Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
I.
II.
Responsabilitatea crestina
1 Responsabilitatea ca stare continua
2 Responsabilitatea fata de creatie si de Dumnezeu
III.
Concluzii
Bibliografie
Introducere
In contextul actual al zilelor noastre in care, se cauta cu ardoare temeiurile unor noi relatii
intre oameni si ale unor noi principii comunitare, problema libertatii si, in stransa legatura cu ea,
problema responsabilitatii morale, dobandeste o importanta deosebita.
In cele ce urmeaza vom incerca sa aratam care este sensul libertatii si responsabilitatii
morale in spiritualitatea crestina si in acelasi timp legatura profunda ce exista intre libertate si
responsabilitate
Pentru a intelege mai bine libertatea si responsabilitatea, trebuie sa intelegem mai intai
sensulul lor conceptual. Astefel
Intrepatrunderea lor poate fi numita intalnirea intre necesitate si libertate. Cu alte cuvinte fara
libertate nu exista responsabilitate si fara responsabilitate libertatea risca sa devina anarhie.
Dumnezeu ne-a dat libertatea sa lasam in noi constiinta sa ne lumineze sau sa o adormim dar in
final vom fi responsabili de actiunile noastre.1
Avand ca temei fiintial natura noastra rationala, libertatea si responsabilitatea se
insereaza, in timp, unui demers al cunoasterii, rational. Daca sunt liber, atunci nu actionez dupa
bunul meu plac sau dintr-o ascultare oarba, ci dintr-o adanca cunoastere a lucrurilor, care in final
coincide cu necesitatea adevarului. Adevarul se impune constiintei morale ca un imperativ
categoric, care cere din partea omului un efort de a-si depasi subiectivitatea comportamentului
sau si a se inalta la nivelul obiectivitatii si universalitatii.
I.Libertatea omului
1
http://alexandroiunicusor.blogspot.com/2009/09/constiinta.html
Pr.Conf.Dr.Florea Stefan, Indrumator De Teologie Morala Ortodoxa-curs pentru Anul III Faculatea De
Teologie,p.65.
3
http://www.scribd.com/doc/51215813/Libertatea-Si-Responsabilitatea-Morala-3 ,p.4
libertii sale. Nimeni nu este responsabil de actele sale dac nu este liber. Fiecare om e in rolul
celui ce cheama dar si a celui chemat, a celui ce cere un raspuns si care da un raspuns.7
Plecnd de la aceast relaie
responsabilitatea este obligaia ce-i revine unei persoane de a se recunoate ca autor liber al
faptelor sale i de a lua asupra sa consecinele acestora8.
II.1 Responsabilitatea ca stare continua
Astfel responsabilitatea este starea continua de discernamant care precede alegerea intru
libertate.
Responsabilitatea mai este strns legat i de contiina moral, nainte de a da raspuns
pentru faptele noastre forurilor de judecata sau in scaunul spovedaniei, contiina noastr este
judecatorul cel dinti care ne declar responsabili. Fiind legat de contiin, subiectul
responsabilitii nu poate fi dect o persoan, insa constiinta noastra ne obliga sa raspundem de
faptele noastre savarsite si sa suportam consecintele acestora avand obligatia de a ne indrepta.
Chiar si cuvantul nu transmite numai intelesuri,el transmite si putere asemenea faptei. Orice
cuvant provoaca in cel caruia ii este adresat ca un raspuns de aprobare sau dezaprobare si o
miscare de reactie constienta care se numeste raspuns9, de aici porneste responsabilitatea.
Fiecare este responsabil de svrirea sau nu a unei fapte i de urmrile acesteia, n
msura n care a fost angajat libertatea voinei sale. Fiecare om e nu numai el responsabil fata
de altii, ci il are si pe celalalt responsabil fata de sine. 10 Gradul responsabilitii depinde de
gradul libertii cu care a fost svrit fapta.
persoana fata de care e responsabil,si avem o serie de exemple in ziua de azi, cum ar fi: uciderea
unui om de care faptasul trebuie sa dea socoteala in fata legii si in fata lui Dumnezeu prin
raspunsul acestuia la judecata, furtul si altele. In raportul dintre Dumnezeu si om, numai omul
este responsabil.
