c

Scurta istorie a hipnozei

Inainte de a discuta despre cum lucreaza hipnoza, doresc sa va mentionez o scurta
istorie a hipnozei pentru a avea o mai buna imagine a artei din spatele tehnicii. Inca din
1860, Pierre Janet, Alfred inet si !harles "ere incepeau sa utilizeze transe profunde
pentru producerea fenomenelor hipnotice. #$perimentele timpurii s%au finalizat dramatic.
&e e$emplu, hipnoza a fost utilizata pentru a crea o leziune la nivelul mainii subiectului
si apoi a o face sa dispara. Aceste studii timpurii au avut implicatii puternice pentru
tratarea corpului omenesc. &in moment ce mintea inconstienta conduce trupul, hipnoza
ne conduce la posibilitati e$traordinare pentru tratarea fizica.
'ipnoza a fost practicata de mii de ani. #$ista dovezi in scrierile sanscrite ale
utilizarii transelor de vindecare si templelor pentru vindecare in India. Papirusurile
egiptene vorbesc despre ( templele de dormit ) si despre utilizarea inductiilor pentru
vindecare.
In anii 1*00, Paracelsus, medicul suedez care a descoperit cura de mercur pentru
sifilis, a fost si primul medic cunoscut pentru utilizarea magnetilor in curele sale. #l
trecea un magnet sau un minereu peste trupul unei persoane pentru a initia procesul de
vindecare. +amenii erau tratati pentru multe boli de curele lui Paracelsus cumagneti.
In anii 1600 un irlandez numit ,alentine -reatra.es trata oamenii prin trecerea
mainiilor lui si a magnetilor peste corpul lor. #ra numit -reatra.es (marele mangaietor
irlandez) si era cunoscut pentru mangaierile sau masa/ele prin care rezolva problemele
corporale.
In 101* un preot iezuit numit 2a$imilian 'ehl utiliza magneti pentru a trata
persoanele. Ar fi ramas necunoscut daca unul dintre studentii sai, un tanar doctor din
,iena%"ranz Anton 2esmer, n%ar fi notat asta. 2esmer a luat cu el la ,iena astfel de
magneti pentru a%i utiliza in practica sa. In acele zile una dintre interventiile ma/ore in
medicina era luarea de sange. 2esmer deschidea vena pacientului si lasa pacientul sa
sangereze pentru o vreme. !and procedura lua sfarsit el trecea peste taietura un magnet si
sangerarea se oprea. Intr%o zi, cand 2esmer e$ecuta o astfel de procedura asupra unui
pacient, a/ungand la partea cu magnetul nu a mai gasit nici unul dintre magnetii sai si nu
pareau sa fie de gasit nicaieri. A luat un bucata de bat, l%a trecut peste taietura pacientului
si sangerarea s%a oprit3 !um am spune noi azi intermenii hipnozei4 trecerea unui magnet
sau a unui bat este o simpla sugestie nonverbala ce determina aparitia transei si opreste
sangerarea.
&upa succesele sale, 2esmer a reclamat ca nu energia magnetului a cauzat
sangerarea ci energia magnetica provenita de la pacient. Aceasta ipoteza a dus la mari
controverse. #l a numit aceasta energie 5magnetism animal6. 7ivelul transmiterilor
energetice in teoria lui 2esmer nu erau detectabile de catre instrumentele utilizate in
perioada respectiva pentru masurarea magnetismului conventional, iar termenul de
magnetism animal l%a discreditat pana la urma pe 2esmer.
In perioada de apogeu a faimei sale in ,iena, 2esmer s%a mutat la Paris si a
devenit favoritul aristocratiei franceze. 8a sfarsitul anilor 1000 toate personalitatile
vremii mergeau la &r. 2esmer pentru unul dintre tratamentele sale magnetice. 2esmer a
devenit un doctor de succes intr%o asemenea masura incat comunitatea medicala a
timpului a contestat metodele sale si pe 2esmer l%au numit sarlatan.
Apoi 2esmer a gresit enorm cerindu%i regelui "rantei o ancheta. !omisia
desemnata sa investigheze e$istenta 5magnetismul animal6 includea trei persoane
faimoase in zilele noastre4 chimistul 8avoisier, cunoscutul american en/amin "ran.lin si
un doctor care era e$pert in controlul durerii numit -uillotin. "ran.lin a spus4 5Acestui
tip, 2esmer, nu i se scurge nimic din maini, nimic ce as putea vedea. Asa incat cred ca
mesmerismul trebuie sa fie o sarlatanie.6
2esmer, astfel discreditat, a parasit Parisul si s%a intors la ,iena pentru a practica
mesmerismul sau magnetismul animal. &in 109* pana in 198* notiunea de 5energie6 ca
si arta de vindecare a fost e$clusa din vocabularul medical si psihologic.
:otusi, intr%o oarecare masura, mesmerismul se mai practica inca. 2archizul de
Pussegu;r in "ranta a utilizat termenul de 5somnambul6 desemnad persoanele care merg
in somn, care este inca folosit pentru a descrie starile hipnotice cele mai profunde. &e
Pussegu;r a ales termenul acesta dupa ce a observat ca subiectii aflati intr%o stare
profunda de transa erau in esenta somnambuli. &r. #lliottson de la 8ondon !ollege a
adoptat mesmerismul in practica sa si a fost aproape de a fi e$pulzat din comunitatea
medicala.
In /urul anilor 18<0, un tanar chirurg din 8ondra numit James raid, a mers sa
vada o demonstratie de mesmerism a unui adept al acestei practici numit 8a "ontaine. In
zilele acelea mesmeristul obisnuia sa stea langa capul pacientului si isi trecea mainile
peste corpul acestuia prin spatele lui.
!e l%a intrigat pe raid a fost ca ochii pacientului ramaneau deschisi fara a clipi,
uitandu%se fi$ la mesmerist. raid a realizat importanta fi$arii ochilor in inducerea
transei. #l a introdus un nou termen pentru a descrie starea de fi$are, neuro%hipnoza.
raid a decis ca mesmerismul nu implica transferul energiei. #l a presupus ca
mesmerismul funtioneaza pentru simplul fapt ca sugestia cauzeaza intrarea pacientului
intr%o transa.
James raid a scris prima carte despre hipnoza in 18<=, intituland%o
Neurypnology. In aceasta carte el clarifica faptul ca fi$area intr%un singur punct sau pe o
singura idee este ceea ce produce aparitia hipnozei. Interesant este ca ulterior raid a
decis ca hipnoza nu este termenul potrivit si a incercat schimbarea denumirii in
monoideism care nu se potriveste mai bine decat cea de neuypnology. Astfel denumirea
de hipnoza a supravietuit.
In aceasi perioada, James #sdaile, doctor in India, a scris o carte intitulata
Mesmerism. #sdaile sublinia utilizarea mesmerismului in procesele de control si
eliminare a durerii. #l si%a dezvoltat tehnicile inaintea inventarii anestezicului pe baza de
cloroform, larg utilizat mult mai tarziu in chirurgie. #sdaile a realizat peste *00 de
operatii, multe dintre ele implicand dureri e$treme, fara a utiliza vreun anestezic si a
descoperiti ca multi pacienti se vindeca astfel mult mai repede decat in mod normal. >nii
medici nu au crezut teoriile lui #sdaile si la intoarcerea lui din India aproape a fost e$clus
din !orpul 2edical ritanic pentru banuiala de a folosi mesmerismul in controlul durerii.
Aceasta dezbatere a mers mai departe, dar cloroformul a fost descoperit aproape
imediat dupa intoarcerea lui #sdaile. !u aceasta descoperire, cercetarile asupra
controlului durerii au fost oprite.
cocainei i%a distrus gingiile si dintii sai falsi nu se mai potriveau bine cauzandu%i
insuficiente in inducerea rapida a transei hipnotice.
In competitie cu un e$celent hipnotizator numit reuer, "reud a inventat 5terapia
vorbirii6. "reud spunea ca terapia sa nu este o terapie pentru saraci. Aceasta are nevoie de
100 pana la =00 de ore pentru a%si produce efectul. :erapia vorbirii lui "reud a devenit
psihoanaliza si a schimbat istoria pshologiei europene. Psioanalistii freudieni s%au In
186<, un doctor numit 8iebault, in 7anc;, "ranta, a dezvoltat un sistem de terapie
utilizand hipnoza. ernheim, un coleg al lui 8iebault, i%a trimis un pacient cu schiatica,
iar pacientul a fost vindecat aproape peste noapte. ernheim s%a decis sa investigheze
acest lucru ciudat numit hipnoza si curand dupa aceea a format un parteneriat cu 8iebault
pentru a infiinta ?coala de 'ipnoza de la 7anc;. :anarul ?igmund "reud a studiat cu
8iebault si ernheim la ?coala de la 7anc; si initial a utilizat hipnoza in practica sa. In
final, "reud a renuntat sa mai utilizeze hipnoza. 2otivul declarat public a fost ca o tanara
pacienta a sarit si la sarutat. "reud a declarat ca pentru a fi concludent ca hipnoza este
prea subtila pentru a putea fi folosita. Putina istorie cunoscuta a hipnozei inregistreaza
motive diferite pentru care "reud a incetat utilizarea acesteia4 utilizarea raspandit in
psihologie si a devenit nepotrivit sa utilizezi orice alta tehnica. In consecinta hipnoza a
fost eclipsata.
In 1890, e$act inainte ca opera lui "reud sa ia amploare, @illiam James a scris
prima carte specifica psihologiei, doua volume intitulate Principii ale psihologiei.
Aceasta este o carte de referinta daca intentionezi sa practici hipnoza, programarea
neurolingvistica sau orice alta forma de interventie asupra clientilor.
8a inceputul secolului 10, doua mari scoli de psihologie s%au dezvoltat. Pe de%o
parte, urmasii lui "reud, impreuna cu cei ai lui Jung si Adler, care au fost influentati de
"reud, formand o directie analitica a psihologiei. &e cealalta parte erau behavioristii care
reactionau impotriva proceselor psihoanalitice ale lui "reud.
ehaviorismul actual incepe cu un medic american putin cunoscut, @illiam
:Aitme;er, care nota ca daca lovesti usor genunchiul unui pacient cu un ciocanel,
genunchiul tresare. In 1901, :Aitme;er scria un articol pentru Journal of the American
Medical Association intitulat 5:he Bnee Jer. Cefle$6. Incls in a doua parte a articolului
sau%si aproape oriunde privesti%era o observatie intriganta4 dupa conditionarea pacientului
prin loviri repetate ale genunchiului, :Aitme;er le spunea pacientilor ca urmeaza sa
loveasca din nou genunchiul dar oprea ciocanul inainte ca acesta sa atinga genunchiul. Iar
genunchiul reactiona totusi fara a fi lovit. Aceasta este o timpurie documentare asupra
relatiei stimul%raspuns.
Profesia medicala americana a omis importanta articolului lui :Aitme;er, insa un
tanar cercetator rus, Ivan Pavlov, l%a citit si a luat notite. &oi ani mai tarziu, in 190<,
Pavlov a publicat primul sau articol asupra 5Cefle$elor conditionate6 impreuna cu
?ocietatea 2edicala Cusa, detaliind e$perimentele sale cu caini. &rumul psihologiei a
progresat pe cai misterioase.
!ercetarile au continuat pe ambele parti ale Atlanticului. 8a 'arvard, oris ?idis
a scris The Psychology of Suggestion, care reprezinta inca un punct de referinta in
domeniu. In 2area ritanie, 2ilne ramAell a scris History of Hypnosis in 190=.
ramAell descrie tehnicile hipnotice ale inaintasilor lui. Asta face ca scrierea sa sa fie o
referinta foarte utila.
8a inceputul secolului 10 nu s%au remarcat descoperiri ma/ore in hipnoza din
punct de veere medical sau psihologic pana in 19<=, cand !lar. 'ull de la Dale
>niversit;, a publicat opera clasica Hypnosis and Suggestibility. Aceasta carte reprezinta
unul dintre primele studii asupra hipnozei. >na dintre observatiile importante ale lui 'ull
a fost ca 5+rice implica transa, cauzeaza transa6. Acesta este un principiu fundamental,
care face totul posibil in crearea hipnozei. &in acest punct de vedere 78P si chiar si
vizualizarea reprezinta hipnoza.
2ulte persoane ce practica terapia spun, 57u utilizez transa ci doar rela$area
progresiva6, sau 5 nu folosesc hipnoza ci doar vizualizare creativa6. !lar. 'ull ar fi spus
probabil ca 5Ambele implica transa. &eci induc transa6.
'ull este important si pentru influenta sa asupra tanarului 2ilton #ric.son, care a
fost unul dintre tinerii sai cercetatori. #ric.son practica hipnoza aproape zilnic din 1910
pana in 1980, vazind pana la 1< pe zi timp de 60 de ani. Invatamintele profunde ale lui
#ric.son au schimbat fata hipnozei pentru totdeauna. Acestea sunt prezente pe tot
parcursul acestei carti.
-eorge #stabroo.s este un alt autor ma/or ale carui tehnici le vom investiga. Pe
cand #ric.son perfecta abordarea indirectaEpermisiva a hipnozei, #stabroo.s se
caracterizeaza prin abordarea directaEautoritara. ,om stiudia ambele abordari, dar si
unele intermediare, pentru a avea continuitate, putindu%ne servii astfel toti clientii. +
abordare indirectaEpermisiva va aduce succes cu o parte a clientilor si o abordare
directaEautoritara cu altii. &eci va fi util sa avem ambele abordari in repertoriul nostru de
tehnici de inductie a transei.
In 19*0, Andre @eitzenhoffer scria General Techniques of Hypnotism, una dintre
cele mai importante carti de hipnoza din afara operei lui #ric.son. ,om dedica un capitol
si tehnicilor lui #lman.
8eslie 8e!ron, in 196<, a fost deasemeni un pionier in domeniu. 8e!ron a
popularizat semnalele ideomotorii ale degetelor. Practicienii 78P ca si hipnoterapeutii
utilizeaza aceste semnale ale degetelor ca o cale de comunicare si construire a raportului
cu mintea inconstienta punandu%le intrebari. ,om descoperii o parte a semnalelor
ideomotorii ale lui 8e!ron si cum vor pot fi acestea folosite in munca studentilor de a%si
imbunatatii nivelul.
Jeffre; Feig, presedinte al "undatiei #ric.son in Phoeni$, si #nest Cossi sunt doi
dintre scriitorii si cercetatorii ma/ori contemporani ai hipnozei eric.soniene. Feig si Cossi
pastreaza mostenirea lui #ric.son in viata. !ontributiile lor sunt impartasite de mi de
psihologi, psihiatrii si alti practicanti prin intraga lume unde se utilizeaza atat metodele
indirecteEpermisive ale lui #ric.son cat si tehnicile directeEautoritare ale lui #stabroo.s.
In capitolele finale, vom e$amina instrumente terapeutice minunate descoperite si
descrise de numerosi lideri mentionati in aceasta scurta istorie.
CAPITOLUL 3
Transa
Transa si relatie
!onceptul fundamental in intelegerea si practicarea hipnozei este transa :ransa
este o stare prin care se instaleaza hipnoza. #ste de asemenea o stare in care intram
frecvent, pe parcursul unei zile obisnuite. #$emplul meu favorit de transa este aceea din
lift. Intri intr%un lift, usile se inchid, ridici privirea si urmaresti cum se aprind numerele4
unuGdoiGtreiGpatruGcinciGsaseG.A/ungi la sapteG. 8iftul se opreste iar usile se
deschid si iti spui,6 gataG, asteapta3Ge oare sapteH6 Aceasta este transa. !hiar mai
familiara este transa din timpul sofatului. +data conduceam masina de%a lungul unei
autostrazi dinspre 7iagara "alls spre @insdor. &rumul trecea printr%un loc foarte frumos
unde erau copaci impunatori, si cerul senin, iar aerul era foarte proaspat. !onduceam, si
conduceam, si ascultam radio. ?i deodata, mintea mea constienta, a preluat controlul si
mi%am dat seama ca eram la 60 mile, dincolo de iesire. :ransa sofatului este un e$emplu
prin care inconstientul preia controlul direct asupra comportamentului constient.
Probabil cea mai comuna situatie in care intram in transa, intr%o zi obisnuita, este privitul
la :v. :e%ai uitat vreodata la :v in timp ce, o persoana cu care locuiesti vorbea cu tine cu
ardoareG.si brusc te%ai intors catre persoana aceea si ai spusG6!eH6. In transa :v
inconstientul poate prelua si inmagazina un lung sir de magini. &aca iti propui sa faci
hipnoza cu copiii, poti sa le ceri sa%si aminteasca emisiunea lor preferata, iar ei vor
reproduce totul cu amanunt. :ransa este o stare normala, minunata, rela$anta si foarte
folositoare. +menii intra in stare de transa tot timpul. #$ista diferenta intre conceptul de
transa in care intri alaturi de un hipnoterapeut si tansa pe care o traiesti in lift, in masina
sau in fata televizorului. !u un hipnoterapeut, esti insotit in starea de transa cu un scop
benefic, distinct. + alta diferenta este data de sursa relatiei. !and esti intr%o transa a
sofatului, esti in relatie cu radioul, cu peisa/ul trecator, ori cu tine insati. !and esti in
transa :v, esti in relatie cu televizorul. &ar atunci cand esti in hipnoza ori hipnoterapie,
esti in relatie cu persoana care te%a asistat pentru a intra in starea de transaI inconstientul
se deshide el insusi pentru a receptiona informatia, direct si necritic, de la aceea persoana.
7oi toti intram in transa frecvent. Problema se pune daca preferam sa intram in propria
noastra transa fara un scop clar, sau alegem sa fim insotiti intr%o transa cu scopul de a
invata sau cu scopul terapiei. Acesta devine un factor foarte important pentru tine ca
hipnoterapeut, atunci cand clientul este in propria lui transa. Atunci cand se intampla asta,
transa pe care o traieste clientul nu te implica pe tine
Celatia, este baza pentru a obtine succes in hipnoterapie. #ste o conditie prin care clientul
accepta sugestiile neconditionat, fara rezistente, la nivelul inconstientului. Aceasta
permite clientului sa produca schimbarile pe care el vrea sa le faca. Celatia deschide
poarta catre transa, starea in care putem vorbi direct cu partea inconstienta a clientului.
Experimentand transa
In calitatea de hipnoterapeut, vei insoti frecvent clientii in transa. ?uccesul in
hipnoza va creste pe masura ce vei dezvolta propria ta e$perienta in fenomenul transa.
8asa 2intea ta sa creada ca a invata cum sa patrunzi la un nivel cat mai profound al
propriei tale transe, contribuie la cresterea eficacitatii in a asista alte persona in transa.
2ilton #ric.son in mod frecvent isi hipnotiza studenti, ca sic and se hipnotizau reciproc.
2ulti subiecti aflati pentru prima oara in contact cu hipnoza sunt surprinsi sa afle ca se
simt normal si natural in transa si ca isi pasreaza controlul in timpul starii de transa. Pe de
alta parte ei pot percepe acest lucru ca pe Jceva 6 diferit. #venimentul poate parea un pic
mai estompat, aproape ca un vis pe care ni%l reamintim relativ bine.
!and un client este in continuare constient ca s%a instalat hipnoza el are posibilitate de a
se intreba care este diferenta intre a fi in transa si a nu fi in transa. In capitolele urmatoare
vom discuta despre testele de sugestibilitate, care vor demonstra realitatea transei pentru
tine si pentru clientii tai, si testule despre fenomenul hipnozei profunde, iti vor arata
propriile abilitati de a a/unge la un nivel profound al transei. !u cat vei parcurge mai
multe teste cu atat vei atinge un nivel mai profound al transei.
Etapele hipnozei si hipnoterapia.
&ar despre etapele hipnozei cand oamenii se intreaba daca fac lucruri pe care nu
le%ar face in stare obisnuitaH. ?au le%ar faceH Am observat ca multi dintre cei care vor sa
fie hipnotizati sunt e$travertiti, care vor sa fie sufletul petrecerii. In etapele lor,
hipnotizatorii folosesc procese specifice pentru a%si selecta subiectii. :ipic pentru un bun
hipnotizator este ca va selecta acele persone care doresc sa fie in centrul atentiei, fie
pentru a arata ca sunt subiecti buni pentru hipnoza, sau pentru amuzament, intr%o
atmosfera dezinhibata unde toata lumea se asteapta de la ei sa actioneze intr%u mod
atipic.
#u nu cred ca acesti oameni in transa pot sa faca lucruri pe care nu le doresc. #i
fac pur si simplu lucruri sugestive sub impulsul inconstientului, mai degraba decat al
mintii constiente. In conte$tul terapeutic, #ric.son si alti cercetatori au fost foarte clari
asupra faptului ca , clientul are control total. >n client sub inductie hipnotica, nu va face
nimic din ce nu ar face in mod normal. 2ulte dintre fenomenele care se produc in stare
de hipnoza, cum ar fi catalepsia corpului sau sugestii pentru amnezie, au o mare valoare
in situatii terapeutice. -andeste%te la o persoana care are o problema cu spatele si care
este capabila sa atinga starea de catalepsie a intregului corp. #l este capabil sa determine
toti muschii corpului sa devina total tensionati, apoi rela$ati total, apoi complet normali.
-anditeste%te cum aceasta poate sa%l a/ute in eliminarea problemei.
?ugestia pentru amnezie, este adesea cheia consecintelor dramatice la un nivel mai
profound al transei. &aca clientul tau are o boala pe care vrea sa o vindece, sit u nu vrei
ca mintea lui constienta sa perceapa sugestiile de vindecare, poti sa%i dai post hipnotic o
sugestie de vindecare si instructiuni pentru a uita sugestiile constiente. Aceasta va
permite inconstientului sa%si atinga scopul fara interferente ale constientului. Aceasta
modalitate poate fi utilizata in lucrul cu cei care vor sa se lase de fumat. ?implu mod de a
sugera unui client in transa, va face ca in mod intentionat sa uite instructiunile. Aceasta ii
da posibilitatea clientului sa uite comportamentul. ?tilul acesta difera considerabil intre o
etapa a hipnozei si intreaga hipnoterapie. &ar multe fenomene folosite sunt commune
amandoura.
+ mare diferenta intre etapele hipnozei si hipnoterapie, este ca in hipnoterapie
nu e nevoie adesea de o transa mai profunda. #ric.son a constatat ca se pot obtine
rezultate si in transe mai usoare cu unii clienti, in timp ce cu alti clienti e nevoie de o
transa mai profunda pentru a obtine rezultatetele dorite. Aceasta depinde de nevoile pe
care le are clientul. 2a/oritatea clientilor nu au nevoie mai mult de o transa usoara pentru
a fi capabili sa obtine schimbarile dorite.
Pe de alta parte, cand producem hipnoza prin transa la toate nivelele, suntem in
masura sa controlam starea proprului nostru inconstient , care isi deschide un intreg sir de
optiuni pentru noi. >n atlet a carei obisnuinta este sa alerge 100 iarzi pe saptamana cu
greu va putea sa atinga un nivel mai ridicat, scopul tuturor atletilor. 8a fel o persoana care
a e$perimentat doar o transa usoara, nu va putea sa obtina beneficiile depline ale transei
pentru sine sau pentru clientii sai. Atunici cand tu esti capabil sa cunosti toate fenomenele
specifice hipnozei, tu vei fi capabil sa te vindeci pe tine insuti si pe clientii tai, prin
metode adecvate.
Transa si invatare
Poti observa ca esti de/a in transa in timp ce citesti aceasta carte. # folositor sa
fi in transa cand inveti despre hipnoza. 7u e nevoie sa fi preocupat daca ai pierdut un
numar de detalii la nivel constient, pentru ca inconstientul tau inregistreaza tot ceea ce ai
invatat. :ransa este cel mai important lucru pe care noi il invatam pentru a invata. Pentru
ca toate informatiile noastre sunt inmagazinate la nivel inconstient, transa ne poate oferi o
stare propice reactualizarii informatiilor.
In Psihobiologia 2intiiE,indecarea corpului, #rnest Cossi spune, 6:oata
invatarea depinde de starea in care tu inveti6. !ea mai buna stare pentru a invata hipnoza
ca si alte aptitudini comple$e% este transa. &aca simti ca ai pierdut anumite detalii la nivel
constient, in timp ce citesti aceasta carte, e perfect. #ste mintea ta inconstienta, nu
constientul tau, care este pe cale de a reaccesa cunostinte, credinte, si noi comportamente.
8a nivel constient, putem sa gandim 6sunt stralucitor, sunt atat de logic36. &ar este
inconstientul tau, ce va reproduce si induce transa. :e rog rela$eaza%te folosind transa
pentru a invata. ,ei fi Jtrans%format6, de ceea ce am sugerat.
Acum as vrea sa%ti prezint o tehnica de inductie, bazata pe simpla modalitate
de fi$are a ochilor, o tehnica descrisa acum 1*o de ani de James raid , inventatorul
hipnozei. Poti aplica aceasta tehnica acum.
Alege un punct pe perete deasupra nivelului ochilor, astfel incat fi$andu%l ochii tai sa%l
poata privi. &aca se intampla asta, lasa mintea ta sa se rela$eze. +bserva la un moment
dat, ca, pe masura ce te concentrezi asupra unui singur punct, incepi sa permiti costiintei
tale sa se e$tinda inspre e$terior. +bserva ca incepi sa percepi lucruri din /urul punctului
fi$at. &e fapt esti constient de lucrurile din partea stanga a punctului fi$at, si acum de
lucrurile din partea dreapta a acestuia, in timp ce esti concentrate asupra punctului.
7umesc aceasta stare speciala, ?tarea de a Invata. #ste primul lucru pe care il predau de
obicei studentilor, cand vreau sa%i a/ut sa%si mareasca mediile. !and se concentreaza
asupra unui singur punct, ei intra intr%o transa care permite inconstientului sa absoarba
toate informatiile oferite de profesor. +data erai capabil sa%ti menti constiinta fi$and acel
punct, dupa care ai inceput sa%ti misti privirea in /ur, mentinand permanent constiinta in
campul periferic vizual. !eea ce le spun studentilor este 6acum te poti uita la mine sau la
profesor, dar mentine constiinta in campul periferic6. Invatarea este usurata prin starea
studentilor, de rela$are, receptivitate, concentrare. Aici sunt pasii de urmat pe care un
profesor ii poate parcurge, ca sa insoteasca studentii pentru a atinge acesta stare. !ere
studentilor sa%si ridice si sa%si focalizeze privirea ca si cand s%ar uita la spatiul dintre
sprancene. Ar putea privi la un punct pe tavan sau pe peretele din fata, de langa tavan.Kca
a/utor poti sa desenezi o pata pe perete sau pe tavan, ca sa se concentreze asupra eiL.
Priveste studentul pentru a vedea primele semne ale rela$arii. ,ei observa semne sigure4
scaderea ritmului respirator, rala$area muschilor faciali, dilatarea pupilelor. Pentru a evita
oboseala musculara a ochilor, limiteaza mentinerea privirii la doua minute sau mai putin.
1&in monmentul in care observi rela$area la un student, acest lucru este validat spunand,
6"oarte bine36.
!.!ere studentuluiKlorL sa ramana rela$at, cu mintea rela$ata, si sa%si schimbe privirea,
astfel incat sa se concentreze asupra taKprofesoruluiL.
Aceasta este ?tare de Invatare. Aceasta va creste capacitatea studentilor de a absorbi si
retine, ceea ce trbuie atins. #$ista, de asemena anumite evidente, cum ca aceasta tehnica
poate sa sincronizeze cele doua emisfere cerebrale.
!ei mai multi profesori nu sunt familiarizati cu hipnoza, si recunosc ca stare de invatare,
cand studentii intra in transa, este chiar in fata lor. &e fapt daca ar fi atenti la studenti, ar
putea sesiza semnele transei. +amenii spun adesea Jnu vrem profesori care sa ne
hipnotizeze copiii6. Poate ar fi mai productiv, sa antrenezi profesori care sa inteleaga ce
fac ei, atunci cand hipnotizeaza copiii, ca sa obtina beneficiul ma$im de invatare, al
acestui proces.
