratamente
- cazuri in care se suspicioneaza simulari elaborate , disimulari, debuturi medico-legala
- cazuri in care apar dificultati de de diagnistic diferential
c)2 st,dierea doc,mentatiei- variaza de la caz la caz
- pentru cazurile obisnuite timpul alocat studierii dosarului este de aproximativ & ore
- in celelalte cazuri variaza de la ' la , ore, putandu-se ajunge in cazurile dificile chiar la cateva zile.
d#. 8ctivitatea comisiei de expertiz se concretizeaz n redactarea unui raport de expertiz& medico-legal&
psihiatrica care dureaza &-) ore in cazuri obisnuite, &-. ore in cazuri dificile, uneori chiar %B-%* ore
%2!rima etapa este supunerea infractorului la ,n examen ne,ropsihiatric, facut de o comisie compusa
dintr-un medic legist si doi psihiatri.
Examen,l psihiatric se poate efectua n ambulator sau prin internare ntr-o unitate sanitar de profil:
'
1imediat c"nd infractorul este descoperit#, ceea ce ofer organului de urmrire penal indicaii asupra modului
cum poate fi continuat ancheta pe de o parte i, pe de alt parte, contureaz un anumit tablou psihic care, de
cele mai multe ori, se modific n cursul anchetei$
1dup un anumit interval de timp de la comiterea faptei.
8ceasta examinare are o importanta uneori covirsitoare deoarece poate surprinde tabloul psihologic al
invinuitului, ce l-a avut in timpul faptei. 5l poate fi o stare de raptus schizofrenic, o criza de agitatie maniacala,
o stare confuziva deliranta, betie patologica etc sau se poate contura in stari deosebite de anxietate, depresive,
stari reactive, teama, stari obsesivofobice, elemente hotaritoare in stabilirea diagnostic,l,i si corelatiei
boala - t,lb,rari - fapta.
2entru a usura examinarea, dosar,l n, treb,ie sa se limiteze la elemente priind fapta si infractor,l1 in
dosar comisia sa aiba la dispozitie :
- actele medicale priind trec,t,l psihopatologic al acest,ia. Cneori investigatiile trebuie sa
mearga pina la conditiile in care agresorul s-a nascut$ nasterea laborioasa, asfixia la nastere, aplicarea de
forceps etc.
- "ate priind mod,l de iata familiala in care acesta a trait si s-a dezvoltat, ocupatia parintilor,
numarul copiilor, sursele de existenta, climatul familial, familii dezorganizate, boli ereditare in familie.
- Elemente psihopedagogice din timpul scolarizarii: performante scolare, frecventa prieteniilor
avute, felul cum a fost receptiv la masurile disciplinare aplicate, aptitudini si inclinatii evidentiate in perioada
respectiva, fisa psihologica din ultima clasa de liceu, precum orice fel de date utile, pentru a oglindi
personalitatea celui in cauza.
- "e o deosebita aloare4 mai ales la tineri4 o a, datele proenite din medi,l militar, stiut
fiind faptul ca unii dintre acestia pot avea un comportament normal sau cvasinormal pina in timpul stagiului
militar$ cei mai multi manifesta reactii negative fata de executarea ordinelor si respectarea regulamentelor,
adesea ajungind a fi internati in spitale militare in sectiile de psihiatrie, ceea ce impune cunoasterea foilor de
observatie, a biletelor de iesire, motivele pentru care au fost scosi ca inapti din rindurile armatei.
- "ate de la loc,l de m,nca: atitudinea fata de munca, modul de integrare in colectiv eventual
sociograma grupului de munca in care sa se aprecieze locul sau in sfera relatiilor dintre membrii
grupului#$ schimbarea locului de munca, conflicte avute, lipsuri la serviciu, manifestari
agresive etc
Examen,l psihiatric este completat de cele mai m,lte ori c,:
1examene clinice interdisciplinare: neurologic, oftalmologie etc$
1examene paraclinice: imagistice radiografii, tomografii etc#, electroencefalogram, electromiogram etc.
3nvestigatiile medicale clinice si paraclinice sint cele mai adesea necesare, iar in infractiunea de omor,
obligatorii. >u in toate expertizele medico-legale psihiatrice este obligatorie internarea$ acolo unde sint
suficiente elemente clinice si date medicale acte# anterioare ale celui examinat, concluziile pot fi stabilite si
dupa un examen ambulator. 3n multe situatii simpla observatie clinica a subiectului, pe o perioada de citeva
saptamini poate fi edificatoare in stabilirea diagnosticului, in rest se recomanda mai frecvent urmatoarele
examinari: examenul D0E, l.c.r., examenul fundului de ochi, 4.8., examenul neurologic, examenul 55:,
simplu, sau cu activare, examenul genetic etc.
1examen psihologic 5xamenul psihologic este important de efectuat pentru determinarea structurii
personalitatii subiectului. 9e pot, depista unele trasaturi anormale, patologice ale personalitatii, care pot avea o
legatura cauzala cu faptele savirsite. 5xamenul psihologic este necesar la minori, batrini tulburari de
involutie#, la psihotici, in starile de hipodezvoltare mintala, la comportamentali etc. 5xamenul psihologic,
uneori se impune a fi repetat si el completeaza examenul psihiatric, contribuind astfel la stabilirea
diagnosticului.
In final expertiza4 pe baza coroborarii t,t,ror datelor medicale si generale obtin,te4 treb,ie sa
stabileasca concl,ziile raport,l,i medico-legal si care treb,ie sa precizeze ,rmatoarele:
- boala psihica de care sufera subiectul sau cadrul sindromatic psihic prezentat sau unele simptome mai
evidente$
- tulburarile psihice mai caracteristice generate de boala respectiva agresivitate, tulburari de perceptie, de
gindire etc.# si legatura cauzala corelatia# dintre aceste tulburari si savirsirea faptei, motivatia psihopatologica
a mobilului si a modului de actiune#$
- legat de boala psihica, de tulburarile generate de aceasta si de starea subiectului din timpul savirsirii faptei,
trebuie stabilit daca acesta a avut discernamintul pastrat, scazut sau abolit$
)
- s se rspund la ntrebrile formulate n ordonana de efectuare a expertizei$
- s se fac aprecieri prognostice legate de evoluia bolii respective dac a fost decelat#, menion"ndu-se n ce
condiii sau prin ce mijloace s-ar putea obine o evoluie favorabil.
- in finalul concluziilor se impune a face recomandari priind mas,rile de sig,ranta c, caracter medical,
individualizate pentru fiecare subiect si care sint prevazute in art.%%& c.p
SUBIECTUL 7
Sit,atiile in care se efect,eaza expertiza medico-legala psihiatrica
5xpertiza medico-legala psihiatrica este o lucrare ampla, de analiza si sinteza a tuturor trasaturilor
psihopatologice ale infractorului privind modul si conditiile exacte de savirsire a faptei, in scopul stabilirii
discernamintului si de a oferi justitiei criterii medicale obiective, menite sa duca la solutionarea justa a cauzei,
aplicarea si dozarea unei pedepse corespunzatoare, cit si instituirea unor masuri de siguranta cu caracter
medical privind viitorul bolnavului si profilaxia actelor antisociale.
12Expertiza medico-legal& psihiatric& se efectueaz n urmtoarele situaii
%+ In "rept,l penal in baza c&rora instan'a de -,decat& s poat stabili responsabilitatea persoanei care a
comis o fapt prevzut i pedepsit de legea penal expertiza medico-legal psihiatric face aprecieri
asupra discernm"ntului#$
%.s stabileasc dac persoana examinat prezint sau nu tulburri psihice$
&.s exclud simularea sau disimularea$
'.s evidenieze care sunt trsturile personalitii subiectului i n ce msur pot explica acestea
impulsurile(actele antisociale$
).s aprecieze capacitatea psihic ansamblul de nsuiri psihice ce determin reuita(performana unei
activiti: inteligena, spontaneitatea, fluiditatea verbal etc.# i capacitatea de discernm"nt n momentul
examinrii i, n consecin, dac persoana respectiv poate fi anchetat i judecat.
*.s aprecieze capacitatea psihic i cea de discernm"nt n momentul sv"ririi faptei.+enionm c, pentru ca
prevederile art. ), -p. s poat fi aplicate, este necesar ca fptuitorul s se fi aflat n incapacitate psihic pe
toat durata sv"ririi faptei$ dac n aceast perioad de timp el i-a recptat capacitatea psihic dar a
continuat sv"rirea faptei, art. ), -p. devine inoperant
..s fac aprecieri prognostice asupra modului n care vor evolua tulburrile psihice decelate, cu alte
cuvinte s determine gradul de periculozitate social actual i de perspectiv.
/.s recomande msurile cele mai adecvate astfel nc"t s se poat realiza reintegrarea social a invididului.
01 In "rept,l Ciil - .n ederea stabilirii capacit&'ii psihice .n materie ciil&
- pentru stabilirea capacitii de exerciiu aptitudinea unei persoane de a-i exercita drepturile, de
a-i asuma obligaii i de a ncheia acte juridice#$
- 2entru punerea sub interdicie - 3nterdicia este o instituie juridic ce are drept scop ocrotirea
persoanei care nu are capacitatea psihic pstrat din cauza unor afeciuni psihice# pentru a se ngriji de
interesele sale$
- pentru stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile, in cazurile de revendicare a unor
despagubiri civile motivate prin accidente, boli, decese intraspitalicesti, tratamente medicale neadecvate, mal
practica medicala, rele tratamente in medii concentrationare, in cazurile de stabilire a infirmitatii psihice
tranzitorii sau permanente, in cazurile in care justitia cere precizari privind cauzalitatea medico-legala
psihiatrica sau responsabilitatea medicala etc.
C + In "rept,l #amiliei si /,ncii- pentr, stabilirea capacit&'ii psihice .n sit,a'iile pre&z,te de drept,l
familiei 0i drept,l m,ncii1
- pentru anularea sau desfacerea cstoriei c"nd unul dintre soi este reclamat ca fiind bolnav psihic$
- pentru ncredinarea copiilor minori unuia dintre soi.
- pentru stabilirea aptitudinilor necesare exercitrii anumitor funcii$
- pentru ncredinarea copiilor minori unuia dintre soi.
- pentru stabilirea aptitudinilor necesare exercitrii anumitor funcii$
- pentru stabilirea capacitii de conducere a autovehiculului pe drumurile publice
- pentru stabilirea capacitii de conducere a autovehiculului pe drumurile publice.
*
- pentru instituirea unor msuri de prevenie.
SUBIECTUL 8
#apta in accepti,nea -,ridica2 9inoatia2 Infracti,nea : constr,ctia tripartita)2 S,biect,l infracti,nii2
#%!T%
3n accepiune juridic, fapta reprezint o manifestare exterioar a persoanei, ce const ntr-o aciune
manifestare pozitiv - persoana face ceea ce legea interzice# sau o inaciune manifestare negativ - persoana
nu face ceea ce legea prevede c trebuie fcut#, prin care se aduce atingere unor relaii sociale protejate de lege.
#apta este considerat& infrac'i,ne at,nci c(nd:
%. este prevzut de legea penal$
&. prezint pericol social$
'. este sv"rit cu vinovie$
9e consider c exist vinovie, dac fapta a fost sv"rit:
a# cu intenie$ exist intenie atunci c"nd fptuitorul a prevzut rezultatul periculos, ilegal# al faptei sale i
:1a urmrit producerea acestui rezultat intenie direct# sau
1a acceptat rezultatul, dei nu a urmrit producerea acestuia intenie indirect#.
b# cu praeterintenie intenie depit#, c"nd efectul a depit n intensitate ceea ce ar fi dorit sau ar fi
urmrit fptuitorul s se produc$
c# din culp$ n aceast situaie autorul nu urmrete producerea efectului respectiv, pe care de fapt nici nu-
% accept:
1simpl neglijena#, c"nd fptuitorul nu a prevzut consecinele negative ale faptei sale, dei trebuia i
putea s le prevad$
1cu prevedere uurina#, c"nd fptuitorul, dei a prevzut posibilitatea producerii rezultatului
periculos, a considerat, fr temei, c acesta nu se va realiza.
#a'& de fapta comis& discern&m(nt,l poate fi:
- p&strat - echialeaz& c, responsabilitatea, persoana respectiv av"nd capacitatea psihic de apreciere$
- sc&z,t - echialeaz& c, men'inerea responsabilit&'ii, chiar dac individul are capacitatea psihic de
apreciere diminuat$
- absent abolit# - echialeaz& c, iresponsabilitatea.
