find, acum mai bine de do- ua decenii, pe cind eram un tind jurnalist amator, am asistat la momentul emotionant al expunerii, in centrul mari sili frigo- rifice, special amenajate, de la The Penn- sylvanian Institute for Unreliable Spe (PIUS), a unui enorm bloc de'ghe: care se strivedea o silueta monstruoasi, am stiut ci drumul vietii mele este decis. M-am apropiat atunci cu sfiald si imensi curiozitate de cristalul din care emana frig, si ceata. Fiinta inclestati-n interior nu se- mina cu nimic din ce pori vedea pe pi- mint, desi zimbetul cam nating fi dadea un straniu aer uman, Dar cele zece coarne cares tigneau din teasta masiva, penajul cares iegea din operculele din dosul ure- chilor, si tare ined mai pastra o nuant’ vio~ Jeti, si mai ales sirul formidabil de solzi care tiveau coloana vertebral, din crestet pind la coada vag reptilina, ii dadeau aypectul fantastic al vunei creaturi dantest, Creatura era implatosata si avea la briu un formidabil iatagan de otel, pe lama ciruia se insirau un fel de rune. In pumnul cu patru degete dotate cu gheare inca mai stringea un burdugan ce trebuie si fi intarit citeva tone. A fost prima mea intilnire cu zmeul, fiina cireia iam dedicat apoi intreaga ‘mea carierd si putere de munca, De-atunci am cildtorit in toati lumea pe urmele sale, am vizitat situri arheologice, am ex plorat universul subpamintean, am petre- cut siptimini si luni de documentare in marile biblioteci, citind despre miturile intemeierii unor mari orase prin uciderea cite unui balaur de catre sfintul ce a de- venit apoi patronul urbelor respective. Am conversat cu cele citeva exemplare vii care supravietuiesc in rezervati si gridini zoo logice. Azi port cu mindrie urmele aces- tor ,intilniri de gradul al treilea* cu s biectii mei: trei degete lipsi la mina sting’ si o frumoasi protez metalici la inche- ievura soldului, care nu ma jeneaz decit in zilele cu ploaie. Rodul acestei cercetari mo deste si pline de abnegat este Enciclopedia zmeilor, hucra- re unica in felul ei, in care pentru prima dati strivechea specie inteligenta care a facut concurenta, vreme de milenii, ‘omului este prezentaté multcis. ciplinar, in toata grandoarea sisub toate aspectele ei. Realitatea biolo- gic, economica, sociak’, cultural, lingvis- ‘Sci si comportamentala a numeroaselor sase ale speciei zmeiesti formeaza obiec- al primei parti a luerarii, bogat ilustrata ‘cu planse si hart de catre nepretuitul meu. colaborator, maestrul Banus de Nogent, carea impartit cu mine ostenelile si bucuriile atitor si atitor calatori. In partea a doua am gisit eu cale si re- produc integral un vestit ciclu epic din li- ‘eratuira zmeiasca original, intitulat Zurba Tnelard a lui MeerTcha, descifrat de noi ka capatul unei munci de peste patru ani. Scnerea, cuprinzind zece povestiri inkin- fite, a fost descoperita pe o miciue’ din Jemn de esenta tare, bine conservata | foteun strat bituminos. Pind astdzi, Foote: tai Meer Tcha este considierata un. Gecament complet in privinta ‘Seti si psihologiei zmeilor, si { fe Scusita scriere literari. ff Imi fac o datorie de o- foare. in finalul acestei peefete, din a aduce mul- fumirile mele tutn- ror celor care m-au sustinut si m-au in- curajat, mi-au dat sfaturi si mau eriticat necrutitor in perioada in care am seris, aceasta carte: bunei mele sotii Alsacia si cumnatei mele Lorena (adevarati ingeri pizitori), domnului prof. dr. Serenus Pscudoanaximandros de la Universitatea din Monchengladbach, parintelui Calinic de la schitul Prescura, domnului pit. Pan- dele Ion de la Sectia 6 Politie, doamnei Elena Vrancioaia (ale drei basme spuse cu glas duios mi-au luminat copiliria), colectivului de cercetitori stiintifici de la The Special Research Institute of the South-Eastern Tzandarey, precumn si unui ‘grup unit si decis de zmei care miau ficut onoarea simi adnoteze serierea, grup format din Herr Koole, Bitem App, Grrroooowsfrtkis si neferi- citul Arromatroma,, zmeul ‘ameelor cazut pina la urma vic~ tima celorlalf trei, Fara ajutorul lor, Enciclopedia zmeilor n-ar fi viizut niciodata lumina tiparului. AUTORUL,ANATOMIE onsiderat in trecut o fiin- 1 fabuloasi, asemanatoa- re dragonilor sau trolilor, zmeul sia dovedit in ulti- ‘ma vreme, grafic celor mai bine de douazeci de exem- plare capturate vii si a numeroaselor fo- sile. realitatea biologica. In considerentele anatomic care urmeazt ne vom refer in special la zmeul comun, cel mai numeros © mai stucliat, Celelalte rase si varietati de zmei sint construite pe o schema asem’- natoare, cu unele particularitagi sem ficative. Zmeii sint animale inteligente, inrudi- te de departe cu specia umand. Din punct de vedere biologic, diversele rase de zm séau dovedit o origine comuni. Cu circa milioane de ani in urma, un strimos al ‘omului numit Ramapithecus a suferit 0 mutatie datorata, probabil, consumului aproape exclusiv de mandragore (popular, smtragund). Glanda pineal, aflatd la baza craniului,a crescut de circa 0 suta de ori zece milioane de ani, transforminduse in- to pungé pling cu lichid inflamabil. Doud canale osoase pornese de aici, deschiz duse in narile animalului, care poate ast- coiecta dupa vointi lichidul vezi: care se aprinde in contact cu aerul, produ cind jeturi de lacara divers colorate, Alt ‘modificare consti in trei organe speciale de simi, inexistente la om. Primul, organtl prin(esoreceptor, asemanator a doua scurte antene penate, violete, crescute in dostl urechilor, fi serveste la detectarea printe- selor, femele umane speciale, cu care zmeii ‘masculi (singurii care posed acest ongan) pot procrea. Al doilea este organul voini- coreceptor, situat in osul timplelor, prin care e detectati vigoarea si tiria in lupta aaltor zmei sau a masculilor umani. Se crede c& zmeul poate 7ari, prin trupul celui cu care se infrunta, o fiold cle lichidl rosut scinteietor, mai