Patrice Van Eersel

Catherine Maillard

\,,

MADOR \,"

STRAMO$rr

Psihogenealogia
sau cum si ne schimbim viitorul
cunoscindu-ne,trecutul

phitobio
 Cuprins

Cuaftnttnainte:
Ascensiunea de nestivilit a psihogenealogiei.. ........................ 7

'1.. inthlnire cu Anne Ancelin Schi)Eenberger:

Amprenta strdbunilor: cercetdri in psihogenealogia
clinici........

2. intilInire cu Alexandro lodorowsky:

Familia este arborele magic dinduntrul tdu .............. ........ g4

3. intilhire cu Bert Hellinger:

Constelafiile familiale sau contactul de la suflet
la suflet .......,.,.............53

4 lntfrlnire cu Didier Dumqs:

Fantome qi irigeri tn gara strdbunilor

5. intilhire cu Chantal Rinllnnd:

Familia ta igi duce existenla induntrul tiu...
sti insi in puterea ta sd o alegi! .......... ..........LL2
 Md dor strdmogii

intdlnire cu Serge Tisseron:

Si ne eliberim de secretele de familie:
Cuaknt inainte
o condilie prealabili a oric[rei psihoterapii ......'.'.......... 137

7. inthtnire cu Vincent de Gaulejac: Ascensiunea

Cum ne lasd mogtenire familia gi str[bunii de nestdvilit
o nearozd de clasd....... .'.................158
a psihogenealogiei

fdeea cd destinele noastre ar putea fi cu adevirat influen-

Igate de istoria psihologicd a generaliilor anterioare este
extrem de veche. Observdm acest lucru inci de la primele te-
rapii inventate de om. De exemplu, medicina chinezd gi cea
africanl, spre deosebire de medicina occidentald, iau in consi-
derare boala tn contextul sdu familial gi genealogic. Cum am
fdcut hepatiti? Din cauza unui microb gi a unor alimente stri-
cate, ne rispunde medicul occidental. Pe de alti parte, vinde-
cdtorii chinezi sau yorubal vin cu explicalii care restabilesc
orAnduiala lumii: este vorba fie despre un demon care ne vrea
riul (gi ciruia i se sacrificd un animal), fie despre faptul cd am
perturbat ordinea cosmici, ocupAnd un loc care nu ni se cu-
vine gi uitand si ne cinstim stribunii. Vindecitorul gtie un
lucru pe caremediculil ignori: legea genealogicd gi raportarea
la stribuni definesc intr-o mare misurd legiturile, drepturile,
indatoririle qi identitdlile care structureazi fiinla umani - la
nivelul culturii gi al biografiei sale. Vindecitorul cunoagte, de

rTrib african din sud-vestul Nigeriei gi din Benin. (n.tr.)

 Md dor strdmogii

gamanicd numitd.psihomagie", se numird printre pri-

mii care au redescoperit importanla arborelui genealo-
gic in constituirea psihicului uman;
Bert Hellinger, psihoterapeut german care a trdit in
I
Africa de Sud, recunoagte ci a fost influenlat de cultura
zulugilors cAnd a inventat metoda Constelaliilor farni- Amprenta strdbunilor:
liale, de mare succes la ora actuald (aplicatX, de exemplu,
cerceteri in psihogenealogia
de psihoterapeutul Christiane Singer);
Didier Dumas, psihanalist care lucreazd cu metoda lui clinicd
Frangoise Dolto, pe care o deschide cdtre dimensiuni
atipice Occidentului (taoism, gamanism), ne demon- iNrAr,Ntns cu ANNr Ar'qcnuu ScHiirzsNBERGERl
streazd prezen(a str6bunilor in gAndirea gi in terapia
contemporani;
Chantal Rialland, fostd elevi a luiAlexandroJodorowsky,
eopotrivd teoreticiani gi practiciani, fostd membrd a
susline cd fiecare dintre noi igi poate influen{a destinul,
Mipcdrii de Rezistenti, profesor universitar, deschisd
,,alegAndu-qi familia", gi igi invafd pacienlii gi discipolii
la nou, psihoterapeut de formafie psihanalitic6, analisti de
curn sX-gi construiascd drborele transgeneralional;
grup - una dintre primele terapeute care au utilizat psihodra-
Serge Tisserory psihoterapeut specialist ?n ,,secreful de
ma lui Moreno2 in Franla - gi profesor emerit de psihologie la
familie", cunoscut mai aies pentru sfudiul ,,romanului
Universitatea din Nisa, unde a condus timp de peste doudzeci
familial" al celebrului personaj de benzi desenate Tintiry
de ani iaboratorul de psihologie sociali gi clinicd, Anne Ancelin
se concentreazdin speciai asupra ne-spusului care de-
Schti2enberger a coiaborat de-a lungul timpului cu persona-
vine patologic de la o generalie la alta;
litigi precum Robert Gessain, Jacques LacarL Frangoise Doltq
nu in ultimul rAnd, Vincent de Gaulejag psihosociolog
Carl Rogers, ].L. Moreno, Margaret Mead gi Gregory Bateson,
specializat irt ,,nevtoza de clas5", arati in ce fel arborii
a lucrat cu grupul de la Palo Alto qi s-a specializatin dinamica
genealogici sunt grupa{i in mari familii sociale.