,om discuta despre modul in care vei asista un client intr%o transa.
'ipnotizatorii clasici vorbeau cu pacientii lor, intr%un mod foarte direct, autoritar pentru a
induce transa. 2ilton #ric.son prefera un mod mai pemisiv, comunicativ, care se
potriveste mai bine starii afective a clientului modern.
#l a descoperit ca poate induce transa indirect si foarte eficace, utilizand un limba/
ambiguu, in mod intentionat, ceea ce face ca mintea inconstienta a clintului sa asculte tot
ce el sugereaza. 2odelul de limba/, pe care #ric.son il foloseste , este subiectul
urmatorului capitol.
CAPITOLUL "
Tiparele modelului #ilton de lim$a% hipnotic.
Mn dezvoltarea unui stil permisiv de hipnozN, 2ilton #ric.son Oi%a dat seama cN
anumite tipare de limba/ Pl a/utN sN%Oi PmbunNtNQeascN relaQionarea cu 2intea
InconOtientN a clientului, fNrN a avea nevoie de tehnici mai autoritare de hipnozN.
Mnaintea sa, hipnotizatorii Pncepeau de obicei prin a spune4 J7u sta picior peste
picior, aOazN%Qi tNlpile pe podea, pune%Qi mRinile pe coapse, respirN adRnc Oi Pnchide
ochii36, direcQionRndu%Oi clientul cNtre transN. #ric.son a dezvoltat o abordare complet
diferitN a hipnozei. &eseori, el nu Pncepea printr%o inducQie tipicN de transN, ci pur Oi
simplu pornea o conversaQie cu subiectul. Apoi, pe nesimQite, trecea la o conversaQie cu
2intea InconOtientN a clientului, vorbind Pntr%un fel care Pi permitea InconOtientului sN
construiascN imagini, sentimente, sunete legate de cele ce vorbeau. Putea spune, de
e$emplu, J2N Pntreb, aOa cum stai, ascultRnd sunetul vocii mele, dacN ai putea
e$perimenta o stare mai rela$atN ... acum. MntrucRt remarci cN eOti mai rela$at, nu Qi%e mai
uOor sN intri Pn transNH6.
!heia tiparelor modelului #ric.son de limba/ hipnotic este faptul cN
ambiguitatea Pn orice sistem reprezentaQional produce transa. !Rnd Pncepi sN te gRndeOti la
hipnoza eric.sonianN Oi cum sN induci transa, ambiguitatea este cel mai important
instrument. &acN sunteQi obiOnuit sN folosiQi un limba/ cRt se poate de precis,
ambiguitatea intenQionatN ar putea pNrea ciudatN pentru mintea dumneavoastrN
conOtientN. MnsN ambiguitatea Pn tiparele hipnotice ale modelului 2ilton, pe care le vom
e$amina, stRrneOte curiozitatea 2inQii InconOtiente Oi deschide un canal direct pentru
dialogul cu InconOtientul.
!a o introducere Pn modelul 2ilton, citiQi S sau, mai bine, puneQi pe cineva sN vN
citeascN tare S urmNtorul pasa/, care este scris Pntr%un limba/ hipnotic, PncNrcat de
ambiguitate.
JTtiu cN te Pntrebi ... Oi este un lucru bun sN%Qi pui PntrebNri ... pentru cN ... asta
PnseamnN ... cN PnveQi multe lucruri ... iar toate lucrurile, toate lucrurile ... pe care le
poQi PnvNQa ... PQi furnizeazN noi gPnduri Oi noi PnQelesuri. Ti poQi, nu%i aOa cN poQiH ?e
poate, Otii. Ti este mult mai de a/utor. ?tai acolo, ascultRndu%mN pe mine, uitRndu%te la
mine, iar asta PnseamnN cN poQi PnvNQa orice ai nevoie Pn acest moment ... sau Pl poQi
PnvNQa Pn urmNtoarele douN zile. ?imQi cN este ceva pe care%l poQi PnQelegeH Pentru cN,
acum o sNptNmPnN vorbeam cu Cichard, care Pmi povestea cN a fost la o formare Pn 198=
la &enver, cRnd a discutat cu cineva care%i spunea4 J>n scaun poate avea sentimente ...6.
PoQi auzi asta aici6.
Pentru a vedea detaliile despre tiparele limba/ului aplicate Pn acest pasa/ hipnotic,
e$aminaQi modelul 2ilton de mai /os.
Modelul Milton al tiparelor pentru limbaj hipnotic
1. CITITUL G~NDURILOR ?N pretinzi cN Otii gRndurile sau ceea ce simte
altcineva, fNrN sN precizezi care este procesul prin care ai a/uns sN le cunoOti.
JTtiu cN te Pntrebi ...6
!. R"R"R"N#" $I"RDUT" ?N emiQi o /udecatN de valoare, fNrN sN specifici
cui Pi aparQine.
JTi este un lucru bun sN%Qi pui PntrebNri ...6
%. C&U'( )I "*"CT AfirmRnd sau arNtRnd cN un lucru Pl cauzeazN pe un altul.
:iparele cauzN%efect includ4
a. ! # K! face ca # sN se PntRmpleL.
$. # pentru cN !
c. &acN G atunci
J Gpentru cN G6
+. "C,I-&L"N#( COM$L".( #chivalarea a douN chestiuni sau afirmaQia
cN PnQelesurile lor sunt echivalente.
JG asta PnseamnN G6
/. $R"0U$O'I#I"4 Presupunere.
J G cN PnveQi multe lucruri G6
1. CU&NTI*IC&TOR UNI-"R0&L >n set de cuvinte care generalizeazN la
Jtoate cazurile6 sau Jniciun caz6.
J G iar toate lucrurile, toate lucrurile G6
2. O$"R&TOR MOD&L >n cuvRnt precum Ja putea6 sau Jar trebui6 care
implicN posibilitatea sau necesitatea.
J G pe care le poQi PnvNQa G6
3. NOMIN&LI'&R"& Preschimbarea cuvintelor care desemneazN un proces
Ksau a verbelorL Pn substantive. !ea mai obiOnuitN formN de nominalizare este adNugarea
unui sufi$ la un verb pentru a obQine un substantiv.
J G PQi furnizeazN noi gRnduri Oi noi PnQelesuri6
K,orbitorul a schimbat cuvintele ce desemneazN un proces Ja gRndi6 Oi Ja
PnQelege6 Pn substantivele JgRnduri6 Oi JPnQelesuri6L.
4. $R"DIC&T" N"0$"CI*IC&T" +miterea verbului ori a obiectului acQiunii,
sau a amRndurora.
JG Oi poQi6 KPoQi ceHL.
15. 6NTR"7&R" &T&)&T( + Pntrebare adNugatN dupN o afirmaQie, destinatN sN
dizolve rezistenQa.
J G nu%i aOa cN poQiH G6
11. LI$0& UNUI IND". R"*"R"N#I&L "olosirea unui subiect general care
nu se referN la cineva anume.
#$emple4 oamenii, ei, unul, care.
J G se poate, Otii G6
1!. OMI0IUN" COM$&R&TI-( 8COM$&R&#I" N"0$"CI*IC&T(9
"olosirea cuvintelor comparative fNrN a preciza cu cine sau cu ce se face comparaQia.
J G Oi este mult mai de a/utor6 KdecRt ceHL
1%. RITM&R"& ".$"RI"N#"I CUR"NT" &escrierea a ceea ce clientul
e$perimenteazN Pn acel moment Pntr%un mod de netNgNduit.
J?tai acolo, ascultRndu%mN pe mine, uitRndu%te la mine G6
1+. DU7L& O7LIG&#I" Iluzia unei alegeri, unde oricare dintre opQiuni Pl va
conduce ascultNtorul sN facN ceea ce sugereazN ascultNtorul.
J G poQi PnvNQa orice ai nevoie Pn acest moment ... sau Pl poQi PnvNQa Pn
urmNtoarele douN zile G6
1/. $O0TUL&T CON-"R0&#ION&L + Pntrebare la care rNspunsul este J&a6
sau J7u6. Prin faptul cN%i permite clientului sN%Oi aleagN rNspunsul, tiparul evitN
autoritarismul.
J?imQi cN este ceva pe care%l poQi PnQelegeH ...6
11. M"N#IUNI ".TIN0" + serie de menQiuni legate Pntr%o frazN lungN, Pn care
povestitorul citeazN o persoanN care spune ceea ce o a doua persoanN i%ar fi zis despre o a
treia persoanN G
J G acum o sNptNmPnN vorbeam cu Cichard, care Pmi povestea cN a fost la o
formare Pn 198= la &enver, cRnd a discutat cu cineva care%i spunea G6
12. -IOL&R"& R"0TRIC#I"I D" 0"L"C#I" Atribuirea de conOtiinQN unui
obiect nemiOcat sau a unui mod de comunicare unei creaturi care nu poate comunica Pn
respectivul mod.
JJ>n scaun poate avea sentimente ...6
13. &M7IGUIT&T"
a. *onolo:ic; "olosirea a douN cuvinte cu PnQelesuri diferite, dar care sunN
asemNnNtor, Pn aceeaOi propoziQieI ori folosirea unuia Pntr%un conte$t Pn care ar putea fi
luat drept celNlalt.
UDou can hear that here.. KJ'ear6 si J'ere6 se pronunQN asemNnNtorL.
UDou can believe ;ouVre unconscious.. . U KPoQi crede cN eOti inconOtientL.
AscultNtorul poate auzi UDou can believe ;our >nconscious.U KPoQi sN te Pncrezi Pn
?ubconOtientul tNuL.
b. 0intactic; "olosirea unei combinaQii de cuvinte care are mai mult de un
PnQeles posibil.
U:he; are visiting relatives.UKJ?unt rude aflate Pn vizitN6, dar Oi J#i POi viziteazN
rudele6L.
c. De determinare4 "olosirea unei modificNri Pntr%un conte$t lingvistic Pn care
este neclar la care parte a propoziQiei se referN modificarea.
J,orbindu%Qi ca unui copil G6 K!ine este copilulHL
JFgomotele Oi gRndurile deran/ante G6 K?unt gRndurile deran/anteHL
d. De punctua<ie4
*ra=; cu b;taie4 "olosirea ultimului cuvRnt dintr%o propoziQie ca prim cuvRnt din
urmNtoarea propoziQie.
JI Aant ;ou to notice ;our hand me the glass.UKJ'and6 are Oi sensul de JmRnN6 Oi
pe cel de Ja PnmRna6 sau Ja da6 S J,reau sN observi mRna E dN%mi ochelarii36.
$au=e >n locuri nea?teptate
JMn timp ce vei citi aceastN G carte, vei PnvNQa tehnici noi6
$ropo=i<ii incomplete
JTtiu cN te aOtepQi6.
14. UTILI'&R"& >tilizRnd tot ceea ce se PntRmplN ori ceea ce spune clientul.
!lientul spune4 J7u mN simt convins6
CNspuns4 JAOa e, nu eOti convins PncN, pentru cN nu ai pus singura Pntrebare care
te va lNmuri Pn totalitate6.
>rmNtorul capitol conQine o e$plicare detaliatN a utilizNrii.
CAPITOLUL &
Principiul Utilizarii
>n element important in hipnoterapia moderna este utilizarea. Asa cum s %a
discutat in capitolul I,, primii hipnoterapeuti, inclusiv 2ilton #ri.son , la inceputul
carierei sale, ar fi spus4 J&esccrucisaza picioarele, pune mainile in poala, respira adanc si
intra in transa6
Pe parcurs, #ri.son a invatat sa directioneze inductia transei din ce in ce mai
putin. #l a inceput sa permita sa se intample ceea ce trebuia sa se intample. Aceasta este
princiipiul utilizarii.
Practicand hipnoza, se pot obtine rezultate e$celente in procesul de inductie si adancire a
transei utilizand tot ceea ce se intampla. Asta inseamna sa fii atent la ceea ce clientul
spune sau face. !a raspuns la orice face clientul poti spune4 J"oarte bine36 ?trecoara usor
in conversatie lucrurile pe care clientul le face si chiar lucruri neasteptate care se petrec in
/ur.
Imi amintesc ca lucram intr o seara cu o clienta care intrase intr% o transa
profunda. ?tateam foarte aproape de un ceas cu pendula ale carui batai ar fi putut rasuna
in toata casa. #ra aproape ora 0. &intr o data am auzit ceasul scotand acel sunet care
precede bataile. 2i am spus4 J o, nu, ce o sa fac acumH !lienta este in transa36 ?tiam ca
ceasul va incepe sa bata asa ca am spus4 JIn urmatoarele momente vei trai o revelatie
profunda a sapte moduri in care stii ca te ai schimbat6. !iocanelul a coborat si s% a auzit
un sunet profound4 boong3 ?i eu am spus6unu boong, doi boong, trei boong6. Asa ca nu
ezitati sa folositi aceasta tenica. >tilizati orice apare in conte$tul hipnozei pentru a
adanci transa clientului. !and acesta clienta a revenit din transa mi a spus ca a fost una
din cele mai profunde e$periente pe care le a trait in viata ei.
#ri.son era un maestru al utilizarii. #l ar fi folosit orice ar fi putut sa apara. #l
spunea4 J7u stiu daca ai observat, dar ai inceput sa respiri mai lent. Privirea ta este fi$ata
pe acel pinct de pe perete si chiar daca ai observat sau nu poate una sau cealalta dintre
mainile tale s%a ingreunat6. #ri.son utiliza tot ce se intampla pentru ca lui ii placea sa fie
foarte atent.
Puteti utilize orice se intampla in conte$tull transei clientului. &e e$emplu daca
observati ceva ce clientul vrea sa faca, spuneti Si sa faca, si dupa ce a facut spuneti pur si
simplu Jfoarte bine6. Aceasta este utilizarea.
?a presupunem ca spuneti clientului Jin cateva momente vei incepe sa clipesti6Kacest
lucru se va intampla automat chiar daca vorbiti despre el sau nuL. &upa un timp, mai
repede sau mai tarziu clientul va clipi si stunci veti spune4 Jfoarte bine6. !and clientul
clipeste mintea inconstienta incepe sa receptioneze idea ca a declansat clipitul ca urmare
a sugestiei pe care ati dat%o. Acceptand sugestia de a clipi inconstientul clientului devine
mai receptiv la alte sugestii. >tilizarea este un instrument puternic.
!oncentrarea atentiei la fiecare lucru mic pe care%l face clientul este foarte importanta.
:erapia psihanalitica a incercat sa nu ia in considerare acest lucru.
Psihanalistul sta la capatul canapelei si clientul priveste in partea opusa astfel
incat nici unul nu%l vede pe celalat. Initial #ri.son a fost criticat pentru ca a sugerat ca
terapeutul sa se uite la client pentru a observa anumite lucruri dar acest lucru a contribiut
in mare masura la eficienta terapiei sale.
Asa ca eu va sfatuiesc sa va uitati la clienti atunci cand lucrati cu ei. #ste bine sa
aveti scaunul pozitionat fata de scaunul clientului intr%un unghi de 90%1=* grade din
doua motive4 in primul rand acest unghi va va permite sa profitati din plin de vederea
periferica si sa observati totul de la ce se intampla in camera pana la miscarile pieptului
clientului atunci cand respira. In al doilea rand acest unghi ii asigura clientului sufficient
spatiu% evitandu%se orice senzatie de invadare a spatiului intim%si ii permite sa se simta in
siguranta. Acest lucru va intari relatia cu clientul.
+ tehnica speciala a utilizarii este folosirea unui element KconvincerL pentru a
cladi increderea clientului in autenticitatea transei. Adesea, oamenii se asteapta ca transa
hipnotica sa fie ceva cu totul diferit de orice au e$perimentat. #i pot san nu tina cont de
transa pe care au trait%o pentru ca a fost ceva foarte obisnuit. +ri de cate ori le spun
clientilor mei Jtransa este o stare normala. ,a fi ceva obisnuit6, uneori au dubii daca ceva
s%a intamplat intr%adevar. Acest element are rolul de a arata clientului daca este sau daca a
fost in transa. !el mai bun argument in acest sens este propriul comportament al
clientului, de preferat un gest au un comportament in care e$ista disonanta intre mintea
constienta si cea inconstienta. &e e$emplu cand un client are o catelepsie a bratului ii
putem cere sa deschida ochii si sa priveasca bratul rigid si ridicat. !and il intrebati apoi
Jesti in transaH6 vor avea o certitudine.
&e asemenea, puteti observa anumite lucruri pe care clientii sunt pe cale sa le faca
inainte ca acestia sa fie constienti de ele. 8e puteti cere sa faca acele lucruri, si atunci
cand le fac, aparent ca raspuns la sugestie spuneti Jfoarte bine6 si propriul lor
comportament va deveni o certitudine ca urmeaza sugestiile.
Accentul pe principiul utilizarii.
>rmatorul e$ercitiu va va permite sa e$perimentati naturaletea utilizarii. Aplicati
e$ercitiul cu un partener care va impartaseste interesul in hipnoza.
>tilizarea e$ercitiului pentru 1 persoane4
+ persoana va lua rolul hipnoterapeutului si cealalta va fi clientul. :erapeutul sta
visavi de client, la un unghi de 1=0 grade si intra in raport cu clientul. &in perspectiva
P78 asta inseamna impartasirea fizilogiei clientului4 aceeasi postura, aceeasi inclinatie a
capului, respiratie si chiar postura coloanei. &in pozitia aceasta terapeutul intra in transa .
&aca tu, ca terapeut, te afli in raport cu clientul si intri in transa, atunci si clientul va intra
in transa. &e fiecare data cand observi ca clientul face cevaE actioneaza ca si cand ar intra
in transa, foloseste acest lucru spunand J"oarte bine 6. ,ei folosi doar aceste 1 cuvinte
de%a lungul inducerii transei4 J"oarte bine6.
!lientul va observa ca de fiecare data cand te porti ca si cum ai intra in transa si
auzi cuvintele J"oarte bine6 transa se adanceste.
&upa * minute schimbati rolurile astfel incat amandoi veti e$perimenta ambele
roluri4 de client si de terapeut..
CAPITOLUL '
Istoria Personala
Tehnicile interviului
8a Wnceputul unei prime sesiuni cu un nou client este necesar sX se strYngX
informaZii detaliate despre evenimentele din viaZa clientului care l%au condus cXtre
raZiunile de a cere a/utorul terapeutului.
IntrebXrile vor fi bazate pe problema prezent! KactualXL a clientului [i de
asemenea pe ce anume ar dori sX modifice Wn situatia actualX. :impul petrecut prin aceste
interogXri este o perioadX e$celentX de stabilire a relatiei Kclient% terapeutL.
?e recomandX urmXtorul set de intrebXri care vor conduce cXtre problema actualX
a clientului [i principala ei cauzX.
Pe mXsura ce se pun intrebXrile se observX cYnd anume rXspunsurile clientului
sugereazX o cauz! sau un efect ale evenimentelor care i%au marcat viaZa.
Altfel spus, dacX acesta considerX cX e stXpYn pe direcZia vieZii lui sau dacX, dimpotrivX,
considerX cX ceea ce i se WntYmplX e determinat de forZe e$terioare
\ntrebXri pentru obZinerea istoriei personale detaliate
. (e ce e)ti aici* (in ce alte motive* Ce altceva*
?olicitaZi toate motivele pentru care clientul a solicitat terapia.
!. Cum ai con)tientizat c+ ai aceast+ pro$lem+*
?olicitaZi strategiile clientului Wn legXturX cu aceastX problemX [i orice diagnosticXri
fXcute.
3. (e c,nd ai aceast+ pro$lem+*
A fost vreo perioadX cYnd nu ai avut%oH !e ai fXcut Wn legXturX cu problema Wn cauzXH
<. Ce s-a .nt,mplat prima dat+ c,nd ai avut aceast+ pro$lem+*
!e ai simZit atunciH
*. Ce /i s-a mai .nt,mplat de atunci*
!e ai simZit atunciH
'. Pentru 0iecare din aceste .nt,mpl+ri1care este le2+tura ei cu situa/ia vie/ii tale
actuale*
0. Spune 3 mi despre p+rin/ii t+i1 0ra/i1 surori etc1 etc. !are este relaZia dintre
aceste persoane Kfiecare dintre eleL [i situaZia ta actualXH
4. Spune-mi despre copil+ria ta .n le2+tur+ cu aceast+ pro$lem+*
5. 6aptul c+ ai aceasta pro$lem+ ./i aduce vreun $ene0iciu*
\ntreaba%Zi mintea incon[tientX.
10. C,nd ai ales s+ creezi aceast+ situa/ie * &e ceH \ntreabX% Zi mintea incon[tientX.
11. Exist+ ceva ce mintea ta incon)tient+ vrea s+-/i semnaleze, sau e$istX ceva ce
simZi cX WZi scapX WnZelegeriiE sau mintea incon[tientX WZi ascunde, [i dacX ai afla
acest lucru ar permite problemei sX disparXH
11. #intea ta incon)tient+ e de acord s+ ne a%ute s+ rezolv+m ast+zi aceast+
pro$lem+ [i sX WZi permitX sX trXie[ti e$perienZa neWndoielnicX a dispariZiei ei,
pYna la sfYr[itul acestei [edinZeH
Acest set de WntrebXri este proiectat pentru a%l determina pe client sX dea rXspunsuri
care%i vor arXta Wn mod clar terapeutului ce anume intervenZii sunt cele mai utile Wn
timpul hipnozei. ?e va acorda atenZie asupra oricXrui detaliu pe care clientul Wl
e$primX. \n timp ce se iau notiZe se va avea Wn vedere cX orice problemX actualX este
un e$emplu despre ceva anume. Pentru a identifica problemele situate la un nivel
superior de care clientul nu este con[tient, se poate Wntreba 4 J]i la ce vX face sX vX
gYndiZi acest lucru GH6
Pentru a obZine mai multe detalii asupra efectelor ale problemei actuale ma/ore se
poate Wntreba4 J \mi puteZi de un e$emplu H6
Astfel, se va produce o deplasare pe verticalX KWn sus [i Wn /osL Wn ierarhia
problemelor structurate dupX cum urmeazX4
Problema mai mare
Problema actualX Problema actualX
#$emple #$emple #$emple #$emple #$emple
:ime% 8ine :herap; 2aster Practitioner :raining ne conferX o e$celentX practicX
Wn a obZine o detaliatX istorie personalX.
+ altX sursX indicatX este cartea doctorului A.2.Brasner J:he @i;ard @ithin6
K,rX/itorul lXuntricL Wn care se contureazX o strategie de a%I pune clientului WntrebXri foarte
precise despre problema actualX. &acX s%a WnvXZat 78P se pot folosi WntrebXrile care sunt
Jcheile cXtre un obiectiv realizabil6
\n calitate de hipnoterapeut este necesar a avea o idee clarX asupra problemei Wn
cauzX [i asupra modalitXZilor de intervenZie care l%ar putea a/uta pe client sX o rezolve.
Isoria personalX este astfel cea mai bunX metodX pentru atingerea acestui scop.
Utilizarea #eta #odelului
Pe mXsurX ce clientul rXspunde WntrebXrilor din propria sa istorie personalX, acesta
va generaliza, de cele mai multe ori va distorsiona informaZiile Kadesea neintenZionatL [i
va omite detalii.
?e pot solicita informaZii detaliate folosind #eta #odelul, un sistem 78P de
patternuri lingvistice care clarificX WntrebXrile. Patternurile sunt schimbXri Wn limba/ul
comun ce ascund informaZia pe care vorbitorul nu vrea sX o con[tientizeze sau sX o
comunice nici con[tient, nici incon[tient. \ntrebXrile sunt proiectate pentru a regXsi
informaZiile ascunse. 2eta 2odelul este dezvoltat Wn urmXtoarele pagini4
7+spuns
&I?:+C?I>7I
1. 8ectura gYndurilor4 PretenZia de a cunoa[te
starea internX a cuiva. #$emplu4 J:u nu mX
placi6
1. InterpretXri pierdute4 JudecXZi de valoare
pe care persoana care le emite le omite.
#$emplu4 J# rXu sX fii inconstant6
=. !auzX S efect4 Atunci cYnd cauza este Wn
mod eronat plasatX Wn afara persoanei.
#$emplu46:u mX Wntristezi6
<. #chivalenZele comple$e4!Ynd douX
e$perienZe sunt interpretate ca fiind
sinonime. #$emplu4 J#a Wntotdeauna ZipX
la mine, ea nu mX place6
*. PresupoziZiile4 #$emplu4 J&acX soZul
meu ar [ti cYt de mult sufXr, nu ar face a[a
ceva.6 ?unt = presupoziZii Wn aceastX frazX4
K1L #u sufXrI K1L ?oZul meu se comportX
Wntr%un anumit felI K=L ?oZul meu nu [tie
cX eu sufXr.
Predic/ie
J&e unde [tii cX eu nu te placH6
5!ine spune cX e rXuH J, 5!ine crede
astaHJ, 5!um WZi dai seama cX e rXuHJ
5!um se face cX ceea ce fac eu, te face sX
alegi sX%Zi provoace tristeZeHJ, J!um, Wn
mod specificH6
5&e ce crezi cX atunci cYnd ZipX la tine nu
te placeHJ, J:u nu ai Zipat niciodatX la
cineva de care WZi placeH6
K1L J!um anume alegi sX suferiH6
K1L6!um acZioneazXKreacZioneazXL elH6
K=L6&e unde [tii cX el nu [tie cX suferiH6
Pattern
&escoperirea sursei de informaZie
?trYngerea dovezilor.
&escoperirea modelului performativ
pentru identificarea sursei sau a strategiei
credinZelor,
&escoperirea alegerii
&escoperirea echivalenZelor comple$e
sau a unui contrae$emplu
?pecificarea alegerii, a verbului [i
a acZiunii pe care el o reprezintX.
&escoperirea reprezentXrilor interne
[i a echivalenZelor comple$e.
-#7#CA8IF^CI
6. !uantificatori universali ca 4 Jtot6,
Jfiecare6, JniciodatX6,6toatX lumea6,
Jnimeni6 etc. #$emplu4 J#a nu mX ascultX
niciodatX6.
0. +peratori modali
a. +peratorii modali de necesitate ca 4 Jar
trebui6, Jnu ar trebui6, Jtrebuie6, Jnu
trebuie6, Jeste necesar6. #$emple4
J:rebuie sX am gri/X de ea6
b. +peratori modali de posibilitate
KimposibilitateL ca4 Jpot6, Jnu pot6, Jva fi
posibil6, Jnu va fi posibil6, Js%ar putea6,
Jnu s%ar putea6, Jposibil6, imposibil6.
#$emplu4 6 8ui nu pot sX%i spun
adevXrul6
+2I?I>7I
8. 7ominalizXri4 procesarea cuvintelor
care au fost JWngheZate Wn timp6 devenind
substantive. #$emplu4 J 7u e$istX
comunicare6
9. ,erbe nespecifice4
#$emplu462%a respins6
-Xsirea unor contrae$emple.
J7iciodatXH6
J!e s%ar WntYmpla dacX te%ar ascultaH6
a. J!e s%ar WntYmpla dacX nu ai face
astaH6, J!e s%ar WntYmpla dacX faci astaH6,
JAltcevaH6,6?auH6
b.6!e te WmpiedicXH6
KJ!e s%ar WntYmpla dacX i%ai spuneH6L
6!ine nu comunicX cu cineH6
J!e nu comunicXH6
J!um Zi%ar plXcea sX comuniciH6
J!um anumeH6
&escoperirea contre$emplelor, a
efectelor, a rezultatelor.
Aflarea efectelor, a rezultatelor.