=n concluziile raportului de expertiz medico-legal psihiatric pot fi propuse dou dintre msurile de siguran
prevzute n -p. art. %%&#.
Cod,l penal precizeaz& ca,zele care .nl&t,r& caracter,l penal al faptei:
12 legitima ap&rare art. )) -p.# - c"nd fapta este sv"rit pentru a nltura un atac material direct, imediat i
injust i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc$ de asemenea, se
consider legitim aprare c"nd, din cauza tulburrii sau temerii, cel n cauz a depit limitele unei aprri
proporionale cu gravitatea atacului.
32 starea de necesitate art. )* -p.# - c"nd fapta este sv"rit pentru a salva de la un pericol iminent i care
nu putea fi nlturat altfel viaa, integritatea corporal sau sntatea persoanei respective sau a altei persoane
ori un bun important sau un interes obtesc.
72 constr(ngerea fizic& sa, morala - creia fptuitorul nu i-a putut rezista i constr"ngerea moral,
exercitat prin ameninare cu un pericol grav pentru persoana fptuitorului ori a altei persoane i care nu putea
fi nlturat n alt mod art. ). -p#.
82 caz,l fort,it art. )/ -p.# - c"nd rezultatul faptei este consecina unei mprejurri care nu putea fi prevzut.
;2 eroarea de fapt art. *% -p.# - c"nd fptuitorul, n momentul sv"ririi faptei, nu cunotea existena unei
stri, situaii sau mprejurri de care depinde caracterul penal al faptei$ n cazul faptelor sv"rite din culp
prevederile art. *% -p. se aplic numai dac necunoaterea strii, situaiei sau mprejurrii respective nu
este ea nsi rezultatul culpei.
<n medicin&4 eroare se poate prod,ce:
- c"nd elementele tiinifice sunt insuficiente pentru stabilirea diagnosticului$
- c"nd evoluia, determinat de reactivitatea particular a organismului, este diferit de cea observat n mod
obinuit$
- c"nd diagnosticul nu se putea stabili n circumstanele respective etc.
!in cele menionate se poate observa diferena dintre eroare i greeal, astfel:
+gre0eala - situaia n care, n aceleai condiii de lucru i de pregtire profesional, un alt medic ar fi evitat
prejudiciul adus pacientului, deci nu ar fi greit$
.
+eroarea - situaia n care se trag concluzii relativ adecvate cazului respectiv eronate, false# n condiiile unei
activiti corecte ce respect normele de conduit profesional dup :h. 9cripcaru#.
In caz,l .n care eroarea este rez,ltat,l c,lpei4 caracter,l penal al faptei n, mai este .nl&t,rat2
=2 darea de mit& prin constr(ngere art. &** -p.#, dac mituitorul a fost obligat prin orice mijloace# de ctre
cel care a luat mita i a denunat autoritii fapta nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat.
>2 ad,lter,l comis la ndemnul(ncurajarea celuilalt so sau c"nd viaa conjugal era ntrerupt n fapt art. 'B)
-p.#.
?2 iresponsabilitatea art. ), -p.# - ?>u constituie infraciune fapta prevzut de legea penal dac
fptuitorul, n momentul sv"ririi faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea s-i dea
seama de aciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stp"n pe eleF.2rin alienaie mintal legiuitorul a neles
starea de incapacitate psihic stabilit printr-o expertiz medico-le-gala psihiatric# din momentul sv"ririi
faptei, adic absena discernm"ntului reiterm c discernm"ntul pstrat sau sczut echivaleaz cu
responsabilitatea, iar discernm"ntul absent semnific iresponsabilitatea#$ dac incapacitatea psihic a
survenit dup comiterea infraciunii, n oricare din fazele procesului penal, fptuitorul va fi internat ntr-un
spital de psihiatrie conform art. %%) -p.#, p"n c"nd va putea fi judecat sau va putea executa
pedeapsa.9intagma ?alte cauzeF se refer la oboseal, surmenaj, diverse boli somatice, v"rst minor,
dependena de droguri etc.
@2 %lte ca,ze- oboseala, surmenajul, dependenta de drog, varsta minora, altele
1A2 be'ia art. )G -p.# - ?>u constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul n
momentul sv"ririi faptei se gsea, datorit& ,nor .mpre-,r&ri independente de oin'a sa, n stare de beie
complet produs de alcool sau de alte substane.
Starea de be'ie complet& produs de alcool sau de alte substane nu nltur caracterul penal al faptei. 5a
poate constitui, dup caz, o circumstan atenuant sau agravantF.!orind s arate c prevederile art. )G -p.
devin operante numai atunci c"nd starea de beie este foarte accentuat, leguitorul fr a avea cunotine
medicale# a apelat la sintagma ?beie completF care, n accepiune medical, semnific starea de com$
ntruc"t ntr-o astfel de stare de com# persoana respectiv este incontient persist doar funciile vegetative-
vitale#, neput"nd dec"t ?schiaF unele micri n coma superficial#, este evident c persoana aflat n ?stare de
beie completF nu poate comite nici un fel de fapt, cu at"t mai puin o fapt prevzut de legea penal.3n
opinia noastr, ar trebui s se renune la sintagma ?stare de beie completF n favoarea celei de ?stare de
beieF.
!e asemenea, trebuie precizat c starea de be'ie poate fi ind,s&, aa cum de fapt menioneaz -p., at"t de
alcool c"t i de alte substane: hidrocarburi benzin#, diverse medicamente, oxid de carbon, substane
halucinogene canabis#, ciuperci muscarin# etc.
Deferitor la starea de beie, trebuie difereniate diversele forme sub care se poate prezenta aceasta, i anume:
a) be'ia ol,ntar& reprezint acea form de beie pe care i-o provoac persoana respectiv
- c, inten'ie beia voluntar intenionat#, n scopul de a sv"ri o fapt antisocial sau de a se sustrage
rigorilor legii$ astfel, un exemplu este cazul celui aflat n stare de ebrietate, surprins de ctre organele de poliie
conduc"nd autovehiculul pe un drum public i care, imediat ce este oprit de poliist, ncepe s bea dintr-o sticl
de alcool$
- f&r& inten'ie beia voluntar neintenionat sau circumstanial, beia spontan sau ?beia surogat@, pentru
a depi unele stri afective#, n scop personal: de plcere, de necaz etc, fr a ncerca deci mascarea,
ascunderea inteniei# sv"ririi unei fapte prevzute de legea penal.
b) be'ia accidental& beia involuntar# este acea form de beie care se produce, aa cum indic i denumirea,
n mod accidental, fr ca acest lucru s fi fost dorit sau urmrit de individul respectiv$ ca exemple citm
persoanele care lucreaz ntr-un mediu cu vapori de alcool beia alcoolic# ori de benzin beia
hidrocarburic#, copiii lsai nesupravegheai care inger o cantitate de alcool - de cele mai multe ori
confund"nd-o cu o alt butur, nealcoolic - sau persoanele care vin n contact cu diverse substane pe care nu
le cunosc i care pot induce starea de beie beia muscarinic dup consumul de ciuperci de tip 8manita, beia
canabic, beia cu oxid de carbon etc#.
c) be'ia patologic& beia atipic# este acea form de beie caracterizat prin manifestri ample de ebrietate
dup ingestia unor cantiti mici de alcool.9e poate afirma c ?n timp ce beia acut obinuit este rspunsul
unui creier normal la o cantitate mare de alcool, beia patologic este rspunsul unui creier organism# bolnav la
o cantitate mic de alcool@.9unt descrise urmtoarele forme de beie patologic :arnier citat de :orgos#:-
beia patologic halucinatorie, caracterizat prin halucinaii complexe cu coninut terifiant, fa de care
/
individul ncearc s se apere, printr-un comportament uneori violent$- beia patologic delirant, ce are la
baz un dezacord ntre realitate i ideile individului, ceea ce determin manifestri de gelozie, de persecuie, de
megalomanie etc$- beia patologic excito-motorie, caracterizat printr-o stare crepuscular ce antreneaz
uneori acte medico-legale cu amnezie lacunar sau com postaccesual.
112 minoritatea f&pt,itor,l,i an. *B -p.#
- B$, constit,ie infrac'i,ne fapta pre&z,t& de legea penal& s&(r0it& de ,n minor care la data comiterii
acesteia n, .ndeplinea condi'iile legale pentr, a r&sp,nde penalC2
2rin minor nelegem persoana care nu a mplinit %, ani.;imitele rspunderii penale, conform art. GG -.p., sunt:
1minorul care nu a mplinit v"rsta de %) ani nu rspunde penal$
1minorul care are v"rsta ntre %) i %. ani rspunde penal, numai dac se dovedete prin expertiz medico-le-
gal psihiatric# c a sv"rit fapta cu discernm"nt$
1minorul care a mplinit v"rsta de %. ani rspunde penal.-onform art. %BB -.p., fa de minorul care rspunde
penal i care a comis o fapt prevzut de legea penal se pot lua msuri educative sau se aplic pedepse.
Infracti,nea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu:
- intentie, cu buna stiinta, sau din greseala din culpa#.
$, constit,ie infrac'i,ne fapta pre&z,t& de legea penal& dac& f&pt,itor,l4 .n moment,l s&(r0irii faptei4
fie din ca,za aliena'iei mintale4 fie din alte ca,ze4 n, p,tea s&-0i dea seama de ac'i,nile sa, inac'i,nile
sale4 ori n, p,tea fi st&p(n pe eleC2
9inoatia este prima caracteristica a infractiunii. 5a exista atunci cand fapta cu pericol social este savarsita cu
intentie sau din greseala.
8 fi considerat vinovat de o infractiune inseamna a fi s,biect,l infracti,nii : -,ridic#, inseamna ca exista o
relatie intre autor si fapta.
;a o fapta savarsita cu intentie infractorul prevede rezultatul faptei sale si savarseste fapta
;a o fapta savarsita din culpa faptuitorul poate :
- sa prevada rezultatul faptei sale dar nu- accepta, crezand, fata temei , ca el nu se va produce
- sau sa nu prevada rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa prevada nestiinta# H in acest caz
fapta nu este infractiune
Iinovatia pune in discutie capacitatea psihica sub aspectul responsabilitatii si discernamant,l,i
SUBIECTUL ;
/otiatie4 mobil si moti in act,l antisocial2
Sim,latie4 s,prasim,latie si disim,latie
;egatura 8C4AD- 68248- I3-43+8 este vazuta din perspectiva fiecarei componente a acestui lant
/*TI9%TI8- acea conditie biologica, psihologica, sociala, culturala sau patologica, ce sta la baza actului
antisocial ce poate influenta momentul de constiinta determinandu-l sa ratifice actiunea.
/*BILUL actului antisocial- scopul savarsirii actiunii
/*TI9UL actului antisocial- cauza care a determinat direct sau indirect trecerea la indeplinirea actului.
Sim,latia- este intentia unui individ sanatos de a aparea ca un om bolnav in fata psihiatrului prin reproducerea
sinptomelor specifice unei afectiuni psihice inexistente, cu scopul obtinerii unei lipse de discernamant pentru
fapta comisa. 6recventa simulatiei este mare. 3ndivizii cauta sa se pregateasca prin procurarea de carti,
consultarea unor persoane de specialitate, internari in psihiatrie sau chiar frecventarea unor cursuri de
specialitate. -u toate acestea ei nu reusesc sa convinga specialistii deoarece comportamentul lor simulant
apare in mod exagerat constientizat si supracontrolat.
S,prasim,latia- este exagerarea simptomelor unei afectiuni psihice de catre o persoana bolnava psihic , in
intentia de a parea si mai bolnava . 6recventa ei este destul de rara. 5ste o simulatie patologica.
"isim,latia- este intentia bolnavului psihic de a-si ascunde boala pentru a obtine avantajele dorite. !e
exemplu schizofrenulisi disimuleaza suferinta atunci cand nu doreste sa fie internat, incercand fie sa-si ascunda
tematica deliranta, fie sa si-o expuna intr-un mod credibil.
SUBIECTUL =
%naliza str,ct,rii psihic,l,i s,b forma de trepte s,prap,se si deschiderea fiecarei trepte
8t"t psihiatria c"t i psihologia au ca principal obiect de studiu psihicul uman sufletul#, ce ar putea fi neles ca
totalitatea vieii contiente i incontiente rezultat din reflectarea lumii obiective.