ci vi va face plXcere intAlnirea cu specialigtii nogtri
Sperdm
gi vd dorim sd ave{i astfel ocazia regdsirii propriilor stribuni!
s Etnie din Africa de Sud. (n.tr.)
lAceasti conversafie apSrut deja in revista Nouvelles Clis, nr. 18 (vara 1998).
a
in septembrie 2002, Anne Ancelin Schritzenberger a publicat o edilie adiu-
gitd.
I Jacob Levy
Moreno (ndscut lacob Levy, pe 18 mai 1889, la Bucureqti - decedat
pe 14 mai !974,|a New York) a fost un renumit psihiatru, psihosociolog, teore-
tician gi pedagog, evreu de origine, inventatorul psihodramei, al sociometriei gi
unul dintre fondatorii psihoterapiei de grup. (n.tr.)

L2 1_3
 Md dor strdrnogii
grupuriloraldturi de Kurt Lewin. A ajuns celebrd in lumea in-
treagi in momentul ir:r care, aflati deja in a doua jumdtate a
viefii, a publicat o carte devenit6 acum bestseller: Aie, mes aieuxls
(tradusd in intreaga lume). Este'cea care a introdus in practica
psihoterapeu!ilor dimensiunea transgenera[ionald (pe care unii
o numesc f ra ns- saupsihogenealo gicd), prin intermediul,,sindro-
mului de aniversare". Ni s-a pdrut firesc si deschidem seria
de interviuri printr-o discu{ie cu aceastd mare doamni'
Psihogenealogia incorporeazd numeroase teorii, practici 9i
qcoli de gAndire. A devenit totodatd un termen popular, aproa-
pe banal gi cu o mullime de sensuri. triliativa acestei abor-
diri i se datoreazX incontestabil doamnei dr. Anne Ancelin
SchiiEenberger, care a introdus-o in Franla in anii'80. Interlo-
cutoarea noastri a lucrat mult timp cu bolnavi care sufereau
de cancer, folosind, printre altele, versiunea clinicd a metodei
Simonton. Aceastil metod[ se baza deopokivd pe medicina
ctrasic5 gi pe psihoterapie, avAnd drept finalitate consolidarea
sistemului imunitar qi stimulare.a dorinlei de a trdi prin abor-
darea unei viziuni pozitive. Astfel, ea a descoperit ?n istoria
farniliilor celor bolnavi uimitoare fenomene repetitive, care
indicau implicarea unor persoane dragi, rdposate. A ajuns in
acest fel si inventeze metoda,,genosociogramei" - un tip de
arbore genealogig care Pune accent pe detalii frapante 9i pe
evenimente-gog pozitive sau negative: boli, nagteri, accidente,
dqcese premature sau anormale, cdsdtorii, mutdri la mare dis-
tanli etc. Metoda presupune intocmirea unui grafic de repre-
zentare a intregii familii - in sensul larg al cuvAntului. Graficul
cuprinde cel pulin $ase generalii gi pune in evidenld legdturile
3
Editura Philobia.
L4
Amprenta strdbunilor: cercetdri tn psihogenealogia clinicd
afective majore (pozitive sau negative), uitate sau negate in
asemenea mdsurd incAt devin,,negAndit genealogica".
,,Nu suntem atAt de liberi cum neinchipuim", spuneAnne
Ancelin Schiibenberger, ,,dar ne putem cuceri libertate4 ie-
gind din destinul repetitiv al istoriei familiei noastre, dacd
inlelegem legiturile complexe care s-au lesutin acest cadru gi
dacd scoatem la lumin6 dramele secrete, ne-spusul gi doliul
neincheiat...".
Care este metoda ei? ,,Terapia transgeneralionald psihoge-
nealogici contextuald clinici", a cireiprimi misiune este de a
ne ajuta sd identificim,,loialitXfile invizibile" gi repetitivitatea
identificdrilor incongtiente (pozitive sau negafive), care ne