&escoperirea cauzelor
\ntoarcerea Wn cadrul unui proces
KdeblocareL, descoperirea omisiunilor [i
a referirilor
?pecificXriKnuanZXriL ale verbului
10. ?imple omisiuni
a. a unei persoane sau a unui
lucru4 #$emplu467u mX simt Wn
largul meu6
b. 8ipsa inde$ului de referinZX.
7especificarea persoanelor sau a
lucrurilor. #$emplu4 J#i nu mX
ascultX6
c. +misiuni comparative4 Jmai
bun6, Jcel mai bun6, Jmai mult6,
Jmai puZin6, Jmai rXu6.
#$emplu4 5#a este o persoanX
mai bunXJ
a.J\n legXturX cu ceEcineH6
b.6!ine anume nu te ascultXH6
J2ai bunX decYt cineEce
anumeH6
J!omparatX cu cineEcu ceH6
&escoperirea omisiunii.
&escoperirea inde$ului de
referinZX.
#$tragerea omisiunilor
comparative.
#$aminYnd 2eta 2odelul se poate observa cX cele 10 categorii se
regXsesc [i Wn 2odelul lui 2ilton K!apitolul I,L. Ambele modele
WnglobeazX patternuri lingvistice care omit, distorsioneazX [i generalizeazX
informaZia. !ele douX modele au WnsX obiective e$act opuse.
!a hipnoterapeut se poate folosi 2eta 2odelul pentru a%l determina pe
client sX furnizeze detaliile specifice pe care acesta le omite. +miterea
poate fi neintenZionatX, dar de obicei implicX detalii a cXror con[tientizare
este neplXcutXKneconfortabilXL. Aceste detalii vor arXta de ce anume
clientul solicitX a/utorul terapeutic.
?copul 2odelului lui 2ilton este ca hipnoterapeutul sX omitX
detalii [i sX vorbeascX Wn mod deliberat Wn termeni vagi, ceea ce va stYrni
interesul incon[tientului clientului, permiZYnd astfel furnizarea unor detalii
din e$perienZa clientului, uitate sau Zinute deoparte.
2ai e$istX o diferenZX Wntre cele douX modele, care este WnsX[i cheia
succesului Wn hipnozX. A[a cum s%a discutat Wn capitolul III, clientul poate veni
cXtre hipnoterapeut cu propria lui transX, care nu%l include pe terapeut.
\ntrebXrile 2eta 2odelului diri/eazX atenZia clientului asupra detaliilorI
aceastX concentrare asupra detaliilor Wl va scoate pe client din propria lui
transX. +datX ce a fost obZinutX istoria personalX, se poate folosi 2odelul lui
2ilton de patternuri lingvistice pentru a conduce clientul Wntr%o nouX transX,
construitX pe bazele raportului cu hipnoterapeutul. :ocmai prin aceastX transX
clientul [i hipnoteraputul W[i vor realiza demersul.
CAPITOLUL 8
Conversatia premer2atoare inducerii transei si testele de su2esti$ilitate
?uccesul unei sedinte de hipnoza depinde de cele mai multe ori de eficacitatea
discutiei premergatoare, adica conversatia pe care o ai cu clientul inainte de inducerea
transei. :u si clientul veti obtine cele mai bune rezultate daca clientul se va simti
comfortabil in legatura cu procesul hipnotic, incantat de potentialele lui beneficii si
convins ca hipnoza va functiona.
Conceptiile 2resite ale adresarii
In timpul discutiei premergatoare poti inlatura orice temere sau confuzie a
clientului pe care acesta ar putea%o avea cu privire la hipnoza. !ea mai comuna confuzie
este aceea ca clientul se asteapta sa se simta 5in afara6la un moment dat, undeva unde nu
va putea avea memoria e$perientei. Acest lucru se va intampla numai daca ii vei da tu o
sugestie specifica pentru a uita.
+ transa usoara va fi asemenea unei rela$ari. &in moment ce transa este un lucru
normal, o stare naturala, clientul va avea sentimentul de familiaritate indiferent de cat de
profunda va fi transa in care se va afla.
?pune%i clientului tau4 57u te astepta sa te simti hipnotizat. :ransa nu inseamna
sa%ti pierzi cunostinta. #ste o stare normala, naturala. In schimb asteapta%te sa te simti
foarte rela$at.6&e multe ori este de folos sa oferi e$emple de transe obisnuite pe care le
intalnim fiecare dintre noi in viata de zi cu zi.
+ preocupare mult mai serioasa a unora dintre clienti este accea care porneste de
la conceptia gresita ca intr%un fel clientul preda controlul hipnoterapeutului. 'ipnoza nu
inseamna a detine puterea asupra unei alte persoane ci mai degraba reprezinta o
interactiune comple$a intre hipnoterapeut si client. #ste un act de cooperare. Asa cum ai
facut in capitolul anterior 5>tilizarea e$ercitiului6 probabil ai remarcat ca ma/oritatea
e$ercitiilor reprezinta un proces de a invata cum sa te sincronizezi cu partenerul tau.
!hiar daca ai fost sau nu constient de acest lucru, voi doi trimiteati valuri de energie unul
spre celalalt, sincronizandu%va asemenea unui dans. -andeste%te ca hipnoza presupune
doua persoane ce coopereaza si care se indreapta spre un obiectiv comun, acela de a
stabili o mai buna comunicare cu 2intea Inconstienta.
Asigura%te ca clientul tau intelege ca el este cel care detine controlul4 toata
hipnoza este de fapt autohipnoza. Acesta este un concept important pentru tine si clientul
tau% sa intelegi. 'ipnoza este ceva cu care clientul va lucra pe sine insusi. &aca clientul
spune4 5nu ma poti hipnotiza6, el are dreptate. #l este singura persoana care se poate
hipnotiza pe el insusi. #l este singura persoana care poate face sa intre in transa. :u ca
hipnoterapeut esti un faciliator sau un ghid. &in moment ce toata hipnoza este
autohipnoza, clientul intotdeauna detine controlul. !lientii accepta doar sugestiile care se
afla in concordanta cu valorile si credintele lor. >n client nu poate fi obligat sa faca ceva
in timpul sedintei de hipnoza daca acel ceva nu se potriveste cu ceea ce face si in viata de
zi cu zi.
>n client nu va urma o sugestie post hipnotica de a face ceva daca acel ceva se afla in
conflict cu valorile si credintele sale.
In discutia preliminara, de multe ori ii spun clientului4 5In timpul hipnozei, trebuie
sa stii ca tu esti cel care detine controlul. &aca te voi ruga sa te ridici, probabil ca o vei
face. &ar daca iti voi spune sa /efuiesti o banca, probabil ca nu o vei face avand in vedere
ca acest lucru nu face parte din felul tau de a te comporta in viata de zi cu zi.6
Atunci cand problema controlului il preocupa foarte mult pe client eu ii spun4 5In
fiecare moment al transei hipnotice tu esti cel care detii controlul. &e fapt, cand vom
atinge stadii mai profunde ale hipnozei vei remarca, pentru ca ele sunt puse in asa fel
incat in orice moment sa poti spune% 7u, nu vreau sa fac asta.6
!lientului preocupat de intrebarea 5ce se Wntampla daca raman blocat in transaH6 ii
raspund4 5 Coaga%te sa se intample asta36.
+amenii din manastirile zen mediteaza ani intregi, cautand sa atinga transe cat
mai profunde si mai lungi pana cand au un moment de iluminare si devin uda.
&e fapt clientul pe care il asisti in transa nu poate ramane blocat, pentru ca il poti ghida
sa iasa din ea in orice moment. &aca clientul ramane constient in timpul transei el poate
iesi singur din ea.
#u pot singur sa intru foarte usor intr%o transa profundaGsi cateodata adorm. !and se
intampla acest lucru am un somn profund si ma trezesc la sfarsitul lui.
Poti intra intr%o transa profunda cu tine insuti. &e asemenea poti seta un ceas cu alarma
pentru a te asigura impotriva overtrancing sau poti alege sa adormi pur si simplu. +rice
cale vei alege pentru a intra intr%o transa profunda de autohipnoza este calea cea mai buna
pentru tine
A%utandu-l pe client sa intelea2a transa si $ene0iciile ei
!u cat clientul intelege mai bine ce inseamna starea de transa, cu atat el poate sa
/oace rolul in interactiunea cooperativa care sa%l a/ute sa traiasca transa.
+ data ce i%ai starnit curiozitatea si interesul, este folositor sa%i e$plici pe scurt ce
inseamna hipnoza in termenii de cone$iune minteEcorp si ce posibilitati de vindecare apar
prin deschiderea comunicarii cu 2intea Inconstienta.
!lientul isi /oaca cel mai bine rolul daca intelege ca acest raport cu tine va
deschide usa raportului cu propria sa 2inte Inconstienta.
Importanta pentru succesul in terapie este increderea clientului si increderea lui in
hipnoterapeut.
Prin intrebarile pe care le adresezi pentru a lamuri si a intelege ce anume doreste
clientul sa castige prin ghidarea ta consolidezi increderea.
Intrebarile cu privire la intentia clientului iti vor arata suportul tau mult mai clar.
Testele de su2esti$ilitate
Atunci cand clientul se simte comfortabil, chiar incantat de ideea e$perimentarii
unei transe, mai e$ista inca un pas foarte util inainte de a induce transa4 testele de
sugestibilitate.
:ine minte ca fiecare este sugestibil pana la un anumit punct.
?copul principal al testelor de sugestibilitate este de a%l convinge pe client de
sugestibilitatea sa. !lientul are nevoie sa stie clar ca este intr%adevar sugestibil si ca poate
raspunde la hipnoza. Inainte de a incepe un test de sugestibilitate, de obicei spun4 5stii,
mamei mele i%a spus mama ei S sa nu fii sugestibila%5.
5&e fapt multi oameni din generatiile mai vechi considerau ca a fi sugestibil nu
era un lucru bun. &ar daca vrei sa atingi o stare mai sanatoasa si doresti sa ai o mai buna
comunicare cu 2intea ta Inconstienta, trebuie sa inveti cum sa lasi mintea sa dea sugestii
corpului tau. &e aceea este foarte util sa fii sugestibil. &aca poti sX fii sugestibil, vei fi
capabil sa%i spui mintii tale inconstiente sa faca orice vrei tuGsi ea o va face pentru tine.6
Teste de su2esti$ilitate pentru doua persoane
2ai /os sunt descrise trei teste de sugestibilitate pe care tu le poti incerca cu un
partener sau le poti folosi mai tarziu ca modalitate de a%ti convinge clientii de propria lor
sugestibilitate.
Primul dintre cele trei este testul dictionarului si al balonului
Testul (ictionarului si al 9alonului
-aseste un loc unde tu si partenerul tau sa aveti loc suficient pentru a va misca.
'ipnoterapeutul spune clientului4
"Tine amandoua bratele intinse in fata ta# cu palmele in $os# bratele sa fie
ridicate la ni%elul umarului &nchide ochii Acum intoarce mana dreapta cu palma in sus
Acum as vrea sa%ti imaginezi o carte grea% poate dictionarul @ebster%in mana ta
dreapta. Imagineaza%ti ca este atat de greu incat iti trage in /os intregul bratG/osGJ+?.
Acum, imagineaza%ti ca de incheietura ta stanga sta legat un balon mare, albastru, umplut
cu mult heliuGridicandGridicandGCI&I!A7&Gmana ta stanga susGsusG?>?.
'n balon mare albastru# ridicand mana ta stanga sus# tot mai sus Si un dictionar
greu de%enind din ce in ce mai greu si MA& G()'*si un balon albastru ridicand si
(&+&,AN+*si un dictionar de%enind greu si MA& G()'-continua atat cat este
necesar. Acum# deschide ochii si uita/te la mainile tale0
5&aca bratele tale s%au miscat si nu mai sunt paralele, atunci esti sugestibil si
corpul tau va asculta sugestiile date de mintea ta indiferent de rezultatele la care a/ungi, te
rog ia in considerare aceasta intrebare4 5!e parere ai despre efectele tuturor sugestiilor pe
care le%a oferit mintea ta corpului tau de%a lungul ultimilor =0 de aniH6
Acest e$ercitiu dureaza intre 10 si =0 de secunde.
5&e%a lungul celor =0 de ani, care crezi ca este efectul tuturor sugestiilor pe care ti
le%ai dat inconstientH6
!el de al doilea test de sugestibilitate se numeste :estul degetului menghina
:u si partenerul tau puteti face acest e$ercitiu stand /os.
Testul de2etului men2hina
'ipnoterapeutul ii spui clientului4 5 stangeti mainile in fata ta# incrucisandu/ti
degetele si ridicand degetele aratatoare in sus +eparteaza/ti degetele aratatoare un
centimetru si ramai in aceasta pozitie# asigurandu/te ca mainile raman in continuare
bine stranse iar degetele celelalte bine inclestate
Acum as %rea sa iti imaginezi o mica menghina in $urul degetelor tale aratatoare
care incepe sa isi miste bratele si %reau sa remarci ce se intampla in momentul in care
menghina incepe sa se inchida -fa o miscare de intoarcere cu mana. "Pri%este cum
degetele tale incep sa se miste impreuna0 !ontinua in felul acesta pana cand degetele
aratatoare ale clientului sunt presate unul peste celalalt. Poti repeta testul fara a face
miscarea de intoarcere. 'ipnoterapeutul spune4 " +eparteaza degetele aratatoare si
imagineaza/ti menghina din nou Strangeti mainile si incearca sa tii degetele aratatoare
departate# imagineaza/ti un mic surub care face ca bratele menghinei sa inceapa sa se
inchida si sa apropie degetele aratatoare Pri%este cum degetele tale aratatoare se
apropie unul de celalalt0
!e este amuzant cu privire la acest e$ercitiu este faptul ca clientul participa la o
demonstratie ce%i arata secunda de secunda ce efect are imaginatia sa asupra degetelor
sale.
?e poate intampla ca ocazional sa ai clienti carora le face placere sa contrazica mereu.
&egetele lor vor sta departate chiar daca isi imagineaza menghina. >n 5 gica contra6este
cineva care are obiceiul de a contrazice mereu orice fel de afirmatie, sugestie.
&aca spui 5este o zi superba6, replica lui va fi 5 nu, este o zi ingrozitoare6. &aca
spui, 5este un restaurant ingrozitor6 va spune 5 nu este chiar atat de rau6.
>nui astfel de client ii poti face fata usor. Ii poti spune sa faca opusul a ceea ce vrei tu ca
el sa faca.
:estul degetului menghina reprezinta o cale buna de a afla daca clientul este un
5gica contra6. &aca degetele continua sa stea departate in timp ce%i ceri sa%[i imagineze
ca ele se strang, schimba%ti abordarea.
Poti spune4 5chiar daca menghina se inchide, nu lasa degetele sa se miste unul
spre celalalt inca6.
&aca ii oferi unui astfel de client sugestii contrare adecvate, mintea lui
inconstienta la un moment dat va misca degetele. !and urmeaza mai tarziu sa induci
transa poti spune4 5 7u intra inca in transa. 7u adormi profund. 7u accepta aceste
sugestii in totalitate si complet in timp ce asculti atent sunetul vocii mele.6
Adu%ti aminte ca scopul testelor de sugestibilitate este de a convinge clientul ca
poate fi sugestibil si poate intra in hipnoza. 7u este nevoie sa te conving pentru ca tu de/a
stii ca fiecare este sugestibil pana la un anumit punct.
!el de%al treilea test de sugestibilitate este balansarea corpului
9alansarea corpului
-aseste un loc unde clientul sa poata sta drept ca intr%o postura de militar.
'ipnoterapeutul spune clientului4 " &nchide ochii si intoarce/ti fata spre ta%an cu
ochii inchisi &magineaza/ti ca te legeni inainte si inapoi &n siguranta bineinteles# inainte
si inapoi*inainte si inapoi*inainte si inapoi (etine ca ai inceput de$a sa incepi sa te
legeni inainte si inapoi# in siguranta bineinteles Mintea ta inconstienta te %a prinde
intotdeauna*inainte si inapoi*-daca nu te legeni# poate fi din cauza faptului ca fata ta
nu este complet intoarsa spre ta%an*inainte si inapoi Acum re%ino la pozitia initiala si
deschide ochii0
Testele de su2esti$ilitate si rolul lor de convin2atori
Aceste trei teste standard simple de sugestibilitate sunt create pentru a permite
clientului care nu a mai fost niciodata in transa sa e$perimenteze propria sa
sugestibilitate. #le actioneaza pe post de convingatori. Cecomand sa aplici macar unul
dintre aceste trei teste inainte de a%ti hipnotiza clientul pentru prima data
&e obicei le fac pe toate cele trei spunandu%i 5poti fi mai bun la unul decat la
celelalte. "olosim diferite grupe de muschi si diferite parti ale corpului6.
\n testul balonului si al dictionarului folosim intregul grup de muschi ai bratului si
umarului. In degetul menghina folosim mainile. In balansarea corpului folosim
picioarele. &iferitele grupuri de muschi pot fi sugestibile la diferite nivele pentru o
persoana asa ca fac toate cele trei teste pentru a oferi clientului oportunitatea de a vedea
la care se descurca cel mai bine. Acest lucru imi ofera informatii cu privire la ce grup de
muschi este cel mai sugestibil.
:estele de sugestibilitate nu sunt in mod particular eric.soniene, ele vin din
hipnoterapia standard.
!onsider ca aproape oricine va raspunde macar la unul dintre ele. Inainte de a face
testele, spune%i clientului4 5 motivul pentru care este bine sa fii sugestibil este acela ca vei
fi capabil sa lasi mintea sa faca sugestii corpului tau si vei fi capabil sa vindeci orice6.
&aca vei avea discutia aceasta inainte, rata succesului va fi mare in testele de
sugestibilitate si in sedinta de hipnoza care va urma.
>nii oameni vin la sedinta de hipnoterapie determinati sa spuna la sfarsitul
sedintei 5nu m%am simtit niciodata hipnotizat6 oamenii mai putin sceptici pot spune dupa
aceea 5nu cred ca am fost hipnotizat. 2%am simtit doar rela$at si comfortabil6. !u clientii
de acest tip, testele de sugestibilitate actioneaza pe post de convingatori de pretransa
e$trem de puternici.
&aca dintr%un anumit motiv testele de sugestibilitate nu functioneaza, nu inseamna ca
clientul nu va intra in transa. #l iti poate spune ca el nu este hipnotizat, ca nu se simte
diferit fata de cum se simte in mod normal. 7ici clientul, nici tu, s%ar putea sa nu aveti
idee ca el este de/a in transa si ca in urmatorul moment bratul lui ar putea fi suspendat in
aer.
?tudentii de multe ori ma intreaba daca e$ista vreo relatie intre testele de
sugestibilitate si profunzimea transei hipnotice la care o persoana este capabila sa a/unga.
#vit sa prezic profunzimea transei din testele de sugestibilitate pentru ca pre/udecarea ar
putea sa%l faca pe client sa nu adanceasca transa cat ar dori.
"olosesc testele de sugestibilitate numai ca moduri de convingere a clientului ca
este hipnotizabil.
CAPITOLUL 4
Stadii ale hipnozei
7ecunoasterea nivelelor transei
Pentru a ne asigura de faptul ca pacientul traiestea cea mai de succes e$perienta
hipnotica, este important sa putem recunoaste la ce nivel al transei hipnotice a a/uns
acesta. Cecunoasterea acestui nivel al transei ne va permite sa utilizam ceea ce se
intampla, sa aniticipam si sa modificam anumite posibile reactii de nemultumire.
&e timpuriu, in practica mea, practicam &ntegrarea Partilor K o tehnica 78P
utilizata pentru a rezolva conflictele !onstient vs. InconstientL cu o clienta care reusise sa
intre intr%o transa profunda. !um clienta mea avusese o discutie profunda cu parti ale
Inconstientului sau, a descoperit apoi ca nu era capabila sa se miste. #u ignorasem
semnele sale fiziologice, manifestatea intr%un nivel adanc al hipnozei. &aca mi%as fi dat
seama de nivelul la care se afla, as fi putut aplica utilizarea si i%as fi spus 1Poti descoperi
faptul ca te afli intr/o stare foarte profunda a transei# iar corpul tau nu %rea sa se miste
Aceasta probabil# te %a amuza si te %a incanta0 In schimb, clienta mea a observat ca nu
se poate misca, iar acest lucru i%a provocat o mare neliniste.
Cecunosterea semnelor nivelului transei hipnotice, te va a/uta sa iti conduci usor
clientul catre un rezultat satisfacator. 7erecunoasterea nivelului transei ar putea
determina la client un rationament care ar putea genera panica, de genul 12*nu# sunt
total rela3at si nu ma pot misca ,e se intampla daca niciodata nu %oi mai putea de%eni
rela3at 40 Astfel, nu este de dorit ca el sa simta asemenea neliniste in timpul transei.
Stadii ale hipnozei : dupa LeCron1 ,ipnoti@mul a@ta=iA 5'" ;
!el mai bun indicator al nivelului transei la care un client a a/uns este reprezentat
de catre fenomenele hipnotice care se produc la sugestiile tale. :abelul de mai /os este un
ghid foarte util al stadiilor hipnozei si al fenomenelor pe care, in mod obisnuit, poti
astepta sa se produca la aceste stadii. In cele ce urmeaza, vei descoperi o discutie
detaliata care urmareste e$act tabelul.
?tadii ale hinozei Kadaptare dupa 8e!ron, 196<L
5etargie
Cela$are
!atalepsia pleoapelor
,atalepsia unor grupe izolate de muschi -,atalepsia bratului.
?entimente de greutare sau de plutire
>sor
10 _
!atalepsia completa a grupelor de mschi
K!atalepsia intregului corpL
(aspuns hipnotic

?chimbari ale gustului si mirosului
locarea numarului
Amnezie
Anestezia mainii K a partii ce poate fi
inmanusataL
Analgezie Kfara durereL
2edie
60_
2iscari automate
Halucinatii positi%e / 6izuale si auditi%e
?ugestii post%hipnotice bizare
Anestezie
'alucinatii negative
?tare comatoasa
Adanca
K10_L
#$ista trei cai e$traordinare pentru a intelege acest continuum al nivelelor transei 4
1. vazand o demonstratie a celor 6 stadii ale hipnozeiI
1. e$perimentand voi insiva aceste stadiiI
=. conducand clientul prin toate aceste stadii.
!and se incepe inducerea transei, clientul, in cele mai multe cazuri, va porni de la
Stadiul 7 al hipnozei, e$perimentand letargia, apoi o usoara rela$are. Prima catalepsie pe
care o vei induce va fi, in mod obisnuit, cea a pleoapelor. Aceasta deoarece muschii care
controleaza miscarea pleoapelor formeaza unul dintre cele mai mici grupe de muschi din
organism si sunt foarte usor de rela$at. !alalepsia poapelor se produce atunci cand ochii
clientilor sunt atat de rela$ati, incat acestia nu ii pot deschideI acestia par a fi blocati.
!atalepsia pleoapelor este un indicator foarte convingator pantru a putea pregati clientul
pentru adancitea stadiilor transei hipnotice.
Pe masura ce clientul a/unge in Stadiul 8 al hipnozei, poti transfera catalepsia
unor grupe izolate de muschi, asa cum ar fi catalepsia bratului. Astfel, tipice pentru acest
stadiu sunt sentimentele de greutate si de plutire. Aceasta etapa este inca considerata o
transa usoara. Pentru a adanci ?tadiul 1 de hipnoza, poti induce catalepsia unor grupe
complete de muschi, precum cele de la picioare sau chiar catalepsia intregului corp.
!atalepsia completa a grupului de muschi este inceputul unei transe hipnotice medii.
In Stadiul 9, clientul va arata un nivel specific al raspunsului, numit raspuns
hipnotic definit ca starea in care clientul il aude si il vede numai pe hipnoterapeut. In
aceast stadiu poti introduce mirosuri impresionante si schimbari ale gustului. Poti tine
pra/ituri proaspete langa nasul clientului si sa ii spui ca, de fapt este o varza veche si el
va simti chiar acel miros de varza veche. ?au poti sa ii ti niste amoniac sub nas si sa ii
spui ca sunt pra/ituri proaspete si el va simti mirosul de pra/itura. Poti de asemenea sa
determini blocarea numarului, prin inducerea disparitiei unui numar in mintea clientului.
Poti spune J7umarul < nu e$ista6 si apoi sa ii ceri sa numere ceva. ,ei observa ca el va
numara4 1G,1G,=G,*G,6G.,ei obseva ca acel numar chiar nu e$ista in repertoriul lui
de numere. #vident, trebuie sa iti amintesti sa i%l reintroduci mai tarziu.
Pe masura ce clientul avanseaza care adancirea nivelului mediu al transei, el va
a/unge la Stadiul : 8a acest nivel, poti induce amnesia, sugerand faptul ca , clientul uita
parti a ceea ce s%a intamplat in timpul transei. Acest fapt este foarte util pentru sugestiile
post%hipnotice, pentru a a/uta clientul sa realizeze schimbari fara Jinterferente6 ale mintii
sale constiente. Poti, de asemenea sa induci anestezia manusii , in care mana devine
amortita, ca si cum ai fi administrat un anestezic pentru manaGsau sa reduci senzatiile in
alte parti ale corpului. Abia dupa anestezia mainii urmeaza analgesia, absenta totala a
durerii. &upa ce ai indus analgesia, clientul ar putea e$perimenta senzatii ambigue, dar nu
o senzatie specifica de durere. #l va simti atingerea ta, ci nu durerea determinata de
intepatura unui ac.
7ivelul cel mai adanc al ?tadiului < este al miscarilor automate. 2odalitatea cea
mai simpla de a initia miscari automate este cea prin care ne folosim de mainile
clientului. !el mai simplu este sa ii sugerati sa porneasaca mainile sale sa realizeze o
miscare de rotatie una in /urul celeilalte si veti observa ca el va continua sa le miste in
acest fel pana cand ii veti spune stop. K!oordonarea motorie ar putea fi imprecise in
timpul transeiI s%ar putea sa fie nevoie sa conduceti usor mainile clientului pana la
inceperea miscarii efectiveL.
!lientul va incepe sa e$perimenteze transa profunda la inceputul Stadiului ;.
+bisnuit in acest stadiu, este aparitia halucinatiilor positive, ceea ce inseamna ca vede sau
ca aude ceva ce nu este acolo. &aca vei tine mana goala in fata clientului si ii vei spune
ca tii in mana o mingie de tennis, acesta va putea sa iti spuna chiar si culoarea si numarul
care apar pe mingie. K in sens opus, haluciatiile negative inseamna ca respectivul nu vede
si nu aude ceva care este acolo. 'alucinatiile negative apar in ?tadiul 6L.
>n fapt obisnuit al ?tadiului * este reprezentat de sugestiile post Shipnotice
bizare, care il determina pe client sa face ceva neobisnuit atunci cand a iesit din transa,
atata timp cat aceasta nu contravine valorilor si credintelor sale. Andre @eizenhoffer ne
relateaza o incantatoare poveste despre sugestiile post%hipnotice. @eizenhoffer iSa spus
unui client aflat in transa4 J-eorge, cand te vei trezi, vei simti un impuls irezistbil de a%mi
da un dolar. -eorge se trezeste si simte impulsul, dar nu ii da lui @eizenhoffer dolarul....
@eizenhoffer primeste un telefon a doua zi dimineata la ora 1 de la -eorge care ii spune4
1trebuie sa repar asta# Andre# %in pana la tine acasa chiar acuma ca sa iti aduc 8
dolari0 @eizenhoffer il intreaba atunci, de ce nu mi%ai dat la acel moment acel dolarH6
si -eorge spune4 1,and am iesit din transa# am simtit un impuls irezitibil de a/ti da acel
dolar Am stiut insa ca# in mod normal nu trebuia sa am acel impuls si m/am gandit ca
trebuie sa imi fi dat o sugestie post/hipnotica Si atunci mi/am zis< Nu %oi face asta=. &nsa
am fost obsedat de acest fapt toata noaptea# asa ca am sa %in chiar acum pana la tine0
!and dati o sugestie post%hipnotica, folositi%o numai pe perioada sedintei si
asigurati%va ca ati ridicat sugestia inainte de a pleca din cabinet clientul.
