Sunteți pe pagina 1din 5

Parapsihologie

Parapsihologia este o pseudoștiință ce se ocupă cu studiul unor fenomene


pe care percepția noastră uzuală nu le poate explica imediat și care se
derulează într-un alt plan decât cel al universului newtonian. Descrierea și
definirea acestor fenomene stau la baza parapsihologiei.

Termenul de parapsihologie a fost utilizat pentru prima oară de germanul


Max Dessoir în 1889. După americanul Joseph Banks Rhine (1895-1980)
parapsihologia se definește ca o ramură a științei care detectează și
analizează facultățile datorită cărora o ființă umană (chiar un animal) intră în
contact cu mediul, sau chiar îl modifică, fără ajutorul simțurilor sau al
mușchilor săi. Parapsihologia nu are suport în realitate, până acum nimic din
ceea ce susține nefiind demonstrat științific .

Unele cercetări paranormale satisfac aceleași standarde de rigurozitate și


publicabilitate ca și cercetările psihologice (de exemplu o semnificanță sub
0,05), cum ar fi cercetările prof.dr. Dick J. Bierman, care este în același timp
doctor în fizică (specializat în mecanică cuantică), profesor universitar de
psihologie (psihonomie, la Universitatea din Amsterdam), profesor universitar
de parapsihologie (la Universitatea din Utrecht) și expert în tehnică de calcul
(a elaborat programe de învățare asistată de calculator).[1] De exemplu în de
Boer și Bierman, „The roots of paranormal belief: Divergent associations or
real paranormal experiences?” a scos în evidență un efect paranormal
semnificant (și anume precogniție) prin mijloace de cercetare consacrate în
psihologie, concluzia fiind că credința în paranormal se poate datora nu unor
defecte de gândire sau anomalii psihice (cum cred psihologii mainstream) ci
unor experiențe paranormale reale.

În această situație eticheta de pseudoștiință este aplicată parapsihologiei din


convingere filosofică și nu din rigoare științifică.
Parapsihologia este subîmpărțită în două mari ramuri:

1. Percepțiile extra-senzoriale:

-telepatia

-clarviziunea,

-claraudiția

-precogniția

-postcogniția

-psihometria.

2.Capacitățile paranormale

-psihokinezia (telekiezia)

-pirokinezia

-experiențele extracorporale

-experiențele în apropierea morții

-reîncarnarea

-capacitățile mediumice.
Studiul parapsihologiei are suport teoretic în:

demonstrarea posibilității existenței și chiar a obținerii unor viteze


supraluminice, ipoteză care a stat la baza teoriei tahionilor. Aceasta se
bazează pe dezvoltările matematice și este necontradictorie în raport cu
teoria relativității einsteiniene; oferă suportul teoretic al posibilității
percepției – în același moment temporal – a trecutului, prezentului și
viitorului. Observațiile de astrofizică ale lui Kozîrev din anii ’60 au arătat de
asemenea că în același moment temporal, se poate observa poziția trecută,
prezentă și viitoare a unei formații cosmice.

Teoria Aharonov – Bohm care, demonstrând existența interacțiunii de la


distanță în lumea particulelor subatomice, oferă o nouă bază de credibilitate
a fenomenelor telepatice.

În cadrul parapsihologiei se disting două mari diviziuni:

Cea care subsumează domeniile în care trăsătura dominantă o formează


bioinformația, percepțiile extra-senzoriale și din care face parte și telepatia;

Cea care cuprinde domeniile în care trăsătura dominantă este oferită de către
primordialitatea manifestărilor energetice, de capacitățile paranormale

Fenomenele studiate de parapsihologie


A. Fenomene predominant bioinformaționale, extra-senzoriale:

1.Telepatia – transmisia la distanță a gândului ca mesaj extrasenzorial

2.Clarviziunea – „ceva” de natura unui vector necunoscut părăsește individul


(în timp și spațiu) pentru a lua contact și cunoștință despre „altceva” și,
reîntorcându-se, aduce mesajul informațional.

3. Precogniția – ghicirea viitorului sau a unor fapte și lucruri ascunse.

4. Retrocogniția – ghicirea trecutului.

5. Percepția dermato – optică – impresia senzorială transmisă de la distanță,


telestezie

6. Extracorporalitatea

7. Radiestezia – capacitatea de a identifica resurse subterane.

8. Interacțiuni om – plante, om – animale

9. Inregistrarea gândurilor

10.Fenomene la limita vieții


B. Fenomene predominant energetice:

1.Transmutația atomică de slabă energie ( efectul Kervran)

2.Poltergeist – mișcarea în spațiu a obiectelor fără o cauză depistabilă de


oameni. Ar putea exista o legătură între fenomenul de poltergeism și
comportarea anormală a câmpului magnetic înconjurător (observație
rezultată din experimentări / observații /supraveghere efectuate de
cercetători acreditați).

3.Teleportația

4.Levitația – ridicarea în spațiu prin alte forțe decât cele convențional –


cunoscute (hipnoză, sugestie, telepatie, alte fenomene PSI).

5.Telekinezia

6.Raps

7.Materializări

8.Dematerializări

9.Fotografii induse mental – efectul Fukuray –Ted Serious (tauthografie)

C.Fenomene după pragul morții:

1.Transcomunicație ( efectul Raudive)

2.Mediumitate (spiritism)

3.Apariții

4.Fotografii ale spiritelor

5.Fenomenul „déjà vu”

Bibliografie:
Renato Zamfir – Terra incognita editura SAECULUM I.O. București 2001

Eugen Celan - Telepatia ; editura Teora București 1993

Eugen Celan - Războiul parapsihologic; editura Teora București 1992

Lungu Alexandra

S-ar putea să vă placă și