obligX sd ,,plitim datoriile" strdbunilor nogtri - vrAnd-ne-
vrAnd, fiind sau nu congtienli de ele - qi si repetdm ,,miiiunile
intrerupte", atdtavreme cAt ele nu sunt,,incheiate". Aga cum
scrie in Aie, mes aieux!:,Viata fiecdruia dintre noi este un ro-
man. $i eu, gi voi, cu tolii triim ca nigte prizonieri ai unei invi-
zibile pAnze de piianjen la a cirei creare ludm cu tolii parte.
Daci am fi capabili sd auzim cu o a treia ureche gi si vedem cu
un al treilea ochi, pentru a pricepe a auzi gi a vedea mai lim-
pede aceste repetifi gi coinciden{e, am inlelege mai clar gi am
percepe mai bine cine suntem cu adevdrat gi cine ar trebui si
fim de fapt. Chiar nu putem scipa de aceste fire invizibile, de
aceste triangulalii5, de aceste repetrFi?"
Sunteli psihoterapeut gi analist, tnsd, atunci cAnd od ocupa[i de
un pacient, ad interesa[i foarte pulin de pooestea sa indioiduald -
a (fr,) ,,impenses" = ceea ce nu existi la nivelul g6ndirii. Concept folosit de psi-
hogenealogi pentru a denumi acea mogtenire transgenealogici pe care indi-
vldul nu o congtientizeazS, dar care ii structureazi existenla. (n.tr.)
5 Metodi de determinare a mirimii unei suprafele de teren, const6nd in
construirea unui sistem de triunghiuri adiacente. (n.tr.)
 Md dor strdmoEii
sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-
tuluisd ad furnizeze informalii cu privire Ia aiala strdbunilor sdi. $i
tn specialti cereli sd noteze datele pe hdrtie. Cum ali aiuns sd trans-
forma[i astfel pr o cesul ter ap eutic?
AnneAncelin Schi.i2enberger: Pentru a demonta, maiintAi
de toate, o prejudecatd, sd spunem cd nu este vorba de o ,,cu-
rd" in sine, ci de o aprofundare gi o extindere a conceptului,
care insolegte sau precedd o terapie, o crizd, o boall gtav6' cd'
utarea propriei identit5fi, dezvoltarea personald sau o schim-
bare a modului de viafd. in anii '70, md ocupam la Paris de o
tAndrd suedezd de treizeci qi cinci de ani, bolnavd de cancerin
stadiu terminal; imi ceruse sd o asist la domiciliu, pentru cd
qtia cd este .condamnatd" gi nu voia si moari ,,ciopdt17t6".
Medicii tocmai ii amputaserd" pentru a patra oard, o porfiune
din picior gi se pregdteau, neputincioqi, sd continue. Fiind
specializatd in psihanaliza freudiand, i-am cerut tinerei sd-gi
dea frAu liber gAndurilor gi sd imi spund tot ceea ce ii trece
prin cap, prin asocieri de idei. Cum bine qtifi, analiza e un
proces de duratl, care se poate intinde gi pe zece ani. Nu
aveam insi timp de pierdut era vorba despre o cursi contra
cronometru. Am observat cd,la ea acasi, pe peretele din saloru
trona portretul unei tinere, o femeie absolut superbi. Pacienta
mi-a spus ci era vorba chiar de mama ei, rdpusi de cancer la
vArsta de treizeci gi cinci de ani. Amintrebat-o atunci cevArstd
are ea. ,Ireizeci gi cinci de ani", mi-a rdspuns. ,,CAt?" , am fd-
cut eu. ,,AolerJ!", a zis ea. Mi-am dat seama brusc c6, incon-
gtien! aceastd femeie se identificase in asemenea mdsuri cu
mama sa cd ajunsese sd se ,,autoprogtameze" astfel incAt sd
urmeze gi si repete destinul ei tragic... Din acel moment, totul
s-a schimbat atAt pentru ea, cAt gi pentru mine.
1.6
Amprenta strdbunilor: cercetdri tn psiho genealogia clinicd
