UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

NICOLAE TESTEMIANU

Catedra Filosofie i Bioetica

Referat

Avortul n viziune tiinific medical i teologic.

A realizat: Larschi Eugeniu

Conductor: Banari Ion - lector universitar

Chiinu, 2015

PLANUL LUCRRII

Introducere
1. Caracteristica general a avortului.
1.1 Noiune de avort.
1.2 Clasificarea avortului.
2. Istoria avortului.
2.1 Istoria evoluiei.
2.2 Embrionul, corp matern.
2.3 Modificri att de cardinale.
3. Avortul si femeia.
3.1 Dreptul femeii la avort.
3.2 Porunca a VI-a.
3.3 Embriologii.
Conluzie
Bibliografie

INTRODUCERE
Exista deosebire intre definitia in obstetrica a avortului si cea utilizata in medicina
legala si in justitie.
In obstetrica avortul reprezinta intreruperea cursului normal al sarcinii in
primele sase luni ale acesteia; peste aceasta limita se considera nastere prematura.
Din punct de vedere medico-legal si juridic avortul reprezinta intreruperea cursului
normal al sarcinii pe toata durata acesteia.Dupa factorii care genereaza avortul acesta
se clasifica in: avort spontan(patologic) i n avort provocat. Cel provocat se clasifica:
la cerere, terapeutic, accidentat i empiric.
Am ales ca tem pentru referat Avortul n viziune tiinific medical i teologic
pentru c este una actual. Avortul a existat i n istoria American, a fost fcut de
moae. n 1858 Curtea Suprem din New Jersey a dat legi mpiedicnd asta susinnd
c nu o fac pentru a mpiedica avorturile, ci pentru a proteja femeile de la consecine.
Dou instane n 1812 i 1845 au declarat c avorturile pot fii fcute pn n a patra
lun de sarcin, la fel au procedat i majoritatea instanelor din alte state. Fizicienii
(brbai) au decis c avortul putea fii fcut doar de chirurgi. i au fcut o crim
pedepsibil ca moaele s fac avort la alte femei.
Timp de aptesprezece secole, sub influena moralei cretine, avortul dispare din
activitatea medical legalizat, pn la mijlocul secolului al XIX-lea, cnd Academia
medical din Paris cere permisiunea avortului n scopuri terapeutice, din considerente
care pun n pericol viaa mamei. Totui, dinamica sanciunilor juridice de la
pedeapsa cu moartea pn la o legalizare absolut ridic problema cauzelor unor
modificri att de cardinale, care au avut loc n ultimii o sut de ani.

Caracteristica general a avortului.

Definitie. Exista deosebire intre definitia in obstetrica a avortului si cea utilizata
in medicina legala si in justitie.In obstetrica avortul reprezinta intreruperea cursului
normal al sarcinii in primele sase luni ale acesteia; peste aceasta limita se considera
nastere prematura.Din punct de vedere medico-legal si juridic avortul reprezinta
intreruperea cursului normal al sarcinii pe toata durata acesteia.
Clasificare: dupa factorii care genereaza avortul acesta se clasifica in:
avort spontan (patologic),avort provocat (la cerere,terapeutic,accidental i empiric)
1. AVORTUL SPONTAN (PATOLOGIC)
Avortul spontan (patologic) reprezinta circa 5-20% din totalitatea
sarcinilor. Majoritatea lor apar in primul trimestru de sarcina. In primele 10
saptamani de sarcina avortul se realizeaza intr-un singur timp, embrionul si placenta
fiind expulzate deodata. Dupa 10 saptamani avortul se produce mai frecvent in doi
timpi, fatul (embrionul) fiind expulzat in primul timp, iar dupa o perioada variabila se
elimina placenta (timpul doi).
2. AVORTUL PROVOCAT
2.1. Avortul la cerere
Conform legislatiei in vigoare se poate efectua avort la cerere in primele trei luni
de sarcina.
2.2. Avortul terapeutic
Se efectueaza in urmatoarele situatii: boli ale mamei care pot fi agravate de
sarcina si de actul nasterii, situatie in care se pune in pericol viata mamei; cand unul
dintre parteneri sufera de o boala care ar putea dauna produsului de conceptie.
Avortul terapeutic se efectueaza in general in primele trei luni de sarcina, iar in
situatii speciale pana in lunaa sasea.
2.3. Avortul accidental
Avortul accidental se caracterizeaza in principal prin lipsa intentiei de a-l
produce. Avortul accidental se poate produce in traumatisme sau netraumatic de
exemplu in folosirea unui tratament medicamentos contra indicat in sarcina.
2.4. Avortul empiric (delictual)
Avortul empiric (delictual) se caracterizeaza prin intentia certa de al produce. Ca mijloace abortive se folosesc cele mecanice, fizice si chimice.