plina sau mai goala, dupa tiria adversarului, Ultimul e simgul cristalomandibular, cu care detecteazi prezenta cristalelor de beriliu, de cuart de stinca etc. pe alte planete. Organul cores- punziitor creste, ca un qurture de gheata, din barbia a foarte putini zmei si mai ales zmeoaice si se curbeaziin sus, deschizind in virf un fel de floricica de dantela crem. Zmeii dotati cu organul cristalomandi- bbularnu lupta, ci dorm intreaga 2, iar noap- tea ies la suprafata si ramin incremeni sub stele, numarind cristalele de pe alte planete. Zmeii normali ii numesc ,puah*, cea ce sar putea traduce aproximativ prin poeti" ETOExistd deosebiri importante intre mas- uli si femele in cazul zmeilor. Primi au cranii groase de cel putin cinci centimetr, pline de umflaturi corespunzind principa- Jelor trasituri de caracter. Cu cit un zmeu are mai multe cucuie in yeast, cu atite mai respectat, Cea mai mare umflitura ¢ cea dintre sprincene, corespunzind pungii cu venin, Ochi masculilor sint tari ca pia~ tra si sint protejati, in cursul luptelor, de © pleoapa fumurie. Femelele au pe teasti numai trei comnite colorate, inclinate dupa unghiuri care variaza cu moda, si glandele lactimale mari cit portocalele, de pleoapele de jos find mai mereu atimati puii, ce se hranese cu lacrimi, Creierul zmeilor nu este impartit in emisfere. Prin cercetari de laborator sa demonstrat cd ci il folosesc mai ales pentru functia de ,vrajire”, o mica zonii servind si functiei de ,blestem*, am- bele inexistente la om. Treburile de fie~ care zi sint rezolvate de doi ganglioni cere- brali, mari cit merele domnesti,localizayi in fese. Dentitia arati ci zmeii sint pride tori periculosi, care si-au dezvoltat supra fete de masticatie speciale pentru zdro- birea accesoriilor umane: platoge, catarame, ceasuri de mina, bijuterii Corpul zmeilor ar fi avut, poate, 0 in- fatisare destul de asemanatoare cu a omu- Jui daea, acum zece milioane de ani, 0 fe- mela neatenta nu sar fi lisat vrajiti de un dragon de Komodo. Rezultatele au fost semnificative pentru evolutia speciei: O creasta de solzi lati, ca de stegozaur, in- cepe la ceafa si se termina la noada zmeu- lui, colorati in verde la masculi si trans parenti (cu cite-un pestisor exotic inotind: in fiecare) la femele. Gheare puternice, adaptate pentru scormonit pamintul, por- nese din cele patru degete de la miini si de la picioare. Toracele cu pectorali puter- nici cuprinde doua inimi, care pompeaz catre organe un singe foarte rece si foarte albastru. Intestinele sint serpi reali, inghi- {iti odinioara in cursul evolutiei si traind azi in simbioza cu garda lor. Nu exista or gane de reproducere. Femelele de zmeu rimin insircinate in mod reflex prin drigostire, dar zmeii rezultati astfel sint sensibili la boli, si multi nu supravietuiesc. Este motivul pentru care zmeii cei mai vi- gurosi rapesc pringese (numite uneori si domnite, iar cele mai reusite — cosinze- ne), femele umane cu singe albastru, compatibil cu al lor. Pe acestea le fecun- dear prin vrajire (proces asupra caruia vom reveni). Femelele indragostite dez- volta in stomac mai multi embrioni semi- transparenti, atit de verzi incit se pot ve~ dea prin pintece, care se devoreaza reciproc pind ramine unul singur, eliminat in ce! din urma intro naframa de matase si pus imediat la ochiul mamei, de genele careia se prinde bine. Va suge aici mai bine de doi ani, Cei nascuti din printese se dez- voltd mult mai greu, atingind maturitatea in jurul virstei de opt ani, cind sint destul de mari ca si verse fliciri pe nari. De- tunei sint considerati adulti si pornese cautarea domnitelor. Dac& nu € ucis de yreun voinic — dusmanul natural cel mai important al speciei —, zmeului medi fi min de tit aproximativ doua sute de ani Specia este pe cale de extinctie, mai cu seama datorita stingerii treptate a marilor case domnitoare, singurele furnizoare de printese. Inlocuirea lor cu intelectuale snoabe sa dovedit un exec, acestea fiind prea greu de intretinut.RASE SI VARIETATI HET SE ¢ linga zmeul comun, pre- zentat in capitolul prece- dent, mai existd o serie de rase si varietaji cu trisaturi specifice, dobindite datorita izolarii geografice a unor grupuri in vremuri istorice indepartate. Cum specimenele din grupuri ce au evoluat diferit se mai pot imperechea inca intre ele, indivizii rezultati fiind insa sterili, putem considera c& toate apartin aceleiasi mari specii a zmeilor. Prezentam in continuare ‘cele mai caracteristice rase de zmei, specifi- ind ca au fost observate si exemplare » apartinind nici uneia dintre ele.FE Cr, “fay npc se biz mua mult pe clesti si buzdugan. ge ‘Zmeul zmeilor Exemplar foarte rar, mai masiv si mai feroce Decit zmeti comunti. a Cdinioard raspindit Din Carpati in Tibet, supravietuieste azi oar in cite tu gibi oologice particular avericane. Are crn asi, din cristal deosebit de limpede side dur, pentru care a fost vinat din cele mai vechi ting. Magica De Oud nutseaua de mint este sea foarte rita Datritt teri sale dea concentra gindirea Purta-ntresprincene se cred cl asi- grat succes la orice examen. Ziel zmeilor se naste numa dintr-uet alt “zmeu al zmeilor $i dinty-0 cosinzeand, subspecie a printeselor. De aceea, in loc de solzi are pe spinare o coame blond, pe care si- ung bine cu Vine pe [ume deja tnnplttosat sic burzdugawol in wana. tn cursul viet iipirleste de citevn ori, lepdind, in ordine, o platost roz, una verde, una le inde cea final transparent cas crani in acelas cristal foarte Our. Totus cu se injste cx von s raze maarte Gin motive de can laj rarer’ se pot zr prin orstel sale exteraareorgaele interne. “Traieste cm un veac mai molt decit zmeul commun si este cu un cot wai jnalt, de aceea i se acorddl intiietate ‘nfricosata in orice habitat locnit de ‘zei. E recnnoscut de [a distanta datovita coifului cu clesti de homar pe care-( poarta pe