Excomunicare - Afurisire

Cazuri de excomunicare (herem) intalnim si in Vechiul Testament (Facere XVII, 14 ,- Iesire XI, 15 ; e!" XX, # ; XXVII, $% ; &zdra X, %), care a cunoscut trei eta'e ale disci'linei 'enitentiale, si anume ( herem, niddui si nezi)a" *+erem era cea mai se!era*, si aceasta 'edea'sa era excomunicarea 'ro'riu-zisa" &!reii au a!ut doua )eluri de excomunicari ( a) mare si ,) mica" -rima, il excludea 'e cel excomunicat din societate" . doua il *se'ara numai de o 'arte a acestei societati, adica de cei de la sina/o/a"""*" 0i in 1oul Testament a!em numeroase cazuri de a'licare a 'ede'sei excomunicarii (2atei XVIII, 13 ; Ioan V, 14 ; I Cor" V, 4 ; XVI, $$ ; II Tes" III, 14 ; 5om" XVI, 13 ; Fa'te XIII, %-11)" 6azele disci'linei ,isericesti au )ost 'use de 2antuitorul +ristos si 0)intii sai .'ostoli" In s'iritul acestei disci'line, 6iserica a'ostolica a ex'licat, ca 'rima 'edea'sa - celor care se )aceau !ino!ati de 'acate /rele (erezie, schisma etc") - interzicerea im'artasirii cu 0)anta &uharistie, *iar in urma, daca !edea ca ei nu dadeau nici un semn de cainta si 'enitenta, ii inde'arta nu numai de la 'artici'area la 0)intele Taine, dar in /enere din ceata credinciosilor, carora le im'unea sa nu mai ai,a nici un )el de le/atura si amestec cu ei""" .ctul acesta al inde'artarii din adunarea credinciosilor""" se numea excomunicare sau a)urisire, """*" In unele iz!oare !echi ale 7re'tului canonic, notiunea de *a)urisire* nu este identica cu notiunea de *excomunicare*" .ceasta im'recizie notionala s-a datorat si )a'tului ca excomunicarea a )ost 'ri!ita numai intr-unul din as'ectele sau /radele sale de a'licare" 7u'a 'arerea /enerala a canonistilor, excomunicarea *are trei /rade( 'rimul /rad consta in li'sirea 'acatosului de la im'artasirea cu 0)intele Taine 'e un tim' determinat - exce'tand cazul de ,oala mortala in care i se 'ermite 'enitentului a se im'artasi cu 0)intele Taine, cu conditiunea ca la caz de insanatosire sa continue 'enitenta" .l doilea consta nu numai in o'rirea de la 0)anta im'artasanie, ci si in 'artici'area la ru/aciunile ,isericesti" Cel din urma /rad in )ine consta din excluderea cu desa!arsire din societatea credinciosilor*" -rin excomunicare, ca-nonistii /reci intele/, in /eneral, *se'ararea si excluderea din 6iserica si de la orice im'artasire sau comuniune cu credinciosii*" In textul canoanelor, excomunicarea are, intr-ade!ar, sensul de excludere din comunitatea 6isericii (excommunicatio), adica din comunitatea laicilor, si, 'entru clerici, din ta/ma clericala" -entru 1" 2ilas, a)urisirea clericilor consta in *excluderea de la inde'linirea ser!iciilor ,isericesti, in o'rirea (sus'ensio) 'ersoanei clericale, /asita !ino!ata de un delict mai mic, de a se ,ucura de dre'turile cu!enite in trea'ta ei ierarhica*" 7u'a cum se 'oate constata, canonistul 1" 2ilas n-a identi)icat continutul 'ede'sei a)urisirii cu excomunicarea" .celasi canonist a)irma ca, excomunicarea - ca 'edea'sa ,isericeasca 'entru laici - *consta din excluderea de la &uharistie 'e un tim' mai lun/ ori mai scurt" 0i, in caz de *indaratnicie, res'ecti!ul tre,uie sa )ie li'sit de comuniunea cu 6iserica, sa se excluda din 6iserica si sa se considere ca strain de 6iserica" &xcluderea din 6iserica, a)urisirea este deci cea din urma si 'rin urmare cea mai /ra!a 'edea'sa, 'e care tri,unalul ,isericesc 'oate s-o dea contra celor ce !ioleaza le/ile ei*" In textul unor canoane, excomunicarea are si numai sensul de o'rire de la im'artasire (Can" 8 0)" Vasile), 'entru un tim' limitat sau 'entru toata !iata" 7e aceea, unii canonisti a)irma ca excomunicarea exclude 'e clericul lo!it de aceasta 'edea'sa *de la administrarea si 'rimirea Tainelor"""" -entru mireni, aceasta excludere a" )ost inteleasa, initial, in scoaterea lor *din comuniune 'ana la moarte* (Can" $ 1eocez"; $ .nt)" In temeiul unor canoane - ca de exem'lu, Canonul 5 a'ostolic -, unii canonisti ortodocsi au identi)icat 'edea'sa *a)urisirii* cu *sus'endarea* din o)iciul ,isericesc" *.)urisirea""" re)eritoare la 'ersoanele clericale - a)irma 1" 2ilas - """consta nu in excluderea de la im'artasire, ca la laici, ci de la inde'linirea ser!iciilor ,isericesti, in o'rirea (sus'ensio) 'ersoanei clericale, /asita !ino!ata de un delict mai mic, de a se ,ucura de dre'turile cu!enite in trea'ta ei ierarhica*" 9nele canoane 'recizeaza in acest sens o'rirea clericilor 'ede'siti de la sa!arsirea 0)intei itur/hii (Can" 15, 85, 8# a'ost"), a Tainelor in /eneral, si a tuturor ierur/iilor" 7ar, din iz!oarele canonice, nu reiese clar daca aceasta o'rire sau *sus'endare aduce cu sine si 'ierderea dre'tului de a exercita 'uterea administrati!a si :udecatoreasca*" 7e aceea, este de dorit ca in hotararea :udecatoreasca sa se