in afara caincidenlei de ahrstd, care e un amdnunt tntdmpldtor,
pknd la urmd, ce u-a fdcut sd credeli cd nu e aorba doar de o boald
transmisd pe cale geneticd?
A.A.S.: Greu de spus. Pe de o parte, cancerul la s6n nu este
o boali moqtenitd pe cale geneticd, gtiu asta din gcoald; pe de
altd parte, de ce tocmai la aceeagi vArstd? E greu de crezut ci
lucrurile care lin de subcongtient sunt doar o intAmplare. ln
ceea ce privegte genetic4 nu prea vdd cum ar putea face ea sd
coincidd aga de mult datele (vreau sd precizez cd solul meu
cste deopotrivd medig genetician, matematician gi statistician
;i sunt obignuiti sd privesc lucrurile riguros). in plus, aceasti
poveste mi-a amintit de o alta...
intr-o zi, fricamea imi spune: ,,Mamd., tu ili dai seama, ali
fost doi copii la pdrin(i, tu egti cea mai mare dintre fuatj, iar al
rloilea a murif la fel gi tat+ el a avut un singur frate, mai mic,
(rilre a muri! eu am fost cea mai mare dintre cei doi copii ai
vogtri, iar al doilea a murit." Acesta a fost un prim goc pentru
mine. Din ziua aceea, mi-am propus sd verific Ai cu alli pacienli
b[nuiala pe care incepusem si o am fald de povestea acestei
lbmei. Aga se face cd i-am cerut fiecdruia dintre ei sd schildm
irnpreuni un arbore cAt mai complet al propriei genealogii gi,
in mdsura posibilitdlilor, sd treacd sub numele tuturor rudelor
'- bunici, bunici ai bunicilor, unchi gi verigori... momentele
cheie ale istoriei familiale: o tuberculozi de care a suferit bu-
nicul, cdsdtorie sau recdsdtorie a mamei, accident de maqind al
tatilui, mutdri gi schimb[ri de domiciliu repetate, schimbiri
pe scara social6, falimente, averi, plecdrilarhzboi, decese pre-
rnature, alcoolism, intemdri in spitale de psihiatrie sau con-
damndri la inchisoare, fdrd a uita de diplomele gi de profesia
fieciruia. Am cerut, de asemene4 si se noteze vArsta gi data la
L7
 Md dor strdmogii
care aceste evenimente au avut loc.Arborii genealogici, pe
care i-am numit,,genosociogtame", au scos la lumind nigte
repetdri incredibile. De exemplu, intr-o anumitd familie
femeile se imbolniveau de leucemie gi mureau la fiecare trei
generafii in luna mai. in altd familie, cinci generatii la rAnd,
femeile deveneau bulimice la vArsta de treisprezece ani. Apoi,
o familie in care bdrbalii ficeau accident de magind in prima
zi de gcoali a primului copil etc. Sunteli de acord cu mine ci
nu poate fi o simpli coincidenld cAndtntAlnim, in anumite fa-
milii, generalie dupd generafie, aceleagi date de nagtere, ace-
lagi numir de cdsitorii, de copii nelegitimi sau naturali, de
copii mor{i la naqtere, de decese tragice premature... 9i mereu
la aceeagi vArsti!Ali pomenit de legiturile ereditare... Credeli
cd un accident de magini poate fi transmis prinADN? Era clar
cd altul trebuie sX fi fost motivul cdci odatd ce-!i indreptai
aten(ia asupra 1or, repetirile erau atAt de dese gi de vizibile
ci-!i sireau in ochi.
Cum ar puteali explicate asemenea repetdri? De ce trecem uneori
prin situa[ii similare cu cele trdite de pdrinlii sau strdbunii nogtri?
A.A.S.: Repetarea unor evenimente, date sau vArste care
compun romanul famitial al descendenlei noastre este pentru
noi o modalitate de a le fi loiali pirinfilor, bunicilor qi strdbu-