cap. Flacira pe care-o scoate pe wri ae cam 15 metri lungime sie verde pal, cu turbioane mai curind estetice decit eficierte. De Me oeZmeul sur de vagaund = Este cel mai viclean si, in pofida dimensinnilor reduse (cam cit un copil de zece anti), cel mai vorace. Poartd permanent pe umeri, iw chip de epoleti, doua tarantule negre, cu smocuri de a articulatile picioarelor. tntre zmen si patianjenii uriasi excistat 0 strinsdt simbiozdt: zmeul vede exclusiv prin cei cinci ochi ca boabele de rou ai fiecarui paianjen, care il grideaza spre prada in speranta cd se vor bratni cu singele ei proaspat. Aceastd specie de zmen are pielea palida datorita eternului ituneric in care traieste, in vitgan- nile sale subpamintene. Construieste labirinturi subterane in care-si tirdste victimele, E posac si banal in conversatii. Cind isi fac vizite, familiile de zmei suri de vagaund se plictisesc atit de groaznic, mit 1m rareori se macelaresc intre ele. De aceea, preferd sd socializeze crcei din alte speci, mai ales cu ciinii de zien, raboind fericiti ludrile peste picior si aluziile grosolane, Uneori mor de foame tot ascultind glumele si sporovaiala altora. Atunci tarantulele, intotdeauna mas- | cul si femela, le gauresc pieptul, [e devoreaza inimtile si plantinii si, in biserica austera a custiei toracice, rémin sd slujeasca unui cult strani, din care rezulta mii de tarantule minuscule si golase, 7 Gene «Oh— Zmeul cu colti 7 Dintii sai ingrozitor de stvimbi, fiecare daltuit in alt mine- ral, de alta culoare, au facut sa-nfloreasca din vrermuri strézvedhi pe tarimul zweilor arta stomatologiei. Dentistii lor au metode * printitive dar eficiente, care elimina tyatarea atit de mdelungata, pe canale, a dintelui cariat. © simpla lovitura natpraznica de pum sau, in cazuri mai complicate, de cbs ste falca suferinda elimina raul. Urmeaza nig imal eolele goale a unor pietze de rin frumos slefuite.Ciinele de zmeu \y S-a crezut: multat vreme cat faimosul , Avn dat de tine, ciine de Zmeul" rdcnit de voinici era doar o expresie injurioasa. In reali- tate, Fetii-Frumosi se coufruntan cu o varietate speciala, patrupeds, din vasa zneilor de cimpie. Ciinele de zmen mu scoate oc pe rr ci Doar wre fu vias a friptert de prcelus de lapte ine ramenit, preparat cu hasmatuki, umplut cu castane coapte, cu soriciul crapat pe spinare, servit la tava inconjurat de feliute strdvezii de ridichi, Mireasma aceasta nespus de imtbietoare ¢ mai icientdl Decit flacarile, caci stirneste in stomacul voinicilor nis i el att de stridente incit cai spriai azul din sei pin-n nnouri, de se fac mtici-farimici. Ciinii de zmen tratiesc in castele comode, in care wu lipseste niciodata biblioteca si salomul literay, Se bratnese, in general, cu porci de Chine, varietate domesticd de facoceri. Desi mierg in patru labe, se considera mai faminati decit ceilalti zwei. se inmultesc rin invanigurire, me aMuma zmeilor Mare cit 0 casd cu doua caturi, aduce [a-nfatisare cu 0 batrinicd. Totusi e intotdeaima mascul, obsedat de vapirea de pringese. Acestea nu se alarmeazat prea tare cind,iesite la cules de ciuperc,antlnese o babu, fie ea si matahaloasa. Spaima vine ‘mai tirziu, cind, indeobste, e prea tirzin.[SET UVUIGIW WS VS SHS re Zmeul mioritic 4 Trieste in pesterile adinci de sub muntii Carpati, asa-zisul P Celalalt Tarim, unde si-a intemeiat un imperin, Lumina aces tui enorm spatin subteran provine de [a lacurile de lava cave proiecteaza pe tavan mirifice aurore boreale. Aici sint codri con- p centrici de aramid, de argint si de aur, plantati artificial ca st ascunda, la mijloc, palatele zmeilor. Zrmeul wiovitic are o orga- nizare sociald matriarhald: sefa clanului e 0 zmeoaica batrind, in jurul ei traind feciorii si fetele ei, ginerii si nurorile. esele bogate ale femelelor aratat ca sint vult mai inteligente decit sotii for. Cu toate acestea, ii rasfata, le iarta stingdcile si grosoldnia, ba tole- reazit si rivalitatea cu citeva nefericite printese ascunse prin cot loane. Zmeul mioritic este deosebit de nating, Forta lui fizicdl enor- md nu intinideazd, cdtci il incurci cu cea mai simpla cimilitura, cu care-si bate capul sptdmini intregi. Daca te-a apucat inst intre degete, nn-i a bundk infige-n tine gheare de-un cot, wn prea curate, si te pirleste cu Dowd jeturi groase de foc. Masculii poartet cdimesdttesutal cn arnici,itari si opinci din piele de cerb, iar ferelele ie si catrinta. Totus, zmeilor tineri le miroase mult mai var[SUBSE TTBS SUS VU] Animicstintorul Rasd neatestatdl stiintific, poate legendara. Urmele faimosu- [ui Toiag cu Urechi ca si ale ghetelor de plumb ce ii sint atribuite traditional s-ar fi gaisit imprimate intr-un strat: de sisturi bitu- minoase din Caucaz. Din relatavile zmeilor asiatici, Animicstiu- torul ar trai in regiuni muntoase inaccesibile, acoperite de gheturi vesnice. Locuinta sa arata ca o bula de aer intr-un enorm ghetar. Focul pe care-{ scoate pe nitri nu arde, ci incdilzeste sufletele, vmple inimile cu iubive. E motivul pentru care zmeii se tem de el mai mult decit de orice, cétci nu pot supravietui decit 0 datel unei intil- niri ow el. A dona card [e plezneste si cea de-a doua inimd sub povara unei duiosii ucigattoare. In ochii acestui zmen poti vedeq, se zice, neantul de dinaintea facerii [untii. Nenumndrate vorbe { ve bas ii sint atribuite. Dar despre acestea, intr-un alt capitzmeul zmeelor Confunidat, din canza numelui, cu puternicul zmen cu comet { blond, wintic nn este totusi mai deosebit de el. Zrmenl zmeelor | eo fiintat inofensivd, delicata, pe care-o zatresti din cind in cind survolind pajisti e, incurcat in sforile a vreo doudizeci de zee cu cozi lungi si colorate, pe care le inalya simmltan. Vineazat 7 | pasatri si animale mici, scnipind cu precizie asupra lor. Se asoci- 7] a azit cite trei sau patru masculi pentru a rapi o printesil. O datdi 7 rtpitdl, e miisuratal cx un ynetrn de croitorie si i se 0a Oramal i pT eee me pastrat. 