mentioneze si acest lucru de catre or/anele de :udecata" 7e alt)el, nu exista 'reotie harica lucratoare )ara exercitarea 'uterii ,isericesti" -ierderea dre'tului de a exercita 'uterea :urisdictionala, tem'orar sau 'e !iata, de'inde de natura 'acatului si de hotararea instantelor de :udecata ,isericeasca" -rin urmare, cele doua notiuni - a)urisirea si *sus'endarea* sunt )olosite in textul unor canoane, si de catre unii canonisti, cu un sens identic, desi continutul lor este di)erit, intrucat 'rin 'edea'sa sus'endarii tre,uie sa intele/em excluderea din ser!iciu 'e un anumit tim' (Can" 8# a'ost"), iar 'rin a)urisirea clericilor - 're!azuta, de exem'lu, de canonul 5 a'ostolic - tre,uie inteleasa o'rirea de a sa!arsi lucrarile s)inte 'e un tim' anumit (Can" $4 IV ec" ; 8 VI ec" ; 14 0ard" ; 1;, 188 Carta/")" .cest )el de a)urisire a clericilor nu tre,uie deci con)undata cu 'edea'sa a)urisirii (excomunicarii) care se a'lica clericilor caterisiti" 7u'a a)irmatia unor canonisti /reci, a)urisirea este de doua )eluri ( mare si mica" .)urisirea mare consta in o'rirea totala de la im'artasanie" .)urisirea mica este o'rirea 'entru un tim' de la im'artasanie sau de la anumite lucrari s)intitoare" .'licand 'rinci'iul iconomiei, 6iserica are indre'tatirea de a ridica oricand 'edea'sa excomunicarii" 0)antul Vasile cel 2are ne ade!ereste ca - 'otri!it !echiului o,icei canonic al 6isericii 'reniceene - *"""cei ce sunt in ta/ma mireneasca, )iind scosi din locul credinciosilor, iarasi se 'rimesc la locul din care au cazut* (Can" 8)" 7eci, *din mila* 'entru cei care s-au 'ocait inde'artandu-se de 'acatul sa!arsit - 6iserica are 'osi,ilitatea de a acorda *'ocainta* (Can" $ 1eocezareea), adica e'itimie, si im'licit indre'tare" 7esi excomunicarea este echi!alenta cu moartea s'irituala - )iindu-i interzis celui excomunicat si ritualul in-mormantarii crestine - totusi, 6iserica are latitudinea de a ridica aceasta 'edea'sa si du'a moartea celui excomunicat" Fara indoiala, 7umnezeu - care stie tainele !ietii - il 'oate mantui 'e cel excomunicat si du'a trecerea sa din aceasta !iata, adica si dincolo de actiunile 'atimase ale unor semeni de ai sai care nu-l mai 'ot lo!i" 0-a a)irmat, de catre unii canonisti ortodocsi, ca excomunicarea este li'sirea *de relatia cu cei credinciosi din comunitatea 6isericii intr-o masura mai mare ori mai mica, du'a /ra!itatea delictului comis*" < asemenea de)initie este insa 'ro'rie eclesiolo/iei medie!ale romano-catolice" In comentariul sau la canonul 18 al 0inodului de la Constantino'ol (%#1), =onara 'recizeaza ca excomunicarea este o'rirea cu desa!arsire atat de la *Tainele dumnezeiesti*, cat si *inlaturarea din 6iserica*" 5e)erindu-se la dis'ozitia canonului $5 a'ostolic, 0)antul Vasile cel 2are 'reciza ca diaconul *le'adat de la diaconime,""" )iind 'us la locul mirenilor, nu se !a o'ri de la im'artasire, )iindca )iinteaza un canon !echi ca cei cazuti dintr-o trea'ta sa se su'una numai acestui )el de 'edea'sa""" ; dar si 'entru alta 'ricina, caci cei ce sunt in ta/ma mireneasca, )iind scosi din locul credinciosilor, iarasi se 'rimesc la locul din care au cazut; iar diaconului ii a:un/e odata osanda caterisirii; deci )iindca nu i se mai da lui diaconia - conchidea 0)antul -arinte - in aceasta sin/ura osanda sa consiste 'edea'sa* (Can" 8)" 6iserica -rimara a cunoscut insa si 'ractica 'rimirii in *comuniune )ara de im'artasanie* (Can" 5 .ncira)" Con)orm randuielii canonice a 6isericii 're-niceene, *>ui communica-!erit, !el ora!erit cum excominunicato, si!e clericus, si!e laicus, excom-municetur* (cel care ca comunica, sau se !a ru/a cu cel excomunicat, )ie cleric sau laic, se !a excomunica)" Canonul 1# al 0inodului de la .rles (?alia, anul 814) interzice orice relatie cu cel care *'ro delicto suo a communione se'arantur"""*" 7u'a dis'ozitia canonului 8# a'ostolic, *clerul cetatii*, care nu 'rimea 'e cel hirotonit lor intru e'isco', tre,uia *sa se a)uriseasca, )iindca nu au in!atat 'e un ast)el de 'o'or nesu'us*" 7u'a 'arerea canonistului 1" 2ilas, 'rin aceasta a)urisire tre,uie sa intele/em *o'rirea de la sa!arsirea )unctiunilor 'reotesti*" Canonul 8# a'ostolic 'ri!a insa 'e clericii res'ecti!i si de o)iciile lor eclesiastice, care aduceau cu ele si *'artici'area la o 'utere de natura :urisdictionala*" Vechea randuiala canonica - din 5asarit si .'us - 're!edea *causam excommunicationis ex'resse conscri,at* (sa )ie mentionata ex'res cauza excomunicarii)" -arintii 0inodului de la .ntiohia au sta,ilit 'rinci'iul 'otri!it caruia cei excomunicati nu !or 'utea )i 'rimiti in 6iserica 'ana *nu !or arata rodtiri de 'ocainta""" Iar de se !a !adi ca oarecare dintre e'isco'i, 'rez,iteri sau diaconi, sau oarecare din canon, !a comunica cu cei excomunicati,

acesta inca sa )ie excomunicat, ca unul ce tul,ura canonul 6isericii* (Can" $)" .)urisirea si caterisirea sunt 'ede'se care se a'lica numai clericilor care se a)la in exercitiul le/al al )unctiunii 'reotesti" -rin urmare, un 'reot care n-a mai slu:it la altar ani de zile nu mai 'oate )i 'ede'sit cu caterisirea, ci direct cu excomunicarea sau anatema, )iindca 'rin inde'artarea !oita sau ne!oita de la slu:irea altarului s-a exclus sin/ur din ta/ma 'reoteasca" .ceste 'ede'se - excomunicarea si anatema - se a'lica de o,icei du'a caterisire, in cazul in care clericul res'ecti! 