1.

Studiu de caz:
Un medic psihiatru cu stagiu, în vîrstă de 55 de ani, a angajat o pacientă ca să-i facă curăţenie în
apartamentul propriu. Seara, după serviciu, el o tratează de fobie acasă, prin hipnoză. Costurile
pentru tratament acopereau serviciile oferite ca femeie de serviciu.
Întrebarea: Este oare îndreptăţită din punct de vedere etic decizia medicului de a angaja
pacienta care nu poate plăti pentru tratament. Argumentați de ce?
A. Da. Astfel pacienta va putea beneficia de tratamentul de care are nevoie.
B. Nu. Medicul nu trebuie să comaseze rolul de terapeut cu cel de angajator, pentru a evita
potenţiale conflicte de interese în astfel de situaţii.

Răspuns: Nu este deontologic corect, fiindcă se trece limita dintre relația medic-pacient și
astfel pacientului intră în viața personală a medicului, ceea ce poate duce la potențiale
conflicte de interese. Poate creea intrigi ce pot influența în viitor cariera medicului. În astfel
de situații ar trebui ca medicul să nu lecuiască persoana respectivă, dar să o direcționeze la un
alt psihiatru și să continue să beneficieze de serviciile la domiciliu, achitând din propriu cont
costurile pentru tratament.

2. Studiu de caz:
O Doamnă în vîrstă de 62 ani, are doi copii adulţi, manifestă simptomele unei demenţi
moderate, este posesoarea unor mari fonduri băneşti rămase după moartea soţului său. În
ultimul timp doamna este foarte apropiată de membrii unei secte religioase. Copiii ei sunt
îngrijoraţi că atragerea mamei lor în religie este motivată de interesul celor din sectă de a primi
banii familiei. Ei se adresează la un medic psihiatru pentru a le recunoaşte mama drept inaptă
pentru decizii şi astfel să-şi protejeze patrimoniul familiei. Medicul le spune foarte politicos că
nu vede motive pentru o consultare psihiatrică. În aceeaşi zi medicul contactează doamna şi o
informează despre vizita şi cerinţa copiilor. Medicul făcea parte din aceeaşi confesie religioasă.
Întrebarea: Cum trebuia să procedeze medicul pentru a evita conflictul de interese? Care
dintre normele etice au fost încălcate de medic?

Răspuns: Pentru a evita conflictul de interese medicul trebuie să direcționeze pacienta către
un alt medic specialist, fiindcă fac parte din același cult religios, cu interese aparent pentru
banii ei. Medicul la rândul său a încălcat deja secretul medical prin divulgarea intereselor
copiilor ei de a proteja banii de la cult, ceea ce nu-i corect din punct de vedere etic.
3. Studiu de caz:
O doamnă de 25 de ani, a avut 2 sarcini, în prima sarcină a născut un copil cu malformație
serioasă a cordului și a decedat la 6 săptămâni. E căsătorită de 3 ani și s-a prezentat pentru un
control antenatal la termenul de 6 săptămîni de gestaţie. Pacienta îşi face griji pentru starea
fătului la a doua sarcină şi insistă pentru efectuarea tuturor investigaţiilor posibile. Rezultatele
primite nu au indicat prezenţa unei patologii. Primul trimestru de sarcină a evoluat fără
complicaţii. La termenul de 16 săptămâni este efectuat controlul ultrasonografic repetat care
constată lipsa oricărei patologii. Pacienta se prezintă regulat la toate investigaţiile cerute pînă la
termenul de 35 săptămîni de sarcină, cînd în cadrul unei investigaţii USG se depistează spina
bifida. Tratamentele neurologice contemporane precum şi intervenţiile operatorii pot soluţiona
multe din problemele apărute. Medicul a decis să nu informeze cuplul cu ideea că nu este cazul
de a stresa părinţii din moment ce nu sunt clare toate aspectele patologiei și a decis să le spună
după naşterea copilului când se va determina gradul de afectare a acestuia.
Întrebarea: Medicul a procedat corect în situația respectivă? Cum ar trebuit să proceze în
situația respectivă?
A. Soţii trebuie informaţi complet despre diagnosticul de spina bifida ascunsă şi implicaţiile
acesteia pentru copil.
Răspuns: Soţii trebuie informaţi complet despre diagnosticul de spina bifida ascunsă şi
implicaţiile acesteia pentru copil. Conform celui de-al 3-lea nivel al eticii medicale
(deontologia medicală), și a imperativelor, medicul are obligația de a informa complet
pacientul de toate riscurile și aspectele bolii sale.
Proful – prezintă la copii poze și info de la pacienți.