Istoria avortului
n istoria evoluiei sale, societatea a luat atitudini diferite fa de sarcinile nedorite.
Cu toate c Hippocrate jur n legtur cu respingerea oricrui remediu avortiv,
oricum lumea antic trata avortul drept o solu- ie a multor probleme neplcute, cum
ar fi cnd unele csnicii potrivit lui Aristotel devin fecunde peste limita impus
populaiei prin lege i pentru a nu permite depirea nivelului optim al mpuierii
populaiei. Cele menionate relev faptul c echilibrul respectivei comuniti este
primejduit i, ca atare, interesul colectivitii este preponderent orientat asupra
celui individual sau familial. Totui, Aristotel i Platon considerau c avortul trebuie
provocat nainte ca embrionul s fi primit via i sim- ire, condiie ce reflecta
crima ori nevinovia actului svrit. Filosoful nu precizeaz momentul n care s-ar
produce aceast transformare a embrionului, dar se subnelege c este vorba de un
moment ulterior conceperii.
Avortul a primit o rspndire larg n perioada declinului Imperiului Roman, cnd
embrionul a fost declarat parte a corpului matern (pars viscerum), iar femeii i-a fost
oferit libera decizie asupra destinului viitorului Capitolul 4. Probleme bioeticofilosofice ale medicinei contemporane performante 131 copil. Din cauza decadenei
morale i desfrului, multe familii nobile nu se hotrau s aib urmai, avortul fiind
considerat drept o soluie ideal n rezolvarea tuturor problemelor. Embrionul capt
valoare o dat cu propagarea cretinismului care echivaleaz avortul cu crima.
Timp de aptesprezece secole, sub influena moralei cretine, avortul dispare din
activitatea medical legalizat, pn la mijlocul secolului al XIX-lea, cnd Academia
medical din Paris cere permisiunea avortului n scopuri terapeutice, din considerente
care pun n pericol viaa mamei. Avortul clandestin criminal rmne s fie persecutat
i pedepsit crud prin lege n toate rile europene. Totui, dinamica sanciunilor
juridice de la pedeapsa cu moartea pn la o legalizare absolut ridic problema
cauzelor unor modificri att de cardinale, care au avut loc n ultimii o sut de ani.
Pentru a nelege acest fenomen vom aborda nivelul relaiilor sociale cu stabilirea
unei anumite scri a valorilor.

Avortul si femeia.
Astfel, dreptul femeii la avort reiese din afirmaia drepturilor acesteia la propriul
corp. Aici apare ntrebarea: poate oare fi admis aceast 132 Bioetica medical n
Sntate Public judecat n rolul unei norme regulatoare sau ca valoare n societate?

Dac acceptm ideea c embrionul nu este fiin uman, atunci se pierde necesitatea
unei atitudini morale, ajungnd pn la afirmaia c avortul n general nu este o
problem moral. Decizia de avort este doar rezultatul exprimrii anumitor interese, a
balanei condiiilor de via, dar nicidecum un act moral. Avem ns dreptul moral de
a numi embrionul ghem de esuturi? Pot fi considerate etice i alte ntrebri, cum ar
fi: Embrionul timpuriu este doar nceputul vieii sau nceputul vieii omului,
personalitii? Embrionul timpuriu este o mas de celule nedifereniate sau este un
suflet? Pot fi atribuite criteriile biologice noiunii de suflet sau aceasta ine de etic i
moral?
n opoziia liberalismului se proclam abordarea conservatoare, care se bazeaz pe
valorile morale ale culturii religioase. Embrionul este explicat drept corpul i viaa
unei alte fiine vii, care i-au fost ncredinate femeii pentru a fi ngrijite i protejate.
Avortul este comparat cu crima, iar porunca a VI-a spune: S nu ucizi!
n celelalte extremiti se plaseaz embriologii, care susin c viaa posed un
organism autonom, adic un ft mai mare de trei luni (12 sptmni). Viaa devine
intangibil doar dup natere, chiar i n cazul celor care vor vegeta, izolai complet
de activitatea lumii noastre.

CONCLUZIE
Avortul pentru unii este moartea, dar pentru unii este insusi viata.
Este cunoscut faptul c motivarea metafizic a liberalismului este antropologia
naturalist-materialist, care prezint omul drept un corp psihosomatic, materie care se
autocunoate. Pe de alt parte, adepii avortului susin c embrionul uman nu prezint
nimic esenial prin sine, dect un cheag de snge sau mas de snge
Totui, dincolo de retorica despre drepturile femeii i imperativul s nu ucizi!,
menionate mai sus, depind inutilele dezbateri despre nsufleirea fetusului la 40
sau 120 de zile etc., st o presimire a celor mai muli oameni femei sau brbai:
avortul presupune marele dezavantaj moral c prin ntreruperea sarcinii se irosete o
potenial via omeneasc. Deci am putea spune c inviolabilitatea (sau sanctitatea)
vieii umane este cea mai puternic obiecie la adresa avortului. Dintr-o asemenea

perspectiv, singura justificare a ntreruperii de sarcin rmne primejdia irosirii vieii

materne. Soluionarea bioetic a problemei nceputului vieii umane este o cale
raional, care nu vine n contradicie nici cu poziia religioas i nici cu tiinele
naturale. Cutnd ci optime de evitare a conflictului moral i oferind recomandri
logice, bioetica medical i ndeplinete una din funciile sale de baz: protejarea
vieii n oricare form de manifestare a ei.

BIBLIOGRAFIE
1. Teodor N. RDEA. Rodica C. Gramma.Bioetica medicala in Sanatate Publica. Chiinu, 2007 (129-134)
2. http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/AVORTUL-DefinitieClasificare54922.php
3. http://www.simpatie.ro/index.php?page=chat
4. http://medtorrents.com/download/Bioetica_in_Sanatatea_publica.pdf