'ersista in sa!arsirea aceluiasi delict, 'entru care i s-a ridicat dre'tul de a exercita ca'a,ilitatea harica, sau 'entru alte delicte mai /ra!e sa!arsite du'a caterisire" -arintii 6isericii au a'licat trei )eluri de excomunicari ( a) &xcomunicarea mica, care a constat In o'rirea de la 'rimirea 0)intei Cuminecaturi; ,) .)urisirea sau excomunicarea mare, care 're!ede o'rirea clericului 'ede'sit de a mai 'ractica la randuielile si slu:,ele 6isericii; c) &xcluderea din randul mem,rilor 6isericii" -entru clerici, a)urisirea sau excomunicarea consta in *sus'endarea sau o'rirea de la sa!arsirea celor s)inte* 'e un tim' limitat (Can" 8#, 3# a'ost" ; $4 IV ec") sau 'entru totdeauna (Can" 13 a'ost"), atunci cand aceasta 'edea'sa este urmata de caterisire (Can" 5% a'ost")" In lumina doctrinei canonice ortodoxe, dre'tul de a excomunica a'artine e'isco'ului" In 6iserica 'rimara, 'entru ca :udecata e'isco'ului sa )ie )ara 'rihana, *acesta tinea sa se in)ormeze si sa-si intemeieze sentinta si 'e marturia credinciosilor comunitatii*" In ,aza dis'ozitiei canonului 5 al 0inodului I ecumenic, *cei ce sunt excomunicati, )ie dintre cei din cler, )ie dintre cei din starea laica, sa ai,a 'utere sentinta e'isco'ului )iecarei e'arhii"""* 7u'a indemnul dat de -arintii a'ostolici, e'isco'ul are o,li/atia de a )ace cunoscut credinciosilor *le/iuirile lui 7umnezeu*, si sa nu )ie *'ri'it la excomunicare si la a)urisire, ci statornic, nu iu,itor de mustrare, nu 'ornit, ne'rimind in contra cui!a marturie )ara trei martori, si moralitatea acestora sa )ie do!edita de multa !reme, si sa cercetezi daca nu cum!a sunt im,olditi de dusmanie sau de ura"""*, )iindca *"""cel a)urisit 'e nedre't 'rin ne:udecata ta - se mentioneaza in Constitutiile .'ostolilor - cu'rins )iind de tristete si deznada:duind, sau se !a rataci la 'a/ani sau se !a o'ri la erezii, si se !a instraina cu totul de 6iserica si de nade:dea lui 7umnezeu si se !a a'uca de nele/iuiri, si !ei )i tu !ino!at de 'ieirea lui, caci nu este dre't sa )ii /ra,nic la a)urisirea 'acatosului si za,a!nic la 'rimirea celui ce se 'ocaieste, si 'ri'it la taiere si nemilos la tamaduirea celui ce su)era""" 0a stiti dar, ca cine a)uriseste 'e cel ce n-a nedre'tatit sau nu 'rimeste 'e cel ce se, 'ocaieste, ucide 'e )ratele sau si !arsa san/e ca si Cain"""*" Con)orm Traditiei canonice a 6isericii 'rimare, un cleric excomunicat nu 'oate )i iertat si reconciliat cu 6iserica decat de e'isco'ul care i-a dat aceasta 'edea'sa" Canonul 8$ a'ostolic dis'une in aceasta 'ri!inta ca re'rimirea clericului a)urisit sa se )aca de e'isco'ul care 1-a a)urisit sau de succesorul sau le/itim" Clericul excomunicat 'oate )i deci iertat numai de e'isco'ul care 1-a 'ede'sit, sau de urmasul sau le/itim (Can" 8$ a'ost" ; # .nt")" In temeiul dis'ozitiei canonului 18 a'ostolic se 'relun/este a)urisirea clericului care, mer/and in alta e'arhie, isi tainuieste 'edea'sa" 5ea)irmand aceasta dis'ozitie de 'rinci'iu, -arintii 0inodului de la 0ardica au 'recizat ca *"""daca !reun diacon, sau 'rez,iter, sau oricare dintre clerici ar )i excomunicat, si s-ar re)u/ia la alt e'isco'""" acela nu tre,uie sa-i acorde aceluia comuniunea""" Iar de ar indrazni sa )aca aceasta, sa stie ca, adunandu-se e'isco'ii, !a )i tras la ras'undere* (Can" 18)" In !ersiunea latina, se mentioneaza ca *"""a, e'isco'o suo communione )uerit 'ri!atus"""* (ar )i )ost li'sit de comuniune de catre e'isco'ul sau""")" -rin acest adaos, *a, e'isco'o suo*, se e!identia )a'tul ca excomunicarea o a'lica e'isco'ul, ca urmare a iesirii de su, ascultarea canonica (Can" 81 a'ost") a !reunuia dintre clericii sai" in comentariul sau la canonul 8$ a'ostolic, 6alsamon )ace 'recizarea ca, in cazul excomunicarii unui cleric sau mirean, de catre un e'isco', mitro'olitul sau -atriarhul care 1-a hirotonit sau intronizat 'e res'ecti!ul e'isco' are dre'tul de a anula 'edea'sa res'ecti!a" In cazul in care e'isco'ul care a hotarat 'edea'sa excomunicarii a adormit in 7omnul, urmasul sau in scaun are indre'tatirea canonica de a a'lica 'rinci'iul iconomiei, 'entru a eli,era 'e cel !ino!at de 'edea'sa excomunicarii" Canonul 55 a'ostolic 're!ede ca *daca !reun cleric a de)aimat 'e e'isco', sa se cateriseasca"""*, iar canonul 5# a'ostolic com'leteaza ca *daca !reun cleric - din ierarhia de dre't uman, n"n" - ar

de)aima 'e 'rez,iteri sau 'e diaconi sa se a)uriseasca*" 7u'a inter'retarea data de 1" 2ilas, canonul 5# a'ostolic *dis'une sa se a)uriseasca, adica sa )ie li'siti de o)iciul a!ut in 6iserica*" -rin urmare, du'a 'arerea ca-nonistului 1" 2ilas, canonul 5# a'ostolic 're!ede 'edea'sa destituirii din o)iciu, si nu a)urisirea sau excomunicarea 'ro'riu-zisa" Canonistii clasici - =onara, 6alsamon si .risten - au inteles insa ca este !or,a numai de 'edea'sa excomunicarii"" 7u'a 'arerea noastra, credem ca este mai a'roa'e de ade!ar talcuirea data de canonistul 1" 2ilas, )iindca 'edea'sa destituirii a'are lo/ica, 'entru clericii de instituire umana, alaturi de 'edea'sa caterisirii a'licata clericilor de dre't di!in" 7u'a cum s-a 'recizat mai sus, in ,aza dis'ozitiei de 'rinci'iu sta,ilita de -arintii 6isericii, toti *"""cei ce sunt excomunicati, )ie dintre cei din cler, )ie dintre cei din starea laica, 'ot )i a,sol!iti 'rin sentinta e'isco'ului )iecarei e'arhii*, sau a 0inodului )iecarei e'arhii (Can" 5 