nilor; prin urmare, faptelor, gesturilor gi tragediilor lor. E un
mod de a continua tradilia familiei gi de a trhiin conformitate
cu ea. Aceasti loialitate este cea care face ca un sfudent s[
ratezeexamenul Pe care tatil siu nu a reugit niciodatd sX-l ia,
din dorinla incongtientd de a nu-l depdgi din punct de vedere
social. Sau de a rdmAne lutier din tati in fiu - ori notar, brutar
L8
Amprenta strdbunilor: cercetdri in psihogercealogia clinicd
sau medic. Loialitatea face ca femeile din aceeagi familie sd se
cdsdtoreasc6 la 18 ani pentru a da nagtere la trei copii qi, mai
mult chiar, sd aibi doar fete... sau doar biie{i. CAteodatd,
irceastd,,loialitate invizibili" poate lua forme surprinzdtoare...
$ti[i cum a murit actorul Brandon Lee? Ghinionul a ficut ca,
la o filmare, cineva sd uite un glon! intr-un revolver care tre-
buia sd fie incdrcat cu gloanle oarbe. Cu douizeci de ani ina-
intea acesfui accidenf tatil siu, celebrul Bruce Lee, murise tot
in timpul unei filmiri, din cauza unei hemoragii cerebrale, in
rlecursul unei scene in care el trebuia sd joace rolul unui per-
sonaj ucis accidental de un revolver care ar fi trebuit si fie
incdrcat cu gloanle oarbe...
Purtim in noi o putemicd gi incongtientd loialitate fald de
istoria noastrd familiald gi ne este tare greu sd inventdm ceva
rrou in via{d! Vedem cum se repetd sindromul de aniversare in
anumite familii - sirb formh de boli, decese, avorfuri sau ac-
cidente -, iar asta pe parcursul a trei, patru, cinci, chiar opt
gt'neralii cAteodatd!
Existd insi o raliune mult mai ascunsd pentru care se re-
pctd aceste boli, precum gi accidentele strXbunilor nogtri. Luafi
orice arbore genealogic Ai vefi vedea ci e plin de morfi violente
;i de adultere, de tot felul de secrete, de copii din flori gi de
,rlcoolici. Sunt lucruri pe care le linem ascunse, sunt rdni tai-
nice pe care nu vrem si le ardtXm. Ce se intAmpld insd cAnd,
tlt: rugine sau din pur conformism, pentru a ne ,,proteja" copiii
rrri familia" nuaerbalizdla incesfuf moartea suspectX sau ege-
t'urile bunicului? Tdcerea care se pdstreazd in privinfa unchiu-
Irri alcoolic va crea o zond de umbrd in memoria unui bXiat
tlin familie care, pentru a umple aceste goluri qi a elimina la-
t'unele, va repeta, prin somatizare sau prin acfiunile sale, dra-
rna pe care ceilalli incearcd si i-o ascundd. Astfel, va deveni qi
19
 Md dor strdmagii
el alcoolic, la fel ca unchiul sdu. Freud ne-a atras deja atenlia
cum ci,,ceea ce nu este exprimat prin cuvinte va fi exprimat
prin gesturl" (cltez din memorie). Cred, a$a cum am scris de
altfel gi in cartea mea, cE ,,lucrurile despre care nu vorbim ni
se imprimXin subcongtient, se repeti 9i ajung sd se manifeste
prin dureri".
o asemenea repetare pfesupune insd ca bdiatul respectio sd gtie
ceaa despre aceastd ruEine familiald gi sd li auzit anumite lucruri
despre unchiul cdzut tn dizgra{ie... nu-i aga?
A.A.S.: Nici vorbd! Nu trebuie neap6rat si vorbim pentru
a ne exprima: studiile asuPra comunicXrii non-verbale qi asu-
pra ,,limbajului trupului" demonstreazd cd nu ne exprimim
doar verbal, ci gi corporal, prin gesfuri, tonul vocii, respira{ie,
atitudine, stilul de imbricaminte, ticeri, evitdnd anumite su-