4 eB SEO REzmaul Un troglodit, in toate sensurile cuvintului. Isi duce viata TH pesterile pline de cristale si minereuri de pe celalalt tavim. rizhoinig, incapatinat, deo viclenie primittod. solzii de pe spinare sint de arava coclit, iar craniul e dotat cu Zece coarne de jur smprejur, de a care provine si denumirea de zmeul cu covoand* sub care mai e cunoseut. Pectoralii fi sint grosi ca iste mamnele iar ulpele, ca trundyiurile de copac. Extrem de Dezvoltat e sinful voinicareceptor deschis ca niste opercule pline de branbi in tim, ple. Detecteazi un om vin de lao departaree peste 10 flow ‘Ascuns pe sub poduri — iusotit citeodata de tovardisul sau de, pradatciuni, balanrul cu donasprezece capete — ‘ese in fata voini- cilor si-i provoacd [a lupta. Din aversiune pentra ean ‘ome- ‘nese pe care a jurat s2-l excterntine pind [a Judecata de Apoi (sar, eventual, dup zmiiul vrajeste numa femele din propria specie. “ B singura rast care m1 produce, tots pra ci doar zai in ~ firea. Campion’ la aruncarea cu buzduganul. ees (eeincaltatii 5 imosi spn oi Movie pete a pire. ts od ta ‘gic, invasediul cetdttii Desp-Air (6372 Cr). Vinovate de masacra au fost armatele unite ale zmeilor comurti, zmeilor zmeelor si zombalilor, urmate si de mercenari din alte rase, Lacomti st puma wina pe Moara. tncaltatii eran numiti astfel datorita ani de metal usor pe care le purtan. Eran, pare-se, zmei inalti si pu terntici, cu creste stacoji. In sewn de fratie isi sarutan nul li ia burieul, lasat descoperit printr-un orificin in platosele de sidef. 7 Eva si punotul [or slab de care an profitat inamicii. Femelele/ ndsteau cite cinci pui, din care ucideau patru. Al cincilea pri i [a majorat, cizmele si sarutarea pe buric, pe care trebuiau s-0 one ie pe jntoarcd in aceeasi 2}, tuturor celor citeva mai de menbri aj popors- “, [ui lor. Buzele celor mai wnulti se tocean in cursul avestei obosi- toare corvezi, asa incit Incdltatii pareau meren cit rinjesc. A 994Zmeul asiatic (sau zombalul) Acoperit cu solzi sticlosi de culoare galbenda. Ochi oblici si sprincene extrem de-neruntate. Ratcneste cu gura pind La urechi, neincapa- toare de colti incovoiati. Caninii, mult mai fungi, sint sfredeliti si strabatuti de inele cn mdrgaritar. E cel mai adaptabil dintre zmei, cel mai harnic si mai respectuos ierarhic. 1n ultimele decenii pare st fi sarit direct din era turnivelor si exepeditiilor de jaf in cea a mticro- electronicii. sub imensele placi tectonice ale Asiei au fost detec tate, sdipate Direct in stincd, hale in care se fabrica chip-wri si morii, placi 3D si sound-blastere. Unele produse ale is par siffi -‘piitrins, frandulos, pe pietele occidentale, unde sint usor de detectat, avind fiecare incrustata, in pltcuta de silicin plind de circnite, 0 Aoabet de chiblimbar cu o insect indtuntru. Din fericive, concurentar F faicuta industriilor umane mu e grava, datorita populate’ modeste « de zmeiABiatici care maf trdiesc astétzi — camx4 exemplaze. — ~ a . eee ee Z; iw esxistenta enormului spatit subteran numit de geo- ggraful danez care a efec- tuat primele expeditii, G. Laardsen (18761915), ‘Tarimul intunecimii era deja cunoscutd in mitotogile s folctony! spoarclor euroasatice. Legende GeoPiT Pe alla, Agartha sau Shambala, Celalalt Tarim din basmele romanesti ete. sit anu indepartate abe continental sub> arn Laardsen a efectuat trei expediti ure 1907 si 1915, coborind initial Prin singara intrare cunoscutl peatunch PSY” vera Bourrasqu, si descoperind conseets tiv altele. in prima dintre ele a inaints spre sud vest si, dupa dowd siptimini de mers, trebuit si se 0} perete de stincd. Jurnalul iu ade pre pee revelatii despre tulburatoarea lume Tubpaminteand: Maret si melancolic ype tafonul neregulat, lin de gurturi de wre si cuart, se ridici la sute de meu" peste capetcle noasre. Imense fierbinti pest de lav’ arunch lumini spectrale 18 IGlometri in ju... Pretutindeni tofe uniage ie lichen’ fosforescent, fojgaind de msec: te oarbe, lungi cit bratul.. Coline din st vi aeea mai limpede si mai lustruit iy posbil de urcat. se ridicd pind aproaPe de ca, dind de un + Flori cleioase, cu limbi si spint Complicati, mecanici ag tice, ist inf adacinile chiar in lava clocotith... Prin aer board mol livide, al edror corp € mare “ican stat de om... Ne agezin tabara Tings fan pereteincircat de pint... Tipetele Bes Tate ale molilor ne trezese din minut in minut, Animale necunoscute intind care hoi picioare si trompe tansparente~ Malte se ard in foc, aici focul pare necunoscut..." In urmatoarele expeditii, pectasen nsotit si de Feijenoord) Jnainteaz’ citeva sute de Kilometri citre feat, descoper’ vestigiile cevitti Alma —— upa mumele sotiei Iai Laardsen vechi Ggevamint al zmailor de sub Alpi si co” ‘tear spre sud unde — aproximatiy sup pagal Civitavecchia — gaseste Frescele ‘Aibastre. Ramasi fri provizii, cel un sprezece explorator ajung = 8 Ihrimeasca ay ptianjent de stincd si broaste gelat tnonse, apoi, disperati, se devoreazinive ci prin tagere la sort, Feljenoord pier fat Laardsen si inc patrut tovardst (vor amine in cele din urmi doar dot) se-ntore spre Alpi, uncle gisesc, la poalele MOM Hlanculi, o nous iesire. Deacolo a por: ita treia expeditie, care aatins ca punct cxtrem Carpatii, iesind prin pesters haba Ponor. Zmei vii n-au fost gasiti nic76-1015) care. sen (18 \inez G. Ladacum, dar a fost identificatd o specie noua de mamifer inteligent, numita provizoriu Omul-de-flori-cwbarbacde-mitase. Totus, scrie exploratorul, .zmeii trebuie si fie un- deva... li pot aproape mirosi... Simt in ceafa, uneor, privirea lor arzatoare... Une- oni mi se pare ca..." Sint ultimele cuvinte din jurnal, gisit, cu copertile parci meste~ ‘cate furios, linga corpul dezmembrat al indrazneqului cilator. Din 1915 si pina Ia Al