I ec" ; # .ntiohia)" In ,aza dis'ozitiei canonului 5 al 0inodului I ecumenic, *0inodul 'ro!incial era sin/urul indre'tatit a ancheta !aloarea sentintelor de excomunicare* date de un e'isco'" In canonul 5, -arintii 0inodului I ecumenic au 're!azut o,li/atia canonica 'otri!it careia orice act de excomunicare im'licit de caterisire al 'reotilor si diaconilor sa se cerceteze si sa se examineze de 0inodul e'isco'ilor, acestia ca nu cum!a *sa se )i le'adat din comunitate din micimea de su)let, sau din dorul de cearta, sau din oarecare a!ersiune de acest )el al e'isco'ului""" 0i, des're care se !a constata e!ident ca au !atamat 'e e'isco', de catre toti sa se considere a )i excomunicati le/al, 'ana ce o,stea e'isco'ilor !a socoti sa hotarasca 'entru dansii o sentinta mai ,landa*" -rin urmare, in ,aza dis'ozitiei canonului 5 I ecumenic, clericul lo!it cu 'edea'sa caterisirii si excomunicarii de catre e'isco'ul sau, 'utea uza de dre'tul de a'el la 0inodul mitro'olitan ('ro!incial), care 'oate *su'rima toata micimea de su)let*" .cest dre't de a'el se 'utea exercita mai ales in cazul unei su,iecti!itati e'isco'esti in :udecarea clericilor res'ecti!i" In canonul $4, -arintii 0inodului de la .ntiohia (841) 're!ad intrunirea sinoadelor e'isco'ilor, 'rezidate de intaistatatorii 6isericilor res'ecti!e, si 'entru *ca la aceste sinoade sa !ina 'rez,iterii, si diaconii, si toti celor ce li se 'are ca sunt nedre'tatiti, si de la 0inod sa do,andeasca :udecata;""*" Clericul care se crede excomunicat 'e nedre't de e'isco', 'oate )ace a'el la mitro'olit (Can" 14 0ardica)" .cest canon - 14 0ardica - rea)irma dre'tul de a'el la 0inodul mitro'olitan, sau la cel al *e'isco'ilor !ecini* (e'isco'os )initimos) in cazul caterisirii si excomunicarii unui cleric de catre un *e'isco' iute de )ire*, care *'ornindu-se in /ra,a im'otri!a unui 'rez,iter sau diacon, ar !rea sa-1 scoata 'e acela din 6iserica*" -arintii 0inodului de la 0ardica (848) au dis'us ca *"""sa se 'oarte /ri:a ca unul ca acesta sa nu se osandeasca indata, nici sa se li'seasca de comuniune, ci acesta *sa ai,a 'utinta a , se adresa e'isco'ului ca'italei (mitro'olitului) acelei e'arhii, iar daca cel al ca'italei li'seste, sa mear/a la cel mai a'ro'iat, si sa se roa/e ca sa se cerceteze cauza lui cu temeinicie""" 7ar mai inainte de a se cerceta toate cu ,a/are de seama si cu credinta, cel li'sit de comuniune sa nu-si atri,uie siesi comuniunea 'ana nu se !a lamuri cauza"""*" Textul canonului 5 al 0inodului I ecumenic - in !ersiunea 6isericii co'te - are un adaos, care 're!ede ca 'rocedura de cercetare si :udecare a celui !ino!at de 'edea'sa caterisirii sa tina seama si de a'ararea 'e care si-o )ace incul'atul in ,aza chestionarului 'rezentat de Comisia de :udecata" Versiunile latine - a lui 7ionisie &xi/uul si -risca - 'ara)razeaza textul canonului 5 I ecumenic, adau/ind cu!intele ( *'ana ce o,stea e'isco'ilor sau e'isco'ul !a socoti sa hotarasca"""*" &!ident, in lumina doctrinei canonice ortodoxe, un e'isco' nu se 'oate 'ronunta contrar hotararii luate de *o,stea e'isco'ilor*" Intr-ade!ar, canoanele 58 &l!ira (an" 844) si 1# al 0inodului de la .relate (814), 'recum si canoanele 1, $, 18, 15, 1# si 8$ a'ostolice au 'recizat ca cel excomunicat nu 'oate )i reconciliat decat de e'isco'ul care i-a a'licat aceasta 'edea'sa" Canoanele res'ecti!e nu amintesc insa nimic de or/anizarea mitro'olitana sau des're 0inoadele mitro'olitane, ci ex'rima doar realitatea !remii de atunci, si anume, or/anizarea e'arhiala sau 're-mitro'olitana" 7u'a ado'tarea )ormei de or/anizare mitro'olitana - in ,aza canonului 4 al 0inodului I ecumenic - era deci )iresc ca -arintii res'ecti!i sa )aca deci re)erinta la *o,stea e'isco'ilor*, adica la 0inodul mitro'olitan, ca instanta de a'el" a aceasta realitate s-au re)erit si -arintii 0inodului de la .ntiohia (Can" 1#) si cei de la 0inodul intrunit la 0ardica (Cari" 5 si 14)" -rin urmare, un asemenea adaos - care nu este con)orm doctrinei canonice ortodoxe - nu 'oate deci a!ea caracter de o,li/ati!itate canonica"

.celasi canon al 0inodului I ecumenic - recte canonul 5 - 're!ede a'licarea 'rinci'iului iconomiei in cazul unor asemenea 'ede'se, i de caterisire si excomunicare" 0)antul 0inod este deci indre'tatit sa a'lice *'entru dansii o sentinta mai ,landa*, daca !adesc acte de indre'tare si 'ocainta" In s'iritul acestei dis'ozitii de 'rinci'iu, le/islatia unor 6iserici <rtodoxe locale a 'recizat ca 0)antul 0inod ramane or/anul indre'tatit sa ridice sau sa inas'reasca 'edea'sa caterisirii si a excomunicarii" 7e exem'lu, articolul #3 din 5e/ulamentul 6isericii noastre *'entru disci'lina ,isericeasca* - din 3 iunie 1%38 - 'reciza ca *cine nu s-ar su'une :udecatii ,isericesti si o ar de)aima 'ana in ultima instanta, acela se exclude sin/ur din cler*" 0inodul din Carta/ina - din anul 41; - a dis'us ca *e'isco'ul, iara moti!, sa nu des'oaie 'e cine!a de comuniune* (Can" 188)" Comentand acest canon, 1" 2ilas a)irma ca, *daca un e'isco' a excomunicat in chi' ile/al 'e cine!a (in cazul 'rezent 'e un indi!id, care sin/ur i-a marturisit 'acatul), a'oi ceilalti e'isco'i tre,uie sa intreru'a