,
2sihicul este structurat sub forma unor ?trepteF suprapuse sau ?sfereF care se ntreptrund, reprezentate prin:
%# vigilen - starea de veghe concept neuro-fizio-logic#, de recepie, de observare, supraveghere, ce permite
elaborarea unei reacii adecvate de rspuns, aprare$ acest act rudimentar de g"ndire permite individului s dea
o anumit semnificaie primar# stimulilor i totodat asigur desfurarea funciilor psihice cu claritate,
luciditate i sub controlul raiunii$
&# contiena - starea de cunotin concept neuro-fizio-psihologic#, proprietate biologic a individului prin
care acesta este apt de a reflecta n mod subiectiv existena realitatea extern i realitatea intern# i de a-i
adaptaav"nd reprezentarea raional a propriei individualiti#$
'# contiina - activitatea psihic raional, considerat cea mai evoluat form de reflectare psihic a lumii
obiective concept neuro-fizio-psiho-social# i definit ca acea stare bio-psiho-social determinat n mod
esenial de relaiile sociale n care sunt implicate limbajul articulat i procesul muncii av"nd n vedere
descoperirile legate de comportamentul animalelor se ridic cu tot mai mult insisten ntrebarea: contiina
este un atribut al umanitiiJ# ce se prezint n dou ipostaze care se completeaz una pe cealalt:
1con0tiin'a social& - totalitatea ideilor, normelor sociale, teoriilor, sentimentelor ce reprezint experiena
acumulat de o comunitate uman de-a lungul istoriei i pe baza crora se constituie concepia despre sine i
despre lume a acelei societi$
1con0tiin'a indiid,al& - reflectarea subiectiv a existenei fiecrui om, ce particularizeaz individul n raport
cu semenii, av"nd note de unicitate i irepetabilitate.8stfel, dei fiecare fiin uman aparine societii i
timpului su care vor contura contiina social#, ea posed o contiin individual, proprie, inconfundabil,
un univers sufletesc unic.9e poate afirma c nu exist contiin fr contient i nici contient fr vigilen.
SUBIECTUL >
%naliza instantelor personalitatii d,pa #re,d
2ersonalitatea, obiectul de studiu al psihologiei, ar putea fi definit ca ansamblul de trsturi morale i
intelectuale, de nsuiri i aptitudini(defecte care caracterizeaz modul propriu de a fi al unui individ,
individualizarea acestuia n raport cu semenii :orgos#.
",p& #re,d4 personalitatea este .mp&r'it& .n trei instan'e:
- id-ul inele# K polul pulsional a personalitii, rezervorul dispoziiilor ereditare i al energiei pulsionale$
-ego-ul eul# K instana central a personalitii, av"nd rol de autoconservare$ armonizeaz influenele
contradictorii ale id-ului i superego-ului, elimin"nd stimulii considerai periculoi pentru individ$
-superego-ul supraeul# K cenzorul personalitii, reprezent"nd interiorizarea a tot ceea ce educaia aduce
individului: interdicii, ierarhii de valori, exigene, norme morale etc. i asigur"nd bazele convieuirii sociale
?ego-ul ncearc modelarea id-ului dup exigenele supraego-uluiF#.
3nstinctele, impulsurile si tendintele refulate in inconstient reusesc sa iasa la suprafata, sa se manifeste in afara,
strabatand cenzura instituita de 5u si 9upra5u, aflandu-se din aceasta cauza intr-un conflict inevitabil, puternic
si permanent cu instantele superioare ale psihicului. Dabufnirile au loc, de cele mai multe ori sub forma
subliminala, deghizata.
4endintele refulate exercita o presiune permanenta, dirijata in sus spre lumea constiintei, dar nu reusesc acest
lucru decat sub o forma simbolica, modificata, spre a nu fi recunoscute de catre subiect. ,,2atrunderea in lumea
constienta are loc sub forma de sublimari, acte ratate, vise si lapsusuri.,, 6reud#
SUBIECTUL ?
Tip,ri de personalitate- caracteristicile fiecar,i tip2 !ersonalitatea optimala- conditia ,mana ideala
2ersonalitatea poate fi:
:1) personalitatea de baz& sa, modal&, determinat de contactul, nc de la natere, cu un anume mediu
socio-cultural ce confer individului o constelaie psihic proprie i n acelai timp comun cu a celorlali
membri ai societii n care triete.
:3) personalitatea optimal&, ce asigur o funcionalitate psihic optim, n ce privete inseria social a
individului$ 8stfel, pentru ?condiia uman ideal@, sunt necesare cinci caracteristici f,ndamentale:
1eficiena$
1creativitatea$
1armonia interioar$
1capacitatea de asociere cu ceilali oameni$
G
1capacitatea de sublimare, proces psihic de deviere a energiei pulsionale sexuale spre activiti puternic
valorizate social, ndeosebi de investigare intelectual dup 6reud, ?artistul este un amestec de creaie,
perversiune i nevroz@#, o modalitate de descrcare psihic prin consumul unei cantiti mari de excitaie
erotic-libidinal ntr-o sfer de activiti non-sexuale.
7) personalitatea adicti&, despre care se afirm c ar prezenta trsturi favorizante alcoolismului i ar fi
predispus nevrozelor.
:8) personalitatea accent,at&, ce se caracterizeaz prin nsuiri speciale sau trsturi a cror intensitate
depete media i prin care persoana respectiv i exprim plenar individualitatea :personalitatea sa, firea
demonstrati&4 firea hiperexact&4 firea hiperperseerent&4 firea nest&p(nit&4 firea hipertimic&4 firea
distimic&4 firea labil&4 firea exaltat&4 firea anxioas&4 firea emoti&4 firea extraertit& 0i firea
introertit&)$ A astfel de de personalitate poate fi considerat ?anticamera personalitii dizarmoniceF.
:;) personalitatea dizarmonic&, rezultat al tulburrii echilibrului trsturilor de personalitate cu
predominana unora dintre ele, ceea ce va genera disfuncionalitatea ntregului ansamblu psihic i n consecin
incapacitatea individului de a se adapta normelor sociale$ tulburrile de personalitate pot fi de tip paranoid,
schizoid, narcisistic, antisocial, borderline, sadic etc.
3n cadrul examenului psihologic, personalitatea poate fi investigat cu ajutorul testelor psihologice ?situaii
experimentale standardizate ce servesc ca stimuli unui comportamentF - 2ichot, citat de :orgos# care ntregesc
imaginea conturat de anamnez i observaia sistematic i dirijat$ mai cunoscute sunt:
teste care eiden'iaz& Bprofil,l psihologicD:
1chestionare de personalitate EoodLorth$
1inventarul de personalitate 5MsencN$
1chestionarul de anxietate -attel$
1inventarul multifazic de personalitate +innesota-+.+.2.3.
teste care str,ct,reaz& Bportret,l psihologicC4 den,mite 0i teste proiectie:
1testul Dorschach din %B plane cu imagini alb-negru sau colorate#$
1testul DosenzLeig din &) de desene ce reprezint dou personaje ntr-o situaie de frustrare#$
1testul apercepiei tematice - 4.8.4. din 'B de imagini alb-negru ce reprezint personaje ntr-o aciune
imprecis, ambigu#$
SUBIECTUL 1A
"iscernamant si responsabilitate- definirea termenilor si analiza lor comparatia2
"iscernamant,l ca f,nctie de sinteza s,perioara a capacitatii psihice2
"iscern&m(nt,l :termen psihiatric) reprezint& capacitatea ,nei persoane de a-0i da seama de faptele
comise 0i de ,rm&rile acestora4 de a p,tea distinge .ntre bine 0i r&,4 a(nd reprezentarea consecin'elor
negatie ale faptelor antisociale$ persoana cu discernm"nt este n msur s conceap planul unei aciuni, s
premediteze i s acioneze cu intenie direct, indirect sau praeterintenie#.
2utem spune ca - !iscernamantul este o functie de sinteza superioara a capacitatii psihice a unui individ de a
delibera asupra unei actiuni, precum si a consecintelor ei, si de a-si organiza astfel activitatea, in vederea
indeplinirii acestei actiuni.
!aca admitem faptul ca constiinta reprezinta concretizarea personalitatii, a totalitatii insusirilor psihice ale
persoanei , atunci trebuie admis faptul ca discernm"ntul este o sintez a personalitii i contiinei n
momentul sv"ririi unei aciuni, intervenind atunci c"nd fapta respectiv este realizat i n consecin
susceptibil de a suferi rigorile legii aa cum se cunoate, simpla idee reprobabil nu este pedepsit de lege, ci
doar punerea n aplicare, materializarea ei ntr-o fapt o face pasibil de pedeaps#.
!iscernamantul depinde deci de & categ. !e factori :
%.!e structura personalitatii
&.de structura constiintei
5xpertiza +;.2sihiatrica trebuie sa stabileasca structura personalitatii si nivelul de constiinta elementara,
operational-logic, axiologic si etic# pentru a se pronunta in privinta discernamantului, in coroborare cu gradul
de dezvoltare intelectuala, de instruire generala si profesionala, de educatie familiala si institutionala,
experienta de viata precum si toate celelaltae circumstante existente in dosar. 9e poate constata prezenta unui
factor organic cerebral sau somatovisceral susceptibil de a scadea nivelul personalitatii, factori traumatici,
%B
toxici etc. +omentul de constiinta oboseala, ingestia de alcool, bolile concomitente# sau circumstantele
psihopatologice amenintarea, frica, izolarea etc# pot oferi informatii asupra acestei stari.
3n structura constiintei se pot distinge patru niveluri :
%. constiinta elementara, care asigura nivelul de veghe, vigilenta si nivelul de prezenta temporo-spatiala$
&. constiinta operational-logica prin care procesele intelectuale, perceptuale si de gandire au coerenta si
reflecta obiectiv realitatea$
'. constiinta axiologica, de optiuni a valorilor dupa criteriile sociale curente$
). constiinta etica prin care subiectul este capabil sa discearna binele si raul pe care faptele sale le pot produce
societatii.
3n expertiza intereseaza atat stabilirea capacitatii de discernamant din timpul examinarii, dar mai ales, din
momentul savarsirii faptei. 2entru a stabili discernamantul din momentul faptei trebuie sa se faca reconstituirea
din punct de vedere bio-psiho-patologic pe baza datelor biografice,civile, anamnestice si semiologice, de
valoare patologica si diagnostica, coroborate cu celelalte date din dosarul de urmarire penala.
Eesponsabilitatea termen juridic# define0te capacitatea ,nei persoane de a-0i controla 0i aprecia at(t
faptele c(t 0i consecin'ele sociale ale acestora4 de a-0i as,ma integral obliga'iile ce-i rein dintr-o ac'i,ne
liber consim'it&4 pe care o delibereaz& 0i o .ntreprinde4 de a .n'elege consecin'ele ac'i,nilor sale n
interesul propriei persoane dar fr a prejudicia interesul colectivitii, de a accepta i suporta consecinele
faptelor sale contrare normelor de convieuire social
;egislatia din tara noastra nu cunoaste situatii intermediare intre responsabilitate si iresponsabilitate. 3n alte
tari se recunoaste responsabilitatea atenuanta#.
>otiunile de discernamant scazut si capacitate psihica diminuata echivaleaza in acord cu legislatia tarii noastre
cu notiunea de responsabilitate.
Capacitatea psihica- totalitatea 3nsusirilor psihice ale persoanei, de ordin cognitiv, intelectiv, afectiv-
volitional, instinctiv si caracterial, care pot asigura performanta si motivatia desfasurarii unei activitati,
traducandu-se prin seturi de fapte si rezultate concrete si cuantificabile, ce conduc spre o finalitate matura a
personalitatii.
!ersonalitatea este un construct bio-psiho-social-istoric.5a se formaeaza la intersectia conditiilor de viata ,
educatie si climat social, cu totalitatea insusirolor biologice si psihologice ale persoanei, concretizata in
unitatea si individualitatea persoanei.