In Stadiul >, clientul va atinge cel mai adanc nivel a transei. In acest stadiu poti
introduce anestezia care ar trebui sa permita realizarea operatiei fara anestezic chimic sau
e$tragerea unui dinte fara 7ovocaina. Acesta este nivelul transei pe care dr. James
#sdaile l%a indus prin mesmerism pentru a pregati pacientii pentru operatie, in India
anilor 1800. Aducerea clientului in ?tadiul 6 ar putea necesita ceva mai mult tmp.
!lientul va avea nevoie sa intre si sa iasa din transa pentru o perioada mai e$tinsa de
timp, in acest proces de adancire a transei hipnotice.
In stadiul 6 se pot induce halucinatiile negative sau starea de a nu vedea sau auzi
ceva ce se produce in acel moment la fata locului. Poti spune clientului 1 Tu ma %ezi
doar pe mine# tu nu %ezi si nu auzi pe altcine%a# aici0 Iar daca altcineva ar sta in fata
clientului si ar vorbi, acesta nu ar lua la cunostiinta despre acea prezenta.
Avansand in adancirea transei in ?tadiul 6, clientul va intra in starea comatoasa.
&ave #lman, pe care il vom studia, numeste aceasta, starea #sdaile. In aceasta stare,
clientul inca doarme profound, fiind in raport hipotic cu hipnoterapeutul sau.
In cea mai profunda stare a ?tadiului 6, pot aparea somnambulismul sau plimbatul
in timpul somnului. In starea de somnambulism, clientul se poate ridica si se poate
plimba, manifestand un comportament asemanator celui pe care il realizeaza in starea de
veghe. Ar trebui sa observi comportamentul acestor clienti indeapropape pentru a
observa ca ei nu se misca in maniera in care o persoana nehipotizata s%ar misca.
In urmatoarele capitole, vom discuta caile de inductie a fenomenelr hipnotice care
au in comun cele sase stadii. Pentru a fi un abil practicant al hipnozei, trebuie sa
memorezi aceste stadii si feomene asociate, astfel incat sa le poti recunoaste ca devenind
o noua stare.
Aplica$ilitatea stadiilor hipnozei
?uccesiunea fenomenelor hipnotice in cele 6 stadii este bazata pe cercetarile lui
8e!ron si a altor cercetatori, precum si pe e$perienta acestora in utilizarea acestor stadii
cu un numar larg de clienti. ?cala lui 8e!ron este acceptata ca fiind unul dintre cele mai
importante ghiduri in hipnoza. Aceasta succesiune ramane valabila pentru cei mai multi,
daca nu pentru toti subiectii hipnotizabili. >nii clienti nu vor e$perimenta toate
fenomenele hipnotice, iar altii le pot trai intr%o alta ordine. &e e$emplu, un client, poate
trai e$perimenta catalepsia bratului nu in transa usoara, ci mai tarziu, in transa medie sau
profunda.
Procenta/ul din tabel arata cu apro$imatie in ce proportie subiectii pot
e$perimenta fiecare dintre nivelele transei inca din sedintele de inceput fara a fi necesare
conditionari ulterioare. &intre persoanele care se prezinta la tine, probabil 10_ vor
realiza initial o transa usoara, 60_ vor trai o transa medie, iar 10_ vor dezvolta o transa
profunda.
Intre #ric.son si &ave #lmanau avut loc dispute intense pe seama acestor
procenta/e. #ric.son spunea ca el nu cunoaste pe cineva care sa nu poata trai o transa
profunda, desi unora le ia mai mult timp pentru a intra in aceasta stare. >nul dintre
clientii sai a manifestat fenomene asemanatoare transei profunde abia dupa =00 de
inductii repetate. 8egat de aceasta, punctul de vedere al lui #ric.son este ca J:ransa tine
de invatarea modalitatii de a intra in transa6.
Procenta/ele lui 8e!ron se refera clar la persoane fara practica anterioara in
e$perimentarea transei. In e$perienta mea, oricine poate invata, eventual, cum sa
e$perimenteze o transa profunda, prin asistarea acelei persoane in vindecarea si realizarea
de schimbari la nivel inconstient.
,oi va veti manifesta eficacitatea ca si hipnoterapeuti, dezvoltandu%va abilitatile
in inducerea transei la toate cele = niveluri. 8e puteti practica fie prin a fi un subiect intr%
un process de inductie, fie practicand autohipnoza.
:ehnicile lui #lman K!apitolul 16L sunt in totalitate eficiente in realizarea unei transe
profunde in autohipnoza.
Acum putem e$amina cele mai eficiente metode pentru a conduce un client in
starea de hipnoza. ,om incepe cu metodele lui 2ilton #ric.son, recunoscand faptul ca
#ric.son a realizat pionieratul in domeniu, deoarece metodele sale sunt adesea cele mai
confortabile cai pentru a induce unui client nee$perimentat, transa hipnotica.
CAPITOLUL 5
#etodele Eric<soniene
Avanta%ele Tehnicilor Eric<soniene
!ea mai mare contributie a lui 2ilton #ric.son in domeniul hipnozei a fost
dezvoltarea tehnicilor permissive, indirecte. #l a folosit hipnoza in perioada de inceput a
practicii sale psihiatrice, din 1910 pana in 19<0 folosindu%se de abordarea directa si
autoritara. #ric.son avea o acuitata senzorila neobi/nuita pe care si%a dezvoltat%o in
continuare prin practica. Pe parcursul timpului a combinat capacitatea de a sesiza cele
mai mici semnale fizice cu consilierea intuitiva si harul de a spune povesti schimband
gradual tehnica catre o abordare mai indirecta.Pana la moartea sa in 1980 el a a/uns sa
faca aproape toate transele hipnotice indirect.#$istau dati cand nici nu mentona
cuvantul ( hipnoza ), putea pur si simplu sa se aseze langa pacient si sa%i spuna niste
povestiri.Pacientul putea pleca intrebandu%se ce se schimbase ca sa afle mai tarziu ca
problema se rezolvase de la sine.
#ric.son credea ca oricine poate fi capabil sa intre in transa.#l spunea frecvent ca
transa se refera de fapt la a invata cum se intra in transa. In timpul vietii sale a avut o
e$perienta practica foarte bogata% practicand zilnic hipnoza din 1910 pana in 1980%asta
facandu%l e$pert in inducerea transei indirect.
7oi nu avem si nici nu e nevoie de 60 de ani3 #ric.son a lasat ( invataturi ) asa
de e$plicite, permitandu%ne sa le studiem si sa ne modelam tehnica pe baza lor.
:ehnicile #ric.soniene sunt eficiente in special in cazul persoanelor carora nu le
place sa li se spuna ce sa faca, celor care au indoieli asupra procesului si celor care sunt
hipnotizati pentru prima data. ?unt oameni care si%au petrecut toata viata e$ecutand
ordinele primite, care vor raspunde mai bine unei moetode autoritare, directe.#ste nevoie
sa se observe raspunsul clientilor inainte si pe durata inducerii transei si apoi sa se aleaga
abordarea care este cea mai potrivita. &aca e$sita dubii referitor la abordarea care sa se
potriveasca tehnicile #ric.soniene sunt un e$cellent mod de a incepe. &aca esti pus in
situatia de a folosi o metoda care nu merge, bineanteles ca poti schimba cu un alt tip de
inductie.
>neori se poate sa intalnesti clienti care sa nu fie atat de sugestibili ca altii.
2etodele #ric.soniene pot fi cel mai potrivit mod de a ( a/unge ) la ei dupa o discutie
prealabila. Poti sa incepi prin a%i spune ca ( transa este despre cum sa inveti sa intri in
transa, nu te astepta sa te simti hipnotizat 3 )"oloseste testele de sugestibilitate drept
convingere.Apoi incepe inductia utilizand tehnici indirecte, permisive.,ei a/unge la un
nivel ridicat de succes.
2etodele #ric.soniene permit clientului sa se simta foarte confortabil cu procesul de
hipnotizare.# spunea ca unul dintre cei mai buni subiecti ai lui a devenit un subiect bun
dupa =00 de inductii. #ste greu de crezut ca ar fi putut convinge sa stea nemiscat acel
client timp de =00 de inductii, daca acesta nu s%ar fi simtit confortabil si usor sa intre in
relatie cu el.
7u doar ca abordarea #ric.soniana este confortabila pentru client, dar este si cea
mai usoara cale de inducere a transei si pentru 'ipnoterapeut. !and un nou student
invata tehnicile permisive inaintea altor tehnici el va dobandi aptitudini si credinte care
vor creste cota succesului printre clienti in carierea lor.
Principiul Eric<sonian al Utilizarii
Abordarea #ric.oniana este o abordare a utilizarii care are = stadii4
% primul stadiu este Pregatirea, discutata in capitolele de istorie personala,
discutii preliminare si teste de sugestibilitate
% al doilea stadiu este Inducerea :ransei, pe care va cadea accentul in acest
capitol
% al treilea stadiu este reunirea Cezultatelor si #valuarii de catre client si
'ipnoterapeut, care sa duca la convingeri adanci ce vor spri/ini schimbarea
terapeutica si a o integra cat mai profund
Pasii in Inducerea Transei
#sential in inducerea transei este 0ixarea atentiei clientului. Am discutat cum
hipnoza din vremea lui James raide avea atentia clientului focalizata pe un obiect
e$terior situat inspre in sus. In contrast, #ric.son realiza hipnoza prin utilizarea
credintelor clientului in orientarea atentiei catre realitatea interioara. "olosind modelul lui
2ilton de la capitolul < si tu poti sa anga/ezi mintea inconstienta a clientului si sa
focalizezi atentia catre realitatile interioare.
!lientul a/unge la 'ipnoterapeut cu un intreg model asupra lumii, credinte,
valori, concepte despre cum se petrec lucrurile pe lume.!lientul tine acest model
e$plicativ in mintea inconstienta.!u cat acest model de valori si credinte al mintii
inconstiente este mai puternic in conflict cu dorintele constiente, acest model de
intelegere al lumii din inconstient va bloca atingerea acelor dorinte.'ipnoza poate sa
descatuseze acele credinte care blocheaza succesul pe care clientul le are despre sine si
despre ceea ce%l incon/oara.
#ric.son a recunoastea ca pentru a facilita schimbarea in client mai intai trebuie
sa scape de vechiul model al clientului despre lume, pentru ca mintea inconstienta sa
fie deschisa la schimbari de credinte si valori. #ric.son folosea distragerea atentiei, socul,
supriza, indoiala, confuzia sau orice alt proces care sa produca schimbarea modelului de
intelegere al lumii. ?copul lui era de a conduce clientul catre o cautare inconstienta.#l
folosea ambiguitati, implicatii, intrebari si alte forme de sugestie indirecta pentru a activa
cautarea inconstienta.!lientul va trece prin procese ale inconstientului, care vor
determina noi asociatii ale mecanismelor mentale.7aspunsul hipnotic al clientului, de
cele mai multe ori intr%u proces de transa profunda ii va arata lui #ric.son ca o schimbare
ma/ora s%a petrecut.
!and a/ungi sa cunosti istoria personala a clientului vei pune accentul mintii lui
constiente pe acele detalii din modelul despre lume al lui pe care el le%a sters.
Aici sunt intrebari specifice pentru a slabi modelul de intelegere al clientului si al
pregati trecerea catre noi credinte 4
% !e vrei mai e$act H
% >nde esti acum H
% !e vei vedea, auzi, simti cand vei obtine ceea ce doresti H
% &e unde o sa sti ca ai ceea ce vrei H
% !e%ti va aduce acest reultat sau ce%ti va permite sa faci H
% #ste doar pentru tine H
% >nde, cu cine, cum, cand il vrei H
% !e resurse ai nevoie, ce resurse ai acum, de ce ai avea nevoie ca sa a/ungi la
acel rezultat H Ai avut vreodata acest lucru sau ai mai facut asta vreodata H
?ti pe cineva care sa fi facut asta H
% # rezultatul pe care%l doresti ( ecologic ) H Acesta va avea efecte pozitive,
sanatoase asupra ta si asupra celor apropiati tie H Pentru acest rezultat vrei cel
lucru H !e vei castiga si ce vei pierde daca%l vei avea H
In timp ce conduci clientul in transa poti folosi limba/ul 2odelului 2ilton pentru a
anga/a mintea inconstienta intr%o cat mai profunda slabire a modelului e$istent pentru a%l
face deschis schimbarilor ma/ore.
#odelele =ipnozei Eric<soniene ale Inductiei Indirecte
#ric.son ne%a lasat o bogata varietate de modele de folost in hipnoza de inducere a
transei.Pe masura ce va dezvoltati stilul personal puteti folosi acesta sectiune ca referinta
pentru a trece in revista aceste modele.
1. Su2estiile indirecte. Prima mare diferenta ma/ora intre 'ipnoza #ric.soniana
si alte tipuri de hipnoza este aceea ca 'ipnoza #ric.soniana este mai degraba
indirecta decat directa. +sugestie directa apeleaza la mintea constienta si
invita la evaluare. !and pui ( :e rog inchide fereastra1 ), reactia constienta a
ascultatorului este de a alege intre a fi de acord sau nu cu ceea ce i s%a cerut.
?ugestia indirecta rezoneaza cu mintea inconstienta si este putin posibil sa
duca la evaluare. !and spui ( 2a intreb daca poti sa inchizi fereastra 3 ),
reactia inconstienta a ascultatorului este de a a auzi sugestia ( incrustata ) si
sa o urmeze. ineinteles ca un adolescent poate sa spuna ( da ) si sa mearga
mai departe. &e obicei sugestia ( 2a intreb daca poti sa inchizi fereastra 3 )
va conduce la raspunsul dorit.
1. Comenzile > encriptate ?. #ric.son folosea adesea comenzile encriptate, sau
Jascunse6, intr%un sens mai larg. &aca spui J 7u trebuie sa intri in transa
acum6, mintea constienta a clientului va fi distrasa de aspectele semantice ale
propozitiei, de a nu fi nevoit sa intre in transa, in timp ce mintea inconstienta
va auzi si va raspunde comenzii ascunse ( intra in transa acum ).
>neori #ric.son combina comenzile ascunse cu ambiguitatea punctuatiei Kasa
cum a fost descrisa mai inainte in 2odelul lui 2iltonL si spunea ( vreau sa%mi
spui doar ce vrei sa%mi spui tot ). !omanda ascunsa ( vreau sa%mi spui
totul )ar tinde sa puna mintea constienta in stand b;.
=. (escrierile > encriptate ? . Acestea sunt moduri de a gandi care lucreaza ca
si comenzile ascunse. &aca vorbesti cu clientul despre transa, ii poti spune
( Ai putea sa crezi ca nu este usor sa intri in transa , ai putea sa nu consideri
ca transa nu poate sa fie asa de incantator de rela$anta,pentru ca nu ai fost
nicioada pana acum in transa nu sti la ce sa te astepti. &e fapt nu te astepti ca
simti acea senzatie calma, rela$anta care esti pe cale sa o simti. ) Pe masura
ce clientul este constient de lucrurile pe care le aude si pe care este posibil sa
nu le faca, mintea inconstienta va auzi si va raspunde la comenzile si
descrierile ascunse.
7u este un mod standard in care vocea ( encripatata ) comanda. In clasa
facea pauze si schimba tonalitatea vocii pe un ton mai grav penru a da
comenzile ascunse, pentru ca studentii sa poata sa le remarce mai usor. Ai
putea sa gasesti mai eficient sa faci puza si sa schimbi tonul vocii, usor mai
grav, pe care mintea inconstienta a clientului o va gasi mult mai atractiva.
Incearca comenzile ascunse cu pauza ianinte sau fara si cu schimbarea tonului
si fara. &ezvolta propriul stil de comenzi ascunse in orice fel care sa duca la
rezultate.
<. Setul (a. #ric.son folosea setul da pentru a fi de acord cu mintea inconstienta
a clientului. ?etul da este o serie de afirmatii sau intrebari la care raspunsul
clientului sa fie da, da, da, da., astfel incat atunci cand 'ipnoterapeutul va da
inductia sau va pune intrebarea semnificativa raspunsul clientului sa fie tot da.
Poti incerca asta 4
Cespiri.In timp ce sati si citesti aceasta carte si in timp ce faci asta, probabil te
gandesti la anumite lucruri. Penru ca esti interesat de multe lucruri care te%au
dus catre studierea subiectului, nu%i asa HAsta inseamna ca vei putea sa inveti
usor hipnoza.
+bserva cum citirea acestui paragraf te%a facut sa%ti simti corpul. Am mers
spre acorduri fara efort, automate. &a%urile din mintea ta inconstienta, astfel
ca comenzile mele ascunse de a invata hipnoza usor sa se plieze cu usurinta in
inconstient si sa genereze un nou da.
*. Truismele despre senzatii.Poti folosi setul da al truismelor despre senzatii, ca
descrieri despre cum se simte clientul, iar acesta este destul de probsbil sa
simta tocmai ceea ce i%ai sugerat ca simte. >ite cateva truime #ric.soniene 4
( ma/oritatea oameilor se bucura de senzatia de racoare a unei brize usoare )
( multi oameni gasesc sunetul apei ca fiind foarte rela$ant )
( unii oameni rosesc cu usurinta cand recunosc anumite trairi despre ei insisi )
Aceste truisem pot fi o parte din setul ;es, care sa conduca catre ( ma intreb
daca te simti confortabil pe deplin si linistit fata de ceea ce simti legat
deGG. )
!a pregatire pentru urmatorul paragraf, as vrea sa observi celgat de mainile
tale. In gluma, pune mainile in poala. ,reau sa%ti simti cu adevarat mainile, si
sa observi ca una dintre ele se simte diferit fata de cealalta, nu%i asa H !hiar
poti sa observi asta, una dintre mainei chiar se simte diferit fata de
cealaltaG.chiar asa. ?ti de ce una din maini se simte diferit fata de cealalta H
Pentru ca este alta mana. #ste adevarat.>ita%te la mana dreapta si apoi la cea
stanga.
Acum daca spun clientului ( in curand una dintre maini se va simti diferit fata
de cealalta ), clientul va gandi cu uimire, ( e adevaratGGasa e ), Knu voi
sublinia clientului ca este vorba de alta manaL.+ data ce convingerea a patruns
in mintea inconstienta a clientului, pot sa adaug, ( multa lume poate simti o
mana ca fiind mai usoara decat cealalta ) iar ruismul meu despre senzatii este
o sugestie puternica ( batatorind ) calea catre catalepsia sau levitatia bratului.
6. Timpul de utilizare al truismelor. ?punand ca la un moment dat se va
intampla Klasand la dispozitia clientului sa aleaga candL, este sugestiva prin ea
insasi, actionand ca un convingator, implicand faptul ca ceea ce s%a sugerat se
va petrece oricum. :oata lumea clipeste destul de des. Poti sa%i spui clientului,
( in momentul in care vei incepe sa clipesti ), iar cand acesta va clipi, ii vei
spune, ( foarte bine ), mintea inconstienta a clientului va gandi ( interesant, a
spus ca voi clipi si am clipit, dci chia ram acceptat sugestia ) asta va face
mintea inconstienta mult mai permisiva la sugestiile viitoare. :impul de
utilizare al truismelor se potriveste de minune cu dublele legaturi Kdescrise in
capitolul < al 2odelului 2iltonL ca de e$emplu, ( mai tarziu sau mai devreme
ochii tai se vor inchide ), sau ( durerea de cap vainceta acum sau cand
sistemul este gata sa o lase sa plece )

0. A nu stii1 a nu 0ace. #ric.son adesea vorbea despre a nu sti sau a nu face. J7u
trebuie sa vorbesti, sa te misti sau sa faci vre%un fel de efort, nu trebuie nici sa%
ti lasi ochii deschisi, oamenii pot dormi si sa nu stie ca dorm, ei pot visa si sa
nu%si aminteasca visul, e posibil sa nu sti cand pleoapele se vor inchide de la
sine. # posibil sa nu sti care dintre maini se va ridica prima. ) Aceste sugestii
parado$ale pot intriga mintea inconstienta.Poti sa%i sugerezi clientului ca este
in regula pentru el sa nu stie sau sa nu faca ceva, iar in acelasi timp sa e$tinda
constientizarea mintii inconstiente asupra acelui lucru.
&aca clientul spune ( nu stiu ), #ric.son ar spune ( foarte bine, nu sti ), va
valida nestiinta sau inactiunea clientului. Intr%un sens asta este foarte
?hamanic.
8. Su2estiile deschise. #ric.son folosea sugestiile deschise pentru a invita
mintea mintea inconstienta a clientului sa vina cu detalii din e$perienta
subiectului. Ar putea sa spuna ( toti avem potential, resurse de care nu stim, si
pe care de obicei nu stim cum sa le e$primam ), sau ( este posibil sa nu fi
constient de cat de multe ai invatat, si ai invatat foarte mult, nu este bine sa
spun eu, invata asta sau altceva, deci poti sa inveti ceea ce vrei, in ce ordine
vrei tu )
9. Acoperirea tuturor raspunsurilor posi$ile.8ui #ric.son ii placea sa descrie
toata aria de posibilitati, astefel ca indifferent ce s%ar fi intamplat, atentia
clientului sa poata cadea pe o senzati sau miscare din cele descries de el. Ar fi
putut sa spuna, ( curand o sa simti ca se misca un deget sau degetul mare un
pic, poate de la sine, se paote misca in sus, in /os, sau intr%o parte, poate se
misca incet sau repede sau poate nu se mai misca deloc. ) clientul pana la
urma va gasi degetul mare sau alt deget facand ceva, iar asta actioneaza ca un
convingator. 7u conta ce facea clientul, pentru ca era oricum bine, cu scopul
de inducere a transei. Aceasta este dintre favoritele mele I ( diseara cand te
vei culca, ai putea sa visezi,ai putea sa ai vise salbatice, interesante, blande
sau plictisitoare. ,isele tale pot fi de neuitat sau nu, in orice caz, lasa asta sa
fie un semn pentru tine, ca integrezi tot la nivel inconstient, ca pana maine la
ora asta o sa sti tot ceea ce Sti trebuie ca sa faci problema sa dispara.
10. Intre$ari care sa 0aciliteze noi raspunsuri posi$ile. #ric.son era legat, i
placea sa foloseasca intrebari pentru a centra atentia sau pentru a facilita
schimbarea interna.!u un client care mai fusese hipnotizat inainte, ar fi
intrebat ( ai e$perimentat starea de hipnoza ca fiind similara cu starea de
veghe sau diferita de starea de veghe ) in raspuns clientul intra in transa sa
compare cele doua posibilitati. ?imilar, noi putem induce transa doar
intreband ( ai mai fost vreodata in stare de transaGGchiar acum H )
Intrebaile #ric.soniene pot facilita schimbarea interna printr%o legatura dubla,
dand iluzia unei alegeri ( care ar fi cel mai efectiv mod de a slabi H ar fi acela
de a uita pur si simplu sa mananci H sau sa ai rabdare pana la mesele
importante din moment ce te impiedica sa faci alte lucruri mai importante H
11. Su2estiile compuse. #ric.son folosea sugestiile compuse in care unul dintre
elemente era de/a asumat sau se petrecea de/a, iar cel de%al doilea ar fi castigat
prin puterea sugestiei fiind legat de primul. #$sita mai multe tipuri de sugestii
compuse.
!ea mai simpla sugestie compusa este in setul da, cu numai u raspuns
afirmativ inainte, ( este o zi asa de frumoasa, hai sa innotam ).
Asocierea creaza aproape instant un efect de transa, prin faptulca este naturala
si aproape inevitabila, ( pe masura ce respiri devi din ce in ce mai constient de
ritmul natural al corpului tau si sentimentul de confort care se dezvolta.
+pozitia dintr%o sugestie compusa, in special cand unul dintre elemente este
de/a in desfasurare 4 ( in timp ce una din maini se ridica, cealalta poate sa
impinga in /os ).
Intrebarile repetitive si &e ce nu%urile. 8ucreaza foarte bine pentru a recastiga
raportul cu mintea constienta si inconstienta a clientului. #le a/uta la
distrugerea rezistentelor ce pot aparea in calea unei transe la nivele mai
profunde. ( si tu esti, sau nu esti H poti sa incerci, nu%i asa H nu poti sa opresti,
sau poti H, de ce nu lasi sa se intample H
Ai vrea sa intri intr%o transa
7egatia pana sugestia elibereaza clientul de presiunea de a performa. ( nu e
nevoie sa intri in transa daca nu esti pregatit , si nu esti pana inconstientul tau
nu este pregatit) eliberat de gri/i, securizat ca orice ar face este bine, clientul
poate intra in transa mult mai repede.
Implicatiile, sau &acaG..atunciG..descrierile sunt foarte sugestive, ( daca
stai /os, atunci poti sa intri in transa, daca nu mai stai picior peste picior si%ti
pui mainile in poala atunci esti gata sa intri in transa ).>neori daca si atunci
sunt doar sugerate. ( pe masura ce starea de confort se instaleaza, mintea ta
inconstienta se poate rela$a, in timpc mintea constienta poate sa se gandeasca
la problema, iar cand un gand interesant va aparea in minte ochii tai se vor
deschide ca sa te gandesti la ea. )
!. (u$la le2atura. #ric.son a compilat duble legaturi pentru clientii sai ( Ai
vrea sa intri intr%o transa acum sau mai tarziu H ) aceasta atitudine despre
dubla legatura pare sa fie ( cred ca cleientul meu trebuie sa aiba libertatea sa
faca e$act ce i%am spus sa faca, in orice fel vor ei sa faca. ) Aceasta dubla
legatura pare sa dea clientului libertatea de a alege.
&ubla legatura constientEinconstient este cu adevarat intriganta pentru ca nu ai
cum sa sti de fapt cat de mult stie inconstientul. Poti sa spui ( cred ca
inconstientul tau stie mai multe decat mintea ta constienta, si daca
inconstientul tau stie mai mult decat mintea ta constienta, asta inseamna ca sti
probabil mai mult decat sti tu ca sti. )
+ instanta speciala a dublei legaturi este dubla disociere ( tu poti ca persoana
sa fi treaza, dar ca si corp nu e nevoie sa fi treaza. PauzaG..poti sa fi treaza
cand corpul este treaz, dar fara sa simti ca este treaz, doar de la gat in sus. )
Aceste modele, paternuri hipnotice definesc abordarea permisiva, indirecta a
lui #ric.son. In capitolul urmator vom vedea mai multe in conte$tul a doua
e$emple de inductii #ric.soniene clasice.
Evaluarea rezultatelor
Al treilea stadiu al abordarii utilizarii este evaluarea rezultatelor de catre client si
hipnoterapeut. Asta poate insemna a intreba clientul despre indiciile care sa duca la
perceperea schimbarilor care au avut loc.Poate fi o singura intrebare directa 4 ( asta a fost
una importanta, nu%i asa H ), constientizarea schimbarii de catre client va actiona ca un
puternic convingator, va consolida increderea i proces si va permite integrarea la un nivel
mai profund a schimbarilor facute.
2ai /os se arata un mod de evaluare a schimbarii clientului. !and clientul intra in
birou cu un anume comportament nedorit, poti sa%l rogi sa se comporte in birou in acel
fel, de e$emplu 4
' cand sti care este momentul in care trebuie sa fumezi H
! simt
' poti sa simti ca vrei sa fumezi acumH
&aca dupa interventie clientul nu poate sa fie in contact cu sentimentul de a fuma,
acest rezultat va actiona ca un semn de constientizare clara de schimbare.