doilea razboi mondial au fost intreprinse numeroase alte expeditii, care-au conturat aprox ‘matiy spatiul subteran, Exist si az, totusi, numeroase pete albe, Un culoar ingust porneste din Anglia, aproximativ de sub ‘monumentul megalitic de la Stonehenge sise liteste teptat cAtre est pina sub Litue ania, Se extinde spre Urali, si formeaza bucle si sinuozitati citre Kazahstan. Alta ramura incepe in Pirinei si se extinde Gitre Sardinia, coboara sub Mediterana, strabate Carpati, Balcanii si Turcia, face © imensa caverna sub Orientul Apropiat sise uneste cu prima ramura in dreptul ovasului Karaganda, Patru mari coarne sentind de-aici. Cornul nordic ajunge pind la peninsula Taimir sfiryind sub insu- |i Bolsevik din athipelagul Severnaia Zem- Jea. Cel median se-ntinde sub Mongolia si China pind la mungii Xaoxinganling, Cel submedian coboara spre Himalaia, unde se deschide-ntro cavern’ de aproape un milion de kilometri patrati suprafatd si trei kilometri inalyime in punctul cel mai inalt. Ulimul, Cornul de sud, coboara Sig spre sud-vest c&tre Arabia Saudita. ‘Ss Numerouse enclave izolate, ca niste mari vizuine, exist’ peste tot pe marginea giganticelor caverne. Mari lacuri de lava, de acid sulfuric si de mercur redue cu mult suprafaga locu- bila. Distingem, sub zona europeand, lacurile Laardsen I, I, IIL, IV si V, marea Feijenoord si asa-tisele Fiorduri ale Devo- ratilor (omagiu colectiv adus anonimilor pieriti prin tragere la sorti). In zona asi- aticd avem Pata Argintie — cea mai intin~ si suprafayd de mercur cunoscuta — co- respunzind Chinei de sud — si cele 20 000 de Balti Verniene, numite astfel dupa autora Caldtorei spre central Pamintulut Dupi vestigiile paleontologice si istorice descoperite in aceasta lume subterand, putem deduce cu oarecare precizie habi- tatul originar al diverselor rase de zmei. Conform hartiialaturate, zona europeans a cunoscut de-a lungul timpului convie~ {uirea, cind pagnic’ si cind rizboinica, a patru rase, nu intimplator cele mai frec- vent mentionate in folclorul popoarelor de aici: zmeul zmeilor, zmiul, clinele de zmeu si zmeul mioritic. Incursiuni de pra- di si chiar regate temporare au mai sta- Dilit aici dea lungul mileniilor zmeul co- ‘mun (a cirui patrie e de fapt Caucazul) si ‘muma zmeilor. Zona asiaticd, mult mai intins’, a fost impartiti intre zombal, zmeul zmeelor, zmeul sur de vagduna, zmeul cu colti si muma zmeilor. Enig- ‘maticul Animicstiutor siar fi plimbat fai- ‘mosu! Toiag cu urechi pe undeva, pri Chomolugma, Situl arheologic de la Ko korro, dedesubtul peninsulci Indochina, atesti legituri comerciale cu regatul ~zmeului zmeilor: Se schimbau prin- {ese contra praf de scirpinat. ‘Sapte asezari urbane, descrise ‘mai pe larg in alt capitol, exist din vremuri stravechi in lumea intunecimii, In hrankahranka Oului de Litiac ele sint numite, inspirat, Cele Sapte Bijuterii. Mistici, atit din neamul zmeilor cit si din cel ome~ nesc, au incercat si suprapund agezarea Jor cu cea a unor constelatii, cu osemin- tele unor animale sacre ca Filiala —un fel de sirend din lacurile de mercur — sau cu cele sapte chakra insiruite dea lungul =corpului omenesc. Aceste cetiti sint (de la vest la est): Unna, Dowa, Trikkta, Qua- tra, Phiimpha, Shiksta, Sapata. Cea mai mare dintre ele, si prima descoperita, sub Kiey, de insusi Laardsen, este grandioasa Quatr’a, ce ar fi adapostit pina la 25 000 de zmei din neamul Zmaului. Minuscuki € in schimb Dowa, de sub Perpignan, fan- terie a unui singur cfine de zmeu care sia cladit vreo zece case inconjurate de un zid gros, cu sclipiciuri de mica, In piateta din {ata casei din mijloc acest original isi ins lase cortul in care locuia cu cele cinci soti si cu unicul copil. Marea majoritate a mneilor a preferat insi, dintotdeauma, si locuiasea in pesteri, in bule de aer din ghetari sau in vizuine sipate cu ghearele. Un mare zid, asemanator celui chine- zesc, construit pe la 3500 i.Cr., separa, aproximativ pe sub albia fluviului Enisei spatiul subteran in doud zone. A fost con- struit, probabil, de zmeii ,europeni* ca fata navilirilor asiaticilon” \dijenie met ‘.amintit faptul c’, din loc in loc, zidul era strabatut de asa-risele ,giuri pentru tr- ditori*, mici porti prin care tradatorii puteau iesi ca si contacteze dusmanii. Zmeii considera tradarea o necesitate gi concurajeaza ca atare, Fa nu poate schim- ba soarta unui tizboi, pentru ci tridarile dintro tabard se anuleazii cu cele din tabira opusi, In schimb, cind sentorceau de la intilnirile secre- te cu dusmanul, tridatorii adu- ceau cu ei daruri si marfuri de contrabanda, foarte apreciate. O ghildd a tridatorilor functiona in orice oras, iar starostele lor devenea au- tomat membru in Dooma Parochiei res- pective (vezi Organizarea politic’). Intinse piiduri de licheni fosforescenti, strabatute de riuri de lava, formau obsta- cole de nestrabitut altdata pentru zmei. Ele trebuiau ocolite pe distante enorme. Pidurile fojgaiau de animale cavernicole transparente: paianjeni, miriapozi, harpii, tute, zuuuze, fiuuuuuse, tiumumum uuuuuuure si miuuuuuuuT uuuuune. Ultimele cinci specii sint azi dis. parute, iar harpiile mai supravietuiesc doar in captivitate, Desi paianjenii erau uneori mari cit un stat de om si aveau glande de venin cit 0 minge de fotbal, ei nu stimeau atita teroare ca faimoasa fiu- ‘uuuusa, un delicat viermisor palid care pitrundea in nara zmeului adormit, aj ean creier si acolo intorcea comutatorul sexual, asa incit zmeul devenea bruse zme- oaicd, isi impletea coz la moda si atragea la marginea padurii alti zmei, prada pen- tru fiunuuse. Din loc in loc, presirate dea lungul si dea latul Tarimului Intunecimii, se mai pot ziri inca si azi Steiurile si Frescele. Ste- iurile sint lame de stinc’ galben-opalina trandafirie sau indigo inaltate spre bolta. In interior au scari in spiral care duc c&tre o terasa