Constiinta- acea functie psihica de sinteza complexa a functiilor psihice superioare, prin intermediul careia
omul se integreaza armonios in mediul ambiant, si ofera responsabilitatea morala in raport cu propria sa
conduita.
contiina - activitatea psihic raional, considerat cea mai evoluat form de reflectare psihic a lumii
obiective concept neuro-fizio-psiho-social# i definit ca acea stare bio-psiho-social determinat n mod
esenial de relaiile sociale n care sunt implicate limbajul articulat i procesul muncii av"nd n vedere
descoperirile legate de comportamentul animalelor se ridic cu tot mai mult insisten ntrebarea: contiina
este un atribut al umanitiiJ# ce se prezint n dou ipostaze care se completeaz una pe cealalt:
1con0tiin'a social& - totalitatea ideilor, normelor sociale, teoriilor, sentimentelor ce reprezint experiena
acumulat de o comunitate uman de-a lungul istoriei i pe baza crora se constituie concepia despre sine i
despre lume a acelei societi$
1con0tiin'a indiid,al& - reflectarea subiectiv a existenei fiecrui om, ce particularizeaz individul n raport
cu semenii, av"nd note de unicitate i irepetabilitate.8stfel, dei fiecare fiin uman aparine societii i
timpului su care vor contura contiina social#, ea posed o contiin individual, proprie, inconfundabil,
un univers sufletesc unic.9e poate afirma c nu exist contiin fr contient i nici contient fr vigilen.
SUBIECTUL 1A
Fradele de discernamant si responsabilitatea2 "efinirea persoanei iresponsabile
;uand ca repere cele ) nivele ale constiintei elementar, operational-logica, axiologic, etic# se considera ca :
%.discernamantul este abolit- cand nivelul elementar al constiintei este alterat si corespunde sistemelor psihice
deteriorate sau modificate psihotic
&.discernamantul mult scazut- la pessoane ce pastreaza doar nivelul elementar al constiintei- personalitati
nedezvoltate#
%%
'.discernamant scazut- cand sunt prezente doar ' nivelui ale constiintei H elementar, operational-logic si
axiologic in cazul pers. !izarmonice sau nevrotice#
).discernamant pastrat cand cele ) niveluri ale constiintei sunt integre maturitate si sanatate psihica#
2rimele ' tipuri de discernamant pun in dificultate pronuntarea starii de iresponsabilitate de catre instanta de
judecata.
Iresponsabilitatea G este sit,atia in care s,biect,l infracti,nii n,-si da seama de acti,nile sa, inacti,nile
sale4 n, este stapan pe ele deci n, intelege de ce acti,nea sa, inacti,nea sa are pericol social si este ilicita4
deci este iresponsabil datorita alienatiei mintale sa, altor ca,ze2
Iresponsabilitatea inlat,ra inoatia4 caracter,l penal al faptei4 inlat,ra rasp,nderea2
!rin aliena'ie mintal& legiuitorul a neles starea de incapacitate psihic stabilit printr-o expertiz medico-
legala psihiatric# din momentul sv"ririi faptei, adic absena discernm"ntului reiter&m c&
discern&m(nt,l p&strat sa, sc&z,t echialeaz& c, responsabilitatea4 iar discern&m(nt,l absent semnific&
iresponsabilitatea)1
!ac incapacitatea psihic a survenit dup comiterea infraciunii, n oricare din fazele procesului penal,
fptuitorul va fi internat ntr-un spital de psihiatrie conform art. %%) -p.#, p"n c"nd va putea fi judecat sau va
putea executa pedeapsa.9intagma ?alte cauzeF se refer la oboseal, surmenaj, diverse boli somatice, v"rst
minor, dependena de droguri etc.
SUBIECTUL 11
Iresponsabilitatea2Tip,ri de infracti,ni cel mai frecent saarsite in Eomania de bolnaii psihici : pe
gr,pe nosologice)
Iresponsabilitatea G este situatia in care subiectul infractiunii nu-si da seama de actiunile sau inactiunile sale,
nu este stapan pe ele deci nu intelege de ce actiunea sau inactiunea sa are pericol social si este ilicita, deci este
iresponsabil datorita alienatiei mintale sau altor cauze. 3responsabilitatea inlatura vinovatia, caracterul penal al
faptei, inlatura raspunderea.
!intre infractiunile savarsite de bolnavii psihici, cel mai frecvent intalnite in tara noastra, in ordine
descrescatoare a incidentei :
a)2 parazitism,l social H cea mai frecventa forma pe care o imbraca infractiunile- psihopatii, ologofreni,
schizofreni, etilici, epileptici, psihoze de involutie, paranoici
b#. omor,l si tentatia de omor- etilici, schizofreni, psihopatii, psihoze de involutie, oligofrenii, nevroze
c#.pr,nc,cidere- oligofreni, psihoze de lactatie si post-partum
d#.iol- psihopatii, etilism cronic, oligofrenii, tulb. 2sihice dupa 4--, schizofrenie, tulb. !e conduita
adolescentina.
e#. inersi,ni sex,ale- psihopatii, psihoze de involutie, oligofrenii, etilism cronic, nevroze
f#.h,liganism- etilism cronic, oligofrenii, tulb. 2sihice dupa 4--, schizofrenie
g#.delapidare- etilism cronic, oligofrenii, tulb. 2sihice dupa 4--, schizofrenie, psihopatii, nevroze
h#.f,rt si talharie- etilism cronic, oligofrenii, tulb. 2sihice dupa 4--, schizofrenie, psihopatii, nevroze
-hiar daca frecventa bolii psihice in actul infractional este destul de semnificativa nu inseamna ca orice
infractor este neaparat si bolnav psihic. 3nfractionalitatea se intalneste in cote si semnificatii variate in intreaga
psihopatologie.
SUBIECTUL 13
S,icid,l : definitie4 clasificari generalitati
!in punct de vedere etimologic termenul de suicid provine din cuvintele latine ,,sui,, K de sine si
,,caedere,,Komorator, insemnand H omorare de sine.
!56. data de A+9- sucidul este actul prin care un individ cauta sa se autodistruga fizic, cu intentia mai mult
sau mai putin autentica de a-si pierde viata, fiind constient mai mult sau mai putin de motivele sale.
+ajoritatea definitiilor date suicidului scot in evidenta elementul intentional, faptul ca persoana in mod
constient isi suprima viata. 9uicidul este o actiune voita a subiectului care consta in suprimarea propriei vieti.
-ercetarile din domeniul psihologiei si psihiatriei arata ca cel care se sinucide o face din cauza cuiva sau a
ceva, cu care nu a reusit sa comunice si acest fapt i-a blocat in mod tragic fluxul existential.
-and exprimarea acestui conflict se face in interior, are loc suprimarea eului, respectiv sinuciderea.
%&
Ca,zele sin,ciderii s,nt biopsihosociale si tin atat de str,ct,ra personalitatii4 cat si de str,ct,ra si
dinamica societatii.
9ucidul, ca o moarte autoindusa,este deseori precedat de ,n sindrom pres,icidar manifestat prin : depresie
anxietate, ambivalenta, drogodependenta, sentimente de inferioritate.
5xista mai multe nivele ale acestui comportament cu grade diferite de periculozitate.
12ideatia s,icidara- ganduri reale sau fantasmatice despre suicid, fara a exista o intentie clara sau actiune in
acest sens.
32 amenintarea c, s,icid,l- exprimarea verbala orala sau scrisa a intentiei de sinucidere, fara a exista intentia
clara de efectuare a suicidului.
72 tentatiele de s,icid sa, paras,icid,l H actiuni directe ce au ca urmare producerea unor leziuni de diferite
intensitati cu intentia de a se sinucide H sinucid esuat-sau cu intentia de a comunica stari , sentimente
insuportabile.
82 s,icid,l complet- producerea de leziuni provocatoare de moarte , existand in prealabil intentia clara de a
muri.
;2 s,icid indirect- caracterizat printr-o intentionalitate mai putin manifesta, mai degraba printr-o probabilitate
deproducere a mortii decat un atentat direct asupra vietii. 5ste vorba de adoptarea unor comportamente de risc-
fumatul, alcoolismul,condusul cu viteza mare, ignorarea indicatiilor terapeutice, etc.
!urNheim caracterizeaza astfel patru tipuri de suicid :
%. S,icid,l egoist se caracterizeaza de un exces de individulizare ce determina o rupere a
legaturii persoanei cu societatea si cu viata.
&. S,icid,l altr,ist se bazeaza pe un nivel prea crescut de integrare sociala si astfel
moartea apare ca o datorie in numele societatii. 3n societatea moderna, exemplul este dat
de grupurile puternic integrate, cum este armata, anumite grupari sau secte.
'. S,icid,l anomic este specific perioadelor de criza economica sau politica din cadrul
societatilor si este generat de un nivel redus al reglarii sociale.
8nomia se refera la starea unei societati caracterizata printr-o dereglare a mecanismelor sociale
care incearca sa reglementeze unele credinte, obiceiuri si practice ale membrilor acesteia. 0una
functionare a acestoe mecanisme contribuie la o stare de echilibru a societatii care se reflecta in
nivelul vietii indivizilor, un echilibru intre nevoile si posibilitatile lor de satisfacere. -anda pare
un dezechilibru intre nevoi si posibilitatile de satisfacere a lor , individul nu-si mai gaseste
reperele la care este obisnuit sa se raporteze , si in acest caz poate interveni suicidul anomic.
S,icid,l fatalist este cel cauzat de un nivel prea inalt al reglarii sociale.
S,icid,l tentatir si s,icid,l realizat poate aea mai m,lte forme clinice :
S2 psihotic precedat de o patologie halucinatorie, dictat de halucinatii imperative
S2 conf,zional- nu-si da seama unde este- suicidul oniroid al etilicului
S2 imp,lsi- al psihopatului
S a,tomatic- cu confuzie mintala ca la epileptici
S de santa- sa, exchibitionistG frecvent la femei GO%#, cand se lasa sansa esecului
S2 copil,l,i- in ciuda tanatofobiei copilului
S2 colecti H suicid de inductie mai rar intalnit
S !asional G c, s,bstrat afecti-tensional
S rational- rezultat in urma unei suferinte insuportabile
S e,thanasic- numit si suicid de sacrificiu sau de protest, motivat de regula prin precepte religioase, morale,
politice, militare s altruist#
SUBIECTUL 17
9ictima : definitie4 factori de ,lnerabilitate4 tipologie ictimala
9ictima orice persoana care fara sa-si fi asumat constient riscul fara sa vrea# sufera direct sau indirect
consecinte fizice, morale sau materiale ale unei actiuni sau inactiuni criminale. Arice persoana poate fi o
potentiala victima, dar nu Aricine este.
5xista un grad de vulnerabilitate victimala.
9,lnerabilitatea este data de :
%'
%. 6actori personali- varsta, sexul prostitutia#, pregatirea socio-culturala, inteligenta, aspectul
bioconstitutional, caracteristici psihocomportamentale aventurieri, naivi#, calitati morale, atitudini
neglijenta, indiferenta#.
&. 6actori situationali- anumite medii, locuri frecventate, consumul de bauturi alcoolice, relatii
extraconjugale
2rostitutia este un factor de risc de a deveni victima, mai mult pt femei decat pt barbati..
Clasificare a tipologiilor ictimale
%. victime care nu au avut anterior nici-o legatura cu faptasul
&. victime provocatoare- coportamentul arogant fata de viitorul infractor, chiar daca nu a urmarit
neaparat agresiunea
'. victime care precipita declansarea actiunii raufacatoare nu inchide portiere, umbla cu o tinuta
provocatoare pe unde nu trebuie#. A parte din vina apartine victimei.
). victimele slabe dpdv biologic debili mintali, copii,#, slabe dpdv social etnicii minoritari,
persoane neagreate in societaea respectiva, pop. !e culoare
*. victime politice
.. victime autovictimizante H proprii criminali- toxicomani
SUBIECTUL 18
Ca,zele care inlat,ra caracter,l penal al faptei2 %lienatia mintala2
Cod,l penal precizeaz& ca,zele care .nl&t,r& caracter,l penal al faptei:
12 legitima ap&rare art. )) -p.# - c"nd fapta este sv"rit pentru a nltura un atac material direct, imediat i
injust i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc$ de asemenea, se
consider legitim aprare c"nd, din cauza tulburrii sau temerii, cel n cauz a depit limitele unei aprri
proporionale cu gravitatea atacului.
32 starea de necesitate art. )* -p.# - c"nd fapta este sv"rit pentru a salva de la un pericol iminent i care
nu putea fi nlturat altfel viaa, integritatea corporal sau sntatea persoanei respective sau a altei persoane
ori un bun important sau un interes obtesc.
72 constr(ngerea fizic& sa, morala - creia fptuitorul nu i-a putut rezista i constr"ngerea moral,
exercitat prin ameninare cu un pericol grav pentru persoana fptuitorului ori a altei persoane i care nu putea
fi nlturat n alt mod art. ). -p#.