&e departe cel mai puternic mod de constientiza clientul rezultatele este de a
convinge hipnoterapeutul de schimbare.
' eu nu cred ca te%ai schimbat pe deplin
! nu, eu cred ca da
' chiar asa H
! da
' esti sigurH
! da, m%am schimbat
' bine, atunci esti sigur ca te%ai schimbat
8asa clientul sa te convinga de schimbare cat de mult are ocazia, si de cate ori o
are, asa va deveni cat mai convins si el insusi.

CAPITOLUL @
(oua inductii eric<soniene
Inductia eric<soniana nr.A Setul de intre$ari pentru inductie
?untem pe cale sa incepem o inductie numita Jun set de intrebari6, care ne va
lua apro$imativ 10 minute. Inducand si e$perientand si in calitate de subiect, veti
descoperi cum se induce o transa simplu, prin intermediul intrebarilor. !and va asumati
rolul de terapeut, acordati atentie fiecarui pas pe care clientul urmeaza sa%l faca. &e
fiecare data cand ei e$perimenteaza transa, spuneti4 Jfoarte bine6, pe un ton incura/ator.
7 Ati mai fost in transa pana acum4
-andindu%se la raspuns, clientul va incerca o transa. &e/a ati e$plicat transele
ca pe o conducere in transa ori ca pe un lift al transei intr%o discutie preliminara. &aca
clientul raspunde J7u6, intrebati, JIti poti aminti starea in care erai inainte de a te trezi
complet in aceasta dimineataH6 sau JIti poti aminti ultima oara cand erai complet absorbit
de o carte sau de un filmH6
8 Ati e3perimentat aceasta stare ca fiind similara starii de trezire# ori diferita
de starea de trezire4
Ii cereti clientului sa recheme starea de transa. "acand asta este ca si cand
l%am conduce intr%o transa.
9 Poti gasi un punct pe care sa il poti pri%i confortabil4
: &n timp ce continui sa pri%esti confortabil la punct o %reme# pleoapele simt
ne%oia sa clipeasca4
!and clipeste, spune J?oarte bine6. &e la acest punct si pana la punctual 8,
daca pleoapele clientului se inched deodata ferme si greoaie, puteti sari direct la
intrebarea 9.
; Pleoapele incep sa clipeasca o data# de doua ori# sau de trei ori inainte de
a se inchide4
&e indata ce vedeti ca incepe sa clipeasca, va opriti cu intrebarile si spuneti
J?oarte bine0
> Mai des sau mai incet4
1?oarte bine0
@ Se inchid chiar acum# sau se %or inchide ele singure 4
Aceasta este foarte folositoare daca pleoapele clientului tremura, fiind de
obicei un indiciu al primului nivel al hipnozei.
A 2chii simt ne%oia sa se inchida pe masura ce esti din ce in ce mai rela3at
B ?oarte bine 2chii pot ramane inchisi simtindu/te din ce in ce mai
confortabil# ca atunci cand te pregatesti sa te culci4
7C 2ri mai bine ai incerca in zadar# realizand ca nu reusesti4
77 Si curand %ei uita totul deoarece esti inconstient* doresti sa dormi=
Introducerea su2estiilor
&ati%i clientului dumneavoastra partener cateva sugestii potrivite, in genul4
JPoti integra toate lucrurile invatate si vei descoperi ca este foarte usor sa fii hipnotizat.
2intea ta inconstienta poate inlocui mintea constienta in orice doresti sa stii, deci vei fii
capabil sa spui orice doresti sa spui pe moment6, asa ca clientul dumneavoastra va intra
profound in transa.
Scoaterea clientului din transa4
1&ntr/un moment %oi incepe sa numar descrescator de la 7C la 7 si %reau sa te
trezesti gradat pe masura ce %oi numara0* etc
7umarati descrescator in orice modalitate va este mai confortabila ca
hipnoterapeut.
7aspunsuri psiholo2ice ale transei
!and ati terminat de indus unul altuia, luati in considerare ce ati notat in timp
ce erati client. Cespiratia poate sa fi fost mai profunda, sau respiratia poate ca v%a fost
mai superficiala. 7u putem generaliza indicatorii psihologici de intrare in transa,
deoarece oamenii intra in transa in diferite stari. !hiar si pentru aceeasi persoana, pentru
transe diferite putem avea unde cerebrale diferite, frecvente de respiratie diferite,
raspunsuri galvanice ale pielii diferite si e$periente subiective diferite. In capitolul 8 sunt
descrise fenomene hipnotice care corespund tipic diverselor niveluri de transe, dar
corespondenta dintre fenomene si nivelurile de transa pot varia in mare masura.
Pe durata transei muschii se rela$eaza in multe feluri. >neori corpul se misca
in diferite pozitii. Am avut clienti care spuneai ca ar putea cadea din scaun, dar nu o
faceau. !a si hipnoterapeut, trebuie sa acordati atentie securitatii posturii corporale a
clientului dumneavoastra, in special daca va fi in transa o perioada mai lunga de timp.
Puteti da clientului sugestii de pozitie corecta4 JIti poti rela$a capul pastrand gatul drept...
poti spri/ini coatele confortabil pe bratul fotoliului Kin special pentru posibilitatea
semnalizarii ideomotorii in transaL... rela$eaza%ti picioarele pe podea, in asa fel incat sa%ti
confere un cat mai bun confort si suport.
>neori transa este atat de confortabila, incat clientul doreste sa stea in aceasta
pozitie linistitoare cat mai mult posibil. &upa ce ati dat clientului sugestia de schimbare a
pozitiei intr%una cat mai confortabila, puteti da sugestiile de iesire din transa.
Incepand cu prima inductie a transei, dumneavoastra si partenerul ati inceput
sa e$perimentati un proces puternic de insanatosire pentru dumneavoastra si pentru
ceilalti. !u cat intrati mai repede in transa, cu atat vei avea o mai mare abilitate de a
folosi hipnoza in a/utorul clientilor.
Inductia eric<soniana nr.!A Levitatia $ratului
?untem gata sa trecem mai departe obtinand levitatia bratului pe durata transei
clientului. ,eti induce din nou transa simpla prin intermediul intrebarilor. &e aceasta
data, veti da atentie respiratiei clientului. Pentru ca intrebarile dumneavoastra sa
adanceasca si mai mult rela$area clientului, vorbiti%i in momentul cand e$pira. Pentru
intrebarile puse pentru a obtine levitatia bratului, vorbiti%i clientului in momentul cand
inspira. In acest fel, veti folosi respiratia clientului pentru intarirea sugestiilor de natura
fiziologica.
Pentru a intelege cum aceasta intarire respiratorie lucreaza# puneti talpile pe
podea si mainile in poala &nspirati o data profund +escoperiti cum se bratele
dumnea%oastra se simt ca atunci cand se ridica
!a si mai inainte, de fiecare data cand clientul e$perimenteaza starea de
transa, spuneti4 Jfoarte bine6, pe un ton bland, incura/ator.
"Bpiratie
7 Ai mai fost in transa pana acum4
Punand intrebarile 1 si 1 pe respiratia clientului, veti sugera rela$are in timp
ce actiunea de a respira il face sa se simta in siguranta.
8 Ai e3perimentat starea ca fiind similara starii de trezire sau diferita de
starea de trezire4
Inspiratie
Poti sa te simti confortabil odihnindu/ti mainile rela3ate pe coapse# nu/i asa4
K&emonstrareL
9 ?oarte bine# nu le lasa sa se atinga intre ele
!and veti pune aceasta intrebare clientului si intrebarile urmatoare in timp ce
inspira, respiratia sa va da o usurinta in a ridica bratele4
: Poti sa/ti lasi mainile sa se odihneasca ataaaaaat de usor incat degetele
abia mai ating coapsele4
Asigurati%va ca bratele si degetele abia mai ating coapsele.
; ?oarte bine Asa cum se odihnesc acolo atat de usoare# ai remarcat de$a
cum tind sa se ridice putin singure Khipnoterapeutul trage puternic aer in piept aiciL cu
fiecare respiratie a ta4 Dine Acum nu a%em decat sa asteptam si sa %edem
:rageti de cateva ori adanc aer in piept. &aca sunteti conectat cu clientul dv.,
sunetul respiratiei va face ca si a lui sa se acordeze cu a dv. Poate genera inceperea
ridicarii bratelor. &aca aceasta se intampla, treceti direct la intrebarea 16. &aca bratele
clientului nu au inceput inca sa se ridice, schimbati vorbind pe e$pirul sau si continuati cu
intrebarea 6.
"Bpiratie
> Acum poti gasi un punct pe care sa il poti pri%i confortabil4
@ ,ontinuand sa pri%esti confortabil acel punct pentru o %reme# e posibil ca
pleoapele tale sa %rea sa clipeasca4
A 6or dori pleoapele tale sa clipeasca o data de doua sau de trei ori
inainte sa se inchida amandoua4
B Mai rapid sau mai incet4
7C Se %or inchide acum# sau %or mai clipi de cate%a ori pana se %or inchide4
77 Se %or inchide ochii si mai mult pe masura ce de%i din ce in ce mai
rela3at4
78 ?oarte bine Ar putea ochii sa stea inchisi ca atunci cand te rela3ezi
foarte profund# pregatindu/te de culcare4
79 Te poti scufunda din ce in ce mai mult lin in interiorul tau# astfel incat nici
macar nu %ei mai simti ne%oia sa deschizi ochii4
7: Sau poate ca mai bine incerci doar pentru a obser%a ca nu ii mai poti
deschide4
7; Si chiar %ei uita curand de toate pentru ca inconstientul tau doreste sa
dormibratul se ridica# se ridica# se ridica
In@piratie
7> Ai remarcat cum mana se ridica# se ridica# ridica# din ce in ce mai usoara#
chiar mult mai usoara# singura se ridica in timp ce corpul tau este din ce in ce mai
rela3at4
!u intrebarea 16 incepeti din nou sa ii vorbiti clientului pe inspiratie. >itati%va
peste e$emplul care urmeaza acestei intrebari pentru a realiza respiratia e$acta.
7@ &n timp ce continui# cum%a una din maini sau cealalta sau poate chiar
amandoua continua sa se ridice# se ridica# se ridica# se ridica chiar mai mult4
7A Si ar putea mana sa stea ridicata continuand sa se ridice# se ridica# se
ridica chiar si mai sus de una singura4 Ar %rea si cealalta mana sa o prinda din urma pe
prima ridicandu/se si ea# sau poate mana cealalta doreste doar sa stea rela3ata in
poala4
7B ?oarte bine Si mana se ridica# se ridica# se ridicaE oare ridicarea ei
de%ine mai lina sau mai putin lina# orientandu/se inspre fata ta4
+rice ati spune, acordati%va cu miscarile clientului.
8C Acum ar putea mana sa coboare usor sau se poate apropia mai rapid de
fata ta adancindu/ti confortul4 6a dori ea sa se opreasca putin inainte de a atinge fata
si atunci %ei intra cu ade%arat in transa4 Si nu o %ei atinge pana cand inconstientul tau
nu este pregatit# cu ade%arat pregatit sa te conduca din ce in ce mai adanc4
87 Si %ei trage adanc aer in piept# adanc# cand mana iti %a atinge fata si tu
%ei fii cu ade%arat rela3at# cufundandu/te din ce in ce mai adanc4
"Bpiratie
88 ?oarte bine Si chiar te %ei deran$a sa obser%i ca sentimentul profund de
confort se adanceste# in timp ce mana coborara lin inapoi in poala4 Si inconstientul tau
%a fi adormit in timp ce mana se odihneste4
Introducerea su2estiilor
In@piratie
?coateti clientul din transa4 1&n cate%a momente %oi incepe sa numar
descrescator de la 7C la 7 si %reau sa te trezesti pe masura ce %oi numara# pana cand %ei
re%eni la starea de %eghe 7C B A etc0
Paragraful urmareste recapitularea intrebarilor 16 S 11 pentru a arata
respiratia, pozitia capului si vocea directionata poate intari sugestiile. !u putina practica,
aceasta coordonare intre respiratie, vorbire si miscari va veni natural si usor. # necesar sa
va inclinati capul inspre inainte, vorbind in dreptul abdomenului sau picioarelor
clientului. !hiar inainte de a spune cuvantul Jridica6, orientati%va capul catre tavan in
timp ce trageti aer in piept puternic, cu sonor, asa incat Jridica6 este primul cuvant pe
care%l rostiti pe e$piratie. ?chimbarea directiei vocii si a sunetului respiratiei
dumneavoastra vor da sugestii puternice mintii inconstiente a clientului, facandu%l sa se
plieze pe respiratia si pe miscarile corpului dumneavoastra. Aceasta va face ca bratele
sale sa se ridice.
-Incepeti cu capul in /os. Ti/ai obser%at mainile -ridica capul si inspira. se
ridica# se ridica# se ridica# din ce in ce mai usor# si mai usor# de la sine ca si restul
corpului -lasa capul in /os si e$pira. din ce in ce mai rela3at4 Pe masura ce una dintre
maini sau cealalta sau poate ca amandoua continua -inspira ridicand capul. sa se
ridice# se ridica# se ridica chiar acum4 -lasa capul in /os si e$pira. Si oare mana aceasta
sta ridicata si continua -inspira ridicand capul. sa se ridice# se ridica# se ridica chiar si
mai sus# mai sus# de la sine4 2are cealalta mana %rea sa o urmeze si sa se ridice si ea#
ori %a %rea Klasa capul in /os si e$pira. doar sa se rela3eze in poala4 ?oarte bine Si %a
continua mana -inspira ridicand capul. sa se ridice# se ridica# se ridica asa cum este# ori
se %a ridica din ce in ce mai lin ori mai putin lin continuand sa se indrepte spre fata
dumnea%oastra4 Acum %a cobori mana incet sau din ce in ce mai repede apropiindu/se
de fata# aprofundand si mai mult starea de confort4 6a %rea oare mana sa faca o mica
pauza inainte de atingerea finala a fetei# acesta fiind semnul ca sunteti cu ade%arat intr/o
transa4 Si# nu/i asa# ca nu %a %rea sa atinga pana cand mintea inconstienta nu este cu
ade%arat# cu ade%arat pregatita sa te conduca intr/o transa din ce in ce mai adanca4
Si corpul tau %a trage automat aer in piept -pastrati capul ridicat si inspirati. cand
mana %a atinge fata si %ei fi cu ade%arat rela3at e3perimentand singur aprofundarea in
transa4
,eti simti adesea nevoia sa improvizati seriile de intrebari. ratele unor clienti
se pot ridica, cativa centimetri, iar ale altora s%ar putea apropia de fata. &e cate ori bratul
se va desprinde de picior, inseamna ca ati avut un succes.
CAPITOLUL
Interventii eric<soniene
?copul primelor doua interventii eric.soniene a fost acela de a se constitui in
e$emple practice pentru tine, terapeutul care practica hipnoza, de inducere a transei si de
a invata clientul cum sa intre intr%o transa. In acest capitol, vom discuta pasii unei
interventii eric.soniene in a%l a/uta pe client sa produca schimbarile pe care doreste sa le
faca. Acesti pasi vor constitui o paradigma generala a hipnozei care poate servi ca model
pentru tot ceea ce poti oferi in terapia prin hipnoza.
#u folosesc o combinatie a terapiei a$ei timpului cu tehnici de programare neuro%
lingvistica si cu hipnoza, in lucrul cu orice client. Aceste trei sisteme sunt complementare
unele altora. &e obicei, folosesc hipnoza atunci cand orientez un client in cadrul unei
vindecari corporale sau cand nu pot termina interventia folosind doar terapia a$ei
timpului sau tehnicile 78P.
&esi programarea neuro%lingvistica ofera o varietate de interventii specifice,
hipnoza este o interventie generalizata. &e e$emplu, in 7P8 putem folosi ancorarea intr%o
stare% resursa, schimbarea unei strategii lipsite de succes, modificarea valorilor clientului,
sau integrarea partilor conflictuale ale inconstientului. "iecare dintre aceste interventii
vizeaza o zona specifica din Inconstient, similara unei proceduri chirurgicale intr%o
anumita zona a corpului.
+ interventie prin hipnoza are ca scop o transformare. In hipnoza, terapeutul
foloseste sugestii mult mai generale pentru reali;area schimbarii dorite. ?a consideram,
de e$emplu, cazul unui client care are ca problema dorinta de neoprit de a cumpara.
"olosind 7P8, putem interveni prin schimbarea strategiilor specifice folosite de cliet
atunci cand cumpara. In schimb, folosind hipnoza, putem administra o sugestie generala
mai puternica, aceea ca nu va mai cumpara obiecte inutile.
#$ista sute de carti despre cum sa reali;e;i terapia prin hipnoza. Institutul
American de :erapie prin hipnoza ofera 111 cursuri despre hipnoza si fiecare dintre ele
are la baza o alta carte. 2ai bine de /umatate dintre carti aflate acum sub tipar prezinta cai
specifice de interventie. 2ulte dintre ele propun scenarii. !ei care au acces la Internet pot
gasi peste 100 de scenarii pe adresa noastra4 http4EEAAA.h;pnosis.com.
&esi, de multe ori doresti sa folosesti un scenariu pentru o situatie specifica,
paradigma generala a hipnozei despre care vom discuta va va pregati sa lucrati increzatori
in multe ocazii, fara un scenariu.
2ilton #ric.son de obicei intervieva un client cu o saptamana inaintea primei
interventii. In cursul saptamanii, el personaliza o interventie pentru acesta, pe baza
notitelor si schita posibile lucruri de discutat. In elaborarea interventiilor pentru clientii
vostri, va fi folositoare urmatoarea paradigma4
Paradi2ma 2enerala de hipnoza
A. Pre2atirea. &efinirea obiectivelor dorite. +btinerea istoriei personale. Cealizarea
pre%convorbirii si testelor de sugestibilitate. Kvezi capitolele 6, 0L
9. Inducerea. "olosirea inductiei formale sau nonformale. Kvezi capitolele 10, 1<,
16, 10L
C. Utilizarea. >tilizarea tuturor comportamentelor clientului in a%l a/uta sa realizeze
transa si sa o adanceasca. +bservarea fenomenelor sub hipnoza pentru a stabili
nivelul transei. Kvezi capitolele *, 8L
Producerea schim$arii
6ezi notele urmatoare pentru e3plicatii detaliate ale urmatorilor > pasi
In timp ce parcurgeti acesti pasi, schimbati e$primarea pentru a se potrivi
situatiei, decat sa va referiti in general la 5problema6.
. ?tie mintea ta constienta ce sa faca pentru a rezolva problemaH
!. #ste posibil ca mintea ta constienta sa vindece conditiaH
3. #ste bine sa vindece aceasta acum sau doar sa organizeze etapele vindecariiH
". #$ista alte probleme pe care mintea ta inconstienta ar vrea sa le rezolveH
&. 2inte inconstienta, incepe si vindeca Knumele clientuluiL.
'. !at de repede va incepe vindecarea mintea ta inconstientaH !at de repede va
terminaH
Scoaterea clientului din transa
In putin timp, voi incepe sa numar inapoi de la 10 la 1, si vreau sa te trezesti cate
o zecime din timp cu fiecare numar pana cand vei fi complet treaz. 10... 9... 8... etc.
Bote privind pasii producerii schim$arii
Pasul . Stie mintea ta constienta ce sa 0aca pentru a rezolva pro$lema* ?tie cum sa%l
a/ute pe client in a face problema sa disparaH In aproape trei sferturi din timp, mintea
inconstienta va raspunde 5da6. Acest raspuns este un semn pentru amandoi S tu si clientul
S ca acesta a stabilit un contact cu mintea inconstienta.
&aca mintea inconstienta raspunde ca nu stie cum sa rezolve problema, trebuie sa%
l pui pe client in contact cu resurse suplimentare. >na dintre principalele idei ale hipnozei
eric.soniene este 5clientii detin toate resursele de care au nevoie pentru a%si rezolva
problemele, oricare ar fi acestea6. In acest caz, resursele suplimentare pot fi in ?upraeu.
Puteti intreba4
5Poate mintea ta inconstienta sa intre in legatura cu amprenta sanatatii perfecte
si insanatosirii care e3ista in Supraeu si sa o transfere in amprenta pe care mintea
inconstienta o foloseste pentru a crea corpul46
Indiferent daca tu crezi ca e$ista sau nu un ?upraeu Ksi indiferent daca si clientul
credeL, mintea inconstienta a acestuia va raspunde, de obicei, pozitiv acestei intrebari si
va afla ca acum stie cum sa rezolve problema.
&aca mintea inconstienta nu raspunde acestei chemari a ?upraeu%lui, de obicei
schimb cu terapia a$ei timpului, care poate fi introdusa imediat in timp ce clientul este in
transa. &aca doresti mai multe informatii despre terapia a$ei timpului, vei gasi o
descriere completa a metodelor in cartea mea 5:erapia a$ei timpului si bazele
personalitatii6.
Pasul !. Este posi$il ca mintea ta constienta sa vindece conditia* !a si inainte, daca
raspunsul este 5nu6, cereti mintii inconstiente sa intre in legatura cu amprenta sanatatii
perfecte si a insanatosirii care e$ista in ?upraeu. Presupunand ca este posibil ca mintea
inconstienta sa vindece virtual orice din ceea ce clientul aduce cu el la terapeut ca
problema. #$perienta mea personala S si nenumaratele e$perimente in domeniul hipnozei
documentate inca din 1860 S arata ca indata ce apelam la a/utorul mintii inconstiente, se
pot intampla miracole.
&aca aveti incredere nelimitata in ceea ce poate face clientul si puteti traduce
aceste credinte in termeni cu care acesta se poate relationa, puteti /uca un rol foarte
important in realizarea schimbarilor clientului. &esigur, adevarata responsabilitate pentru
realizarea acestor schimbari ii revine clientului. ?chimbarile pe care le inregistreaza sunt
rezultatul comunicarii cu propriul Inconstient. &e obicei le spun clientilor4 5:u poti face
orice, dar ca sa faci sau nu cu adevarat depinde de capacitatea ta de a comunica cu mintea
ta inconstienta. ?unt aici ca sa te a/ut sa%ti dezvolti aceasta capacitate.6
Pasul 3. Este $ine sa vindece aceasta acum sau doar sa or2anizeze etapele
vindecarii* >neori Inconstientul va sti ce sa faca si va recunoaste ca schimbarea dorita
este posibila, dar va considera ca nu este bine sa continue si sa realizeze schimbarea.
&aca acceptam ipoteza ca Inconstientul are ca principala functie starea de bine a
corpului, acesta poate parea contradictoriu. #$ista cateva ratiuni pentru care Inconstientul
poate considera ca nu este bine sa rezolve problema. #l poate functiona intr%un model in
care este considerat gresit ceea ce se presupune a fi facut, ca rezultat al sirului de mesa/e
inselatoare filtrate de catre !onstient4 5"a asta. ?imte asa.6
In procesarea informatiilor continuu transmise prin mass%media, !onstientul se
poate fi$a pe boala. Programele :, de stiri zilnic prezinta povesti despre boli, oferind
acestuia mult prea multe informatii despre boala decat despre sanatate. Ceclamele despre
medicamentele pentru raceala spun ca 5raceala si gripa sunt aici6. +amenii se
conformeaza imbolnavindu%se. "i$area mass%mediei pe boala poate convinge
Inconstientul ca nu este scopul lui sa fie bine. &ar atunci cand i se aminteste ca cel mai
important scop al sau este sa aiba gri/a de corp, Inconstientul isi va reveni acceptand si
ducand la bun sfarsit sarcina. Cecomandarea mea este sa lucrati cu Inconstientul,
amintindu%i de magnificul sau scop.
In alte situatii, Inconstientul clientului poate gandi ca acesta este vinovat de ceva
si trebuie sa fie pedepsit. :rebuie sa%l ghidati pe client in a lucra cu sentimentul de vina,
folosind terapia a$ei timpului sau modificand incidentul care coreleaza cu ea.
In procesul realizarii de catre Inconstient ca este necesar sa rezolve problema,
abilitatea de a reformula este e$trem de folositoare. Ceformularea KreframingL consta in
a%l ghida pe client sa descopere un conte$t diferit sau un inteles diferit pentru un
comportament S fie al lui, fie al altcuiva. Aceasta este abilitatea de baza in hipnoza si
7P8.
!ursurile mele de formare in 7P8 si .............................. cuprind informatii
graduale in invatarea reformularii. Cecomand cartea lui #ric.son si Cossi 58ife
Ceframing in ';pnosis6. !artea lui 8eslie 8e!ron 5?elf ';pnosis6 ofera, de asemenea,
informatii valoroase despre reformulare si despre cum sa lucrezi cu Inconstientul.
Pasul ". Exista alte pro$leme pe care mintea ta inconstienta ar vrea sa le rezolve*
Inconstientul poate avea propria agenda de lucruri cu care trebuie sa lucreze. &aca
raspunde 5da6 la acesta intrebare, trebuie sa aflati cu ce altceva vrea sa lucreze si sa va
intoarceti la pasul 1.
Pasul < este o intrebare optionala. #u sar peste aceasta intrebare atunci cand
lucrez cu un pacient cu o boala grava. Pe de alta parte, daca un client a venit la mine sa%l
a/ut sa slabeasca, atunci cu siguranta voi intreba Inconstientul4 5#$ista alte probleme pe
care ai vrea sa le rezolviH6
Pasul &. #inte inconstienta1 incepe si vindeca :numele clientului;. >neori
Inconstientul stie ce sa faca si recunoaste ca este posibil si in regula ca el sa o faca, dar
considera ca nu are permisiunea !onstientului.
!ei mai multi oameni dau Inconstientului informatii conflictuale de cele mai
multe ori. &e e$emplu, intrr%o zi o persoana se simte foarte bine, iar in urmatoarea zi nu
pot face nimicI intr%o zi iti place de cineva, iar in urmatoarea nu. Inconstientul devine
confuz in legatura cu acestea pentru ca le considera e$act cum le spui sau le gandesti. In
pasul * ii dai permisiunea Inconstientului, asa incat sa poata incepe procesul de
vindecare.
Pasul '. Cat de repede va incepe vindecarea mintea ta inconstienta* Cat de repede
va termina* In mod normal, trebuie sa%i dai Inconstientului cateva repere imediat. &aca
lucrezi pentru o problema psihologica, precum un ulcer perforat, trebuie sa%i spui
Inconstientului4 5!at de repede vei incepe sa rezolvi problemaH >neori Inconstientului ii
place sa inceapa sa vindece lucruri precum ulcerul imediatI si uneori prefera un timp
indelungat pentru a incepe procesul, lung poate de 1< de ore. Pe care dintre variante o
preferiH6 Inconstientul iti va da timpul de incepere.
Apoi spune%i Inconstientului4 5!at de mult iti va lua sa termini procesul de
vindecareH>neori Inconstientului ii place sa%l termine intr%un timp relativ scurt, atat de
scurt precum ...6 Acum intra in scena cunostintele tale despre corp. &aca vrei sa lucrezi
ca psiholog, trebuie sa citesti cartea lui &eepa. !hopra 5`uantum 'ealing6. !uprinde un
numar de metafore despre cat de repede unitatea minte S corp se poate autovindeca. In
cazul ulcerului perforat, avem un stomac nou S nout la fiecare cinci zile. &e aceea,
ulcerul poate disparea in totalitate in cinci zile.
&aca Inconstientul nu vrea sa inceapa procesul de vindecare imediat, il vei
incura/a s%o faca sau ii vei acorda timpul necesar pentru a o faceH #u prefer sa%i dau
Inconstientului repere rezonabile si sa%l las sa aleaga intervalul de timp in care vrea sa
inceapa. In acest fel, uneori un Inconstient poate avea propria lista de rezolvat si are
nevoie de timp pentru a o termina. Asa ca poate spune4 5!arnetelul de bal este plin astazi,
dar pot incepe cu siguranta maine la pranz.6
Studiu de caz
>n client a venit cu ulcer perforat. 8ucrand pe cei sase pasi descrisi mai sus,
Inconstientul clientului mi%a spus4 5&a, stiu ce trebuie sa fac pentru a vindeca ulcerul.