biecte... uneori ili dai seama de ruginea 9i secretele unei fami-
lil vechi de generafii intregi, inlelegAnd cum triiegte cineva
,,condus" de cdtre familie, prograrnat de aceasta sau conti-
nuAnd si aclioneze tn virtutea unei loialitifi familialq prin
exces de identificare.
Si luim exemplul fetifei de patru ani care avea cogmaruri
tn care o urmireau tot felul de mongtri. Se trezea noaptea tu-
gind, urldnd gi sufocAndu-se. in fiecare an, la aceeaqi datd,
tusea devenea o crizi de astm. Am intrebat-o c6nd s-a niscut'
,,in noaptea de 25 spre 26 apfilie", m-a limurit mama ei' Cu-
nosc destul de bine istoria Franlei gi qtiu, in urma cercet[rilor
pe care le-am efectuat pentru pacienlii mei, ci multe traume
familiale igi au originea in persecufii, cdteodatd foarte inde-
pdrtate, sau sunt iegate de morli tragice pe cArnpul de b[-
tdlie.
20
Amprenta strdbunilor : cer cetdri tn psihogenealogia clinicd
in perioada 22-25 aprilie 1915, trupele germane au lansat
pentru tntAia datd gaze de lupti pe liniile frontuiui francez.
[,a Ypres, mii de infanteriqti au murit sufoca{i cu gaze. Am
rugat-o pe mama fetilei sd caute cuvintele Ypres gi Verdun in
genosociogramd. Iat6 ce a gdsit: fratele bunicului fetifei fusese
trnul dintre soldalii care muriserd prin afixiere cu gaze.." qi,
n-o sd vi vind sH credeli, s-a intAmplat in noaptea de 25 spre
26 aprilie 19151 ti cer fetilei sd deseneze monstrul din cogma-
rr-rrile sale. $i iatd c5-mi schigeazd ceea ce ea numegte illrrt cap
rlc scufunditor cu o trompH de elefant". Era o mascd de gaze
rlin perioada primului rbzbaimondiaf aga cum o qtim cu to{ii!
lit:tifa nu vdzuse insd niciodati vreo mascd de gaze gi nu
.ruzise vreodati vorbindu-se despre ce i se intAmplase rudei
sale, nici despre consecinfele gazelor de luptd (care provoaci
ipcritd). Am verificat aceste lucruri in arhivele Ministerului
tlc Rdzboi: fratele bunicuiui sdu fusese medaliat pentru cu-
r,r j.. . Ei bine, inforrnalia a reugit sd strhbatd zidul tdcerii care
rrnprejmuia acest eveniment copilul fuqea gi scuipa, igi pier-
tk.a respiralia gi intra in panicd precum nefericitul infanterist
tlirr trangee, punctul culrninant al crizei fiind atins de fiecare
tlirti la aceeagi ord (c5tre miezul nop{ii). Toate acestea pAnd in
ziua in care fetila a ficut desenul...
Cum a fost posibil ca acest eveniment sd traverseze gene-
r',r{iile, degi nimeni nu pomenise vreodatd despre el? Cum de
s-ir transmis? Poate prin co-incongtientul de familie gi de grup,
poate prin,,undele mcrfogenice" despre care vorbeqte Rupert
lilrt'ldrake. Poate prin omisiune ?n discufii - acea reguld de a
,,nr.l se mai aduce in discu{ie lucruri care au provocat multd
sul'erinfd". Amintirea decesului tragic Ai a mortului ftrgropat
l.1r;i slujbd a creat la fratele sdu (bunicul feiilei) gi la fiica aces-
Itria din urmd (mama sa) o zond de umbrd'i:r care durerea s-a
lt.lugiat ca tntr-un ,,cavatJ".
21
 Md dor strdmo ii
Ipotez6: de-a lungul intregii sale vie[i, fiica a menfinut
anumite lacune in relalia cu tatil decedaU de cAte ori ceva o
fdcea s[ se g6ndeasci la moartea brutali a pirintelui siu (o
fotografie de familie, o secvenld de rdzboi la televizor), se ma-
nifesta mai curand prin privire, voce sau atitudini, decat prin