82 caz,l fort,it art. )/ -p.# - c"nd rezultatul faptei este consecina unei mprejurri care nu putea fi prevzut.
;2 eroarea de fapt art. *% -p.# - c"nd fptuitorul, n momentul sv"ririi faptei, nu cunotea existena unei
stri, situaii sau mprejurri de care depinde caracterul penal al faptei$ n cazul faptelor sv"rite din culp
prevederile art. *% -p. se aplic numai dac necunoaterea strii, situaiei sau mprejurrii respective nu
este ea nsi rezultatul culpei.
!iferena dintre eroare i greeal :
+gre0eala - situaia n care, n aceleai condiii de lucru i de pregtire profesional, un alt medic ar fi evitat
prejudiciul adus pacientului, deci nu ar fi greit$
+eroarea - situaia n care se trag concluzii relativ adecvate cazului respectiv eronate, false# n condiiile unei
activiti corecte ce respect normele de conduit profesional dup :h. 9cripcaru#.
In caz,l .n care eroarea este rez,ltat,l c,lpei4 caracter,l penal al faptei n, mai este .nl&t,rat2
=2 darea de mit& prin constr(ngere art. &** -p.#, dac mituitorul a fost obligat prin orice mijloace# de ctre
cel care a luat mita i a denunat autoritii fapta nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat.
>2 ad,lter,l comis la ndemnul(ncurajarea celuilalt so sau c"nd viaa conjugal era ntrerupt n fapt art. 'B)
-p.#.
?2 iresponsabilitatea art. ), -p.# - ?>u constituie infraciune fapta prevzut de legea penal dac
fptuitorul, n momentul sv"ririi faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea s-i dea
seama de aciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stp"n pe eleF.
!rin aliena'ie mintal& legi,itor,l a neles starea de incapacitate psihic stabilit printr-o expertiz medico-
le-gala psihiatric# din momentul sv"ririi faptei, adic absena discernm"ntului reiterm c discernm"ntul
pstrat sau sczut echivaleaz cu responsabilitatea, iar discernm"ntul absent semnific iresponsabilitatea#$
dac incapacitatea psihic a survenit dup comiterea infraciunii, n oricare din fazele procesului penal,
fptuitorul va fi internat ntr-un spital de psihiatrie conform art. %%) -p.#, p"n c"nd va putea fi judecat sau va
%)
putea executa pedeapsa.9intagma ?alte cauzeF se refer la oboseal, surmenaj, diverse boli somatice, v"rst
minor, dependena de droguri etc.
@2 %lte ca,ze- oboseala, surmenajul, dependenta de drog, varsta minora, altele
1A2 be'ia art. )G -p.# - ?>u constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul n
momentul sv"ririi faptei se gsea, datorit& ,nor .mpre-,r&ri independente de oin'a sa, n stare de beie
complet produs de alcool sau de alte substane.
Starea de be'ie complet& produs de alcool sau de alte substane nu nltur caracterul penal al faptei. 5a
poate constitui, dup caz, o circumstan atenuant sau agravantF.!orind s arate c prevederile art. )G -p.
devin operante numai atunci c"nd starea de beie este foarte accentuat, leguitorul fr a avea cunotine
medicale# a apelat la sintagma ?beie completF care, n accepiune medical, semnific starea de com$
ntruc"t ntr-o astfel de stare de com# persoana respectiv este incontient persist doar funciile vegetative-
vitale#, neput"nd dec"t ?schiaF unele micri n coma superficial#, este evident c persoana aflat n ?stare de
beie completF nu poate comite nici un fel de fapt, cu at"t mai puin o fapt prevzut de legea penal.3n
opinia noastr, ar trebui s se renune la sintagma ?stare de beie completF n favoarea celei de ?stare de
beieF.
!e asemenea, trebuie precizat c starea de be'ie poate fi ind,s&, aa cum de fapt menioneaz -p., at"t de
alcool c"t i de alte substane: hidrocarburi benzin#, diverse medicamente, oxid de carbon, substane
halucinogene canabis#, ciuperci muscarin# etc.
Deferitor la starea de beie, trebuie difereniate diversele forme sub care se poate prezenta aceasta, i anume:
a) be'ia ol,ntar& reprezint acea form de beie pe care i-o provoac persoana respectiv
- c, inten'ie beia voluntar intenionat#, n scopul de a sv"ri o fapt antisocial sau de a se sustrage
rigorilor legii$ astfel, un exemplu este cazul celui aflat n stare de ebrietate, surprins de ctre organele de poliie
conduc"nd autovehiculul pe un drum public i care, imediat ce este oprit de poliist, ncepe s bea dintr-o sticl
de alcool$
- f&r& inten'ie beia voluntar neintenionat sau circumstanial, beia spontan sau ?beia surogat@, pentru
a depi unele stri afective#, n scop personal: de plcere, de necaz etc, fr a ncerca deci mascarea,
ascunderea inteniei# sv"ririi unei fapte prevzute de legea penal.
b) be'ia accidental& beia involuntar# este acea form de beie care se produce, aa cum indic i denumirea,
n mod accidental, fr ca acest lucru s fi fost dorit sau urmrit de individul respectiv$ ca exemple citm
persoanele care lucreaz ntr-un mediu cu vapori de alcool beia alcoolic# ori de benzin beia
hidrocarburic#, copiii lsai nesupravegheai care inger o cantitate de alcool - de cele mai multe ori
confund"nd-o cu o alt butur, nealcoolic - sau persoanele care vin n contact cu diverse substane pe care nu
le cunosc i care pot induce starea de beie beia muscarinic dup consumul de ciuperci de tip 8manita, beia
canabic, beia cu oxid de carbon etc#.
c) be'ia patologic& beia atipic# este acea form de beie caracterizat prin manifestri ample de ebrietate
dup ingestia unor cantiti mici de alcool.9e poate afirma c ?n timp ce beia acut obinuit este rspunsul
unui creier normal la o cantitate mare de alcool, beia patologic este rspunsul unui creier organism# bolnav la
o cantitate mic de alcool@.9unt descrise urmtoarele forme de beie patologic :arnier citat de :orgos#:-
beia patologic halucinatorie, caracterizat prin halucinaii complexe cu coninut terifiant, fa de care
individul ncearc s se apere, printr-un comportament uneori violent$- beia patologic delirant, ce are la
baz un dezacord ntre realitate i ideile individului, ceea ce determin manifestri de gelozie, de persecuie, de
megalomanie etc$- beia patologic excito-motorie, caracterizat printr-o stare crepuscular ce antreneaz
uneori acte medico-legale cu amnezie lacunar sau com postaccesual.
112 minoritatea f&pt,itor,l,i
- B$, constit,ie infrac'i,ne fapta pre&z,t& de legea penal& s&(r0it& de ,n minor care la data comiterii
acesteia n, .ndeplinea condi'iile legale pentr, a r&sp,nde penalC2
2rin minor nelegem persoana care nu a mplinit %, ani.;imitele rspunderii penale, conform art. GG -.p., sunt:
1minorul care nu a mplinit v"rsta de %) ani nu rspunde penal$
1minorul care are v"rsta ntre %) i %. ani rspunde penal, numai dac se dovedete prin expertiz medico-le-
gal psihiatric# c a sv"rit fapta cu discernm"nt$
1minorul care a mplinit v"rsta de %. ani rspunde penal.-onform art. %BB -.p., fa de minorul care rspunde
penal i care a comis o fapt prevzut de legea penal se pot lua msuri educative sau se aplic pedepse.
%*
SUBIECTUL 1;
/as,rile de sig,ranta- definire4 rol4 instit,ire4 d,rata
In final expertiza4 pe baza coroborarii t,t,ror datelor medicale si generale obtin,te4 treb,ie sa
stabileasca concl,ziile raport,l,i medico-legal 2
In finalul concluziilor se impune a face recomandari priind mas,rile de sig,ranta c, caracter medical,
individualizate pentru fiecare subiect si care sint prevazute in art.%%& c.p.
/&s,rile de sig,ran'& conform articolului citat#, sanciuni de drept penal, cu caracter exclusiv preventiv, ce
se iau numai fa de persoanele care au comis fapte prevzute de legea penal, pentru .nl&t,rarea st&rii de
pericol i obinerea unei stri de siguran, deci pentru a prent"mpina sv"rirea altor fapte prevzute de legea
penal art. %&. -p.# nu se prescriu dat fiind caracterul lor preventiv#, iar amnistia art. %%G -p.# sau graierea
art. %&B -p.# nu au efect asupra lor$ aceste msuri de siguran pot fi instituite chiar dac persoanei respective
nu i s-a aplicat i o pedeaps. !eric,lozitatea este inteleasa diferit in functie de societate. !ictionarul limbii
romane defineste acest cuvant H o situatie( intamplare care pune in primajdie existenta , integritatea cuiva sau a
ceva.
8rt. %%& -p. precizeaz tip,l m&s,rilor de sig,ran'&4 0i an,me:
a# obligarea la tratament medical$
b# internarea medical$
c# interzicerea de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alt ocupaie$
d# interzicerea de a se afla n anumite localiti$
e# expulzarea strinilor$
f# confiscarea special$g# interdicia de a reveni n locuina familiei pe o perioad determinat.+surile de
siguran cu caracter medical pot fi:
1conform art2 117 Cp2 - obligarea la tratament medical: ?!ac fptuitorul, din cauza unei boli ori a
intoxicrii cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substane, prezint pericol pentru societate, poate
fi obligat a se prezenta n mod regulat la tratament medical p"n la nsntoire@.
1conform art2 118 Cp. - internarea medical : ?-"nd fptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman i se afl
ntr-o stare care prezint pericol pentru societate, se poate lua msura internrii ntr-un institut medical de
specialitate, p"n la nsntoireF
/as,ra de sig,ranta c, caracter medical consta :
- in internarea intr-un institut medical de specialitate pana la insanatosiea a faptuitorului care este bolnav mintal
sau toxicoman si prezinta pericol pt. 9ocietate.
-8cesta masura a internarii poate fi luata si pentru faptuitorii care nu se prezinta la tratament sau daca
tratamentul s-a dovedit ineficient si starea de pericol s-a agravat.
- internarea se ia pe o durata nedeterminata, pana la insanatosire
- aceasta masura poate fi luata in mod provizoriu de catre procuror in faza de urmarire penala si de catre
instanta in faza de judecatadupa obtinerea a raportului de expertixa m.l psihiatrica.
- aceste masuri pot fi luate si pt cea de-a &-a categorie in situatia in care potentialul de periculozitate este
evidentiat de medicul de teritoriu si la instiintarea scrisa a familiei, vecinilor
/&s,rile de sig,ran'& c, caracter medical prop,se .n concl,ziile raport,l,i de expertiz& medico-
legal& psihiatric& pot fi aplicate n,mai prin hot&r(rea r&mas& definiti& a ,nei instan'e de -,decat&1
reiterm c aceste msuri, care se ntind pe o durat de timp nedeterminat ?p"n la nsntoireF# pot fi luate
i n mod provizoriu, n timpul desfurrii procesului penal.
- +sura de siguran a obligrii la tratament medical poate fi nlocuit cu msura internrii medicale sau cu
schimbarea tratamentului, conform art. )'% -.p.p., printr-o hot(r.re definiti& a instan'ei de -,decat&4 la
com,nicarea ,nit&'ii sanitare ,nde persoana respecti& a ,rmat tratament,l indicat2
- +sura de siguran a internrii medicale poate fi nlocuit de msura obligrii la tratament medical sau poate
nceta, conform art. ')' -.p.p., printr-o hotr"re definitiv a instanei de judecat$ instana de judecat poate
dispune aceast msur:
1la ntiinarea unitii sanitare unde se afl internat persoana respectiv$
1la cererea procurorului sau a persoanei internate, caz n care se cere avizul unitii sanitare unde se afl
internat persoana.
%.
SUBIECTUL 1=
/inoritatea fapt,itor,l,i si responsabilitatea l,i2 /as,ri ed,catie4 pedepse
/inoritatea f&pt,itor,l,i an. *B -p.#
B$, constit,ie infrac'i,ne fapta pre&z,t& de legea penal& s&(r0it& de ,n minor care la data comiterii
acesteia n, .ndeplinea condi'iile legale pentr, a r&sp,nde penalC2
2rin minor nelegem persoana care nu a mplinit %, ani.;imitele rspunderii penale, conform art. GG -.p., sunt:
1minorul care nu a mplinit v"rsta de %) ani nu rspunde penal$
1minorul care are v"rsta ntre %) i %. ani rspunde penal, numai dac se dovedete prin expertiz medico-le-
gal psihiatric# c a sv"rit fapta cu discernm"nt$
1minorul care a mplinit v"rsta de %. ani rspunde penal.-onform art. %BB -.p., fa de minorul care rspunde
penal i care a comis o fapt prevzut de legea penal se pot lua msuri educative sau se aplic pedepse.