#ste posibil. #ste bine.6 I%am spus4 5ine, Inconstientule, cat de repede poti sa incepi
vindecarea acestui ulcerH >neori mintii inconstiente ii place sa inceapa vindecarea unor
boli precum ulcerul imediat, dar alteori necesita un foarte lung timp sa inceapa acest
proces, lung, poate de 1< de ore. !at de mult iti va lua tieH6
Inconstientul clientului mi%a raspuns4 5As vrea sa incep imediat.6 Am replicat4
5!at de repede vei terminaH >neori mintii inconstiente ii place sa termine procesul de
vindecare in cel mult cinci zile. Alteori necesita un timp indelungat, ca de e$emplu, sapte
zile.6
Inconstientul mi%a spus ca va avea nevoie de sapte zile pentru a vindeca ulcerul.
!and a fost la medic sapte zile mai tarziu, clientul nu mai avea nici o urma de ulcer. 7u a
fost nimic miraculos. Pur si simplu am apelat la a/utorul Inconstientului clientului pentru
a realiza vindecarea.
!eea ce a fost interesant este faptul ca mi%a scris teri luni mai tarziu si parea mult
mai puternic datorita procesului. 2i%a spus4 5mi%am produs din nou ulcerul, dar de
aceasta data am decis ca sunt la fel de bun ca si tine. 2i%am spus ca pot scapa singur de
el, si asta am si facut.6 8ucrul interesant a fost ca el nu a putut vorbi direct cu
Inconstientul sau fara a/utorul meu. #ra perfect capabil sa se vindece singur, cu conditia
sa stabileasca o relatie mai apropiata, mai profunda cu Inconstientul sau.
CAPITOLUL !
Pendulul si alte semnale ideomotorii
Paradigma -eneralX a 'ipnozei prezentatX la !apitolul 11 constituie un model al
susZinerii unui dialog cu Incon[tientul clientului pe durata cYt acesta se aflX Wn transX. >n
pendul poate fi un instrument util pentru facilitarea dialogului atunci cYnd clientul nu a
manifestat WncX o parte din semnele transei profunde, sau cYnd acesta dore[te alinarea
unei probleme [i nu este WncX pregXtit sX se confrunteEsX abordeze cauza bazalX.
I@toria Ca=ului
Acesta este un e3emplu de succes al utiliz!rii pendulului 2 femeie care a
fost Fn mod brutal atacat! de un tGlhar cu trei zile Fnainte mi/a solicitat
a$utorul calificat Hn fiecare din cele trei nopIi care s/au scurs de la
consumarea atacului s/a trezit IipGnd +eJi relatarea incidentului Fi cauza
suferinI!# era foarte dornic! de a intra Fn trans! pentru a se debarasa de
problem! )fectul scontat de ea a fost s! poat! beneficia de un somn
liniJtitKnetulburat Ji odihnitor pe tot parcursul nopIii
Am ag!Iat un pendul de degetul clientei Ji am Fnceput o con%ersaIie cu
&nconJtientul ei %ia pendul Am Fntrebat "PoIi# te rog# s!/mi dai un semnal
pentru L+aM Ni poIi# te rog# s!/mi dai un semnal pentru LNuM40 Pendulul s/
a balansat Fn mod e%ident Fn direcIii opuse pentru a indica r!spunsurile
&nconJtientului ei
Am Fntrebat# "&nconJtientul t!u Jtie ce trebuie f!cut pentru a dormi prufund
Ji complet noaptea40 &nconJtientul a transmis semnalul pentru L+aM
Am Fntrebat# ")ste posibil s! te eliberezi de orice emoIii negati%e pentru a
sc!pa de aceast! problem!# astfel FncGt s! poIi dormi noaptea40
&nconJtientul a r!spuns L+aM
Am continuat# ")ste 2OKFn regul! s! te eliberezi de aceste emoIii
negati%e40 &nconJtientul mi/a tranmis un L+aM clar
Am spus Fn continuare# "2OKDine# &nconJtientule# mergi mai departe ,Gt de
repede doreJti s! porneJtiKFncepi procesul de eliberareKdispersare a
emoIiilor negati%e4 'neori &nconJtientul doreJte s! Fnceap! imediat iar
alteori %rea s! aJtepte Fntre 78 Ji 8: de ore Fnainte de pornire +oreJti s!
Fncepem chiar acum40
&nconJtientul a transmis semnalul LNuM Pentru moment am aprecit
r!spunsul# deoarece mi/a arGtat c! &nconJtientul clientei lua realmente Fn
considerare cea ce s! fac!
"+oreJti s! Fncepi Fn 78 ore40 &nconJtientul a replicat cu un L+aMG
Am continuat# " ,Gteodat! &nconJtientul prefer! s! finalizeze procese ca
acesta foarte rapid# cel puIin Fn 8: de ore Alt!dat! alege s! rezol%e Fntr/o
perioad! mai Fndelungat! probleme de tipul acesta# de e3emplu :A de ore
+oreJti s! Fnchei Fn :A de ore40 A urmat un LNuM clar
"Ai dori s! finalizezi Fn 8: de ore40 &ar!Ji LNuM
Am Fncercat Fnc! o dat!< "Ai dori s! finalizezi Fn mai puIin de 8: de ore40
Tot LNuM )ram cel puIin mulIumit de faptul c! a%eam comunicare
Am Fntrebat# "6rei s! Fnchei Fn 9> de ore40 Ni &nconJtientul clientei# prin
intermediul pendulului# a ar!tat f!r! ezitare un L+aM
Hn noaptea respecti%! femeia s/a trzit IipGnd 'rm!toarea noapte Ji Fn
fiecare noapte care a urmat ea a putut dormi neFntrerupt toat! noaptea Ji s/
a trezit odihnit! Aceasta a fost o inter%enIie foarte general! cu a$utorul
&nconJtientului# Fn care am cerut acestuia s! se debaraseze de orice este
necesar pentru ca femeia s! se simt! confortabil +in perspecti%a Time/5ine
Therapy aceast! inter%enIie nu trateaz!KacIioneaz! asupra cauza
fundamental!Kprimar! +e fapt# clientul este PQ preg!tit s! o gestioneze
,eea ce recomand este acordarea de a$utor clientului Fn manipularea
materialului traumatic numai ce acesta era suficient de liniJtit pentru a
Fntreprinde acest demers
In ce situatii se utilizeaza pendulul
Atunci cYnd un client solicitX a/utorul Wn tratarea unei probleme pe care o prezintX,
foarte frecvent nici terapeutul [i nici clientul nu con[tientizeazX sursa mentalX a
problemei. \n derularea unei intervenZii, #ric.son se focalizeazX Wn mod sistematic nu
numai asupra eradicXrii problemei semnalate, dar [i asupra gestionXrii gri/ilor de bazX ale
Incon[tientului clientului. Altfel, problema se poate repeta cu u[urinZX.
&acX se apeleazX intervenZia cu a/utorul pendulului, de e$emplu pentru a susZine
un client Wn vindecarea ulcerului ce sYngereazX KmelenXL, aceastX problemX poate recidiva
dacX nu este tratatX cauza primarX. !ea mai eficace intervenZie pe care o cunosc pentru
a/utarea unui client sX%[i vindece o condiZie medicalXEfiziologicX este utilizarea iniZialX a
:ime%8ine :herap; pentru a aborda sursa mentalX a condiZiei respective, dupX care sX
urmeze hipnoza, posibil prin apelul la pendul, pentru a Wncepe tratarea condiZiei
fiziologice Wn sine.
Port tot timpul cu mine un pendul deoarece s%a dovedit un instrument util pentru
lucrul cu un client care are dificultXZi Wn ceea ce prive[te intrarea Wn transX, sau nu se
preteazX la :ime%8ine :herap; datoritX lipsei de concentrare, inabilitXZii de vizualizare
sau rezistenZei faZX de strXbaterea :ime%8ine. Pendulul Wn sine poate facilita inducerea
transei. &easemenea, este un mi/loc elocvent de semnalare a faptului cX clientul cX Wncepe
sX perceapX rXspunsurile Incon[tientului.
Cum se utilizeaza pendulul
Pentru acest tip de intervenZie sunt necesate douX obiecteEarticole4 pendulul [i
diagrama pendulului.
#ste recomandabil ca pendulul sX fie agXZat de o clemX pentru deget Kvezi figura
1L care%l va menZine fi$at ferm de deget permitYnd Wn acela[i timp balansarea liberX a
acestuia. Acest mod de prindere va Wmpiedica totodatX distragerea clientului de nevoia de
a Zine strYns un [nur sau un lXnZi[or. PuteZi gXsi acest tip de pendul la o librXrie 7eA Age
sau Wl puteZi comanda de la Advanced 7euro &;namics la numXrul de telefor 1%800%800%
6<6=.
6i2ura
(ia2rama Pendulului
PoateCPro$a$il (a Bu sunt si2ur
Bu Bu
Bu sunt si2ur (a PoateCPro$a$il
\ncepeZi prin a arXta clientului cum sX stea a[ezat [i sX%[i ZinX mYna pentru
utilizarea corectX a pendulului, avYnd cotul spri/init pe o suprafaZX stabilX Kblatul unei
mese este cle mai potrivitL. raZul trebuie fle$at, avYnd antebraZul perpendicular pe
suprafaZa de spri/in. 2Yna va fi complet rela$atX Kpalma cXtre Wn /osL.
\n aran/area braZului [i mYinii clientului Wn aceastX poziZie se poate induce
catalepsia braZului Ksau 5fle$ibilitate ceroasX6L prin aplicarea Wn cursul contactului fizic
KatingereL cu clientul a principiului conform cXruia 5ambiguitatea Wn orice sistem de
reprezentare va determina producerea transei6. AtingeZi delicat mYna clientului Wn cursul
ghidXrii antebraZului cXtre poziZia verticalX prescrisX. &e fapt, atingeZi mXna atYt de u[or
WncYt contactul sX fie ambiguu, confuz, astfel WncYt clientul sX nu fie sigur de momentul Wn
care mi[carea K[i implicit contactulL se va sfYr[i. \n vreme de Incon[tientul lor este fi$at
pe aceastX atingere ambiguX, lXsaZi antebraZul suspendat Wn poziZia menZionatX.
AceastX inducere a catalepsiei braZului, inspiratX din #$perimentarea 'ipnozei
avYnd ca autori pe #ric.son [i Cossi, va spori confortul clientului Wn utilizarea pendulului
[i va cre[te probabilitatea de reu[itX a procedeului.
!u mYna clientului Wn poziZie fi$X, prindeZi pendulul pe degetul lui arXtXtor. &acX
clientul este la prima utilizare a pendulului, veZi obi[nuiEfamiliariza Incon[tientul acestuia
cu senzaZii noi prin instructa/ul pe care Wl realizaZi cu privire la modul Wn care trebuie sX
rXspundX. :rebuie sX cereZi Incon[tientului clientului sX aleagX unul din urmXtoarele trei
semnale4 5&a6, 57u6 [i 5\ncX nu con[tientizez6.
\ncepeZi prin a spune clientului, 5Poate Incon[tientul tXu sX%mi dea un semnal
pentru a&ab u[or de perceputH >neori Incon[tirentul preferX sX%mi semnalizeze pentru
a&ab Wn felul urmXtor6. 8uaZi pendulul [i Wl tineZi aprope paralel cu suprfaZa de spri/in dupX
care Wl eliberaZi pentru a cXpXta o miscare de balans amplX. ?puneZi, 5Acesta ar fi un
semnal corespunzXtorEperfect valabil6.
!ontinuaZi afirmYnd, 5 Alteori Incon[tientul preferX sX%mi dea un semnal clar
pentru a&ab Wn felul urmXtor6. &e aceastX datX balansaZi pendulul Wn direcZia opusX,
spunYnd, 5]i acesta ar fi un semnal Wn regulX6.
Aceast e$erciZiu demonstrativ oferX Incon[tientului [i degetului posibilitatea de a
simZi, fXrX participare vizualX, prin intermediul sensibilitXZii profunde, mi[carea
imprimatX pendulului.
Acum spuneZi clientului, 5:e rog sX%i ceri Inconstientului tXu sX arate un semnal
pentru a&ab. Apoi repetX Wn gYnd de cYteva ori, a?emanl pentru &a, ?emnal pentru &ab
A[aEine6. AcordaZi timpul necesar. &acX dupX o perioadX de a[teptare constataZi doar
semnale ambigui sau foarte slabe, spuneZi, 5ine. Poate acum Incon[tientul tXu sX
continue [i sX amplifice semnalul pentru a fi u[or de observat. A[aEine.6
&acX utilizaZi diagrama aferentX pendulului, aceasta va fi plasatX acum sub pendul
[i aliniatX pentru a corespunde semnalului 5&a6.
\n continuare repetaZi procedura, solicitYnd semnale pentru 57u6 [i 5\ncX nu
con[tientizez6. "recvent, 5&a6 [i 57u6 vor fi reprezentate de direcZii opuse de balansare
corespunzXtor liniilor punctate ale diagramei. 2ai rar Incon[tientul va trasmite semnale
circulare, prin rotirea pendulului Wn sensul mi[cXrii acelor de ceas sau invers... sau Wn
ambele sensuri. #$primaZi recuno[tinZaEsatisfacZia pentru rXspunsuri [i Wncura/aZi
Incon[tientul4 52ulZumesc Incon[tientule pentru participarea la comunicare [i spri/in6.
+datX ce aZi stabilit un sistem de semnale distincte [i precise cu Incon[tientul
clientului, urmaZi Paradigma -eneralX a 'ipnozei prezentatX la !apitolul 11.
Consideratii suplimentare asupra utilizarii pendulului
8a anumiZi clienZi, inducerea mai WntYi a transei urmatX de prezentarea pendulului
se poate dovedi mai eficientX. :otu[i, ma/oritatea clienZilor utilizeazX bineEfXrX dificultXZi
pendului fXrX o inducere prealabilX a transei. Acest fapt creazX un avanta/ Wn situaZia
clienZilor care e[uezX iniZial sX intre Wn transX.
Pendulul este un dispozitiv biofeedbac.. "uncZioneazX pe baza integrXrii
proceselor !on[tiente [i Incon[tiente, ceea ce WnseamnX cX persoana supusX procedurii
trbuie sX poatX vedea pendulul [i mi[cXrile KsemnaleleL sale. !on[tientizarea mi[cXrilor
pendulului asigurX canalul de comunicare cu Incon[tientul prin acest mi/loc.
>neori clientul poate fi preocupat de interferarea cu semnalele provenite de la
Incon[tientul sXu. #l poate declara, 57u sunt sigur cX pot sX am Wncredere Wn semnalele pe
care le primesc6, sau 5 7u am Wncredere Wn !on[tient cX nu intervineEse amestecX6. \n
astfel de situaZii, puteZi sX%i transmiteZi clientului, 57u interfera cu pendulul. PXstreazX Wn
minte un gYnd neutru [i ceea ce trebuie sX se WntYmple se va WntYmplaEorice s%ar
WntYmpla6.
&acX Wngri/orarea clientului persistX, blocheazX%i cXmpul vizual cu o foaie de
hYrtie Wn timp ce Wi adresezi o Wntrebare. Acest gest presupune interpunerea unei foi de
hXrtie Wntre faZa clientului [i pendul. \m momentul Wn care clientul Wncepe sX rXspundX,
WndepXrtaZi foaia de hYrtie pentru ca acesta sX poatX observa mi[carea pendulului. Acest
fapt va menZine natura de biofeedbac. a procesului.
Alte semnale ideomotorii
Pendulul este cel mai adesea folosit sub asistenZa unei alte persoane. #$istX [i alte
douX semnale ideomotorii Kmi[cXri ale corpului care poartX mesa/ul Incon[tientuluiL care
pot fi cu u[urinZX practicate individual KfXrX asistenZX din partea unei alte persoane
calificateL, fXrX a fi vizibil Wn transX.
Primul semnal este intitulat 58ipicios6. Acesta se aplicX Wn principal WntrebXrilor
5&a%7u6. 8uaZi o mapX de plastic. AtingeZi cu vYrful degetului arXtXtor suprafaZa de
plastic a mapei.
&eplasaZi degetul Wnainte [i Wnapoi atingYnd marginea superioarX a mapei,
Wndea/uns de repede. ?olicitaZi Incon[tientului dumneavostrX transmiterea unui semnal
pentru 5&a6. "recaZi Wnainte [i Wnapoi din nou, cerYnd un semnal pentru 57u6. 8uaZi Wn
seamX diferenZa Wn fricZiunea degetului pe suprafaZa de plastic pentru cele douX
rXspunsuri. +datX ce aZi stabilit 5&a6%ul [i 57u6%ul, concentraZi%vX pe rYnd asupra cYte
unei WntrebXri, [i utilizaZi consemnul stabilit K58ipicios6L pentru a permite Incon[tientului
sX vX rXspundX. :oZi elevii pe care i%am deprins sX utilizeze 58ipicios6 au obZinut cel
puZin un punct Wn plus la media notelor [colare.
!el de%al doilea semnal este numit 5A!&6. Acesta este destinat Wn special
WntrebXrilor la testele cu alegeri multiple KrXspuns multipluL. Pentru utilizarea 5A!&6 va
trebui sX nu folosiZi mYna dominantX. A[ezaZi palma mXWnii pe genunchi astfel WncYt
degetele sX atYrne liber. &egetele nu trebuie sX atingX genunchiul pentru a capta Wntrebul
rXspuns ideomotor. !u atenZia concentratX asupra degetelor dumneavoastrX, cereZi
Incon[tientului, 5&X%mi un semnal pentru A6. A[teptaZi semnalul... o miscare
u[oarXEdiscretX a unuia dintre degete. 5&X%mi semnalul pentru 6. A[teptaZi semnalul.
&upX constatarea semnalelor pentru toate cele patru rXspunsuri, concentraZi%vX asupra
unei WntrebXri cu rXspuns multiplu [i urmXriZi cum rXspund degetele. ,X imaginaZi ce
valoroasX este 5A!&6 Wn situaZii [colareH >nul di cursanZii no[trii care [i%a WnvXZat
nepotul sX utilizeze acestX procedurX a relatat cX acesta di urmX a obZinut un puncta/ de 96
la o e$aminare pe bazX de WntrebXri cu rXspunsuri multiple pentru care cel mai mare
puncta/ obZinut pYnX atunci a fost 8*.
#ste o inducere Wn eroareH &e unde [tim dacX elevul a WnvXZat cevaH
CXspunsul meu este cX WnvXZarea, comportamentul [i schimbarea au loc Wn
Incon[tient. :ot ceea ce facem este sX gXsim modalitXZiEcXi eficiente de comunicare cu
Incon[tientul [i accesare a informaZiei care e$istX de/a stacatX Wn acesta. 7u este nicio
Wn[elXtorie aici3 Cealitatea este cX Incon[tientul WnregistreazX cu e$actitate toate
e$perienZele pe care le avem. &acX am putea pur [i simplu sX ne conectXm pe frecvenZa
Incon[tientului, vom putea obZine toate rXspunsurile de care avem nevoie.
\n relaZia cu clienZii prefer sX utilizez pendulul mai degrabX decYt 58ipicios6 sau
5A!&6, deoarece miscarea pendulului este mai vizibilX. \n timpul unui test [colar, pe de
altX parte, cum ar fi sX%Zi auzi fiul sau fiica spunYnd, 5,X rog sX mX scuzaZi, merg sX%mi
aduc pendulul36
CAPITOLUL 3
#eta0orele
!apitolul patru a abordat pattern%urile limba/ului hipnotic specific modelului
miltonian, elaborate de #ric.son Wn utilizarea stilului indirect [i permisiv de inducere a
transei. Am relevat faptul cX principiul cardinal de evidenZiere a acestor pattern%uri constX
Wn inducerea transei prin ambiguizarea oric!rui sistem reprezentaIional
&e%a lungul timpului, #ric.son a descoperit cX poate conduce un pacient cXtre o
e$perienZX hipnoticX fXrX a utiliza o inducZie formalX, ci relatYndu%i pove[ti care aveau
menirea de a accesa curiozitatea 5minZii incon[tiente6 a acestuia, deschizYnd astfel calea
cXtre dialogul direct cu incon[tientul. 7araZiunile menZionate sunt circumscrise
metaforelor.
!apitolul de faZX va prezenta e$emplificXri, scrise Fn caractere italice, acest fapt
neavYnd rolul de a le accentua, ci de a vX focaliza atenZia asupra cuvintelor sau frazelor ce
subliniazX pattern%urile modelului miltonian K!apitolul <L sau tehnicile eric.soniene
precum 5presXrarea6 sugestiilor K!apitolul 9L. !ircuitele create vor fi e$puse Wn ceea ce
urmeazX4
#eta0ore a$undent inserate
+eschiderea circuitului nr 7
,ristalizarea celor mai acurate modalit!Ii de a conecta pacientul la "mintea sa
inconJtient!0 a fost realizatX pe parcursul practicii hipnoterapeutice eric.soniene
WncepYnd cu 1910 [i pYnX Wn 1980. &e%a lungul celor 60 de ani, s%a WntYmplat ca 2ilton
#ric.son sX aibX deseori 1< pacienZi Wntr%o zi, uneori Wn fiecare dintre zilele sXptXmYnii.
+pinXm cX oricine s%ar fi aflat Wn aceastX posturX ar fi de%enit competent Fn domeniul
hipnoterapiei Potrivit lui #ric.son, e$perienZa empiricX ar fi condus c!tre performanI!<
"&eprinderea acestor tehnici a durat o bunX perioadX, dar odatX asimilatX, inducZia
hipnoticX s%a perfecZionat, dezvoltYndu%mi abilitatea de a facilita transa pacienZilor. Am
descoperit rolul primordial al utilizXrii e$perienZelor pe care acesta le poartX cu sine Wn
cadrul [edinZei de hipnoterapie. Pe cYnd la Wnceput spuneam clientului ce sX facX prin
intermediul sugestiei4 (Intri Wntr%o transX ... ), acum nu se mai WntYmplX astfel6. IniZial,
WnvXZarea modalit!Iii de a comunica 5minZii incon[tiente6 se realiza prin tipXrirea a =0 de
pagini la o ma[inX de scris. 5ImaginaZi%vX pagini spaZiate la un rYnd, cu margini Wnguste
conZinYnd tot ceea ce a[ fi putut spune pentru a arXta unui pacient cum sX%[i faciliteze
intrarea Wn transX. !u e$perienZa acumulatX pe durata practicii, am fost capabil sX reduc
totul la 1*, apoi 10, 1*, 10, 9, 8, 0, 6, *, <, =, 1, respectiv o paginX. A[ fi putut a/unge la
un paragraf, apoi la o unicX propoziZie, dupX care am realizat cX de fapt nu aveam nevoie
de cuvinte. !eea ce am descoperit a fost cX, prin intermediul utilizXrii manifestXrilor
naturale ale clientului, Wl conduceam cXtre intrarea Wntr%o transX profundX6.
ImportanZa hipnoterapiei eric.soniene constc Wn abilitatea de a privi o persoanc,
surprinzYnd starea Wn care aceasta se aflc [i anticipYndu%i comportamentul Wnainte de a%l
con[tientiza ea WnsX[i .
&upc cum am relatat Wn capitolul *, utilizarea se bazeazX pe capacitatea de a
surprinde detaliile.
+eschiderea circuitului nr 8
&acc ar fi posibil sc vc dXruiesc ceva, acesta ar fi darulEharul curiozitcZii. 7u [tiu
dacc vc amintiZi perioada copilcriei, dar Wn ceea ce mc prive[te, tata obi[nuia sc ascundc
cadourile de !rcciun Wn dormitor, iar eu mi%am dorit Wntotdeauna sc [tiu ce conZin. ,ouX
nu vi s%a WntYmplat la felH A[a cc am a[teptat.
Am crescut Wn ?;racuse, unde iernile erau autentice, iar cYnd pXrinZii mei ie[eau sc
deszXpezeascX trotuarul, alergam dincolo de dormitorul tatclui meu, mai departe de
toaletc, trcgeam un scaun [i priveam pe fereastrc cum stau lucrurile. 2c Wntorceam rapid
[i Wn[fccam cel mai mare dintre cadouri. ]i ce ai putea face mai WntYiH \l zgYlZYi... &oar
vrei sc afli ce%i Wncuntru, nuH Apoi studiezi ambala/ul. ]i cYte lucruri se pot spune despre
ambala/e, nuH &esigur... !e se mai poate observa... !utia este greaH 'Yrtia este subZireH
+are de la ce magazin provineH &upc un timp Wncepi sc observi cc anumite ambala/e sunt
Wndea/uns de subZiri pentru a vedea prin ele. ]i dacc simZi imboldul Wndrcznelii [i ai
Wndea/uns de mult timp, din cYnd Wn cYnd, poZi desface u[or ambala/ul, sperYnd sc nu se
rupc. Ai procedat a[a, [tiu... privind Wncuntru [i rugYndu%te sc nu sfY[ii ambala/ul.
&acc Zi%a[ oferi un cadou acesta ar fi harul curiozitcZii, Wn legXturX cu ce se
WntYmplc acolo, uitYndu%te la client, focalizYndu%te asupra fieccrui detaliu.
+eschiderea circuitului nr 9
#ric.son ne relateazc o poveste pe care o WntYlniZi [i Wn cartea J,ocea mea te va
WnsoZi6, de ?idne; Cosen. >nul dintre studenZii sXi, pe care%l vom numi John &oe Ksic3L
era fascinat de hipnozc, motiv pentru care voia sc WnveZe tot ce se putea [ti despre
aceasta. #ric.son i%a spus sc fie foarte atent la oamenii dimpre/ur.
John frecventa colegiul [i, Wntrebat fiind de cctre un profesor cum considerc cc se
va prezenta la testare, a rcspuns4 J2c voi descurca de minune, deoarece ne veZi da doar
10 Wntrebcri, care vor fi ...J. ]i a enunZat toate cele 10 Wntrebcri. \ntrucYt profesorul a
rXmas siderat, a declamat4 J!u siguranZc te%ai uitat Wn sertarele biroului meu, fiindcc nu
numai cc [tii cele 10 Wntrebcri, dar le%ai spus [i Wn ordine. 2ergem la decan6. Astfel, John
a fost dus Wn faZa decanului, iar cYnd acesta l%a interogat Wn privinZa Wn[elXciunii, studentul
a negat cele WntYmplate [i a pretins cc poate demonstra contrariul, rugYndu%l sc trimitc pe
cineva Wn camera sa pentru a%i aduce agenda. Au trimis un alt student, care i%a adus%o, iar
deschizYnd%o, au observat cc John [i%a luat notiZe Wntr%un mod incredibil. Adnota anumite
lucruri printr%un asterisc, altele prin 1 asteriscuri [i a[a mai departe ... =, <, *, 6, WnsX
numai unele dintre acestea erau creditate cu 0, nefiind numerotate cu 1, 1, =, <, *. Primul
dintre ele avea 6, al doilea 1, al treilea < [i tot a[a. Iar John a remarcat4 J]tiZi, poZi
descoperi o groazc de lucruri dacc e[ti atent la ceea ce spune un profesor, deoarece toZi au
propriile opinii despre ceea ce agreeazc [i ce nu. :ot ce am fccut a fost sc fiu atent, sc
ascult tonalitatea vocii [i sc%l privesc6. &upX cum vX imaginaZi, #ric.son l%a considerat pe
John ca fiind unul dintre cei mai buni studenZi ai sci.
\ntotdeauna i%a sfctuit pe WnvcZccei sc acorde atenZie lucrurilor care Wn mod normal
le Jscapc6, celor spuse sau Wnfcptuite de ceilalZi. A [tiut cc prin focalizarea atenZiei,
ace[tia pot Wncepe sc declan[eze puterea minZii lor incon[tiente.