comunitatea cu acela, atata !reme cat dansul nu !rea sa )ie in comuniune cu acela 'e care 1-a excomunicat in mod ile/al*" 9n e'isco' care a )ost 'ede'sit 'rin a)urisire, nu mai are deci *dre'tul de a se ,ucura de cinstea cu!enita e'isco'ilor*" -rin *sa se a)uriseasca*, din textul canonului 1% .ncira, canonistul 1" 2ilas intele/e insusi actul de'unerii" 7e alt)el, textul canonului 1% .ncira 're!ede ca e'isco'ii care nu au )ost 'rimiti de e'arhia destinata lor *sa ramana in 'rez,iteria unde au )ost mai inainte 'rez,iteri*, dar *sa nu )ie ei le'adati din demnitate*" 0i aceasta marturie ramane edi)icatoare in 'ri!inta im'reciziunii terminolo/ice 'ri!ind 'ede'sele ,isericesti" In textele canoanelor 6isericii <rtodoxe /asim mentionate di)erite cazuri de a'licare a 'ede'sei a)urisirii (excomunicarii)" 2entionarea unora dintre aceste cazuri ne 'oate exem'li)ica cate!a a,ateri si delicte ale mirenilor si clericilor, 'entru care s-a-a'licat aceasta 'edea'sa in 6iserica 'rimului mileniu crestin, si, totodata, ne !a rele!a si unele dis'ozitii de 'rinci'iu luate in aceasta 'ri!inta" 7e 'ilda, du'a dis'ozitia canonului % a'ostolic - Colectia clementina (Fra/mentari Veronense) - credinciosii care intra si asculta lecturile ,i,lice, dar nu raman la ru/aciune si la 0)anta Im'artasanie, tre,uie sa se a)uriseasca (se'arari con!enit), ca unii ce contur,a ordinea in 6iserica" 7u'a a)irmatia canonistului 1" 2ilas, *"""excomunicarea ca 'edea'sa ,isericeasca 'entru laici, consta din excluderea de la &uharistie 'e un tim' mai lun/ ori mai scurt*" -rin *se'arari* sau *re'udietur* *a comunione sus'ensus seu comunicans* intele/em deci excluderea de la 0)anta &uharistie 'entru un anumit tim'" 5ea)irmand unele dis'ozitii canonice mai !echi (Can" $1 &l!ira; 11 0ardica), -arintii 0inodului trulan au dis'us ca mireanul crestin, care, *'etrecand in cetate, nu ar mer/e la 6iserica in trei zile de 7uminici din trei sa'tamani, """, sa se excluda din comuniune* (Can" %4), iar cel care sminteste - 'rin )a'tele sale re'ro,a,ile - 'e necrestini *sa se a)uriseasca* (Can" 33)" Canonul 5 al 0inodului de la &l!ira (84#) 're!ede a'licarea 'ede'sei a)urisirii, 'e tim' de sa'te ani, )emeii 'acatoase, iar canonul 3 al 0inodului de la .relate (814) dis'une excomunicarea e'isco'ilor eterodocsi" 7u'a dis'ozitia de 'rinci'iu luata de -arintii 0inodului de la .ntiohia (841), clericul care a'eleaza la 'uterea 'olitica a !remii, )ara stirea e'isco'ului locului, tre,uie *sa se iz/oneasca, si le'adat sa )ie, *nu numai de comuniune, ci si din demnitatea de care era 'artas"""* (Can" 11)" 2onahii si mirenii care se inde'arteaza de comuniunea cu e'isco'ul lor, *desa!arsit sa se a)uriseasca din 6iserica 'ana cand, des)acand le/atura cu schismaticii, se !or intoarce la e'isco'ul lor 'ro'riu* (Can 18 C-'ol, %#1)" -atriarhul 0er/hie al II-lea (1441-141;) al Constantino'olului a sters din di'tice si a excomunicat 'e -a'a de la 5oma )iindca a introdus adaosul Filio>ue in 0im,olul de credinta niceoconstantino'olitan" 7in textele unor canoane se des'rind si unele dis'ozitii de 'rinci'iu 'ri!ind a'licarea 'ede'sei excomunicarii" 7e exem'lu, con)orm dis'ozitiei canoanelor 14 a'ostolic si $ .ntiohia, cel ce se roa/a im'reuna cu un excomunicat, tre,uie sa )ie a)urisit" Clericul sau laicul care este a)urisit,

daca se duce in alta e'arhie si acolo este 'rimit )ara scrisori de recomandare, sa se a)uriseasca cel ce 1-a 'rimit (Can" 1$ a'ostolic), iar celui excomunicat sa i se 'relun/easca a)urisirea (Can" 18 a'ost)" In ,aza dis'ozitiei unor canoane (1#, 8$ a'ost", 5 I ec, 8, # .nt" si 18 0ardica), cel care a )ost excomunicat de e'isco'ul sau nu 'oate )i 'rimit de alt e'isco', 'ana cand nu i se ridica 'edea'sa de catre )orurile in dre't (e'isco'ul sau 0inodul)" In temeiul dis'ozitiei canoanelor # II ecumenic si 1$% Carta/ina, excomunicatul nu 'oate ridica acuza cu caracter ,isericesc contra clericilor" 7in indrumatorul canonic intocmit de canonistul " 0tan - du'a Colectia canonica a lui 1" 2ilas retinem ca se 'ede'seste cu a)urisirea( A. Episcopul care : - 5e)uza sa se duca in e'arhia 'entru care a )ost hirotonit (Can" 8# a'ost", 13 .nt") ; - -rimeste in e'arhia sa clerici sau mireni a)urisiti, !eniti din alte e'arhii (Can" 1$ a'ost") - -rimeste clerici, care, im'otri!a !ointei e'isco'ului lor, si-au 'arasit e'arhia (Can" 1# a'ost") ; - 1u 'oarta /ri:a sa dea clericilor saraci cele de tre,uinta (Can" 15 a'ost") ; - +irotoneste ca urmas al sau 'e o rudenie a sa (Can" 3# a'ost") ; - 0e amesteca in tre,urile altei e'arhii, )ara in!oirea e'isco'ului com'etent (Can" 1% .ncira) ; B. Clericul care : " - . a:uns la demnitatea de cleric, 'rin ,ani (Can" $; a'ost") - Vino!at din cauza ca 'o'orul nu !rea sa 'rimeasca 'e e'isco'ul canonic (Can" 8# a'ost") ; - @oaca :ocuri de noroc sau se da ,etiei (?an" 48 a'ost" ; 5# VI ec"); - 9m,la la circiumi (Can" 54 a'ost") ; - 7e)aima 'e un cleric su'erior (Can" 5# a'ost") ; - 6at:ocoreste 'e un in)irm, schio', surd sau or, (Can" 53 si 5% a'ost") ; - 7uce din 6iserica !ase s)intite, s're a le )olosi acasa (Can" 38 a'ost"," 14 I-II) ; - 0e muta la alte 6iserici si, somat )iind, nu se mai intoarce la 6iserica 'entru care a )ost hirotonit (Can" 1# I ec" ; $4 IV ec)" C. Mireanul care : - 0e roa/a im'reuna cu cei excomunicati (Can" 14 a'ost" , 1$ .nt"); - 7is'retuieste 'e e'isco', sau de!ine schismatic (Can" 81 a'ost" ; 5 .nt" ; 18 I-II) ; - 9cide 'e cine!a (Can" #5 a'ost") ; - -osteste (-ost 1e/ru) 7uminica sau 0im,ata (a)ara de 0im,ata 2are) (Can" ## a'ost" ; 55 VI ec"); - 7e)aima conducerea de 0tat sau 'e dre/atori (Can" %4 a'ost") ; - 2ireanul sau monahul care nu se su'une e'isco'ului sau (Can" % IV ec), adica nu )ace ascultare canonica ; - Isi ia sin/ur 0)anta Cuminicatura, de )ata )iind e'isco'ul, 'rez-,iterul sau diaconul (Can" 5% VI ec"); - -redica in 'u,lic (in 6iserica), )ara in!oirea e'isco'ului (Can" #4 VI ec") ; - Face circiuma sau alt )el de comert, in curtea 6isericii (Can" 3# VI ec") ; - Comunica cu clericul care litur/hiseste sau ,oteaza in 'araclise 'articulare, )ara in!oirea e'isco'ului (Can" 1$ I-II); - 0e a,tine de la nunta, carne si !in, )iindca le considera 'e acestea lucruri 'acatoase (Can" 51 a'ost") ; - Femeia care se marita cu )ratele ,ar,atului ei si nu se des'arte de el (Can" $ 1eocez") ; - 2onahul care desconsidera normele canonice ale 6isericii (Can" 4 IV ec") ; - 2onahii si monahiile care, du'a ce au )acut !otul, se casatoresc (Can" 1# IV ec)" in con)ormitate cu doctrina canonica ortodoxa, se mai 'ede'sesc cu a)urisirea urmatoarele a,ateri si delicte ale clericilor; - 1e/li:area sau neres'ectarea conditiilor canonice cerute candidatilor la hirotonie (Can" 3# a'ost"; 4 I ec ; 1; .nt"; 4; Cart"); - 5e)uzul clericului de a-si 'astori turma Incredintata la hirotonie (Can" 15 a'ost"; 1# I ec" ; #, 14 IV ec" ; 15 VII ec)" 9n asemenea cleric este 'ede'sit si cu *excluderea din ser!iciu* (Can" 8#

a'ost" ; $4 IV ec" ; 1% VI ec" ; 13 .nt") si trimiterea 'entru canohisire la manastire" Tot cu a)urisirea este 'ede'sit si e'isco'ul care ar 'rimi in e'arhia sa 'e un asemenea cleric (Can" 13 a'ost" ; $4 IV ec)" Tre,uie retinut si )a'tul ca trans)erul nu este 're!azut - de canoane - ca 'edea'sa, ci, dim'otri!a, il interzic" Canoanele 14, 15 a'ostolice, 15 I ecumenic, $4 IV ecumenic, 13 trulan, 14 VII ecumenic, 8 si $1 .ntiohia, 1# 0ardica etc, interzic clericilor sa se mute dintr-un loc in altul" 9n caz de exce'tie este 're!azut de canoane doar 'entru e'isco'i, si numai atunci cand acest lucru este hotarat de 0inod 'entru moti!e ,inecu!antate (Can" 14 a'ost" ,- 5 IV ec" ; 1# .nt" ; 4% Cart")" Canonul 15 al 0inodului I ecumenic a sta,ilit 'rinci'iul canonic 'otri!it caruia este interzis e'isco'ului, 'rez,iterului sau diaconului *sa se stramute din cetate in cetate*" Cei care *'ersista, se cu!ine - dis'un aceiasi -arinti ai 0inodului I ecumenic - sa )ie excomunicati* (Can" 1#)" 9rmand aceasta randuiala canonica, -arintii 0inodului de la 0ardica au interzis cate/oric *trecerea* sau *in!adarea* e'isco'ului *dintr-o cetate mica in alta cetate*, )iindca *unii ca acestia s-au a'rins cu un in)ocat chi' al lacomiei du'a a!eri, si au slu:it mai mult tru)iei, ca sa se 'ara ca au cisti/at sta'anire mai mare* (Can" 1)" 9nora ca acestia, canonul le a'lica nu numai 'edea'sa caterisirii, ci *mai as'ru, )iindca socotim - declarau -arintii 0inodului de la 0ardica - ca unii ca acestia nici comuniunea laicilor nu se cu!ine sa o ai,a"""* (Can" 1)" -rin urmare, 'edea'sa caterisirii era insotita si de 'edea'sa excomunicarii, adica *nec laicam communionem ha,et*" - -arasirea cu de la sine 'utere a 'arohiei sau e'arhiei 'entru care a )ost destinat si administrarea Tainelor si Ierur/iilor in alta 'arohie, )ara stirea si consimtamantul autoritatii ,isericesti com'etente (Can" 1$, 15, 1# a'ost; 15, 1# I ec A 14, $4 IV ec" ; 81, 5; VI ec" ; 14 VII ec" ; 8 .nt" , 11 0ard" s"a"); - 1e/li:area o,li/atiei de a in!ata 'e credinciosi drea'ta credinta (Can" 5% a'ost" ; 1; trulan)" In caz de recidi!a, canoanele res'ecti!e 're!ad caterisirea; - 1eim'artasirea la 0)anta itur/hie, )ara a s'une moti!ul 'entru care nu se im'artasesc ; - Comuniunea la ni!el de ru/aciune cu ereziarhii (Can" 45, 54 a'ost")" - Im'unerea cu sila a 'latii 'entru orice ser!iciu reli/ios (Can" $ IV ec" ; $$, $8 trulan*; 4, 5, 1; VII ec)" -entru cazul de recidi!a se 're!ede caterisirea" 5e)eritor la acest delict, -ra!ila 2are 'recede ( *"""7e se !a arata la !reun 'reot ca """au luat !reun dar ce!a 'entru dumnezeiasca 'riciastenie, aceluia sa i se ia 'o'ia, """*" Cel caruia i s-a luat *darul 'entru niscare /resale ade!erite si !a indrazni la itur/hie sa )aca, unul ca acela sa se /oneasca de tot si de in 6eserica lui +ristos*" - 1ecinstirea o,iectelor s)inte (Can, 3$, 38 a'ost"; $ IV ec"; 1, 4;, ;3 trulan ; 18 VII ec" etc) ; - 6las)emia (Can" 53 a'ost") ; - Incalcarea dre'turilor le/ale ale su,alternilor (Can" 5; a'ost"), care 'oate mer/e - in caz de recidi!a - 'ana la caterisire" - Furtul de ,unuri ,isericest, in caz de recidi!a se 'ede'seste cu caterisirea (Can" $5, 3$, 38 a'ost" ; 18 VII ec" ; 14 I-II C-'ol; #, % ?ri/orie de 1Bssa)" - 7i!ortul introdus *din moti!e de e!la!ie* (Can" 5 a'ost" ; 18 VI ec" ; $, % 1eocez" ; $1, #$ Ioan -ost")" - Vizitarea