din virf, uncori la peste o sutd de metri indltime. Sus te intimpina un zmeu mumificat, imbracat in platosa, cu coif pe cap si cu mari ovale de jad in locul ochilor. De obicei e infatisat intro ipostaza martiala, bitindu-se cu pumnul in piept sau ridicind ameningator buzdu- ganul. Ignoranti ai artei sculpturii, zmeii pistrau in acest chip memoria eroilor de altadata. O dati cu dex voltarea turismulut in spatiul sub- teran, aceste venerabile monu- mente au fost nu de putine ori vandalizate, acoperite cu inscriptii obscene, zmeilor li sau pus tigari in gurii etc. Faptele sint reprobabile si ar trebui pedepsite prin lege. Alte monu- mente sint Frescele. Fle corespund, de ‘asemenea, nevoii zmeilor de a consemna, pentru eternitate, vechi fapte de arme. Pereti enormi de stinc& au fost frumos neteziti, iar apoi, in lipsa stiintei pictur pret eegeneralii insisi care-au cistigat batilia respectiva, impreund cu numerosi soldati de-ai lor si cu prizonierit inamici, au fost tucisi si trupurile lor agezate in tablou in pozitii corespunzatoare. Peste toti a fost turnatd apoi lava albastra sau cenusie. Azi frescele se vad de departe, povestind, in altoreliefuri sugestive, despre eroismul strimosilor zmeiesti. i in zilele noastre Tarimul Intunecimit ste exploatat de numeroase societati mi- . mercur, aur, beriliu, antimoniu si oj de unghii, dupa cum se observa pe harta aliturata, Zmeii actuali tees in rezervatii, unde Ji sa asigurat tot confortul necesar: lumi- 1nd, apa calda, instalatiigienice. Ig cistiga existenta ca actori in filmele despre zmei sivinzind diverse produse artizanale. Boli aduse de oameni, intre care banala fobo- fobie (teama ca nu cumwva si ti se faci team’), fac aici numeroase victime.rimele marturii istorice care atest culturi ale mmeilor pe (si mai ales sub) teritoriul Eurasiei — ‘mei sint complet absenti pe celelalte continente— ‘ncepind din mileniul al saselea ir. au fost scoase la lumina in 1905 de catre lordul Humphrey. E yorba de faimoascle coifuri yeu ace de seringi” gisite in pestera Bourrasque din Pirinei. ,A fost cea mai fericita zi din viata mea, a declarat ulte- rior lordul Humphrey. .Asemenea lui Schliemann, descoperitorul Troiei, am avut si eu incredere in vechile povesti. Cum de mic imi veneram mama, naam putut crede nici o clipa ca minunatele istorii cu care ma aciormea erau minciumi. Mama mea nu putea minti! Deci: zeii trebuiau si existe pe tundeva, Acum, cind acest vis mi sandeplinit, pot si ma dedie in continuare cautarii lui Bau-Bau, fiin{a de a carei realitate istoric’, de ase- menea, nu mi-ndoiesc." Pe ling’ coifuri, in peytera Bourrasque a fost pentru prima data gasita o intrare catre Celdlalt Tarim, uurias gol subteran ce se-ntinde, extrem de sinuos, de la Stonehenge la Hiroshima. Mai cu seama in acest spatiu, in care domneste crepusculul slabelor luciri ale florilor de min’, lichenilor fosforescenti si lacurilor de lava, sau ficut descoperiri atheologice fascinante, Exact dedesubul Kievului a fost gasita o mareata constructic ruinata, din steiuri de piatra ardtind ca niste lame de pumnal spre tavanul cu sta- Tactite al grotel. Ruina era ine locuita de un trib degenerat de zmei cu colti, care neaveatt ins nici o legiturd cu stravechii constructori, Desciftind scrierea asenumiti serpuild Z de pe unii monolit, istoricit putut acoperi o parte din istoria striveche ‘a ameilor. Se vorbea acolo despre triburi ritdcitoare, eroi si masacre. Acum trei- sprezece mii de ani, Dragg-Onn a uni- ficat triburile de zmei asiatici. Toate celelalte rase, subjugate, au fost folosite la ridicarea unor cetati nesibuite, cu mari camere de tor- = _ turd in pivnitele lor fara fund. Pe la 6500 i.Cr: inregistrim revolta lui Killa, cel care, reusind si gaseasci Gema inal tclor Trasituri de Caracter (parese, un safir mare cit 0 portocala pazit de serpi inaripati), a ajuns stipinul Regatului de Vest si un semizeu mult cintat in vechile ‘epopei (vezi Ztwée). Urmasii Ini Dragg-Onn n-au suportat stirbirea vechiului teritoriueee e__ «au pomit un rizboi necrutitor contra Scnusilor lui Killar, Atunci sau inventat entice diversele buzdugane nimicitoare. Co urmare a acestel inclestari de aproape {500 de ani, intreaga civilizatie zmeiasc& neolitica sa ruinat, Din fiecare ras au eemas doar citiva supravictuitori (iar Focal, constructorit Morii de Pepite de sub marea Ohotk, au pierit pentru tot sean), Deatunei, intrun ulti efort de fpastra amintirea trecutuli glorios Sapravietuitori au ridicat Babetul de sub Hans s-apoi van risipit in toate unghercle uuriasei caverne. ‘Car 4000 de ani inainte de Cristos, zm ‘au descoperit Suprafata. In cautare de fa- ans al albinei palide, spune legend, cit seclini de zmeu sau cAtarat pe 0 stalace {ita groasd cit un trunchi de copac si an impins cu umdrul un enorm bolovans Cenducitorul lor va ramine in Zurbe cu numele de OKkiMei-OkkiMei (Cel care pgaut lumina), pentru c@, intradevat, a nenea bolts albastra de la suprafatd st sifulgerarea orbitoare a soarclui au fost jeune’ pentru prima dati zirite de nea: sal emeilor dupa citeva zeci de mileni sje recluziune in imperial umbrelor. Stim ec zmeul, initial un animal de Stiprafa, a trebuit si se retrain adie: Gaveremuri imemoriale, din cauza hienet veaase cared vina cu predilectic. Zurba “Platosei de rinocer™ povesteste cum rupul de zmei palizi ca moartea ay Frnoptat_ prima data sub diamantele iulelor si cum, dimineata, sau raspindit prin iarba inrouratd, smiltatd de fori. Blam azurul inmiresmat, pin de fueuri it inspaiminta, Ta suprafaté, urmasii acestei mici cete au gisit mine de aur si antimoniu. 