Pr Staniloae: Ascetica si mistica Bisericii Ortodoxe Blandetea si smerenia sunt florile care rasar din rabdarea necazurilor si din

nadejde. Blandetea se naste dupa ce prin rabdare au fost eliminiate din fire patimile maniei Ea sta imediat inaintea smereniei precum lumina zorilor premerge soarelui, asa blandetea e inainte-mergatoarea smereniei- sf ioan scararul blandetea e o dispozitie neclintita a mintii, care ramane, in afara onorurilor si a ocarurilor aceeasi ea inseamna a ramane neafectat de supararile ce ti le produce aproapele si a te ruga sincer pentru el ea este stanca ce se ridica deasupra marii maniei, ramanand neclatinata de valurile ei blandetea e sprijinul rabdarii, usa, sau mai bine zis maica iubirii BLANDETEA este ajutatoarea ascultarii, calauza fratiei, frana celor ce se manie, pricina de bucurie, URMAREA LUI HRISTOS, insusirea ingerilor, inlantuirea dracilor, pavaza impotriva amaraciunii IN INIMA CELOR BLANZI SE ODIHNESTE DOMNUL, iar sufletul tulburat e scaunul diavolului. Cei blanzi vor mosteni pamantul, mai bine zis il vor stapani SUFLETUL BLAND E TRONUL SIMPLITATII Sufletul lin va face loc in el cuvintelor intelepciunii Sufletele blande se vor umple de cunostinta, iar mintea manioasa convietuieste cu intunericul si cu nestiinta Simplitatea este o deprindere neclintitaa sufletului neputand a fi miscata spre cugetari perverse Viclenia este o stiinta, mai bine zis o uraciune draceasca, lipsita de adevar, care isi inchipuie ca insala vederea altoraviclenia acopera varietatea multipla a patimilor Simplitatea este insa pricina prea inaltei smerenii si blandeti Cel ce e simplu si necompus vrea ca sufletul ce se apropie de EL sa fie simplu si nevinovat Prin blandete ne apropiem de iubire, care sta la capatu; final al virtutilor Daca iubirea este opusa egoismului, manifestat prin patimi, prin blandete am ajuns la pragul iubirii Omul bland a inlaturat din sine toate pricinile care sustineau separatia lui de semeni Prin blandete a facut pasul decisive spre unificarea firii omenesti din el cu firea omeneasca din ceilalti Blandetea anticipeaza adierea lina a nepatimirii, adica a linistii care este totodata lipsa de patimi egoiste Cei ce socotesc ca blandetea e o slabiciune pot sa se gandeasca la forta ei de a tamadui ura si de a astupa prapastiile intre euri, la vraja buna din ea, care atrage pe toti cei ce tind in mod obisnuit sa se separe si sa se distanteze CU ADEVARAT OMUL BLAND ESTE SINGURUL CARE CASTIGA BIRUINTA ASUPRA PAMANTULUI Prin blandete suf;etul se apropie de simplitate, care este idealul finite spirituale. Totodata ea ne ajuta sa intelegem frumusetea si bogatia de cuprins pozitiv ce se afla in simpitate Simplitatea e o intelepciune adanca si mult cuprinzatoare, provenita din transpunerea omului bland in situatiile tutturor Tocmai datorita acestei intelepciuni mult cuprinzatoare, sufletul bland nu se tulbura si nu trece de la o stare la alta contrara, pentru ca judeca fiecare situatie intr o lumina cu mult mai larga, tinand seama de atatea consideratii pe care sufletul patimas nu le cunoaste sau le uita chiar cu voia, obsedat de patima unilaterala Simplitatea mult inteleapta a omului bland se datoreste tocmai lipsei da patimi a lui. El pe de o parte nu are patimi pe care sa vrea sa le ascunda, pe de alta parte, nimic nu l impiedica sa judece obiectiv, nu l indeamna sa si strambe judecata sau sa se fac a uita Vicleanul e totdeauna intr o stare de duplicitate, una spunand, si alta gandind, ca sa si acopere uratenia unei intentii patimase. El judeca ingust, sau stramb si de aceea prezinta in mod acoperit fiecare situatie, dupa cum ii dicteaza interesul momentan. El da impresia de destept. Dar

desteptaciunea lui este arta de a falsifica si de a acoperi adevarul, de a prezenta strambarea adevaratelor realitati drept cunoastere. E arta de a da o aparenta de stralucire intunericului. Viclenia raului nu se supune realitatilor de dincolo de eul sau egoist, pe cand INTELEPCIUNEA SI SIMPLITATEA OMULUI BLAND SE ADAPA DIN IZVOARELE ADEVARULUI LARG DESCOPERIT IN FATA INTIMITATII SALE TAINICE