+eschiderea circuitului nr :
>nul dintre e$emplele cele mai KmeloLdramatice ale puterii incon[tientului este
oferit de cartea JPsihobiologia vindeccrii minteEcorp6, Wn care #rnest Cossi a comentat un
caz prezentat de Jurnalul AsociaZiei 2edicale Americane. &omnul Cight a fost un pacient
diagnosticat cu cancer pulmonar Wn anii b*0, atunci cYnd a fost introdus Wn circuit [i
medicamentul Brebiozen. 2aladia data de ceva vreme, iar pacientul era convins cc, la un
moment dat, se va inventa un leac menit a%l vindeca. #ra conectat la o$igen [i doctorii Wi
preconizau mai puZin de trei luni de viaZc.
Brebiozenul a fost introdus [i spitalul a primit autorizaZia de utilizare Wn prima sesiune de
testare. 2edicul a decis ca domnul Cight sc fie unul dintre pacienZii supu[i testcrii, Wn
pofida faptului cc acesta nu Wntrunea criteriile participcrii. :ratamentul i%a fost administrat
prima oarX Wntr%o zi de vineri, iar medicul curant a plecat Wn Aee.end, lcsYnd asistentelor
instrucZiunile de administrare pYnc luni.
\ntorcYndu%se luni, s%a minunat negcsindu%l pe domnul Cight Wn pat, ci plimbYndu%
se Wn /urul secZiei de oncologie, povestind tuturor pacienZilor despre minunile Wnfcptuite
de Brebiozen. ,izibil WncYntat, medicul l%a supus e$amincrii [i a detectat ameliorarea
remarcabilc a stcrii pacientului. Apoi a demarat e$aminarea celorlalZi pacienZi din secZie,
ccrora li se administrase Brebiozen, Wn cazurile acestora nedetectYnd vreo urmX de
schimbare.
:ratamentul in/ectabil al domnului Cight a continuat, iar dupc o lunc%douc, starea
lui era Wndea/uns de bunc pentru a fi e$ternat. Pacientul [i%a reluat hobb;%ul, zborul cu
avionul privat, aparatul nefiind echipat cu sistem de presurizare. "aptul cX zbura la <000
de metri altitudine l%a determinat pe medic sc presupunX vindecarea cancerului pulmonar.
:imp de = luni, domnul Cight a continuat sc zboare [i sc%[i administreze
tratamentul in/ectabil, pYnX Wn ziua cYnd ziarele au publicat un articol care clama eficienZa
WndoielnicX a medicamentului.
Panicat, [i%a contactat telefonic medicul, aflYnd cc acesta se aflc Wn necuno[tinZc
de cauzc, urmYnd sc verifice indicii Brebiozenului. Pe parcursul unei sXptXmYni, tumorile
domnului Cight s%au reformat, iar el a fost reconectat la tubul de o$igen.
2edicul [i%a spus4 J,oi recurge la o procedurX la care Wn mod normal nu a[
apela6. I%a transmis pacientului cc a obZinut furnizarea unei variante WmbunctcZite a
Brebiozenului, administrarea celei vechi nefuncZionYnd din cauza menZinerii temporare
pe piaZc. A urmat in/ectarea cu apc distilatc, ceea ce a determinat Jtopirea6 tumorilor,
precum fulgii de nea pe o sobc Wncinsc.
\ntr%o lunc, domnul Cight a fost e$ternat, reluYndu%[i zborul cu avionul privat.
+eschiderea circuitului nr ;
>na dintre povestirile mele favorite, este cea care Wl WnfXZi[eazX pe foarte tYnXrul
2ilton #ric.son care, mergYnd pe o stradX a ora[ului unde locuia [i auzind un zgomot de
fond, a gYndit4 5!red cX s%ar gXsi ceva de WnvXZat din asta6. Privind Wn direcZia din care
provenea zgomotul, a zXrit o clXdire pe al cXrei vYrf era inscripZionat 6"abrica de boilere6.
A traversat strada [i a deschis o u[X, a cXrei Wnchidere a necesitat puZin efort. PX[ind peste
prag [i a/ungYnd WnXuntru, a fost asaltat de un zgomot terifiant. Putea privi muncitorii
forfotind Wntr%un ameZitor du%te % vino, dar nu%i putea auzi. Poate vX este strXin faptul cX,
pe atunci se construiau boilere supradimensionate, WnsX imaginaZi%vX unul de mXrimea
acestei camere. Incredibil, nuH >n cazan avYnd foi din oZel de 1,*%* cm grosime, nituite la
capeteG [i poate cX erau nituite la fiecare 0,6 m, douX nituri erau plasate din *0 Wn *0 cm
ori trei nituri se aflau la fiecare 0,= m de%a lungul vYrfului, sigilYndu%lG
Acestea erau tipurile de boilere care se fabricau acolo. #ric.son [i%a spus4
6:rebuie sX trag ceva WnvXZXminte din asta, deoarece oamenii comunicX WnXuntru [i, Wn
pofida faptului cX eu nu%i pot auzi, se pare cX se aud unul pe altul6. Astfel, a abordat unul
dintre muncitori, spunYndu%i cX ar dori sX discute cu [eful. Primul muncitor interpelat nu
s%a descurcat, a[a cX a apelat la altul. 8a sosirea [efului, #ric.son i s%a adresat4 6A[ dori
sX Wnnoptez aici. ?unt student [i vreau sX WnvXZ cum se comunicX Wntr%o fabricX de
boilere.6
?e pare cX a e$istat o vreme Wn care un asemenea demers era admis, fiindcX [eful a
acceptat. #ric.son a plecat acasX pentru a%[i lua perna [i pXtura, dupX care s%a Wntors Wn
fabricX, a urcat treptele [i, deschizYnd u[a, a fost din nou surprins de intensitatea
zgomotului dat de forfota muncitorilor, deplasarea foilor de oZel pe transportoare [i de
fi$area niturilor. ]i%a spus4 6Pe propria%mi viaZX, aproape cX nu mX pot auzi gYndind6.
\nsX a reu[it sX gXseascX o soluZie. A[ezYndu%[i perna, s%a cuibXrit la cXlduricX, sub pXturX,
dar [i a[a zgomotul Wi invada mintea, la fel de intens ca [i pYnX atunci. >ndeva Wn
apropierea miezului nopZii, a reu[it sX%[i scoatX din minte vacarmul, deplasYndu%l Wn afarX,
dupX care a adormit.
#ric.son s%a pus Wntotdeauna Wn situaZii din care se pot trage WnvXZXminte despre
ceea ce se WntYmplX Wn interiorul unei persoane. 7u la nivelul minZii con[tiente, ci la
nivelul celei incon[tiente, cu adevXrat incon[tiente...
Not! marginal!
2etaforele sunt cea mai finX [i elegantX modalitate de a vX adresa direct minZii
incon[tiente a clientului dumneavoastrX. Acestea pot fi naraZiuni bazate pe propria
e$perienZX, pe trXirile altora sau ale nicicui. ?unt formulate realist sau mitic, pove[ti
adevXrate sau create special pentru situaZia pe care o traverseazX pacientul.
AZi observat cX, Wn faZa audienZei, discursul unui orator profesionist Wncepe
aproape Wntotdeauna cu o metaforXH &eseori ia forma unei anecdote, dar se WntYmplX sX
fie [i o povestioarX spectaculoasX menitX a introduce subiectul. +ratorii cunosc sau nu de
ce metafora reprezintX cea mai bunX deschidere, realizeazX sau nu cX, de fapt, prin
intermediul ei capteazX atenZia 6minZii incon[tiente6 a publicului, WnsX ceea ce [tiu sigur
este cX funcZioneazX.
!onZinutul unei metafore bine selectate se bazeazX pe e$perienZa
clientuluiEaudienZei. Procesul de sesizare a analogiilor aparZine mecanismului care
focalizeazX curiozitatea 6minZii incon[tiente6, deschizYnd%o dialogului. ?copul final al
metaforizXrii este acela de a 6trezi6 Wn interlocutor o stare mentalX specific direcZionatX,
adesea starea pe care acesta o e$perimenteazX ca urmare a folosirii metaforei. 8imba/ul
metaforic bine rostit va fi delicios de ambiguu, utilizYnd liber pattern%urile modelului
miltonian, pentru a alimenta curiozitatea 6minZii incon[tiente6 a clientului.
PlanificYnd [edinZa de hipnoterapie, #ric.son revedea WnsemnXrile privind
problema curentX a pacientului [i anamneza acestuia, pentru a selecta sau improviza o
serie pertinentX de metafore. Pe parcursul Wntrevederii, deschidea un circuit WncepYnd cu
prima metaforX [i relatYnd trei sferturi sau ceva mai mult din conZinutul sXu. Apoi renunZa
la poveste, iniZiind un alt circuit prin enunZarea parZialX a celei de%a doua metafore, o
abandona [i o Wncepea pe cea de%a treia. >tiliza deseori patru sau cinci metafore, care
reprezentau o modalitate elegantX de a induce transa fXrX a face referire la hipnozX.
Incompletitudinea metaforelor, sau altfel spus, lXsarea circuitelor deschise, incitX
curiozitatea 6minZii incon[tiente6 a pacientului. +bservYnd cX deschiderea cYtorva
circuite declan[eazX comunicarea directX cu incon[tientul, #ric.son Wncepea recadrarea,
acesta fiind, de facto, scopul [edinZei hipnoterapeutice. +data completatX recadrarea,
Wnchidea circuitul cel mai recent deschis prin finalizarea metaforei [i proceda la
Wnchiderea celorlalte circuite Wn ordinea inversX deschiderii lor. #fectul completXrii
metaforelor conducea pacientul cXtre ie[irea din transX. Alegerea adecvatX a intervenZiei
metaforice avea drept efect secundar faptul cX sfYr[itul fiecXrei pove[ti WntXrea efectul
recadrXrii, Wn timp ce pacientul se afla WncX Wn transX.
Punctul critic al eficacitXZii metaforelor eric.soniene Wl reprezintX momentul
Wntreruperii naraZiunii. Alegerea acestuia presupune pXrXsirea circuitului Wn punctul de
ma$im interes, astfel WncYt sentimentul incompletitudinii centreazX curiozitatea
incon[tientX a clientului spre ceea ce urmeazX. \nchiderea circuitului final va satisface
aceastX curiozitate [i va WntXri efectul recadrXrii.
\nainte de a Wncheia capitolul, vX voi recomanda e$perimentarea metodei
eric.soniene de alegere a unor serii metaforice menite a facilita intrarea pacientului Wn
transX [i, odatX cu finalizarea recadrXrii, a determina ie[irea din ea.
Hnchiderea circuitului nr ;
Primul lucru auzit de 2ilton #ric.son la trezire a fost conversaZia purtatX Wntre
muncitorii fabricii de boilere4 ,,+are ce%[i imagineazX copilul acesta cX poate Fn%!Ia aici#
din moment ce nouX ne%a luat atYt de mult s! Fn%!I!m modul de a comunica Fn!untru40
\nsX el avea certitudinea faptului cX a deprins ceva foarte valoros, care urma sX%l
cXlXuzeascX Wntreaga viaZX, deoarece dacX poZi comunica incon[tientului, Wi poZi pretinde
sX realizeze orice4 WnsXnXto[irea, fericirea, modalitatea de aZi Wndeplini cele mai profunde
dorinZe. :oate acestea ... doar adresYndu%i%te incon[tientului. !el puZin astfel gYndea
#ric.son. ,oi ce opinaZiH
Hnchiderea circuitului nr :
]ase luni dupX cea de%a doua e$ternare a domnului Cight, AsociaZia 2edicalX
AmericanX a dat verdictul ineficienZei Brebiozenului Wn tratamentul cancerului. &omnul
Cight s%a reinternat Wn spital, unde a decedat dupX trei zile.
ImportanZa povestirii de faZX constX Wn relevarea capacitXZii de WnsXnXto[ire
deZinutX de care fiecare dintre noi . \n timp ce povesteam WntYmplarea la un training de
78P, una dintre cursante a reacZionat Wn mod surprinzXtor. >rmarea a constat Wn faptul cX,
dupX o sXptXmYnX, nodulul mamar pe care Wl avea s%a resorbit. !a atare, forZa curativX a
oricXruia dintre noi este esenZialX.
Hnchiderea circuitului nr 9
Aflat Wn biroul decanului, profesorul a spus4 ,,John, din moment ce cuno[ti toate
cele 10 WntrebXri [i ordinea enunZXrii acestora, consider cX Jtii r!spunsurile0# fraza fiind
continuatX de decan prin recomandarea ca lui John s! i se acorde calificati%ul A la cursul
respectiv. #ric.son concluziona cX A%urile obZinute de John s%au datorat obser%!rii atente
a tuturor detaliilor, modalit!Iii de a percepe oamenii Ji de a/i asculta, aceste WnvXZXminte
WnsoZindu%l Wntreaga viaZX. ,eea ce s/a Ji FntGmplat.
Hnchiderea circuitului nr 8
7u am fost niciodatX gXsit furi[Yndu%mX la cadourile de !rXciun. NicicGnd... \n
pofida acestui fapt, ei au Jtiut Wntotdeauna. AflYndu%vX in postura de pXrinZi, aJa/i c! JtiIiH
Pentru cX e$istX mereu acel semn trXdXtor al ambala/ului u[or forZat, care vX WndeamnX sX
gYndiZi4 JAJ face bine s! schimb ascunz!toarea anul %iitor0 &ar imboldul curiozitXZii
nu dX pace4 5+are ce se WntYmplX acoloH6
Hnchiderea circuitului nr 7
\ntrucYt veZi continua sX deprindeZi cYt mai simplu cu putinZX tehnicile
hipnoterapeutice, nu veZi fi nevoiZi a recurge la elaborarea celor treizeci de pagini scrise
cGnd%a de )ricRson PuteZi apela la e3perienIa acestuia pentru a reduce din ce Fn ce mai
mult limba$ul %orbit# bazGndu/%! pe obser%aIie Ji pe utilizarea conduitei clienIilor
,X pot asigura asupra faptului cX acordYnd o mai mare atenZie detaliilor
e$perienZa voastrX va spori, ceea ce va facilita intrarea pacienZilor Wn transX [i
comunicarea cu incon[ientul acestora.
Exersarea practic+ a cre+rii meta0orelor
AscultYnd conZinutul secZiunii dedicate ,,2etaforelor abundent inserate6 mai
degrabX decYt citindu%l, probabil cX aZi trXit de/a o transX indusX metaforic. Cecadrarea
infiltratX Wntre multiplele deschideri ale circuitelor [i Wnchiderile acestora Wn ordine
inversX, a condus mai curYnd cXtre acumularea de e$perienZX decYt cXtre tipul de
modelare a personalitXZii uzitat frecvent Wntr%o [edinZX de hipnoterapie.
PurcedeZi acum la crearea unor serii analoge a cYte cinci metafore abundent
inserate. :rebuie sX alegeZi mai WntYi un coleg, deoarece focalizYndu%vX asupra unei
anumite persoane puteZi crea metafore care W[i vor dovedi eficacitatea Wn cazul respectiv.
#laboraZi cinci povestioare, fiecare dintre acestea avYnd Wntre 1 [i < minute. AnticipaZi
efectele lor [i stabiliZi cea mai bunX ordine de prezentare. #$ersaZi mental, astfel WncYt
derularea unei povestioare sX se realizeze Wn proporZie de 80%90 _, urmYnd e$punerea
celei consecutive.
8a alegerea conZinutului metaforelor, vor fi luate Wn considerare urmXtoarele tipuri
de pove[ti4
despre oameni care trag WnvXZXminte din cele WntYmplateI
despre restructurarea cognitivXI
despre sensul care devine accesibil indivizilorI
despre efectele produse asupra persoanelorI
despre insight%uri.
ImaginaZi%vX efectul produs de povestirea relatatX unui coleg ce o ascultX pentru
prima oarX. PlanificaZi momentele Wntreruperii [i reluXrii naraZiunilor, inserYnd recadrarea
Wntre acestea. #$ersYnd metaforele, alegeZi drept conZinut central sugestii referitoare la
procesele de WnvXZare sau descXtu[area forZei JminZii incon[tiente6.
+datX planificatX elaborarea metaforelor [i a conZinutului central al acestora,
e$ersaZi luYndu%vX colegul pe post de client. +bservaZi efectele produse de relatarea
povestirilor [i de alegerea momentelor de Wntrerupere a intervenZiilor metaforice. >tilizaZi
aspectele remarcate Wn vederea ameliorXrii discursului [i a efectelor produse de
metaforele abundent inserate pYnX cYnd rezultatele vX vor mulZumi.
Pentru a facilita construirea intervenZiilor metaforice, vX prezentXm urmXtoarea
diagramX4
1
1
=
<
*
1
1
=
<
*
Hntrerupere
COBDIBUT
CLIEBTA
Metafore<
Pattern-urile lim$a%ului hipnoterapeutic
Metafore abundent
inserate
7a0inarea stilului de utilizare a interven/iilor meta0orice
\n cazul lui #ric.son, elaborarea unei intervenZii hipnoterapeutice se realiza
adesea pe parcursul unei Wntregi sXptXmYni, deoarece acesta acorda o importanZX deosebitX
planificXrii metaforelor utilizate ulterior.
"iindcX tocmai vX iniZiaZi Wn crearea metaforelor, vX recomand douX surse de
Wncredere4 ,,2etafore terapeutice6, de &avid -ordon, [i J,ocea interioarX6, de 8an.ton d
8an.ton. \ntrucYt programul de doctorat al Institutului American de 'ipnoterapie conZine
o serie de cursuri dedicate metaforizXrii, veZi obZine rezultate remarcabile Wn urma
studierii aprofundate a creXrii [i anticipXrii efectelor acesteia. !ele mai bune cXlXuze vX
vor fi WnsX propria e$perienZX [i aplicarea procedurilor WnvXZate.
#laborarea pove[tilor nu se limiteazX la cele auzite sau e$perimentate. PuteZi clXdi
din nimic pove[ti care sX vizeze direct nevoile clienZilor vo[tri. >na dintre celebrele
naraZiuni eric.soniene este reprezentatX de o metaforX profundX despre ro[ii. AdresYndu%
i%se unui client care dorea sX piardX Wn greutate, i%a spus4 J!ultiv ni[te ro[ii Wn grXdina din
spatele casei, iar lucrul cel mai interesant care s%ar putea spune Wn privinZa lor este cX [tiu
e$act cu ce sX se hrXneascX pentru a a/unge la o anumitX mXrime. 7u [tiu cum se
WntYmplX, dar ro[iile a/ung Wntotdeauna la mXrimea pe care trebuie sX o aibX.6 [i a
continuat prin utilizarea unei metafore pertinente despre maniera Wn care o ro[ie e$trage
din sol e$act cantitatea necesarX de apX [i de substanZe nutritive.
Aceasta este o e$emplificare a intervenZiei metaforice. Pe mXsurX ce cXpXtaZi
e$perienZX Wn utilizarea metaforelor, veZi gXsi modalitXZi inedite de a le folosi Wn inducerea
transei, dar [i de a le infiltra Wn recadrarea aplicatX clientului aflat de/a Wn stare de transX.
?ubtilitatea [i eficacitatea vX vor spori, pentru cX oamenii adorX pove[tile, iar Jmintea
incon[tientX6 este fascinatX de metafore.
CAPITOLUL "
Te@tul de inductie pro:re@iCa
ba=ata pe "@tabrooD@
Pana in acest moment ne%am concentrat pe abordarea indirecta, permisiva a lui
#ric.son. #ste usor de invatat si confortabil de folosit la ma/oritatea clientilor,
incluzandu%i pe aceia care pot avea ceva ezitari privind hipnotizarea lor. ,om e$amina
acum motivele pentru a folosi cateodata metoda mai traditionala a hipnozeiG o abordare
directa, autoritara.
>nul dintre avanta/ele hipnozei traditionale este utilizarea ei pentru a produce
fenomenul transei profunde. !hiar si hipnotizatorii eric.sonieni se orienteaza de obicei
catre o abordare mai autoritara cand trebuie sa induca transa profunda pentru a obtine
fenomenul hipnotic mai adanc.
Astazi cel mai mult se face hipnoterapie in stil eric.sonian cu clientul in stare
treaza. In hipnoza traditionala, pe de o parte, hipnotizatorul vorbeste despre somn la
inceputul inductiei si%l duce pe client intr%o stare de somnolenta. Aceasta este folositoare
mai ales in a%l determina pe client sa uite ce se intampla in timpul transei. &aca efectul
dorit este, sa spunem, pentru client, sa nu mai fumeze sau sa aiba o aversiune pentru
anumite mancaruri grase, sugestiile post%hipnotice vor functiona cel mai bine cand
clientul uita sugestiileI 2intea lor !onstienta nu se va mai amesteca in indeplinirea
sugestiilor.
>nul dintre cei mai mari profesori ai acestui secol privind metoda traditionala a
fost -eorge #stabroo.s, profesor la >niversitatea !olgate, a carui carte ( 'ipnoza ) a
fost publicata in 19<=. #stabroo.s a predat o metoda directa, autoritara. &aca ar fi sa
incepem inductia acestui capitol in stilul sau, ar suna asa 4 ( Inchide ochii. Adormi
complet S adormi adanc. Cela$eaza%ti toti muschii si imagineaza%ti ca adormi profund.
&in ce in ce mai profund. 7u te vei trezi pana cand iti voi spune euG apoi te vei trezi
incet si te vei simti bine ca rezultat al acestor sugestii. Adormi adanc, adanc. &in ce in ce
mai adanc. ). Pentru indicii ulterioare, o inductie completa in stilul direct, autoritar al lui
#stabroo.s apare in ane$a.
Pentru usurinta in invatare si practica, vom folosi o inductie bazata pe stilul lui
#stabroo.s si adaptata prin adaugarea sugestiilor indirecte ale lui #ric.son.
7umesc asta un :est de Inductie Progresiva. Cecomand sa%l practici cu un coleg,
schimband rolul ca hipnotizator si client. Inductia va duce clientul prin cele sase stagii de
hipnoza discutate in !apitolul 8. "iecare pas pe care%l atinge clientul va fi un pas ulterior
reusit al abilitatii sale de a se hipnotiza singur. !u alte cuvinte, succesul clientului in
atingerea fiecarei etape va actiona ca un puternic mobilizator, astfel incat, cu cat mergi
mai departe in inductie, cu atat va deveni mai puternica credinta clientului ca el
reprezinta un subiect hipnotic grozavG cu atat se vor abandona mai mult G si mai mult
vor accepta sugestiile tale.
&upa fiecare test, vei conduce clientul sa%si rela$eze inca o data partea corpului
care a fost implicata in test.
"iecare client este diferit. !ateodata un client nu va reusi la un anumit nivel al
acestei inductii si atunci va reusi foarte usor la niveluri mai profunde. &aca, dupa o
cantitate rezonabila de sugestie, clientul nu va intra in transa pe care o astepti, la unul
dintre niveluri, foloseste orice face clientul pe loc si treci la urmatorul nivel.
!and clientul a atins un nivel profund al transei, fa sugestii post%hipnotice care%i
vor folosi dupa inductie si vor produce amnezia acelor sugestii. Inainte de a scoate
clientul din transa, scenariul te va a/uta sa inlaturi orice sugestii de test pe care clientul nu
ar trebui sa continue sa le urmeze cand inductia s%a terminat.
In timp ce folosesti scenariul de mai /os, repeta sau e$tinde propozitiile dupa cum
doresti, pentru a mentine un curs neted si a a/uta clientul sa se rela$eze total.
Testul de inductie pro2resiva adaptat dupa Esta$roo<s
&nchide ochii S 6orbesti in somn
Acum, daca ai vrea sa mergi inainte si daca poti, sa inchizi ochii. ?i ma intreb
daca iti poti imagina, fiecare poate, imaginarea este ceva ce poti face, aminteste%ti cat de
mult ti%ai imaginat cand erai mic sau poti sa%ti amintesti un moment cand adormeai KcastiL
doar adormeai. Acum, poate%ti amintesti un moment cand erai asaaaa obosit si rela$atG
toti muschii tai se G rela$eaza totalG si%ti amintesti doar un moment cand adormeaiG
adanc. &in ce in ce mai adancG. KetcL. AsaG Acum este important, poti ramane adormit
cat de mult vrei pana cand iti voi spune eu si tine minte, vei auzi mereu sunetul vocii
mele, indiferent cat mergi de departe sau adanc, te vei simti mereu bine si vei fi bine ca
rezultat al acestor sugestii. &eci este bine, mergi inainte si adormi adanc, foarte adanc.
&in ce in ce mai adanc K,ontinui sa %orbesti in acest mod cam ; minuteL. Poti sau nu sa
uiti tot ce se intampla. #ste o..
Pleoapele inchise
Acum asculta. !at de rela$at esti, inca stii ca ochii tai sunt inchisi si se poate sa
nu fi observat ca pleoapele tale sunt atat de grele incat sunt, chiar sunt inchise atat de
strans incat poti descoperi amuzat ca ochii tai sunt inchisi strans, strans, strans. Asa este.
Pleoapele tale sunt inchise strans, impreuna, si nu%ti poti deschide ochii indiferent cat de
tare incerci si, cu cat incerci mai mult, cu atat devin mai stranse. ?i ai putea dori sa
incerci, deci incearca, te provoc sa incerci si sa descoperi cu oarecare amuzament ca nu
poti.
7elaxarea 4 acum rela$eaza%ti totul. Cela$eaza pleoapele. #le se intorc la normal
si tu vei dormi profund. Adanc, si te vei trezi cand iti voi spune eu. Apoi te vei trezi incet
si usorG pana atunci doar rela$eaza%ti totul si dormi, dormi, dormi.
Dratul tare
Acum este momentul pentru urmatorul nostru test. &eci doar observa%ti bratul
drept, acolo unde este KdescrieL devine tare si rigid, rigid, rigid si tare. ?i toata lumea stie
cum este o bucata de fier, atat de rigida si tare, e$act ca tineG nu%ti poti indoi bratul
drept. #ste e$act ca o bara de fier, solida, rigida si tare. #ste imposibil sa%ti indoi bratul
drept care este atat de tare. :e provoc sa descoperi cu oarecare amuzament ca nu poti.
Asa este.
7elaxarea 4 acum rela$eaza%te complet. Cela$eaza%ti bratul drept. ?e intoarce la
normal si tu esti profund adormit. Profund, si vei dormi pana cand iti voi spune eu. Apoi
te vei trezi incet si usorG pana atunci, doar rela$aza%te complet si dormi, dormi, dormi.
Picioare moi

Acum, chiar daca nu te%ai gandit niciodata la asta inainte, acum observa cum
corpul tau parca pluteste, pluteste, pluteste. ?i poti descoperi cu ceva incantare ca nu%ti
poti controla muschii picioarelor, esti atat de rela$at acum. ?i unde te%ai nascut H Iti
amintesti H KScopul acestor intrebari este sa induca o regresie a %arstei# ducand clientul
inapoi intr/un moment cand miscarile picioarelor nu erau inca dez%oltateL. Aminteste%ti 3
#sti un bebelus nou%nascutG ?i acum, ca atunci, esti blocat unde esti si picioarele tale nu
functioneaza, mult prea rela$ate. Asa este. #ste imposibil pentu tine chiar sa incerci sa te
ridici, prea rela$at. ?i cu cat incerci mai tare, cu atat mai rela$ate sunt picioarele tale. #sti
pur si simplu blocat acolo pe scaun. Poti incerca si te provoc chiar sa incerci.
7elaxarea A Acum rela$eaza%te complet. Cela$eaza%ti picioarele. #le se intorc la
normal si tu esti profund adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi
spune eu. Apoi te vei trezi incet si usorG pana atunci, doar rela$eaza%te complet si
dormi, dormi, dormi.