24 Rtruit palate in codri circular. Au inte tit printese vistoare, plimbinduse [a P= Sul calului pe malul unor ape albastre ca § ochii lor, si le-au intuit potentialul re- productiv, Leu ripiten gros ion deh Eeinzenele, prinjese cu coade blonde fica un mic tatuaj pe fesa stingl, au gene” noua si puternica rasi a zmeulul zme- flor Tesirea din Pirinei a fost urmara, dea jungul secolelor, de alte migrait, pe ma puri ce erau descoperite, in pesteri din diverse masive muntoase, alte si alte ieyir Secta stranie a poetilor — cei ce aveau si produca atit de pretuitele Visse Zurbe st Vfrankahrankas — ska dezvoltat simtul cristalomandibular pind la perfectiune, Oricare dintre ci, »mirosind® nopii intregi \iforul constelatiilor, putea spune cit Ia Sata cuart si cit la sutd zirconiu se gisese peal cinclea sateit al celel dea opta pla- Fete ce inconjoara steaua Arcturus. Tesind la suprafata, zmeii sau confrur tat, inevitabil, cu specia umand, deja des” tulde raspindit, mai cu seam in bazinu! thediteranean si in Orientul Apropiat. Ink tial, zmeii Gin primol rind zmeul comun, meul zmeilor si zmeul mioritic ce a pope- Jat curbura Carpatilor) ‘au privit pe 02 ‘meni exclusiv ca pe niste animale domes: tice, furnizoare de came, lapte si printese Onaseclestate au fost atacate, pe rind, de hoarde zmeiesti care leau darimat zidi ‘ile si le-au obligat fa plata unui tribut. Au fost intemeiate, conform Vissi dela Sand, trei mari formatiuni prestatale zmeiesti, Gecare cu propria ei organizare si religie ‘numite kookutit Noo-kook, Vann-kook si Bang-kook (Regatul de Nord, de Vest si de Fat), De remarcat c& numele orasulut actual Bangkok pastreaz amintirea stri- Yechiului regat. Pe Ia 1400 1.Cr., puterea Vmeilor de suprafatd a atins amphitudines maxim. vau trecut secole pin cind oamenti {initial socati de confruntarea cu nova st inspaimintatoarea specie, si se trezcasc din amontie si st ineeap’ contraatacul. in pericol de disparitie, specia sha dev « coperit resurse neasteptate: 1a 12007.Cr — 48 —.supravietuitorii an ridicat Babelul de sub Kiev.imparatii Verde, Rogu si Mov au initiat mn complot ce avea si rastoarne situatia, Pla- fhul avea dou parti. Prima consta intr-o srtiune ultrasecreta de spionaj industrial. Printre sclavii care lucrau in atelierele de arme ale Regatului de Vest au fost infil {nati specialigti care au furat proiectele ‘celor mai eficiente buzdugane, ca si mos: tre de materiale. Au putut fi astfel repro- use faimoasele Toroy-Pan, Buzduganul fo Trei Peceti (altfel numit Cu Perna) st Numele Tatalui. Enormele arme erau ins imposibil de ridicat. Sa trecut, deci 1a partea a doua a proiectului. Au fost selec: Pit din prostime flacaii cei mai vigurosi, ‘care-au fost apoi supusi unor minutioase @ istovitoare antrenamente de body-built Jng, Li sau dat cele mai zdravene neveste Fil Hillor fillor filor lor, dupa antrenarea intensé a fiecrei generat, au reusit si ‘inteasca un pie buzduganl, ar fi fil fiilor acestora kau putut ridica pind aproape de genunchi. Din fericire, ome irea nva trebuit si mai astepte alte citeva ¢enerati,cici Voinicul a aparut spontan, ey urmare a cine stie cérei mutatit. Intro ‘i, un flicau subtiratic, cu totul deosebit de pachetele de muschi ale celor din plan", iesit in curte gia smuls din rid ini un stejar plin de ghinde. La curatat fru nos de crengi sia facut o ditai ghioaga, patutéon tinte de arami, pe care-a azvir- lico pind-n nouri si, dupa trei_zile, & pring-o pe degetul mic. Imparati si cul Picisti au ramas cu gurile cascate si aut aplaudat in ski, Deatunci, voinici aseme- trea primului cutreiera veseli Iunci si val, horind si doinind, in cautare de zmei. storia medievala ¢ in acelasi timp foarte bogatd si extrem de monotond. Fa abunda in nenumarate infruntiri intre vmei si voinici, al c4ror mobil este, de Obicei, femela umana. Aici, povestirile croice zmeiestisi cele umane diferd radi- 1. In primele, schema este urmatoarea: 1. zmeul detecteaz domnita prin simpul printesoreceptor. 2, zmeul se deplaseaz’ pre palatul domnitei. 3. zmeul supune asta imparatului (tatal fetei) si obtine printesa ca tribut. 4. o duce in propriul Castel si-0 vrdjeste. 5. zmeul detecteaza prin preajma un voinic. 6, ajutat de dom- iti — care, de obicei, scoate ochii yoinieului — zmeul il ucide pe voinic. 7 Zmeul si domnita fac copii si wesc feri- Givi pinda adinci batrineti. Povestinile uumane ristoarnd intrucitva aceast schema narativa: 1. zmeul rapeste printe= sa. 2. imparatul pune un premiu pe capul gmeului: fiica de sotie si jumatate din jmparatie. 3. multi voiniei incearca in zadar. 4, soseste Voinicul. 5. el ajunge Tt palatal zmeului. 6 ajutat de domnita — Pare, de obicei, il induce-n eroare pe gmeu — voinicul il ucide pe zmeu. 7. Yoinicul si domnita fac copit si triiesc feri- Citi pinda adinci batrineti, Punind in ‘cumpand aceste cronici oarecum parti- Jane, istoricul ajunge, vrind-nevrind, Ia Concluzia ci uneori trebuie sa fi cistigat gmeul, alteori voinicul si ci, tinzind catre fan fel de hibridizare, rasa umani si cea zmeiasca nar Fi fost, de fapt,atit de aprige @usmane cum sa crezut pind de curind. Exista, de altfel, dovezi cA, in decursul Fyului Mediu, intre ele au existat comert, contrabanda si schimb de idei. ‘Situatia sa dezechilibrat dramatic in momentul in care, poate printr-o no. ~ Tnutafie, catre 1250 dupa Cristos, a aparut supereroul umanitatii, purtind numele de Fat-Erumos (foetus formosus). Unele fe mei insircinate — conform statisticilor dficiale cam una la 100000 — observatt, {n timpul scaldei, ci pintecele Toa devenit strdvezin ca un 2gitci si ck prin sticla lui se vireste un fat minunat, cu parul numat pucle de aur. Ochii lui mari si aposi pi reat cA graiesc. Primele femei careau Vorbit despre vedlenia aceasta au fost arse aeAu intibnit pringese visatoare, plimbindu-se la pasul calubui.,A apart super-eroul wnanitati, purtind numele de Fat-Fronos..Voinicul a ape rug ca vrajitoare. Altele au nseut in Jocuri ascunse. Mare le-a fost uimirea cind, dupa tei zile, sau pomenit cu cite tun vlajgan pletos, cu cercel in ureche, care le zicea .mama. Fetii Frumosi sau