schimburi de cuvinte. Spre exemplu, evita si priveascd un
film de rdzboi.ii vorbea de rdu pe,,nem!ilii". Se temea de ga- I
ze, se ferea de aragaz.,.
AEadar, aseffienea eaitdri pot transmite o informalie ,,inaizibild" ' I
Este insd posibit sd atingd un grad de precizie atht de mare tnc6t sd
redea imaginea fotograficd a unei mdPti de gaze in cogmarurile
't"ttl.'.o,.r., zeci despecialigti, colegi de-ai mei de breasla, au
I vc"... Dar inainte de a trage o concluzie, sd agteptdm dovezile
constatat acest lucru in randul pacienlilor - in toate colprile I
lumii: in Fran!4 Europ4 America de Nord gi de Sud, inAfrica, I
in orientul Mijlociu. Totul se petrece ca gi cum chiar ar exista I
in randul urmagiior o formd de memorie fotograficd sau cine- I
matografici, cu sunete, culori, imagini, mirosuri, senzalii ter- |
mice... Oamenii se trezescinghefafi, tremurAnd qi transpirAnd I
de fricd, chircifi, cu sentimentul cert ci se afl[ inchiqi intr-un I
lagir, pe o grdmadi de paie putrezite sau intr-o tranqee de pe t
front... $i ei de fapt sunt foarte bine, in patul lor cald, fXrd si t
frvdzutgi sdfi trdit vreodatd aga ceva'
Totugi, nu cred cd este valabil in cazul mamei 9i fetilei de-
spre care am vorbit mai devreme. Cred mai degrabi cH avem
de-a face cu o comunicare directl de la inconqtient la incon-
gtient, exact ceea ce Moreno numegte co-incongtientul familial gi
gruPai'
22
Amprenta strdbunilor : cer cetdri in psihogenealogia clinicd
I
I Vre[i sd spune[i cdimaginile sau secretele de familie trec de la o
t generalie la alta printr-un fel de telepatieT
I A.A.S.: Nu. Prin unitatea duald mamd-copil. Sau poate
t printr-o ,,memorie transgenerafionali" pe care o constatdm,
I firi a ne-o putea expiica. Cred cd, in perioada intrauterini,
I t'opilul viseazd ce viseazi gi mama, iar toate imaginile incon-
qtientului matern gi ale co-incongtientului familial se vor im-
prima in memoria viitorului nou-ndscut. Din picate, e o ipo-
I Iozi care nu a fdcut incd obiectul unei cercetiri gtiinlifice
riguroase. Degi este vorba de sdnitatea noastrd, a fufuror! Tre-
I huie insd menfionat cd se face referire la ,,memoria celulard"
irrci din 1998, iar, in medicini gi biologie, sunt intreprinse
t
r't'rcetdri gtiin(ifice - in special in cadrul INSERM6 - asupra
rrucleului celulei gi asupra unei evenfuale ,,memorii afecti-
;liinfifice, care urrneazd. sd apardintre anii 2005-2010?l
Separe, deci, cd am fi condugi de un fel de loialitate fald de strd-
buni... $i cd incongtientul ne tmpinge sd-i onordm sub forme ne-
ugteptate: tmbalndaindu-ne de cancer sau nimerind sub rolile unei
nngini! Cum sunt clarificate aceste lucruri in termeni medicali?
A.A.S.: Ag vrea si fac nigte preciziri cu privire la modul in
r'are eu gi anumili colegi de-ai mei vedem lucrurile. N-am
I rpus niciodatd c-ar fi vorba de a ,,onora stribunii" - frazanu
irni apar,tine. Nu despre asta este vorb4 ci de repetdri ale unor
| rnisiuni intrerupte, de doliu neincheiat dupi traume insupor-
I I lbile, imposibil de digerat sau nedigerate
- dacd imi permitefi
I
I i lnstitutul Nalional
de Sinitate 5i Cercetiri Medicale, cu sediul la paris. (n.tr.)
' lnterviul a fost acordat in anul 2002. (n.tr.)
23
|