%2 /&s,rile ed,catie art. %B% -p.# sunt sanciuni de drept penal cu caracter exclusiv educativ, const"nd n:
a) m,strare art. %B& -p.# - dojenirea minorului, atrg"ndu-i-se totodat atenia c n situaia n care va mai
sv"ri o infraciune i se va aplica o msur mai sever sau o pedeaps.
b) libertatea s,praegheat& art. %B' -p.# presupune lsarea n libertate timp de % an a minorului care a comis
o infraciune, sub supravegherea prinilor, a celor care l-au nfiat sau a tutorelui$ c"nd una dintre aceste
persoane nu poate asigura supravegherea, instana de judecat poate dispune ncredinarea minorului unei
persoane de ncredere de preferin o rud# sau unei instituii abilitate. 8ceast msur poate fi revocat sau
nlocuit art. ),G -.p.p.# i poate fi nsoit de urmtoarele obligaii
1s nu frecventeze anumite locuri, dinainte stabilite$
1s nu intre n legtur cu anumite persoane$
1s presteze o activitate neremunerat ntr-o instituie de interes public fixat de instan, activitate cu o durat
ntre *B i &BB de ore, de maxim ' ore pe zi, dup programul de coal, n zilele nelucrtoare i n vacan.
c) internarea .ntr-,n centr, de reed,care art. %B) -p.# astfel nc"t minorul s aib posibilitatea de a
nva i de a se pregti profesional potrivit aptitudinilor pe care le are$
d) internarea .ntr-,n instit,t medical-ed,cati art. %B* -p.#, msur care se ia fa de minorul care, datorit
strii psihice i(sau fizice, are nevoie de tratament medical i totodat de un regim special de educaie.-ele
dou msuri educative ce presupun internarea minorului se iau pe o perioad de timp nedeterminat, dar p"n
la mplinirea v"rstei de %, ani$ instana de judecat poate dispune prelungirea internrii pe o durat de cel mult
& ani, dac se consider c prin aceast prelungire se atinge scopul internrii art.%B. -p.#.
B2 !edepsele se aplic dac se apreciaz c doar msurile educative nu sunt suficiente pentru ndreptarea
minorului$ acestea pot fi:
1amenda penal$
1nchisoarea.-onform art. %BG -p., limitele acestor pedepse se reduc la jumtate$ n urma reducerii, n nici un
caz minimul pedepsei nu va depi * ani.
-"nd legea prevede pentru infraciunea sv"rit pedeapsa cu detenia pe via, minorului i se aplic
nchisoarea de la * la &B de ani.2edepsele complementare nu se aplic minorului.
SUBIECTUL 1>
" -,enila H un fenomen ce include totalitatea incalcarilor de norme sociale savarsite de catre tineri sub %, ani,
incalcari sanctionate penal.!in aceasta perspectiva se considera ca in perioada minoratului copilarie si
adolescenta#, nu exista o granita delimitata.
!readolescenta si adolescenta %%-%& aniPP%, ani. 8dolescenta se caracterizeaza prin aparitia conflictelor de
autoritate :
-conflicte de idei
-8dolescentii sunt primii care ies in strada in revolte,c. mama-fica.
-conflicte afective
%/
stadiile dezvoltarii activitatii delicvente la minori
%. 9tadiul de aparitie , H %B ani# K infractiunile sunt omogene si benigne
&. 9tadiul de explorare %B H %& ani# K infractiunile se diversifica si se agraveaza.
'. 9tadiul exploziei aprox. %' ani# K predomina furtul prin efractie spargere#.
). 9tadiul de conflagratie in jur de %* ani# K furt si spargere de automobile, atacuri asupra persoanelor.
*. 9tadiul debordarii %/ H %, ani# K forme subtile si violente.
8ceste stadii se suprapun sau coexista# cu :
- inadaptarea scolara$
- consum de droguri si alcool$
- promiscuitatea sexuala$
- revolta familiara.
mecanismele devenirii infractionale
I2 3Q slabstima de sine scazutatulburari de conduita nespecificeinfractiune
II2 tulburari de conduitaesec scolarsubestimare de sinecautare compensatorie a
identitatiiinfractiune
Caracteristicile delicent,l,i minor :
- inclinatia catre agresivitate latenta sau manifesta
- instabilitate emotionala
- inadaptae sociala- atitudine refractara fata de munva
- conduita duplicitara H comp. 4ainic
- dezechilibru existential H vicii, perversiuni, patimi
- 3Q mai scazut decat subiectii non Hdelicventi
- Cn 3Q mai ridicat ajuta la protejarea fata de delicventa.
Ca,zele si conditiile care determina comportament,l delicent
-auze :
- teribilismul
- imaturitatea psihica
- lipsa conlucrarii a factorilor educativi
- cresterea considerabila a libertinajului in randul minorilor
- perceperea alterata a valorilor democratiei
- carentele educative din familiile dezorganizate sau apparent organizate
- dezinteresul cadrelor didactice
- consumul de bauturi alcoolice
- parinti alcoolici
- raspandirea divortului pe o scara din ce in ce mai larga
#actorii familiali care cond,c la delincent& s,nt gr,pati in cinci categorii:
%. printi antisociali$
&. familie numeroas
'. tehnici inadecvate de educare a copiilor
). abuz fizic sau sexual# sau neglijenta$
*. conflict parental si familii destramate.
Dolul familiei in geneza delincventei
5xist ) paradigme privind influenta familiei :
% - neglijarea : are dou aspecte - lipsa de supraveghere si lipsa de implicare consecinte serioase# $
& - conflictul : disciplinare nepotrivit si respingere reciproc a printilor si copiilor$
' - comportament deviant si valori inadecvate: printii sunt infractori sau au
atitudini ce duc la infractiune $
) - destrmarea : printi desprtiti, absenta sau boala unuia .
%,
Tipologia delicentei -,enile
%) *cazionala
- ,BR din adolescenti trec prin ea. 5xprima deficiente in relatiile cu parintii deficiente scolare, asocieri cu alti
delicventi.
- prevenirea se face prin actiuni asupra familiei, protectia bunurilor, atragerea in activitati comunitare.
B) "e tranzitie
- e intalnita la %BR din adolescenti. 8pare intr-o perioada ce abunda in dificultati greutati#.
8ici intra & tipuri de minori:
S marginali de obicei oligofreni#
S cu structura nevrotica care au : - delicventa exploziva$
- o viziune particulara asupra vietii.
C) "elicenta conditionala
- la %R din adolescenti
- activitate stabilizata persistenta care se transforma intr-un mod de viata.
8ici avem & tipuri de minori:
S nematurizati ce comit infractiuni marunte si frecvente
S cei cu structura psihopatica ce comit infractiuni grave, adera la modele antisociale, patologie manifesta#
9C035-4C; %,
#re,d s,stine ca s,ntem mobilizati de 7 forte :
- irationala
- rationala
- morala
3n aceasta viziune putem interpreta personalitatea, profilul psihocomportamental al infractorului si
putem intelege si fenomenul recidivei, dar si cel al obisnuintei infractionale.
"in aceasta perspectia infractor,l apare ca :
- un individ cu o insuficienta maturizare sociala
- deficiente de integrare sociala
- intra in conflict cu cerintele sistemului valorico-normativ si cultural al societatii in care
traieste.
- 2rezinta o instabilitate emotiv-actionala este un dizarmonic, un psihopat#
- 2rezinta inadaptare sociala- familia avand carente de educatie
- 2rezinta o sensibilitate deosebita- animiti stimuli din mediul ambiant exercita asupra lor o
stimulare spre actiune cu mult mai mare decat asupra unui om obisnuit
- !uplicitatea comportamentului- joaca un alt rol decat al lui
- 3maturitate intelectuala H in capacitatea infractorului de a prevedea pe termen lung
consecintele sale antisociale, adica o capacitate redusa de a stabili un raport rational intre cost si
beneficii
- 3maturitate afectiva H predomina principiul placerii decat cel al realitatii
- 6rustrari resimtite- starea de criza, de tensiune, creata de convingerea ca i se cuvin acele
lucruri
- Cn complex de inferioritate care il incita la comportamente compensatorii, orientate
antisocial
- 5gocentrismul H incapabil sa recunoasca superioritatea celorlalti si succelele. 9e considera
persecutatt, nedreptatit- ceea ce ii alimenteaza frustrarea
- 8gresivitate- sub forma de tendinte auto si heteroagresive
3n planul afectivitatii se constata o indiferenta afectiva, o racire afectiva, o incapacitate de a
resimtii durerea celor din jur sau satisfactia resimtita la durerea celor din jur, lipsa de altruism si
%G
simpatie , rceal, egoism, fara rezistente interioare de ordin afectiv, orb si surd in privinta
comportamentelor odioase.
este componenta structural a personalitatii criminale#
- ;803;348458 -5ste capacitatea sa de a nu fi inhibat de amenintarea penala$ individul se
lasa antrenat de necesitatea satisfacerii anumitor nevoi, fara sa tina cont de gravele inconveniente
atasate acesteia$
9C035-4C; %G
>u toate aceste elemente din profilul general al infractorului sunt prezente ci unele mai mult, altele mai
putin, in functie de tipul de infractionalitate. !e exemplu :
12Cersetor,l - arta dramatica
- joaca un rol
- are mimica si gestica adecvata
- costumatie si metode adecvate
32 Hot,l
- usuratici evaluare cost-beneficii#,
- inclinatie mare catre risc
- in procent foarte mare considera ca viata este guvernata de hazard
- deseori devin dominati de superstitii
72 Spargator,l
- curaj, calm, sange rece
- apreciere corecta
- adaptare rapida, versatilitate
;2 Talhar,l- hotarare, volenta, cruzime
=2Infractor,l intelect,al
- debit verbal adaptat rolului si scopului
- - arma lui este minciuna
- - elasticitate deosebita a gandirii
- - gaseste solutii rapide de a iesi din incurcatura
>2 %sasin,l
- irascibil, impulsiv, agresiv, egocentric, dominator
S,biect,l 3A
!eric,lozitate2!eric,lozitatea bolna,l,i psihic2#actori de peric,lozitate
!eric,lozitatea este inteleasa diferit in functie de societate. !ictionarul limbii romane defineste acest
cuvant H o situatie( intamplare care pune in primajdie existenta , integritatea cuiva sau a ceva.
"pd al Cod,l,i !enal din Eom2 Si al psihiatriei forensice sunt considerati peric,losi bolnavii
psihici care pun in pericol sanatatea , integritatea proprie sau a altora, importante valori
materiale sau tulbura in mod repetat si grav conditiile normale de munca ori de viata, in families
au societate. decret '%'#
#actori de peric,lozitate : d,pa FaIral)
12la deliranti
H halucinatiile imperative
H manifestarile sindromu $lui de influenta care il transforma pe bolnav in robot
H temele de gelozie
H idealis razbunator, politic sau religios
H exaltarea pasionala, agresiva, acompaniata de furie, amenintari, plangeri
H revendicari hopondriace
32la dementi
&B
- impulsuri brutale si ample
- asocierea crizelor de excitatie violenta cu delirurile senile de prejudiciu sau de gelozie
72la retardati
- brutalitatea
- tendintele perverse tropism pentru sange
- cruzime pt. 8nimale
- piromanie
- sadism
- violul insotit de moarte
82la dizarmonici- psihopati
- impulsivitate
- atractie pt. 8rme
- atentate produse asupra minorilor
-episoade paroxistice de excitatie
;2 actele a,tomate si de sc,rt-circ,it
- acte automate la epileptici si schizofreni sunt greu de prevazut
- actele de scurtcircuit survin cu precadere la hiperemotivi, dizarmonici,anxiosi, obsesivi
=2 ca,ze ad-,ante
- alcoolismul
- farmacodependenta
- ocaziile facilitante- atitudinea provocatoare a victimei, promiscuitatea si influenta nociva a mediului
Scoala %mericana a elaborat Tabele predictie ale peric,lozitatii2
SUBIECTUL 31
Clasificarea bolnailor psihici peric,losi in f,nctie de act,l infractional si mas,rile
medicale stabilite prin expertixa psihiatrica a acestora
=n functie de actul infractional bolnavii psihici se impart in & categorii:
12 bolnai psihici peric,losi care a, saarsit infracti,ni
9e stabilesc masuri medicale, curative, profilactice si de siguranta care trebuie aplicate expertizatului
infractor, care prezinta tulburari psihice. 3n realizarea acestui obiectiv sunt posibile ' modalitati :
a#. cand faptuitorul este responsabil dar nu poate realiza pedeapsa datorita bolii de care sufera. 3n
acest caz masurile sunt cu caracter curativ dar si de siguranta datorita riscului social demonstrat
deja.
b#. cand faptuitorul este iresponsabil pentru fapta savarsita datorita unei boli psihice dar permite
tratament ambulatoriu sau faptuitorul prezinta tulburari psihice insa este responsabil , deci
condamnat- tratamentul se efectueaza in timpul exercitarii pedepsei.
c#. cand faptuitorul este declarat iresponsabil datorita bolii sale psihice si are nevoie de tratament
prezentand un pericol pt. 9ocietate.3n acest caz se ia masura internarii intr-un institut medical de
specialitate pana la insanatosiea faptuitorului.