4. Studiu de caz:
Un profesor de anatomie care activează și ca medic cardiochirurg, în cadrul lecțiilor de la
universitate a decis să le prezinte studenților niște poze de la operațiile efectuate. Acesta nu a
cerut acordul pacienților, dar nu a divulgat numele și fața acestora axându-se numai pe
momentul operatoriu.
Întrebarea: Din punct de vedere al secretului medical, profesorul cardiochirurg are dreptul să
prezinte la studenți aceste materiale?
Răspuns: Are dreptul să prezinte aceste materiale fiincă nu încalcă regulamentul secretului
medical, nedivulgând date personale despre pacient, viața intimă sau familială a bolnavului.
5. Studiu de caz:
Într-o secție de COVID medicii fiind suprasolicitați, toate aparatele de oxigenare sunt ocupate și
boxele la fel. După o zi foarte epuizantă, medicii nu reușesc cu cantitatea de lucru, și astfel au
decis să le dea niște sedative pacienților în stare de afectare minimală pentru a scăpa de
necesitatea de a avea grijă de ei. În rezultatul acesteia au murit 2 pacienți (o femeie de 41 ani și
un bărbat de 54 ani).
Întrebarea: Comentați acțiunile medicilor și raportați dacă este o greșeală, o eroare sau
malpraxis medical?
Răspuns: Este un malpraxis, fiindcă decesurile ar fi putut prevenite. Aceste acțiuni pot fi
catalogate drept o crimă.

6. Studiu de caz:
O femeie de 25 de ani s-a adresat la medic, având o durere în regiunea apendicitei. În rezultatul
analizelor efectuate s-a demonstrat că trebuie să se purceadă la apendectomie. În cadrul
operației chirurgul a depistat că femeia are un chist la nivelul ovarului drept și a decis să-l
opereze la moment fără a-i spune nimic pacientei post-operator. După 3 ani, femeia se
adresează la ginecolog cu problema infertilității. În urma analizelor se demonstrează că îi
lipsește ovarul drept. Pacienta a decis să dea în judecată pe chirurg.
Întrebarea: Ce norme etice a încălcat medicul chirurg?
Răspuns: Că nu a informat pacienta referitor la operația efectuată (deontologia medicală). Că
nu-i domeniul profesional al medicului de a efectua această operație (se efectuează la
ginecolog). Că nu a convocat un consiliu de urgență pentru a evalua starea.

7.Studiu de caz:
O pacientă cu vârsta de 67 de ani, diagnosticată în urma cu 6 luni cu neoplasm bronho-
pulmonar de stadiul IV, aflată în evidența clinicii de oncologie și urmând până în urmă cu 4
săptămâni tratament chimioterapic, a fost adusă de ambulanță la spital cu fenomene de
insuficiență respiratorie. Pacienta a trecut la spitalul pneumologie triajul UPU și a fost dirijată
către clinica de oncologie (în a cărei evidență se afla) la medicul său curant. Consultul oncologic
a considerat că această pacientă cu neoplasm pulmonar în faza terminală nu trebuie internată în
clinica de oncologie și trebuie dirijată către spitalul de pneumologie pentru tratamentul
fenomenelor de insuficiență respiratorie. Ajunsă în triajul Spitalului de Pneumologie, impreună
cu unica sa fiică care insistă categoric sa fie internată undeva, medicul de gardă a trebuit sa
aleagă între a trimite pacienta la domiciliu (caz terminal fără resurse terapeutice) și a o interna
(a efectua terapie de intreținere/paleativă). Pacienta a fost internată ți a decedat a doua zi prin
stop respirator.
Întrebarea: Este etic sa refuzi internarea și să redirecționezi către un alt spital pacienta aflata
in faza terminală, motivând că fenomenul de insuficientă respiratorie nu este apanajul
oncologiei?
Răspuns: Pacienta nu trebuia să fie purtată de la un spital la altul, dar să-i fie acordat un
ajutor medical corespunzător la spitalul de oncologie. Dacă era în stare terminală atunci nu
avea să aibă vreun efect tratamentul la spitalul de pneumologie, astfel internarea la spitalul
oncologic avea să faciliteze imperativul eticii – de a proteja pacientul de risc, respectând
drepturile și demnitatea pacientei.