UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

MITURI ALE PSIHOLOGIEI POPULARE - Mituri despre constiinta (19, 20, 21, 22)

DISCIPLINA: PSIHOLOGIA PERSONALITATII

TITULAR DE CURS: Lect. Univ. Dr. Mihaela Corina Tutu
STUDENTI: NICOLAE BIANCA, IONEL MUGUREL, CORNISOR OPREA RALUCA MARIA, IORDAN (GODEANU) RITA, DUMITRU ANDREEA,
TEODORA CATALINA MAIANU
AN: II /IF SEM I
MITURI ALE PSIHOLOGIEI POPULARE

 Psihomitologia reprezinta cumulul de

„adevăruri” raspandite in industria psihologiei
populare prin conceptii gresite, legende
urbane si povesti la gura sobei.

 Cercetarile stiintifice din domeniul psihologiei

demonstreaza ca aceste “adevaruri” sunt in
mare parte, sau in intregime, gresite.
Mituri despre constiinta – Mitul 19
 Hipnoza este o stare aparte de „transa”, ce
difera de starea de veghe.
 Franz Anton Mesmer (1734-1815) a realizat

studii prin care sa demonstreze ca puterii

sugestiei este utila in tratarea simptomelor
fizice de paralizie. In realitate insa, paraliziile
apăreau din cauza unor factori psihologici.
 Teoria lui Mesmer era ca un flux magnetic

invizibil umple universul si declanseaza boli

psihice atunci cand ajunge in dezechilibru.
Mituri despre constiinta – Mitul 19
 La sfarsitul anilor 1800 miturile hipnozei erau
in crestere si afirmau ca prin hipnoza oameni
intra intr-o stare asemănătoare somnului, fiind
lipsiti de stapanirea de sine si lucrurile care ii
inconjoara si, uitand tot ce s-a intamplat
(Laurence şi Perry, 1988).
 Meconkey (1986) a descoperit ca: din 62%
dintre participanţii de la experiment, convinsi
înaintea hipnozei ca „hipnoza este o stare
alterata a constiintei", doar 39% isi mentin a
parerea si dupa.
Mituri despre constiinta – Mitul 19
 Sugestibilitatea hipnotica depinde de motivaţia,
credinţele, imaginaţia si expectaţiile oamenilor,
dar si de cat de impresionabili sunt ei la sugestiile
din afara hipnozei.
 Sugestiile hipnotice pot afecta cu certitudine
functionarea cerebrala, studiile neurobiologice
evidentiaza cortexul cingulat anterior care joaca
un rol-cheie în alterarile constiintei din timpul
hipnozei.
 Hipnoza schimba starea creierului intr-o anumita
maniera, insa nu indica o stare aparte de hipnoza.
Mituri despre constiinta – Mitul 20
 Cercetatorii au demonstrat ca visele au un inteles
simbolic.
 Multi terapeuti freudiani au sustinut ca visele, bizare si
dinamice, sunt suprasaturate cu simboluri ce pot
dezvalui secretele cele mai profunde ale psihicului, daca
sunt interpretate corect.
 Studiile oamenilor de stiinta arata ca in stadiile initiale
ale somnului, inainte ca ochii nostri sa inceapa sa se
miste intr-o parte si-n alta in somnul paradoxal,
majoritatea viselor noastre oglindesc activitati si
preocupari zilnice, iar in timpul somnului paradoxal,
creierele supraactivate produc vise ce pot fi ilogice si
incarcate emotional.
Mituri despre constiinta – Mitul 20
 Hobson si Robert Mecarley au dezvoltat teoria
activarii sintetice, conform careia visele sunt
legate de activitatea cerebrala si nu de
expresia simbolica a dorintelor inconstiente.
 Valuri de acetilcolina stimuleaza centrii

emotionali ai creierului, in timp ce scaderea

serotoninei si norepinefrinei inhiba ariile
cerebrale care guverneaza ratiunea, memoria
si atentia.
Mituri despre constiinta – Mitul 20
 Conceptul lui Freud ramane corect cu privire
la: gandurile si sentimentele zilnice pot
influenta visele, iar emotia area un rol
important in visare.
 Pe de alta parte visele nu sunt incercari de a

indeplini dorintele Se-ului, centrii nervosi

sunt supraexcitati in timpului visului iar
creierul anterior, resposabil cu gandirea
logica, se dezactiveaza (Solms, 1997, 2000)
Mituri despre constiinta – Mitul 21
 Oamenii pot invata diverse lucruri, cum ar fi o
limba straina, in timp ce dorm.
 Invatarea asistata in somn reprezinta, ca multe
altele, un aspect foarte des intalnit in multiple
carti populare, seriale si filme. Uneori, oamenii
incorporeaza stimuli externi in visele lor.
 William Dement şi Edward Wolpert (1958)
demonstreaza ca subiectii ce viseaza sunt expusi
la stimuli, si vor strecura acesti stimuli in visele
lor. 10 - 50% dintre participanti par sa
incorporeze in visele lor stimuli externi.
Mituri despre constiinta – Mitul 21
 Majoritatea studiilor cu efecte pozitive nu au
monitorizat undele cerebrale pentru a se asigura
ca subiectii erau realmente adormiti in timp ce
ascultau inregistrarile (Druckman si Bjork, 1994;
Druckman si Swets, 1988); casetele audio ar fi
putut sa trezeasca subiectii.
 Invatarea prin expunere in somn poate exista
prin simplul fapt ca persoana care este expusa
se trezeste in timpul auditiei inregistrarii si
percepe constient fragmente din aceasta.
Mituri despre constiinta – Mitul 22
 In timpul experientelor “in afara corpului”,
constiinta oamenilor paraseste corpurile
acestora.
 Chiar daca experientele in afara corpului se

produc in imprejurari de viata si moarte

(Alvarado, 2000), majoritatea se produc in
timpul relaxarii, adormirii, visurilor,
tratamentelor medicamentoase, sub influenta
drogurilor psihedelice, anestezieisau in
timpul atacurilor cerebrale ori migrenelor.
Mituri despre constiinta – Mitul 22
 Vechii egipteni si greci considerau ca alterarile de
constiinta reprezinta o dovada a faptului ca constiinta
poate fi rupta de existenta fizica – corpul.
 Cercetarile stiintifice nu pot sustine teoriile conform
carea constiinta se poate detasa de corpul fizic.
 Experientele in afara corpului pot fi explicate prin
intreruperea conexiunii dintre constiinta, propriul
corp si senzatii. Conform studiilor, experientele in
afara corpului apar din esecul variilor arii cerebrale de
inegrar a informatiilor venite de la simturi (Blanke si
Thut, 2007).
Mituri despre constiinta – Mitul 22
 Studiile mai arata ca, atunci cand simturile
vizual si tactil sunt perturbate, perceptia
propriului corp se deformeaza.
 Simplul fapt ca oamenii de stiinta pot
reproduce asa numitele experiente din afara
corpului intr-un mod controlat in laboratoare
denota faptul ca constiinta nu paraseste de
fapt corpul.
MITURI ALE PSIHOLOGIEI POPULARE

BIBLIOGRAFIE

 50 de mari mituri ale psihologiei populare -

Scott O. Lilienfeld, Steven Scott O. Lilienfeld,
Steven Jay Lynn, Jay Lynn, John Ruscio şi Barry
L. John Ruscio, Barty L. Beyerstein - Bucuresti:
Editura Trei, 2010