locurilor scandaloase de 'etreceri (Can" 54 a'ost" ; ; VI ec"; 44 aod" ; 44 Cart")" -rin 'edea'sa excomunicarii, romano-catolicii intele/ excluderea celui sanctionat *din comuniunea credinciosilor, si 'ri!area, totala sau 'artiala, de ,unurile s'irituale care sunt la dis'ozitia 6isericii*" 0e distin/e excomunicarea ma:ora, *care 'ri!eaza de orice comuniune ecleziastica*, si excomunicarea minora, *care nu 'ri!eaza decat de unele ,unuri s'irituale*" Cei 'ede'siti cu excomunicarea ma:ora se im'art in doua clase ( tolerati (tolerati) *'e care credinciosii nu sunt o'riti a-i e!ita etiam in di!inis*, si *non tolerati sau !itandi, 'e care credinciosii tre,uie sa-i e!ite*" In 6iserica 5omano-Catolica au )ost deci cunoscute doua )orme de excomunicare - ma:ora si minora" &xcomunicarea ma:ora li'seste 'e crestin de toate le/aturile sale cu 6iserica" &a se aduce la cunostinta 6isericii in chi' )ormal (de e'isco'ul locului sau de -a'a)" 7aca este insotita de o solemnitate deose,ita, ca'ata caracterul unei anateme" &xcomunicarea minora 'ri!eaza 'e credincios *de 'artici'area 'asi!a a Tainelor si de indre'tatirea de a )i ales sau 'rezentat la !reun ,ene)iciu sau !reo demnitate ,isericeasca"""*"

7u'a 6ula .'ostolicae 0edis, a -a'ei -ius IX, si a unei decizii a 0)antului <)iciu din 5 decem,rie 1%%8, *excomunicarea minora nu mai exista*" &xcomunicarea ma:ora *latae sententiae* este rezer!ata -a'ei 'entru di)erite cazuri, ca de exem'lu, *immunitatem asBli*, uzur'atorilor de ,unuri ,isericesti (usur'antes) etc" Constitutia .'ostolicae 0edis a -a'ei -ius al IX-lea (oct" 1%#;) a limitat insa 'ede'sele latae sententiae" .ceasta Constitutie - care mai este inca in !i/oare - a excomunicat si 'e *schismatici, si 'e cei care re)uza cu inca'atinare ascultarea de -a'a care /u!erneaza atunci*" &)ectul excomunicarii consta deci in *'ri!area crestinului romano-catolic, n"n" - de a 'artici'a la Taine, la ru/aciunile 'u,lice, la )a'tele ,une, la onorurile 'e care ea (6iserica, n"n") le da credinciosilor du'a moartea lor*" 7u'a !echiul 7re't canonic romano-catolic, era interzisa orice relatie cu clericul excomunicat *si!e in di!inis si!e in humanis*" Con)orm doctrinei canonice romano-ca-tolice, *excommunicatis non liceat communicari* (nu este 'ermis a comunica cu cel excomunicat)" 0inodul de la Tours, din anul 1$8%, a sta,ilit si 'rocedura canonica in materie de excomunicare" Con)orm acestei 'roceduri, 1$ 'reoti asista 'e e'isco' cu o )aclie in mina, 'e care o arunca la 'amant du'a anatematizarea !ino!atului, in tim' ce se suna clo'otelul" Cu acest 'rile:, e'isco'ul declara ( *0e se'ara si se inde'arteaza de comuniunea 6isericii si de la 'artici'area la Tru'ul si 0an/ele lui +ristos, si se da 'uterii satanei, 'entru a-l umili si 'ede'si in tru'ul sau, in sco'ul ca, !enind sa-si recunoasca /reselile si sa )aca 'enitenta, su)letul sau sa 'oata )i sal!at in ziua !enirii 7omnului*" In 'rezent, romano-catolicii intele/ excomunicarea ca o excludere totala din comuniunea 6isericii, adica *excommunicatus a, omni communione*, *a communione sanctae &cclesiae*, *a communione christiana*" Canonistii romano-catolici contem'orani amintesc de doua ti'uri de excomunicati ( a) *tolerati* si ,) *!itandi*" Credinciosii nu sunt 'ede'siti daca iau contact cu *tolerati*, 'e cand 'e *!itandi* tre,uie intotdeauna sa-i ocoleasca" *Tolerati* 'ot )i excomunicati in doua )eluri ( a) in mod automat (latae sententiae) si ,) *'er sententiam* autoritatii le/ale" Codul canonic, in !i/oare, 're!ede ca *a'ostatul de la credinta, eretic sau schismatic, se ex'une la o excomunicare latae sententiae"""*" .celasi Cod canonic al 6isericii 5omano-Catolice rezer!a excomunicarile latae sententiae 0caunului a'ostolic (Can" 1854, 'ara/ra) 8 ; Can" 18##)" Canonul 183$ 're!ede ca *cel care a'eleaza la 0inodul ecumenic sau la Cole/iul e'isco'ilor im'otri!a unui act al -onti)ului roman !a )i 'ede'sit"""*, )iindca *-rimul 0caun nu este :udecat de nimeni* (Can" 1444)" Canonul 1413 al aceluiasi Cod 're!ede ca *in !irtutea 'rimatului -onti)ului 5oman, orice credincios este li,er sa a'eleze la :udecata 0)antului 0caun, sau sa-i inainteze orice caz contencios sau 'enal, indi)erent de /radul de :urisdictie si de momentul 'rocesului*, deoarece *-onti)ul 5oman este :udecatorul su'rem 'entru intrea/a lume catolica ; el 'ronunta 7re'tul 'rin el insusi sau 'rin tri,unalele ordinare ale 0caunului .'ostolic, sau 'rin :udecatorii 'e care i-a dele/at* (Can" 144$)" a romano-catolici, *duho!nicul care !ioleaza in mod direct secretul marturisirii se ex'une la excomunicarea latae sententiae rezer!ata 0caunului .'ostolic"""*" -entru unii teolo/i romanocatolici, 'edea'sa a)urisirii (Can" 5 a'ost" ; 8 .nt") este identica cu *sus'endarea*, si *sus'endarea* cu *caterisirea*" -entru acesti teolo/i, *ceea ce deose,este caterisirea de sus'endare este durata de'unerii, care, 'rin natura sa, este !esnica*" In 6iserica din .)rica, ?alia si 0'ania au existat doua )eluri de excomunicari ale e'isco'ilor ( a) *excommunicatio contem'torum*, adica interdictia de a comunica cu autoritatea ,isericeasca si de 0tat, si ,) *excommunicatio )raterna*, care ii in/aduie exercitarea 'uterii ,isericesti in 'ro'ria e'arhie, dar ii interzice sa comunice cu alti ierarhi" .ceste 'ede'se se a'licau 'entru li'sa ne:usti)icata de la 0inoade sau 'lecarea din tim'ul 0inodului, incalcarea hotararilor sinodale, 'entru hirotoniile necanonice etc" -ractica :udiciara romano-catolica cunoaste si o alta )orma de 'edea'sa, numita *interdict*, si care se aseamana, in continutul ei a'licati!, cu sus'endarea si excomunicarea" -entru romanocatolici, interdictul este o *'edea'sa ,isericeasca care sus'enda 'e clerici din )unctiile lor, si care 'ri!eaza 'e credinciosi de )olosirea Tainelor, a ser!iciului di!in si de mormantul ,isericesc*" Interdictul 'oate )i deci identi)icat *uneori""" si cu excomunicarea*" Canonistii romano-catolici a)irma ca *'edea'sa celor care incalca interdictul este aceea de a cadea in excomunicare*,

)iindca *interdictul 'ri!eaza 'e cel !ino!at (cleric sau laic) de darul Tainelor si Ierur/iilor, 'recum si de alte ,unuri s'irituale*" 0i in le/islatia canonica a 6isericii <rtodoxe se 'oate identi)ica o" 'edea'sa su, )orma de interdict" 7e exem'lu, con)orm dis'ozitiei canonului 4 al 0inodului VII ecumenic, e'isco'ul nu tre,uie sa inchida !reo 6iserica si sa interzica a se )ace slu:,a in ea" 7u'a cum s-a 'recizat mai sus, romano-catolicii a)irma ca *'rima sedes a nemine :udicetur*" 7e aceea, -a'a nu 'oate )i de nimeni excomunicat, exce'tand cazul de erezie (nisi a recta )ide exor,ita!erit)" <rice excomunicare, care este 'u,lica, este insa *rezer!ata -a'ei*" Canonul $$3 al Codului canonic - din anul 1;13 - 'reciza ca, intrucat 'ocainta celui !ino!at *nu 'oate )i determinata in 'reala,il*, si excomunicarea este tot o 'edea'sa !indicati!a, data 'entru un tim' nedeterminat *ad ,ene'lacitum nostrum*" a romano-catolici, excomunicarea 'oate s)arsi *'rin casare sau re!ocare""" sau 'rin sim'la declarare a nulitatii sentintei, care adesea se cheama casatie*" 7u'a cum se stie, romano-catolicii au atri,uit 0)antului Isidor de 0e!illa (1#8#) unele 7ecretalii care declara -rimatul 'a'al" 7octrina -rimatului 'a'al - )ormulata de-a lun/ul &!ului 2ediu a)irma ca -a'a isi 'rimeste :urisdictia uni!ersala *i'somet iure di!ino"""*" 7e aceea si *ca'acitatea e'isco'ului de a sa!arsi Taina +irotoniei si a 9n/erii cu 0)antul 2ir este un atri,ut doar al -onti)ului roman"""*" 5ea)irmand tezele acestei doctrine medie!ale, canonistii romano-catolici au declarat ca *"""intrea/a :urisdictie ecleziastica rezida in -a'a si in e'isco'i""" -a'a are de dre't di!in 'lenitudinea :urisdictiei ,isericesti"""*" 7e aceea, *0u!eranul -onti), in calitate de succesor al 0)antului -etru, 'e 0caunul 5omei, are in 6iserica 9ni!ersala un 'rimat nu numai de onoare si intaietate onori)ica, ci o 'utere totala si su'rema de autoritate si de :urisdictie" .ceasta este - declara un canonist romano-catolic, la s)arsitul secolului trecut - do/ma credintei catolice*" 7in ne)ericire, aceasta asa-zisa do/ma a )ost re!italizata si de Conciliul II Vatican" 7u'a 'arerea canonistilor a'useni, insusi *0inodul de la 0ardica a de)erit -a'ei ultimul cu!ant in cazuri de contro!ersa, care 'ot duce la ex'unerea e'isco'ilor,"""*" Concluzionand, 'utem a)irma ca excomunicarea mica se reduce la 'ri!area de &uharistie si interdictum a, in/ressu ecclesiae (interzicerea de a intra in 6iserica)" -ri!area de &uharistie o im'une 'reotul duho!nic, iar interzicerea de a intra in 6iserica o a'lica numai e'isco'ul" &xcomunicarea mare, sau excomunicarea 'ro'riu-zisa - din 6iserica <rtodoxa - cores'unde cu excomunicarea de *tolerati* si de *!itandi* din 6iserica 5omano-Catolica" Initial, *excommunicatio*, *se/re/atio* a a!ut sensul de excludere din comunitate" In secolul al IXlea, -a'a 1icolae I declara insa ca cei doi e'isco'i de'usi din trea'ta *a, omni o))icio sacerdotali excommunicati sunt* (sunt exclusi de la orice o)iciu sacerdotal)" In secolele IV-V, sanctiunile edictate de autoritatea im'eriala - recte im'aratul de la 5oma Veche sau cea 1oua - 'entru delicte /ra!e comise de crestini sau clerici, au )ost cele ale 7re'tului 'enal roman, adica, exilul, con)iscarea a!erii si 'edea'sa cu moartea" 0inoadele locale si ecumenice din aceste secole - sau de mai tarziu - nu au 're!azut decat 'ede'se cu caracter 'enitential, corecti!-medicinal" In caz de neindre'tare a 'enitentului, a )ost 're!azuta 'edea'sa *excluderii din comuniune* , adica excomunicarea" Canonistii a'useni a)irma ca, in 6iserica, *'ede'sele cor'orale nu au a'arut decat la 0inodul de la Vannes (Can" # si 18) - din anii 4#1C4;1, in ?alia, n"n" - si ele au ramas cazuri de exce'tie si 'entru secolele VI-VIII"""*" In 6iserica <rtodoxa, :urisdictia este un auxiliar al starii harice" In continutul notiunii de :urisdictie nu intra si actele de :udecata sau de :ustitie" Cine are :urisdictie, acela )ace le/i si le a'lica, *iar 'rin am,ele aceste acte conduce sau carmuieste, si anume conduce cu le/ea""" Cine :udeca, acela nu conduce, nu sta,ileste si nu a'lica 'rin acte de conducere dre'tul, ci el numai a'ara

dre'tul, sa!arseste o lucrare auxiliara a conducerii, a:uta conducerea*" Parintele Nicolae V. Dura