32 bolnai c, afecti,ni psihiatrice
72 bolnai psihici peric,losi care n, a, saarsit infracti,ni
SUBIECTUL 33
!atern,ri comportamentale infractionale specifice la oligofreni
Aligofreniile ofera un procent destul de mare din totalul persoanelor expertizate.
#ormele clinice :
%. A. grava H idiotia- 3Q B-%G varsta mentala de & ani
&. A. medie H imbecilitatea H 3Q &B- )G v. mentala *-/ ani
'. A. usoara H debilitatea mintala H 3Q *B- .G v.mentala %B-%& ani
- cei cu debilitate mintala usoara sunt responsabili de infractiunile comise
- Ca reg,la4 idiotii si imbecilii s,nt socotiti iresponsabili2
- 8ctele comise de ei au un caracter grosier si de o brutalitate crescuta
&%
- ei sunt usor de indus in acte de furt , prostitutie, homosexualitate, cersetorie, etc
-pot crea dificultati expertului debilii mintali didicand probleme de :
- probleme de apreciere a volumului de cunostinte
- capacitatea de a intreprinde diferita actiuni sau legaturi cu cei din jur
- de a se adapta la situatii noi
- de a-si insusi un lucru
- de a opera cu notiuni simple
- de a se retine in anumite momente, etc
8cestea devin puncte de sprijin f. importante in aprecierea discernamantului.
Elemente com,ne debilitatii mintale :
- incapacitatea de a deosebi obiectivul de subiectiv
- incapacitatea de amanare a placerilor
- lipsa de anticipatie a efectelor unor acte de comportament
- credulitatea
- capacitatea de intelegere scazuta
- neprevederea
- lipsa abilitatii de adaptate in situatii noi
- gandirea rudimentara
- dificultati de orientare in situatii dificile
- rigiditatea psiho-afectiva
- sunt de obicei sugestionabili si pot fi influentati de alte persoane, ei fiind de multe ori
piesa intermediara in comiterea infractiunii.
9ugestibilitatea crescuta se desfasoara dupa o serie de legi ale sugestiei :
%. se imita la inceput ideile si apoi forma lor de manifestare
&. mai frecvent se imita superiorul care are intaietate in fata inferiorului
'. in sugestie are influenta si personalitatea celui care sugereaza, dar are influenta si
simpatia gandirii sugeratului. Alig. devine astfel un robot.
- in mod obisnuit Alig. sunt parsoane blajine, comunicative, naive
- altii sunt insa excitabili, cruzi, cu tendinte agresive- debilitate mintala dizarmonica
Aligofreniile sunt de & categorii:
%.oligofrenie armonica utilizabila
&.oligofrenie neutilizabila- dizarmonica
- frecvent actele olig. 9unt acte de imitatie dar se pot intalni si acte de razbunare, mai ales
fata de aceeia care ii considera inferiori
- au inclinatie catre mitomanie- sa se laude, se dau mari infractori
- preponderent ei sunt cei care comit violuri asupra femeilor in varsta,
- intretin acte sexuale cu animale
- multe fete olig. ajung prostituate
A rezolutie A>C cere ca acesti subiecti sa fie protejati de abuzuri, sa se tina cont de gradul lor
de raspundere in raport cu facultatile lor mintale si sa fie evaluata corect capacitatea lor sociala
de catre expertii calificati.
SUBIECTUL 37
!atern,ri comportamentale infractionale specifice la epileptici
5pilepsia este o boala care pune complexe probleme de expertiza psihiatrico-judiciara.
5ste o boala f. 6recventa ca urmare si actele antisociale asociate acestei boli sunt frecvente
3n cea mai mare parte a vietii lor epilepticii s,nt responsabili deoarece in cele mai multe cazuri
de epilepsie crizele sunt rare, si nu se produc grave deteriorari de personalitate.
8ctele comise in stari confuzionale si dementiale grave confera iresponsabilitate
3n general in crizele epileptice de 44grand mal,, nu exista posibilitatea unor acte patologice
decat rareori.
5i pot comite acte antisociale in starile crepusculare postcritice dupa criza#. 8ceste acte au o
violenta extrema si multa cruzime, apar in mod subit si pot consta in : omoruri, atentate la
&&
pudoare, incendii, furturi, etc. !upa trecerea acestei stari crepusculare se instaleaza amnezia
faptelor comise.
5xista si crize de ,,petit mal,, echivalente epileptice#. 3n acest caz riscul faptelor patologice este
major datorita asocierii confuziei mintale, amneziei cu pastrarea automatismelor motorii. !intre
acestea, epilepsia temporala centrul afectivitatii, instinctualitatii si memoriei# este insotita de
maximum de agresivitate, deseori cu : manifestari psihosenzoriale halucinatii#,
4ulb. !e constiinta stare de vis#
8bsenta
8utomatisme psihomotorii
-rize vegetative
8ctele de violenta sunt rapide, nepremeditate, cu intensitate extrema, cu motivatie lagata de o
frustrare afectiva, uneori cu exprimarea prealabila a intentiei dar cu consumarea actului in starea
de tulb. 8 constiintei.
8ctele comise pa acest fond sunt :furt de obiecte inutile, omor patologic, fuga,- facute la vedere,
fara o anumita strategie, cu expunere la riscuri majore, cu amnezia faptului comis, fara finalitate
si beneficiu.
6rustrarea afectiva,confuzia mintala insotita de amnezie, automatismele cu halucinatii, falsele
interpretari, fac ca bolnavul sa aiba o incarcatura de agresivitate si afectivitate f. +are, cu
producerea unor acte grave de vatamare sau homicid.
3ntre crizele epileptice, daca sunt frecvente, putem vorbi de o personalitate epileptoida2
5a se manifesta , in general, prin:
- instabilitate psihica
- vascozitate afectiva
- lentoare psihomotorie,
- bipolaritate timica cu fragilitate si schimbare subita de dispozitie-raspunzatoare de
rapiditatea epilepticului in delicventa
!sihoza epileptica- se asociaza cu halucinatii si deliruri mistice, trairi patologice sub influenta
carora se comit vilente grave pana la omucidere. 8ctele sunt in genere lipsite de premeditare ,
avand forma unor atacuri animalice bruste, feroce#, de descarcare motorie sub forma de rapsus
raspuns epileptic#, cu nenumarate lovituri, de unde si afirmatia ca ,,epileptic,l omoara ,n
cadar,442
8socierea cu alcoolul creste brutalitatea, furia si agresiunea.
!e asemenea, lentoarea psihica si perseverenta epileptica pot produce un discontrol
comportamental manifestat sub forma unor razbunari tardive.
5pilepticul este bolnavul cel mai imprevizibil, el oricand se afla in pragul delicventei. 9e spune
ca un epileptic bland este mai periculos decat un maniac furios.

9C035-4C; &)
!atern,ri comportamentale infractionale specifice in psihozele afectie
/%$I%
3n manie se comit acte de obicei banale, ,,maniacii fac nai mult zgomot decat sunt periculosi,,
;a maniacii deliranti infractiunile cele mai frecvent comise sunt :
-violul, vatamarile corporale grave pana la crima,
-peversiunile sexuale exchibitionismul, homosexualismul, sadomania,#,
-abuzul de droguri ,
-furturile,
-incheieri de contracte acte patrimoniale, schimb de apartament, acte de casatorie#.
E!IS*%"E "E!EESI9E
3n episoadele depresive9e intalneste asa zisul ,,omor colectiv,, cand sub influenta ideilor
delirante de autoacuzare, pentru a-i salva pe cei apropiati de suferintele imaginare bolnavul ii
ucide omor altruist sau prin compasiune#, urmand ca apoi sa se sinucida. 8ctul de omor este
bine pregatit, se desfasoara conformunei strategii, si aproape intotdeauna, disimulat.
&'
!e regula, bolnavii cu aceasta afectiune, sunt iresponsabili, daca se apreciaza ca infractiunea s-a
comis intr-o stare psihotica criza maniacala sau depresiva#.
!aca actul s-a produs in timpul remisiunii complete faptuitorul este apreciat ca responsabil.
!aca crizele se repeta des atunci faptuitorul poate fi considerat iresponsabil.
!e cele mai multe ori bolnavii cu paihoza maniaco-depresiva sunt adusi la expertiza in intr-o
stare psihica normala necesitand o examinare f. +inutioasa a tuturor probelor din dosarul penal.
2entru cei care incheie diferite contracte, mai ales in stare maniacala, un indiciu ar fi tulb.
:rafice sub forma scrisului sau semnaturii.
T,lb2 "epresia este o alta instanta clinica care prin agonia ei morala, ingustarea orizontului
existential, fara perspectiva viitoare, si care in formele ei medii si severe este frecvent
responsabila de suicid.
SUBIECTUL 3;
!attern,ri comportamentale infractionale specifice in SCHIJ*#EE$IE
-onform 3-! %B, tulburarile de tip schizofrenic sunt caracterizate prin distorsiuni importante si
specifice ale gandirii, perceptiei si afectelor, care, fie sunt tocite, fie sunt neadecvate.
4ulburarile de tip schizofrenic sunt caracterizate prin 93>!DA+C; !39A-3843I +5>48;
-A+C> caracterizat prin:
- trairi contradictorii cum ar fi cele de dorinta si repulsie, de rigurozitate si laxitate, de
dragoste si ura
- lipsa de armonie intre trairile interne si externe
- brutalitatea faptelor si raceala afectiva fata deacestea
- anxietate si indiferenta pozata
- negativism si agresivitate asociata cu bizaterii
- detasare psihica si impenatrabilitate
4oate acestea sunt expresii ale ambivalentei psihice si ale trairilor halucinator delirante.
!intre persoanele expertixate schizofrenii formeaza majoritatea persoanelor declarate ca
iresponsabile. 8ceasta nu inseamna ca automat un schizofren este iresponsabil.
3> 25D3A8!8 !5 !50C4- schizofrenii pot produce infractiuni extrem de periculoase pana la
tentative de omor sau chiar crime in functie de tulburarile de dispozitie , de starile anxioase, de
halucinatiile imperative, de starile confuzionale pe care le au.
5ste f. 3mportanta atentia debutuluimedico-legal in psihiatrie.0oala poate debuta printr-o
tulburare ingrozitoare, pacientii putand produce infractiuni deosebit de periculoase- deb,t
delicent
3n schizofrenie debutul este lent, insidios mascat# si se poate manifesta periculos.
8gresivitatea schizofrenilor este indreptata:
- asupra persoanelor din anturajil bolnavului parinti, copii, frati, prieteni, rude,colegi,
personal medico-sanitar#
- asupra propriei persoane sub forma de autoagresivitate, automutilare sau suicid.
3> 25D3A8!8 !5 948D5 schizofrenicii se deosebesc in functie de forma de schizofrenie
%. T5056D5>3-33
-onform 3-!-%B, schizofrenia hebefrenica este o forma de schizofrenie in care:
- schimbarile afective sunt proeminente,
- delirurile si halucinatiile sunt efemere si fragmentare,
- comportamentul este iresponsabil si imprevizibil iar manierismele sunt intalnite in mod
frecvent.
- !ispozitia este superficiala si inadecvata.
- 5xista tendinta spre solitudine, iar comportamentul pare lipsit de scop si angajare.