Miscarea automata
Acum asculta cu atentie, este mai distractiv. #ste timpul ca noi sa descoperim
ceea ce pot face mainile tale. Intr%o clipa o sa%ti ating mainile Kcand ochii clientului sunt
inchisi# intotdeauna spune/i ca o sa/l atingi inainte de a o face ?oloseste atingerea
ambigua pentru a stabili catalepsia intr/un brat# apoi in celalaltL. Acum, hai sa%ti rotim
mainile. Iata%le. K&ncepe rotatia mainilorL. Iata cum merg in cerc si in /ur. &in ce in ce
mai repede. Poate Inconstientul tauG sa le mentina miscarea H Asa este. #le se rotesc din
ce in ce mai repede. ?i poti afla cu oarecare placere ca nu le poti opri. 7u te poti opri,
indiferent cat de tare incerci, cu cat incerci mai tare, cu atat mai repede ele se invartesc.
7elaxarea A Acum rela$eaza%te complet. KPrinde delicat mainile pentru a opri
rotatiaL. Cela$eaza%ti mainile. #le se intorc sa se odihneasca in poala si tu esti profund
adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi spune eu. Apoi te vei
trezi incet si usorG pana atunci doar rela$eaza%te complet si dormi, dormi, dormi.
6orbind in somn
Acum vreau sa visezi si chiar sa visezi ca vorbesti in somn. :oata lumea cunoaste
pe cineva care vorbeste in somn. &eci dormi si viseaza acel vis. Acum am sa%ti pun
cateva intrebari simple si tu poti ramane adormit in visul tau si visezi ca%mi raspunzi in
somn, vorbind in somn, de parca ai vazut alti oameni vorbind in somnul lor. !urand iti
voi pune intrebari la care poti raspunde usorG iata%le 4
!um te cheama H KAsteapta un raspuns# poti repeta intrebareaL
!are este adresa ta H
7elaxarea 4 Acum rela$eaza%te complet. ,ocea ta este din nou tacuta si tu esti
profund adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi spune euG
Apoi te vei trezi incet si usorG pana atunci doar rela$eaza%te complet si dormi, dormi,
dormi.
Mersul in somn
Acum intr%o clipa te vei ridica. :e voi a/uta eu. ,ei ramane adormit in timp ce stai
in picioare de parca ai fi intr%un vis. Ai vazut somnambuli. :i%e usor sa te ridici. Acum o
sa te ating, ca sa te a/ut. KA$uti clientulL. 'aide, ridica%te. 2ergi. Asa este bine. :i%e usor
sa te folosesti de muschii picioarelor in timp ce ramai profund adormit. ?tand in picioare.
?i, in timp ce te asezi Ka$uti clientulL tu vei adormi si mai mult. Poti sta /os in siguranta si
confortabil.
7elaxarea A Acum rela$eaza%te complet. Cela$eaza%ti picioarele. #le se intorc la
normal si tu esti profund adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi
spune euG Apoi te vei trezi incet si usorG pana atunci doar rela$eaza%te complet si
dormi, dormi, dormi.
Halucinatiile %izuale
Acum asculta cu atentie. Intr%o clipa te vei trezi doar de la gat in sus. 2intea ta
poate ramane adormita si corpul tau poate ramane adormit, doar capul tau, fara
recunoasterea corpului, se poate trezi de la gat in sus. !and esti gata, doar deschide ochii.
&eschide%i acum, si ramai profund adormit. Inca visezi si eu vreau ca tu sa visezi aceasta
minge de tenis. &eschide%ti ochii si priveste mingea de tenis din mana mea. !e culoare
are H K(idici mana de parca tii mingea de tenis in ea Arunci mingea in sus 6ezi daca
clientul urmareste mingeaL.Acum o sa intorc mingea un pic ca sa vezi numarul de pe ea.
+data ce ai culoarea si numarul, poti inchide ochii, ramanand adormit, adormit profund.
7elaxarea A Acum rela$eaza%te complet. +chii tai revin la normal si tu esti
profund adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi spune euG
Apoi te vei trezi incet si usorG pana atunci doar rela$eaza%te complet si dormi, dormi,
dormi.
7+:A 4 Pentru scopuri demonstrative !atalepsia :otala a !orpului poate fi
adaugata la :estul de Inductie Progresiva, in acest punct. Pentru detalii vezi Ane$a,
pagina 188. !atalepsia :otala a !orpului nu este inclusa in te$t aici deoarece este nevoie
de o gri/a e$trema in provocarea ei si este facuta mai des in pregatirea hipnoterapeutilor
decat in terapia actuala.
&nsereaza sugestii post/hipnotice
Acum, intr%o clipa, o sa dau 2intii tale Inconstiente niste sugestii pe care as dori
sa le uite 2intea ta !onstienta. >itarea este normala si naturalaG uiti tot timpul. &e ce ti%
ar pasa ce%ai servit la pranz acum doua saptamani, miercuri, cand a plouat H Pur si simplu
uiti. #u vreau ca tu sa uiti constient ceea ce o sa%ti spun intr%o clipa. !ineva iti da o
bucatica de hartie si tu uiti de ea. >nde a disparut H !ine stie, cui ii pasa, uita de ea.
>itarea este un lucru normal, natural. Acum as dori sa sugerez ca G K?a niste sugestii
potri%ite poziti%e# legate de in%atare# de furnizarea informatiilor necesare de catre
Mintea &nconstienta sau un subiect la alegerea ta &n acest moment# sugestiile ar trebui
sa fie directe =L. ?i vreau ca tu sa uiti sugestiile mele in mod constient si aminteste%ti de
ele inconstient G ca bucata de hartie de care ai uitatG sau cui ii pasa ce%ai servit la pranz
acum doua saptamani. #ste o., uitarea este un lucru natural, normal. >ita ceea ce tocmai
am spus.
&nlatura testul sau sugestiile pe termen scurt
Acum, cu ochii inchisi, ramai profund adormit pentru inca ceva timp. :oate
sugestiile pe care ti le%am dat despre aceasta transa si toate testele inrudite sunt acum
inlaturate. :oate sugestiile in derulare au inca efect. K,lientul poate face diferenta intre
cele doua )l %a pastra sugestiile tale post/hipnotice si %a abandona sugestiile testului
transaL.
Scoaterea clientului din transa
Acum, cand esti gata, incepi sa%ti revii. Intr%o clipa, o sa numar de la 10 la 1 si
vreau sa te trezesti cu o zecime la fiecare numar, pana esti deplin treaz. 10G 9G. 8G
etc.
#$erseaza acest :est de Inductie Progresiva cu un partener pana cand discutia
curge neted si fara efort pentru tine. Inductia este un mobil minunat pentru client
deoarece il conduce sa e$perimenteze cateva niveluri de hipnoza. &e asemenea, este
reconfortant pentru noul hipnoterapeut sa conduca clientul spre acele niveluri.
O$servatii suplimentare despre Testul de Inductie Pro2resiva
>nii clienti pot dori sa treaca foarte repede de la a sta in picioare sau sa vada o
minge de tenis si sa mearga rapid la stadiul adanc de inconstienta. In loc sa ( /oace /ocuri
prostesti cu fenomene hipnotice ), ei pot dori sa treaca direct la a e$perimenta un nivel
adanc de transa. Asta este bine, atata timp cat ei realizeaza ce vor in hipnoza. #ric.son a
spus ca unii clienti nu pot realiza miscarea bratului in transa adanca pentru ca ei sunt intr%
o stare in care nu le pasa.
7ivelul optim de transa pentru efectuarea sugestiilor post%hipnotice variaza de la
client la client. Poti e$perimenta cu un client pentru a afla nivelul la care el raspunde cel
mai bine sugestiei. #ric.son ar da sugestii unor clienti in transa usoara. #l le%ar spune
cateva povesti, cateodata fara sa faca o inductie formala si ei s%ar schimba miraculos.
!heia este sa stabilesti comunicarea cu 2intea Inconstienta a clientului tau, fie ca
folosesti pendulul sau transa adanca. "ii atent cand conduci un client in transa foarte
adanca. In unele cazuri, daca clientul se afla prea adanc in transa, poate sa nu raspunda.
&aca clientul intra intr%o stare de transa foarte profunda, nu vei obtine raspunsurile de
care ai nevoie.
Pentu oricare dintre testele din :estul de Inductie Progresiva, clientul are nevoie
sa e$ercite o anumita cantitate de energie. &aca clientul este asa de rela$at incat nu poate
face nimic in plus si tu vrei sa continui cu unele dintre teste, poti spune4 As vrea sa rog
2intea ta Inconstienta sa trimita energie la partile corpului care au nevoie de energie
pentru acest proces. Acum incepi sa faci asta in timp ce stai intr%o transa adanca. )
:estul de Inductie Progresiva contine o combinatie de abordari permisive si
autoritare. 7u recomand o abordare strict directa, autoritara, daca nu ai un client care sa
raspunda bine la ea, cum ar fi o persoana cu trecut militar sau educatie disciplinata. Poti
usor incepe cu o metoda permisiva si s%o transformi intr%un stil mai autoritar, pe masura
ce clientul intra mai adanc in transaG 8a niveluri mai adanci, ma/oritatea inconstientelor
raspund bine la mesa/ele autoritare.
Principiul utilizarii cel mai des strans legat de stilul indirect, permisiv al lui
#ric.son este, de asemenea, eficient cu o abordare autoritara. >tilizarea se poate
transforma din ceea ce putea fi distragerea atentiei intr%un spri/in pentru provocarea
transei. #ste bine sa observi posibilele scapari inainte de a o face clientul. Ai putea spune
atunci, de e$emplu4 ( Intr%o clipa, poti auzi un zgomot care vine din afara camerei. ?i vei
stii ca cineva se grabeste sa plece undeva. Poate ca in viata ta, candva, te%ai grabit spre
unele locuri. In timp ce observi pe cineva de afara grabindu%se sa mearga undeva, poate
vei vrea sa patrunzi mai adanc. ?i nu te grabi, ca sa mergi chiar si mai adanc. ). >tilizand
orice se intampla afara, te va a/uta sa obtii o inductie calma, continua. >tilizarea
inseamna hipnoza in toata eleganta sa.
&in punctul de vedere al terapiei, partea cea mai critica a :estului de Inductie
Progresiva este insertia sugestiilor post%hipnotice la un nivel adanc de transa. >rmatorul
capitol da mai multe detalii despre sugestiile post%hipnotice si tehnicile de adancire a
transei.
C&$ITOLUL 1/
Tehnici pro0unde si
Su2estii Post-hipnotice
Tehnici pro0unde si su2estii post-hipnotice
Pentru o sugestionare post % hipnotica trebuie stapinit deplin inconstientul
pacientului si nu trebuie uitata utilizarea unui medium care sa poata patrunde adinc in
subconstientul pacientului aflat in transa. :estul de Inductie Progresiva prezentat in
capitolul anterior s%a realizat prin analizarea mai multor pacienti la un nivel cit se poate
de profound, deoarece orice sugestie produsa prin fenomenul de transa, cu acordul dat de
pacient, are un succes mai mare cu cit sensibilitatea acestuia este mai mare. "iecare
fenomen succesiv de transa este asemenea unui act de convingere.
Tehnici pro0unde
+rice metoda de inductie am utiliza, e$ista tehnici diferite pentru conducerea
pacientului intr%o transa profunda.
Prima este su2estia directa sau indirecta.
?ugestia ta poate fi corelata cu o replica fizica4 JIn momentul in care iti ating fruntea, te
avertizez ca vei patrunde intr%un somn din ce in ce mai adinc6 KAtingi fruntea.L !ontinui
acum sugestia, astfel incat subiectul sa poata fi conectat la propria sa psihologie4 U!u
fiecare respiratie poti gasi un sens al rela$arii profunde si poti patrunde intr%o transa
profunda.U
?ugestia ta poate lua si forma unei imagini profunde4 UIti poti imagina ca te plimbi in
/osul unui drum lung, cobori zece eta/e, timp in care faci zece pasi pentru fiecare eta/, si
asemenea faci si tu, astfel incat sa cazi in transa profunda.
!u fiecare pas, patrunzi mai adinc si mai adanc. Pasul I... !... =... "... /... 1...
0.. . 8.. . 9.. . 10.. . si acum esti la prima oprire din drumul tau. ?i acum din nou, pasul
1... 1... etc.U !obori pacientul metodic si comfortabil, tu poti decide daca sa utilizezi o
scara normala, scara rulanta sau un lift.
In !apitolul anterior, am discutat despre utilizarea meta0orelor incluse pentru a conduce
pacientul in transa. 2etaforele incastrate pot fi de asemenea utilizate in cadrul transelor
care de/a au fost declansate. Astfel poti induce mai multe nivele de metafore, pentru a
creste treptat intensitatea transei. KApare un moment de reducere dupa 11 nivele de
metafore.L
!ea mai avansata cale de transa profunda este cea cunoscuta si sub numele de inductie
repetata.
Aceasta a aparut inca din cele mai vechi timpuri cand au avut loc primele cercetari cu
privire la h;pnotism, mai e$act la finele anilor 19 0 0.
=ipnoezeleA Un 2hid cuprinzator
'ippol;te ernheim a gasit ca atunci cind un pacient a atins un nivel cert de
transa in timpul primei sedinte, el va putea patrunde pe un nivel mai profound abia in
saptamina urmatoare la cea de%a doua sedinta, timp in care va putea sa atinga un nivel in
plus in timpul celei de a treia sedinte -Terapii sugesti%e# 7AAB. +bservatia sa era ca, cel
mai adesea un pacient care era hipnotizat, poate sa atinga adincimea dorita.
#ric.son si #lman mai tarziu punctau ca, inductiile repetate nu au voie sa depaseasca mai
mult de cateva serii, separate de restul sedintelor. +data cu prima sedinta, ei pot induce
pacientul catre un nivel foarte profound, prin transe repetate crescandu%se nivelul la
fiecare noua sedinta. Procesele de crestere a profunzimii nivelelor prin inductii repetate
poarta numele de asa%numita chemare spre fictiune
&emonstatie live a tehnicilor de inductie profunda
!a un e$emplu de chemare in fictiune, aici e$ista o stenograma a unei parti dintr%o
demonstatie. !u aceasta ocazie s%au facut hipnoze pe o categorie de subiecti, in e$tensso,
prin folosirea inductiilor repetate de hipnoza, rezultatul fiind notat si inregistrat ca fiind
reactia subiectilor.
-,hris a %enit in fata camerei ca raspuns imediat al declansarii instalarii sugestiei post/
hipnotice Teoria curenta arata ca atunci cand o sugestie post/hipnotica este acti%ata un
pacient se intoarce in aceeasi transa in care se gasea in momentul in care terapeutul &/a
produs inducerea sugestiei.
TadA Ia un loc te rog , !hris. #sti in transa chiar acumH
ChrisA 7u stiu.
TadA Ai dreptate, nu stii. un. 7ecunoasterea este un lucru bun in hipnoze, tu stii asta,
nu%i asaH &e ce nu inchizi ochii, sa patrunzi cat mai adanc in transa. :u stii cum sa faci
asta, acum tocmai patrunzi in transa cu adevarat. Intr%o clipa vei adormi profound, din ce
in ce mai profund, !hris.
Tehnici pro0unde de su2estii post-hipnotice
:e%am atins pe umar. In momentul in care te%am atins pe umar am simtit o dubla
rela$are din partea ta. #u te%am atins pe umar Kte atingL tocmai acum. +., asta este bine.
Acum patrunzi intr%un somn mai adanc, !hris. :e mai intreb inca o data daca esti pe
deplin rela$at in momentul in care te%am atins pe umarGtocmai acum. !hiar te%ai rela$at
pe deplin, din ce in ce mai mult G o.,
!hris, aminteste%ti unde te afli, de ce nu te intorci. un, acum revii printre noi.
-Aducerea lui ,hris inapoi in transa . Acum vreau sa te intorci inapoi de unde ai plecat,
in starea de profunda rela$are de mai devreme. Asa este bine. &ormi din ce in ce mai
adinc.
+B, !hris, deschide din nou ochii, te rog.
:e descurci grozav. #sti in transa acumH
ChrisA 7u stiu.
TadA ?a nu stii este perfect, tu stiiH
ChrisA ine .. . ma gandesc deci.
TadA &eci tu te gandesti. 8asa%ma sa te intreb ceva.
-aici se face referire la pasul halucinatiei %isuale in prima faza a inductiei.
Inainte eu iti aratam o minge de tennis, ce culoare avea H
ChrisA 7u am vazut%o.
TadA :u nu ai vazut%o, ti%ar placea s%o veziH
ChrisA &a as dori.
TadA :u ai dori. &eci lasa%ma sa iti intreb inconstientul de ce are nevoie pentru a fi
capabil sa iti amintesti daca ai vazut acea mingea de tennis.
In acest moment inchizi ochii si adormi profoundG si vei asista la atingerea mea pe
umarul tau, te vei rela$a din nou si te vei intoarce acolo unde erai. Apoi, voi solicita
inconstientului tau sa desfasoare mecanismul interior al imaginatie tale de care ai nevoie
pentru a putea vizualiza ceva. ?i daca tu nu poti vedea clar acel obiect de prima data,
dupa aceea, probabil ca tu poti vedea ce %rei sa vezi, daca tu poti si vrei sa vezi. :u veziH
un, doar apleaca capul si inchide ochii, dupa care vei adormi profound, bun. :ocmai ai
adormit foarte profound, asta este foarte bine. 2ai adinc, mai adinc acum pina iti vei
rela$a fiecare muschi. Inca o data rela$eaza%te si mai profound !hris. 2i%ar place sa fac
ca fiecare muschi din /urul ochilor tai sa se rela$eze, ca tu sa nu poti sa%I deschizi. ?i
cand tu vei sti sa%I localizezi si mai ales sa stii unde sunt ei mergi mai departe pana cand
acestia sunt total rela$ati si inchisi. un. Camai intr%un somn profound. Pentru un
moment mi%ar place sa%ti imprumut ambele maini. #u tocmai sunt plecat sa vad ce s%a
intamplat, daca noi tocmai -tine mainile in miscare. . . asa este bine. Camai profund
adormit, lasa%ti acum mainile sa faca ceea ce vor ele. -mainile lui ,hris fac in acest
moment o miscare de rotatie automata necontrolata. un, mainile lui !hirs sunt complet
rela$ate. 2i%ar place sa ramai in continuare adormit profund. :e poti trezi acum
deschizandu%ti usor ochii dar nu poti sa%ti misti corpul. !onstientul tau poate ramane
adormit, in timp ce subconstientul tau se poate trezi de la gat in sus. !and tu ai sa
deschizi ochii, eu am sa arunc o minge de tennis pe dusumea. In acest moment iti arat ...
mmmmm... mingea de tenis.
Cidica%ti capul, deschide%ti ochii si arunca o privire.
!e culoare areH
ChrisA 7u o pot vedea.
TadA #ste bine, inchide ochii si vei cadea intr%un somn adanc. Celaseaza%te din nou.
Acum doar intreaba%ti subconstientul de ce ar avea nevoie ca sa poata vedea mingea de
tennis, ridica%ti capul si fa asta acum. 8asa%ti subconstientul sa faca tot ceea ce este
necesar pentru ca tu sa fii capabil sa vezi. Kdupa o pauza. +B, !hris, intreaba%ti
subconstientul daca a facut cone$iunile necesare in capul tau a/untand neuronii spre a
putea fi capabili sa procesezi toate informatiile pe care le primesti. !and vei fi pregatit
deschide ochii si vizualizeaza mingea de tennis. ,ezi ce poti vedea, daca poti sa vezi.
Acesta este primul pas. un. !e culoare are mingeaH
ChrisA Portocalie.
TadA #$celent, foarte bine. !e numar este pe mingeH
ChrisA 3.
TadA Am plecat sa pun mingea de tennis pe scaunul tau, o poti pastra daca vrei. #u
tocmai o voi arunca acum,... bravo, !hris .... ridica%ti capul si inchide ochii pentru a te
putea rela$a profound inca o data.
In aceasata demonstratie, l%am intrebat pe !hris daca poate sa%si dezvolte capacitatile
necesare pentru a avea o halucinatie pozitiva. &aca pacientul nu a produs fenomenul de
hipnoza pe care noi cautam sa il aducem la un nivel cat mai profound, putand al asista
cum realizeaza acest lucru. Avem un pacient inauntr%ul si unul in afara transei. !ata
vreme ei sunt in transa, putem sa le inducem sugestii privind modificarea lor neuronala, si
la orice modificari care au loc in interiorul lor, astfel incat, ei sa fie capabili sa actualizeze
un fenomen pe care anterior nu puteau sa%l constientizeze.
>nele persoane au nevoie de munca suplimentara pentru anumite cone$iuni neuronale, si
pentru a fi capabili sa aiba halucinatii pozitive privitoare la un obiect. Alti pot fi foarte
pregatiti pentru acest lucru. Astfel de personae au o aptitudine care se regaseste la
arhitecti. 7umai ca arhitectii sunt platiti pentru halucinatiile lor. Pentru constructiile lor
halucinante, ei pot castiga o suma formata din sase cifre.
+ persoana care poate avea ca halucinatie o minge de tennis, isi poate si vizualiza bolile
de care sufera corpul lor. !hris a invatat ceva foarte valoros in timpul acestei
demonstratii. Aceasta se vrea a fi primul pas al hipnozei4 >n ghid comprehensiv care te
invata cum sa ai halucinantii positive privind un anumit lucru. Acesta va servi unui
pacient foarte mult, in viitor, in materie de imaginatie privind sanatatea corpului si a
metodelor de salvare.
Tehnici pentru producerea su2esiei post-hipnotice
?ugestiile post%hipnotice sunt imperatitve pentru succesul modificarii modului de
lucru in hipnoza. + sugestie post%hipnotica este o sugestie care activeaza si opereaza in
timpGsau timpurileG dupa pacientul care iese din transa. Pacientul tipic va simti o
dorinta captivanta sa raspunda dorintelor, adesea fara sa realizeze ce si%a dorit de fapt.
Pentru a realiza sugestionarea post%hipnotica efectiv, este necesar sa urmarim urmatoarele
puncte4
Conducerea pacientului in mediul transei pro0unde1 in mod obisnuit apare amnesia in
urma sugestiilor care sunt folosite in mod obisnuit pentru ca, constientul sa nu poata
interfera cu sugestia propriu%zisa . KIn unele cazuri sugestia post%hipnotica poate avea
effect adesea daca, pacientul isi aminteste. 2ai tarziu, unele personae isi amintesc o
sugestie in timpul in care ei sunt in transa si nu atunci cand sunt in afara transei.L.
+rice sugestie ofera atat timp cat subiectul este in transa adanca, poate 0i clara si la
o$iect. In prima faza a inductiei, cata vreme pacientul este in stare treaza sugestia
indirecta este efectiva. 2ai tarziu cand pacientul este in stare de transa profunda, se
produce sugestia post%hipnotica directa si autoritara.
KAcesta este punctual de vedere a lui oris ?idis dezvoltat in lucrarea Psihologia
sugestiei, din anul 1898.L
Pastreaza vor$irea in corelatie cu 2andirea reala. Inconstientul este perceput ca fiind
mai mult decat uimitor, putand fi detectata incompatibilitatea intre cum simti si mesa/ul
dat prin si de vocea ta si mai ales de psihologia ta. Aminteste%ti, pacientul tau va fi
singurul care va actualiza acele ganduri despre care tu stii cu certitudine ca sunt
adevarate.
:ehnici profunde si sugestii post%hipnotice.
Su2estia in2lo$ata in meta0ore multiple. Aceasta tehnica este tipic #ric.soniana
amintirea metaforelor in testul inductiei progressive4 UAcum, intr%un anumit moment eu
am plecat sa dau inconstientului tau niste sugestii pe care eu le%am vrut ca, constientul tau
sa le uite. >itarea este normala si naturala. >itarea este un lucru absolut natural si
normalG asa ca fa%o tot timpul. &e ce vrei sa%ti pese ca tu ai luat pranzul acum doua
saptamani intr%o miercure ploioasa. #ste mai simplu sa uiti pur si simplu. #u vreau ca tu
sa uiti constient ceea ce ti%am spus eu in acest moment. !ineva iti da tie un plic de hartie
si tu il uiti. >nde a disparutH !ine stie, si mai cu seama cui ii pasa, tocmai am uitat de el.
>itarea este un lucru normal, natural. Acum, eu vreau sa sugerez ca GU
Spune pacientului ce va declansa stoparea activarii sugestiei post%hipnotice. &aca eu
insumi plec sa declansez activarea unei sugestii in timpul unei demonstatii intr%o clasa de
scoala, rezultatul va fi urmatorul4 eu spun subiectului caI atunci cand ei vad ca imi duc
mana la buza mea superioara, in acel moment ei, ca un e$emplu, se vor trezi in fata
camerei.
Spune pacientului tau ce 0aci. #$emplu4 Utu vei simti o necessitate sa te ridici, si te vei
ridica si te vei plimba involuntar in fata camerei.U Apoi spune pacientului cand 0aci ceea
ce 0aci. #$emplu4 Utu vei face asta imediat. U
Inchide $ucla meta0orei A Usi eu vreau ca tu sa uiti constient sugestia mea si sa%ti
amintesti inconstient, de bucata de hartie pe care anterior tu o uitase%siG la fel cum iti
amintesti de pranzul pe care l%ai luat acum doua saptamani si ulterior l%ai uitat. #ste o..
>itarea este un lucru absolut normal, natural. :ocmai ai uitat ceea ce ai spus.U
In stadiul de hipnoza, in demonstratia din clasa, sugestiile post%hipnotice sunt desenate
pentru a putea fi activate numai in momentul in care s%a produs iesirea pacientului din
transa.
In terapie, sugestiile post%h;pnotice trebuie repetate o perioada mai lunga de timp, uneori
ca un raspuns la un declansator e$tern, sau foarte adesea ca raspuns la niste declansatori
interni in mediul intern propriu al pacientului.
=ipnozeleA Un 2hid comprehensiv
Avem un e$emplu de sugestii pe care tu poti sa le pui in practica sugestiilor post%
hipnotice pentru propunerea terapiei viitorilor tai pacienti pe timpul unei sedinte de
hipnoza4
#u stiu ca tu vrei sa fii un e$celent hipnoterapist.
?i acum vreau sa intreb inconstientul tau daca este capabil si apt sa poata organiza
orice lucru pe care tu l%ai studiat, orice ai acumulat ca hipnoterapeut e$perimentat. ?pune
tuturosr si mai ales da e$emple de lucruri pe care ulterior tu le%ai spus pacientilor tai. Poti
aminti aceste lucruri, ca apoi inconstientul tau sa le poata prezenta constientului in felul
in care adesea te gindeai la ele.
!ind asculti un pacient, completa ta atentie va fi atrasa de ceea ce spune pacientul,
pentru ca tu sa stii ca atunci cind este timp pentru a raspunde, inconstientul tau sa poata
oferi imediat raspunsul care va putea sa a/ute pacientul. !ind incepi sa vorbesti unui
pacient si cauti urmatorul lucru pe care sa%l spui, rela$eaza%te ia o pauza scurta , pentru ca
tu stii ca inconstientul tau va da cel mai bun lucru pe care i%l poti spune pacientului tau.
Cela$eaza%te. Inconstientul tau va organiza si va sintetiza orice lucru pe care tu il inveti
despre hipnoza fapt ce%ti va usura munca iar cu un efort nesemnificativ lucrurile de care
tu ai nevoie sa le spui apar e$act in ordinea in care tu iti induci pacientii in transa astfel
incat e$perienta ta sa conduca spre un rezultat mai bun in timpul proceselor de
hipnoterapie.
,rei ca totul sa fie bine, nu%i asaH :ocmai ai spus U&aU cind inconstientul a
organizat toate lectiile tale despre hipnoza. Asta este foarte bine. #$celent.
ccccza6.