Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I

FARMACIE
GRIGORE

T.POPA -

IAI

PRISACARIU
ALEXANDRUVICTOR
Anul II
Medicin
General

BIOETIC
Larry este un director de publicitate in varsta de 40 de ani care a abuzat de
consumul de acool in ultimii 20 de ani. Recent a fost spitalizat de mai multe ori
datorita unor complicatii cauzate de ciroza, ce se crede a fi din cauza
alcoolismului. El sufera acum de ascita, varice esofagiene si este in recuperare
dupa o encefalopatie hepatica.
In urma spitalizarilor recente, el a hotarat sa renunte la baut, nemaiconsumand
alcool timp de 2 luni de la externare. Larry s-a inscris intr-un program de
reabilitare de tip ambulatoriu, in cadrul caruia o duce bine. Acest fapt se afla in
contrast cu experienta sa anterioara dinaintea complicatiilor, cand recidiva
mereu: Nu am luat-o niciodata in serios ca acum.
Larry a inceput sa consume alcool in mod regulat inca din adolescenta. In ultimii
ani consuma cel putin 500 ml de vodka zilnic si lipsea des de la serviciu, pana in
momentul in care boala l-a fortat sa renunte la slujba sa.
Fratele lui Larry este un medic cu multe cunostinte in comunitatea medicala.
Acesta este de parere ca Larry ar fi un bun candidat pentru un transplant hepatic,
motiv pentru care a vorbit cu niste colegi ce l-au pus in legatura cu centrul local
de transplant.
In afara de problemele de sanatate cauzate de consumul de alcool, Larry nu a
mai mai avut vreodata nevoie de spitalizare. El mai sufera de hipertensiune si nu
a respectat regimul/tratamentul prescris anterior.
Probleme de considerat:
(a) Descrieti problema etica ridicata de acest caz si explicati de ce acest caz
reprezinta o problema etica si nu de alta natura (ex: tehnica)
(b) Ar trebui ca Larry sa fie acceptat pentru transplantul hepatic? Construiti-va
argumentele bazandu-va pe problema etica identificata anterior.
(c) Cand va sustineti argumentele, luati in considerare faptul ca, in cadrul
donarii de organe, resursele sunt putine.

Bioetica este o reflecie privind toate interveniile omului asupra


fiinelor vii, o reflecie ce are ca obiectiv specific identificarea valorilor i
normelor care s guverneze aciunea omului, intervenia tiinei i a tehnologiei
asupra vieii nsei i a biosferei..
.
Transplantul de organe este una din cele mai interesante pri ale
medicinei. El reprezint de fapt inlocuirea unui organ care nu ii mai poate
indeplini corect funciile (datorit unor procese patologice sau traumatisme) sau
care devine chiar periculos pentru organism, cu altul sntos, care poate prelua
rolul celui bolnav. In vederea realizrii transplantului este necesar existena a
doua persoane cheie: primitorul (receptorul) si donatorul. Donatorul poate fi o
persoan in via sau o persoan recent decedat. n ultimii 30 de ani, problema
etic a transplanturilor a devenit din ce n ce mai complex. Progresul tehnicilor,
evoluia imunologiei, geneticii i biologiei moleculare, creterea cererilor
comparativ cu numrul restrns de donatori, au fcut ca aceste n ciuda faptului
ca transplantul poate salva atat de multe viei si pot corecta malformaii,
anomalii, rednd pacientului frumuseea vieii insi, transplantul de organe nu
poate fi fcut oricui sau n orice condiii. Medicina de transplant, ramur special
a medicinei moderne care se ocup cu astfel de probleme, nu trebuie s
gsesasc doar o metod prin care se va rezolva transplantul in sine, dar trebuie
s previn i rejectele, s demonstreze compatibiliti, s realizeze prognosticuri
pentru fiecare pacient n parte..
.
Transplantul de organe rmne ins un subiect controversat, el ridicnd
numeroase probleme de natur bioetic, religioas i uman. Printre cele mai
arztoare subiecte referitoare la o astfel de situaie sunt momentul in care se
acord consimmntul pentru donarea organelor dup moarte, cnd un pacient
in coma i stare vegetativ total poate fi declarat ca fr anse de supravieuire
in absena aparatelor de intreinere artificial a vieii i n final mort, sau cum se

pot

plati

organele

transplantate.

Pacienii care se confrunt cu afeciuni cronice, att de avansate inct


tratamentul medicamentos nu mai poate face fa, pot avea indicaie de
transplant de organ. Medicul curant este cel care poate aprecia cel mai corect o
astfel de necesitate i poate decide dac respectivul pacient este sau nu un bun
candidat pentru transplant.
Pacientii care nu pot fi inscrisi pe lista de transplant (in ciuda faptului c ar
fi nevoie de unul) sunt cei are au infecii (virale, bacteriene sau parazitare)
active, cei cu afeciuni cardiace decompensate, cu probleme legate de consumul
de droguri, alcool si tutun, sau cei care au diveri ali factori de risc sau alte boli
sistemice. Dac ins pacientul este un bun candidat, el va fi trecut pe lista de
ateptare. Pot trece zile, luni sau chiar ani pn cnd se va gasi un donator
compatibil i pn cand transplantul va putea fi realizat. Probleme i dileme etice
legate de transplant devin din ce n ce mai complexe.