- !ebuteaza de regula in adolescenta
- 8u un aspect de ,, natang,,
Tebefrenicii produc infractiuni absurde, ridicole, datorita deteriorarii lor rapide si masive.
Iagabondajul si furtul patologic sunt cele mai frecvente.
&)
&.-8484A>3-33
3n viziunea 3-!-%B, schizofrenia se caracterizeaza prin:
' tulburari psihomotorii proeminente care pot alterna intre extreme hiperNinezie - stupor#
' atitudinile si posturile impuse pot fi mentinute pentru perioade lungi de timp
' negativism
' mentism
' ecolalie, ecopraxie
' conduite motorii particulare
-atatonicii in timpul agitatiei lor pot avea D824C9CD3 3+2C;93I5 crize, acces de furie,
descarcare# deosebit de agresive.
'.9-T3UA6D5>33 28D8>A3U3
6orma paranoida a schizofreniei se caracterizeaza prin preocupari si convingeri delirante bizare,
nesistematizate si(sau halucinatii auditive, in timp ce comportamentul si discursul dezorganizat
precum si tocirea afectiva sunt mai putin pregnante.
9e considera ca aceasta forma reprezinta tipul cel mai comun de schizofrenie pe plan mondial.
0olnavii cu forma paranoida comit cele mai multe acte antisociale.
-rima- !atorita halucinatiilor si ideilor delirante are loc o interpretate deliranta, uneori
imperativa . 0olnavii cu potential criminogen sunt in special cei cu delir de gelozie, de influenta,
de prejudiciu. 5i por infaptui crime cu o indiferenta afectiva si o cruzime neobisnuita.
0olnavii cu delir hipocondriac, datorita nemultumirilor pot sa asimileze in delirul lor si medicii,
considerand ca acestia, in mod intentionat, pot comite asupra lor diferite infractiuni pana la
omor.
0olnavii cu delir de inventie pot sa produca infractiuni impotrica tuturor celor care le
stanjenesc ,,realizarea muncii lor delirante,,.
3nfractiunea de viol este des intalnita si este caracterizata prin impulsivitate si abdurditate.
6recvent se produce asupra persoanelor din anturajul bolnavului si uneori este legata si de
infractiunea de incest.Cneori se constata legaturi incestuoase in falilia schizofrenului mama si
baiatul schizofren#.
8lte acte intalnite sunt furtul bizar, fuga patologica dromomania#.
8ctele agresive comise de schizofreni in special asupra familiei# sunt provocate de presupusul
persecutor care este de regula un membru al familiei. 0olnavul inglobeaza in delir persoanele
din jurul lui si-i ataca pentru a se apara. 6amilia este pantru schizofren persecutorul, dusmanul,
cea care il duce la spital, cheama salvarea, politia.
8pare la sgizofren 3>I5D93C>58 865-43I8 H persoanele pe care in mod normal ar trebui sa
le iubeasca el le uraste.
9e intampla ca uneori omorul comis de schizofreni sa fie premeditat circumstantele pot dovedi
acest lucru#.
6recvente la schizofreni sunt deviatiile sexuale si homosexualismul.
8utoagresivitatea poate conduce la sinucidere. 8ctul are un aspect bizar, straniu, nemotivat.
3> 25D3A8!8 !5 D5+393C>5 H schizofrenul poate comite acte care sunt impotriva societatii
furt, omor# si acte care deranjaza societatea scandal, ultraj, prostitutie, delapidari absurde#.
-a regula bolnavul schizofren care a comis o infractiune este socotit iresponsabil.
3n cazuri bine motivate remisie buna, modificari minime in structura personalitatii, capacitate
adaptativa demonstrata, afect adecvat# el poate fi considerat responsabil de actele antisociale
comise.
+edicina legala psihiatrica aplica deseori 2D3>-323C; 5V25-48>453. 9e iau masuri de
siguranta % an dupa care bolnavul este reevaluat. 3n tot acest timp el nu este considerat nici
responsabil nici iresponsabil de catre comisia de expertiza.
SUBIECTUL 3=
!attern,ri comportamentale infractionale specifice in psihoze delirante sistematizate2
4ulburarile delirante reprezinta un grup putin numeros dar important de tulburari psihotice,
caracterizate prin prezenta ideilor delirante sistematizate, insotite de o afectivitate concordanta
delirului. 2ersonalitatea este in general pastrata, dar delirul preocupa si domina viata pacientului.
&*
!%E%#EE$I%- psihoza caracterizata prin:
- delir cronic halucinator sistematizat H un delir fictiv, imaginativ, cu teme
delirante fantastice si in acelas timp cu o buna adaptare la realitate o coexistenta a realitatii
fantastice cu cea obiectiva#. 5ste un fel de diplopie vedere dubla# a realului si imaginarului.
- cu pastrarea nucleului personalitatii
8cesti bolnavi sub influenta acestor deliruri pot produce o paleta larga de acte antisociale
inclusiv omor fiin considerati fara discernamant
28D8>A38- 98C >50C>38 ;C-3!8 H constituie o tulburare deliranta a personalitatii pe
fondul unei constiinte clare, pe un fond orgolios si psihorigid cu o supraestimare a 5ului.
4ematica deliranta este de tip 25D95-C484-25D95-C4AD35 iar D824C9CD3;5
T545DA8:D593I5 in scopul dreptatii vor merge pana la crime. Amorul paranoic
interpretativ datorat convingerilor patologice este deosebut de grav,
6aptele raman, de regula, 68D8 D592A>9803;34845 .
SUBIECTUL 3>
!attern,ri comportamentale infractionale specifice in alcoolism
Dolul alcoolului in criminologie ca favorizant al trecerii la act este demult cunoscut, iar cuplul
alcoolism H delicventa este o realitate. 8cesta este motivul pentru care in toate legislatiile,
consumul ocazional de alcool nu disculpa deoarece se afla sub dependenta vointei libere a
omului.
8lcoolismul incepe D58-43I devine 8!-43I si produce obisnuinta, pentru ca in final sa
produca !525>!5>48.
!ebut reactiv- este nevoie de imprejurari favorizante ca la unii sa evolueze in consum
permanent H deficite de adaptare, de socializare,o anumita inclinatie, vocatie sunt popoare care
nu consuma deloc iar altele in exces#, lipsa genei cu rol in metabolizarea alcoolului, carente in
plan afectiv- AD4A43+3U8D58 -C 8;-AA; H aduce la nivel optim timia, dispozitia.
3ntre consumul cronic de alcool si alcoolismul patologic se construieste personalitatea
alcoolicului caracterizata prin: distimie
5goim,
impulsivitate,
toleranta scazuta la conflicte,
disforie, scaderea sentimentelor morale, mergand pana la
dizarmonia procesualitatii psihice, prin fracturarea structurii de personalitate anterioare, si asa
fragile.
8lcoolismul este o maladie a personalitatilor fragile incapabile de a rezolva problemele vietii
decat prin alcool.
8lcoolismul este a )-a problema de sanatate mondiala dupa bolile cardio-vasculare, afectiunilor
mintale si cancerul.
8lcoolul, ca agent criminogen, poate fi discutat in urmatoarele instante clinice:
%.05438 284A;A:3-8- se instaleaza brusc la cantitati mici de alcool.
9e caracterizeaza prin halucinatii, delir, fenomene de automatism, excitatie psiho-motorie
nemotivata, stari anxioase. Dezulta o stare crepusculara, cu o dezorientare completa datorita
halucinatiilor, delirului ce conduce la o perceptie eronata a mediului ambiant insotita de o stare
anxioasa care-i impinge la acte de violenta, de agresiuni grave: omoruri, omucideri colective,
mutilari, violuri, automutilari.
8ceasta stare dureaza cateva ore, avand un sfarsit brusc ca si debutul.5a este urmata de o
amnezie lacunara sau totala si lipsa motivarii actului savarsit.
8cesti bolnavi sunt 3responsabili.
&.!5;3D3C+ 4D5+5>9 H sau episod psihotic acut
9ub influenta halucinatiilor vizuale care au un character ingrozitor si a peceptiei eronate a
mediului ambiant, bolnavii comit omoruri, mutilari, leziuni corporale, uneori suicid. 8ctele
infaltuite in aceasta stare sunt declarate ca iresponsabile.
'.T8;C-3>AU8 8;-AA;3-8
&.
0olnavii prezinta halucinatii auditive, stari delirante. 0olnavii in aceasta stare pot produce
diverse acte antisociale pana la crima.
!aca actul s-a produs in timpul halucinozei alcoolice faptuitorul este declarat ca
iresponsabil.
!aca actul s-a produs inaintea halucinozei faptuitorul este declarat responsabil.
).28D8>A3!C; 8;-AA;3-
9e caracterizeaza prin: idei delirante de persecutie, otravire dar mai ales de gelozie. 0olnavul
poate produce infractiuni grave , de obicei crime.
!elirul de gelozie se deosebeste de sentimentul de gelozie intrinsec personalitatii
alcoolicului. !elirul este straniu, bizar, cu concluzii patologice.
8cesti alcoolici sunt iresponsabili.
*.!5+5>48 8;-AA;3-8
9e caracterizeaza prntr-o deteriorare masiva psihica si somatica iar actele lor delicvente sunt
grosiere. 8ctele sunt considerate iresponsabile.
..!329A+8>38
5ste o conduita de impregnare episodica datorita unei tendinte de neinvins, iresponsabila de
a consuma alcool. 0ea orice, alcool sanitar, terebentina, parfum, benzina, etc# abuziv
cantitati mari, fara sa mai stie ce se intampla. 8cesti bolnavi sunt considerati iresponsabili
daca comit vreo infractiune deoarece o fac sub imperiul unei forta pe care nu o pot invinge.
SUBIECTUL 3?
!attern,ri comportamentale infractionale specifice in stari deterioratie
3nvolutia constituie o perioada delicata a existentei individului.
:ranita fragila dintre senescenta patologica si cea fiziologica creeaza dificultati in aprecierea
discernamantului.
!isfunctiile comportamentale ale batranului au mai mult un caracter reactiv si deseori inaugural
H prin delict la batranete.
9ituatiile clinice intalnite la expertiza impun aprecierea deteriorarii sau abolirii discernamantului
de ' parametri :
a. nivelul functiilor cognitive restante-
b. situatia existentiala a expertizatului
c. circumstantele comiterii faptei
9unt cunoscute : depresia cronica cu idei delirante de persecutie, prejudiciu moral si material,
gelozie, otravire sau avaritia care poate duce la :
- delicte sexualesau exhibitionism
- tentative de viol
- reactii de razbunare mitivate aberant si delirant
- incendieri
- vatamari corporale
- omucidere
5xpertiza psihiatrico-judiciara onchide ca discernamantul este abolit in cazul dementelor senile,
dementelor post-traumatice, post-infectioase actele comise de aceasta categorie de bolnavi
purtand pecetea absurditatii comiterii lor.
A mare atentie trebuie acordata starilor de deteriorare predementiala sau de deteriorare
posttraumatica unde discernamantul este scazut si nu abolit.
8lt aspect al expertizei medico-legale a varstnicului il constituie capacitatea testamentara.
!eteriorarea capacitatii intelectuale in momentul redactarii testamentului confera nulitate actului
respectiv.
3n aprecierea tulburarilor psihice la acest gen de infractori se acorda un rol important
examenelor paraclinice, psihologice si psihiatrice
&/
SUBIECTUL 3@
!attern,ri comportamentale infractionale specifice t,lb,rarilor de personalitate
4ulburarile de personalitate produc cea mai mare oferta a cazurilor de expertiza medico-legala.
2lecandu-se de la faptul ca tulburarea de personalitate este un construct bio-psiho-social-cultural
dizarminic al personalitatii ce produce o infirmitate relationala se considera ca acest gen de
tulburare nu constituie o boala in sine si de aceea in majoritatea cazurilor psihopatii sunt
responsabili de actiunile lor.
6aptele lor sunt comise cu luciditate, clarviziune si demonstreaza o dotare intelectuala buna.
8ctele antisociale sunt comise fara remuscari, cu raceala afectiva demonstand egofilia.
3ncapacitatea frenatorie instinctiv-emotionala a dizarmonicului il fac de multe ori inadaptabil
social, dar >C 3D592A>9803;.
>otiunea de iresponsabilitate poate fi totusi luata in seama la psihopatii paranoizi. ;a acestia pe
fondul tulburarii de personalitate apar stari depresive, anxioase, confuzionale, delir-halucinator.
&,