Inca din rai odata cu creearea lui Adam si Eva,Dumnezeu l-a pus pe Adam la o incercare
a libertatii sale.
Pentru c Dumnezeu a creeat pe om cu voin liber, i-a poruncit s nu mnnce din
pomul cunotinei. Dumnezeu i-a dat aceast porunc promitandu-i c dac va avea grija de
vrednicia sufletului, facand favoare raiunii, cunoscnd pe creator si respectand porunca Lui, va
lua parte la fericirea venica, ajungnd mai presus de moarte, 12aceasta din urma esta plata
pacatului.
Daca omul supune sufletul sau placerilor lumii si ale trupului fara sa aibe in vedere
importanta sufletului pentru a-l mantui, se asemana cu animalele care nu au constiinta, uitand de
creator si de poruncile lui Dumnezeu , va fi raspunzator de faptele sale si supus judecatii si
consecintelor acestora. Moartea biologica fiind plata pacatului, face pe om sa constientizeze
starea lui decazuta si faptul ca trebuie sa existe viata vesnica.
Responsabilitatea rezulta din relatia de dependenta fata de ceilalti, de natura si de
Dumnezeu, noi crestinii traim sentimentul unei responsabilitati neconditionate fata de semenul
nostru,13 si implicit fata de Dumnezeu in relatia noastra cu ceea ce ne inconjoara.
In final responsabilitatea este aminul nostru.
Daca Dumnezeu nu este, noi nu suntem decat o parte a societatii si a universului, supusi
convingerilor sale si in final mortii. Nu poate exista libertate si responsabilitate decat in
Dumnezeu. Indepartandu-se de Dumnezeu omul pierde cele doua insusiri esentiale ale libertatii,
cea in Dumnezeu si cea care-l orienteaza spre Dumnezeu.
Libertatea si responsabilitatea au ca subiect de manifestare omul deci cele doua formeaza
impreuna un organism, ele nu pot exista separate.
Libertatea da dreptul omului sa renunte la bine si sa faca raul, dar libertatea autentica
inseamna a alege binele, inseamna buna intrebuintare a liberului arbitru, a autodeterminarii
persoanei. Astfel s-ar putea spune ca liberul arbitru este forma negativa a libertatii, iar libertatea,
ca odihna in Dumnezeu, este forma ei pozitiva. 14 Apare acum o intrebare. Cum se poate salva
libertatea omului si alaturi de ea responsabilitatea si demnitatea umana? Pentru ca atunci cand
omul, prin libertatea de alegere, renunta la libertatea creatoare sau, prin libertatea in adevar,
distruge libertatea de alegere, in constiinta sa se diminueaza si simtul responsabilitatii. Raspunsul
la aceasta intrebare il da Mantuitorul pentru ca este Dumnezeu si om in acelasi timp, astfel
venirea lui Hristos in lume este o manifestare a iubirii lui Dumnezeu fata de oameni si o noua
treapta a libertatii si responsabilitatii umane, pentru ca Hristos este Noul Adam. .(I Cor. 15,45).
Daca vechiul Adam a trecut prin proba libertatii si nu a raspuns chemarii lui Dumnezeu printr-o
iubire libera mai exact prin ascultarea unei porunci, Noul Adam raspunde prin jertfa acestei
chemari, descoperind tuturor celor care cred in El calea acestui raspuns.(Ioan 14,6).
Deci , libertatea si responsabilitatea apartin iubirii dintre om si Dumnezeu. A fi liber,
inseamna a raspunde chemarii iubirii lui Dumnezeu ceea ce implica automat responsabilitatea
omului. De aceea iubirea lui Dumnezeu devine teritoriul libertatii si responsabilitatii umane.
Concluzii
Din toate cele spuse pana aici putem sa tragem cateva concluzii.
14
http://www.crestinortodox.ro/morala/libertate-responsabilitate-spatiul-iubirii-crestine-70846.html
Bibliografie
***
Biblia
sau
Sfanta
Scriptura,
Societatea
Biblica
Interconfesionala