Conform declaraiei europene privind promovarea drepturilor


pacienilor fiecare are dreptul de a primi o ngrijire corespunztoare
cerinelor de sntate, inclusiv o asisten preventiv i alte msuri
pentru promovarea sntii. Serviciile trebuie s fie accesibile permanent
i n mod echitabil pentru toi, fr discriminri i n conformitate cu
resursele financiare, umane i materiale disponibile ntr-o societate dat.
Transplantul hepatic este metoda terapeutic aplicat la pacienii cu boli
hepatice aflai in stadii avansate, i care nu mai pot beneficia de alte
metode de tratament; practic se poate considera c este ultima resurs
terapeutic.
In toate rile exist un numr mai mare de pacieni care au nevoie de
transplant hepatic dect numrul de organe disponibile pentru transplant.
Din aceasta cauz , peste tot exist liste de ateptare pentru transplant
(acelai lucru este valabil i pentru alte organe transplantabile rinichi,
mduv, cord, pancreas, plmn, etc). In general in lume se estimeaza c
se fac cca 10000 de transplanturi de ficat anual, iar pe listele de ateptare
sunt cca 25-30000 de pacieni.
Principalele boli pentru care este indicat transplantul de ficat sunt:

Boli hepatice colestatice: ciroza biliar primitiv i secundar,


colangit sclerozant, atrezie biliara, fibroz chistic
Ciroza hepatica postviral: B, C,

Alte ciroza hepatice: boli autoimune hepatice, ciroz criptogenetic,


dupa substante toxice

Ciroza hepatica alcoolic care intrunete urmtoarele condiii.

Abstinena de alcool cel putin 6 luni

Acceptul participrii la un program de dezalcoolizare

Existena unei anchete sociale si psihologice / psihiatrice care


s ateste lipsa dependenei de alcool

Pacienii cu ciroza alcoolic compensat( controlat), care opresc


consumul de alcool au o rat de supravieuire de 90%. Aceasta este
redus dac menin consumul de alcool. Pacienii cu ciroz decompensat
care continu consumul de alcool au o supravieuire de cinci ani doar
30%. Transplantul hepatic nu este indicat pentru cei cu hepatit
alcoolic datorit riscului de recidiv. Lary nu poate fi considerat
un bun candidat pentru pentru transplant, n principal pentru c a
fost dependent de alcool i nu se tie dac nu va recidiva, punnd
n pericol munca medicilor dar i o via care ar fi putut fi
salvat. El are doar dou luni de cnd nu a mai consumat alcool, aa c
trebuie s atepte s treac cele ase luni.
.
Datorit fondurilor insuficiente i a numrului redus de donatori, numrul
de cazuri de transplat hepatic este foarte mic n ara noastr, aa c vor fi
selectai pacienii considerai ,,siguri .

Procentajul cazurilor de transplant hepatic in functie de


diagnostic
Analiznd graficul observm c doar 4% din bolnavii cu probleme
legate de alcool sunt transplantai. Prognosticul general pentru
transplantul hepatic al pacienilor cu ciroza alcoolic este bun, ns 20%
vor reveni la consumul excesiv de alcool dup intervenie, conducnd la
moarte post-transplant crescut.
.
Cazul lui Lary reprezinta o problema etic i nu tehnic deoarece
fratele lui Larry
care este
medic cu multe cunotinte in
comunitatea medical, ar putea influena comunitatea medical

s-l considere un bun candidat la transplant dei el nc nu este.


Dup ce va fi trecut pe o list de ateptare, fratele su ar putea
interveni i criteriile de selecie a pacienilor pentru transplant ar
putea s nu fie respectate i poate un pacient fr relaii n
lumea
medical
s
piard
ansa
la
un
transplant.
. Criteriile pentru selectarea pacienilor pentru transplant sunt: - urgena
transplantrii,
- posibilitatea de reuit,- previziunea ca organul s se
poat transplanta, -prioritatea cererii.
.
ntruct transplantul
are caracter terapeutic, selecia pacienilor nu trebuie viciat de motive de
ordin rasial, social, economic, religios ci
de ansa de reuit a
transplantului, ori n cazul unui alcoolic ansa ar fi foarte mic.Faptul c sa inscris intr-un program de reabilitare de tip ambulatoriu, in cadrul cruia o duce
bine, tratnd cu seriozitate problema, ansele de a fi un bun candidat la
transplant
pe
viitor
sunt
mari.

De asemenea dup cele 6 luni fr alcool, medicul curant sau medicul de


familie independent de fratele lui Lary va trebui s ntocmeasc o
anchet social
si psihologic / psihiatric care s ateste lipsa
dependenei de alcool.

Un alt motiv care ar putea duce la un tratament special


pentru Lary n defavoarea altor pacieni aflai pe lista de
ateptare - dup ce va fi acceptat- ar putea fi
cel economic,
Larry fiind director de publicitate, deci un om cu influen ceea
ce ar putea face ca Lary s fie tratat prioritar.