ovedit imbatabili in infruntirile cu zmeii. Doar zmeul zmeitor si zmeul mioritic leau Aicut oarecum fata, nereusind si cistige nici ei, de altfel, mai mult de dou batali seivuti in limba zmeilor) din einei, Din acel moment, soarta zmeilor de suprafati 2 fost pecetluita, Ei sau parisit palatele Fetras iarasi in lumea subpimin- ‘ean’, jelindusi gloria apusi, De pe la 1400 pina la revelayia lordului Humphrey amintirea zmeilor sa estom- pat in asa masura, incit cei mai multi oa ‘meni considerau zmeul doar un produs al imaginatici, o frumoasi legend din fok arme biologice:jetul de lichid incen- diar improscat din nari asupra adversa- rului, colti si ghearele naprasnice, scuipa- tul cu precizie (2meul zmeclor), loviturile violente de cap in gura (zmeul zmeitor), impunsul (zmeul cu coroana), tinta yc mai dreapta" (zmeul mioritic). in acest ultim caz toate trucurile sint permise. > arme verbale:injuratura eu efect, bles- temul in lung de linie, imprecatia bifur- cata, balmajeala, gingiveala (zmeul sur de vigiund), imitarea, scalimbarea (zmeul cu colti). Sudalma simpli, dubli si tripla € minuiti cu deosebiti dexteritate. Dar Poate cea mai eficienti arma verbal, mor tall cind e folosita de ciinele de zmeu sau. de muma zmeilor, este imbalarea, care consti in Hiudarea desantati, prelungi, ‘icroasi i insistent a adversarului, Prins int-un ghemotoc de fire umede care se solidified rapid én contact eu aerul, aces ‘ia nui mai rimine nici o sans. Mai toti aneii vorbesc morfolit, printre colti. Cu desivirsire mut pare a fi Animicstiutorul (de la care ne-au rimas totusi comori de infelepeiune serise pe coji de oui). Orato- speciei sint zombalii, care nu pronunta linchete de ineluse agatate in colt, deoscbit de convingitoare (spun zmeii). Mai multe despre limba zmeilor, intsun capitol special. > ariefacturi: sint armele propriw-zise fabricate de zmeii ingisi. Acestea sint de trei feluri: contondente, taioase si energi- zante Armele contondente au toate ca mode! primordial buzduganul, evoluat dintr-o simpli maciuca primitiva. Datele culese pina in prezent ne indrituiese si credem A absolut toate rasele de zmei, actuale sau. fosile, au folosit sau folosesc buzduganul. Arme enorme de piatra (mai tirziu de bronz, fier si chiar plumb) imposibil de ridicat de mina omului, se gisese presi- rate in vadurile riurilor sau in situri arhe- ologice, unde sint exhumate akituri de cranii cu mari orbite omenesti, dar cu colti uriasi pe mandibule si prelungite cu © coloana vertebrala de sopirla. Buzdu- — 55 —ganele din muzeele lumii, mai vechi sau ‘mai noi, sint specifice fiecarei rase: 4 Zmeul zmeilor foloseste asa-numnitul -Numele Tatilui*, un soi de baros din pla- tina de o puritate atit de inalta incit, prin calititile sale conduetoare, atrage fulgerul din inaltul cerului sil pravaleste asupra adversarului. Dac& acesta nu piere din pri ma flacira albiistruie, primeste direct in teasti o a doua lovitur’a, de data aceasta cu buzduganul insusi. Cei din urma zmei ai zmeilor folo- sesc buzdugane de titan, ca si nu poati fi detectate de radare. 4 Zmeul sur de vagauna roteste cu dexteritate deasupra capului ceea ce el numeste ,Tor roy-Pan* (literal: Distruge-Tot), 0 bil de fier legata cu sirma, aseme- nea clocanelor din proba olimpica. O invirte atit de repede, incit fierul se-ncinge la rosu prin frecarea cu aerul. Cind arma se giseste pe linia adversaru- lui, tarantulele fi fac zmeului un semn cu labele pe umeri, iar acesta di drumul bilei. Vai de el, ins, daca o face prea de- vyreme sau prea tirziu: bila atunei nu mai porneste, iar sirma se invirte in jurul cor pului nefericitului zmeu, taindw fin, in feliute ca de salam. Acest accident se pe- trece, insi, destul de rar 3 Buzduganul zmeului cu colti consti- tuie un frumos exemplu de simbiozi cu corpul posesorului. Cind micul zmeu se haste, tata sau, in cadrul unui frumos ce- remonial, ii agaza in palma dreaptit 0 sie minta de Leuca (leuca draco), arbust de esentii dur care creste doar pe platourile inalte din Altai, Pruncul simte-n aceeasi clip o arsnra in podul palmei sincepe si urle salbatic, la care tata il anesteziaza prompt cu buzduganul propriu. Lovit cu Leuca, pruncul a primit botezul obstit in care se va integra. Din siminta va creste | cu timpul o Leucd viguroasi, avind rida ini adinc implintate in zmeu, pe caredl paraziteaza, dar il si apara. 4 Pina si ciinele de zmeu, rasa patru- peda, are buzdugan, Renuntind de mile- nii la reproducerea sexuata, falusul siu a fost cliberat de vechile atributii si, sub numele de BuulAnn (onomatopee lipsiti de continut notional), a devenit o arma redutabil 4 Muma zmeilor foloseste Moaca, un cap de om prepa- rat special ca sa devin dur ca bazaltul, infipt intr-o coada de palisandru. Moaca apare cind nu teastepti in mina aces. tei bitrinici pe care ai tot trece-o strada, cind inainte, cind inapoi, din zori si pindn sear... 4 Adevaratul buzdugan este cel Gu. ‘Trei Peceti, arma de atac a zmeului mioritic. Dupa unghiul din care e privit, acest super-buzclugan poate parea inspa mintator (partea cu tepii) sau imbietor {partea cu perna). Intradevar, inventa- torul acestei adevarate Lancia lui Ahi legendarul mioritic Ursan, ,pletos ca zim- bru, cu pieptul gros silat", este reprezen- tat in balade, hroniruri, saga si bilnii ca dormind ,culcat pe buzdugan”. La fel pro- cedeaza tori zmeii carpatini, fiecare cap- _ tusindusi scula cu o pernité dolofana, Buzduganul Cu Trei Peceti, azvirlit nouri, € prins de zmeu pe degetul mic, hipertonifiat prin indelungate flotari, # Animicstiutorul ar avea, in loc de buzdugan, faimosul Toiag cu Urechi. Nu se stie de ce acest toiag e atit de faimos, dar ise zice astfel, obligatoriu, asa cum lui Ahile i se zice ,cel iute de picior” si Amo- tenilor, ,adevaratii Amoteni*. 4% Zmeul zmeelor poarti, atimat de cue reaua de la nadragi, wn burduginug nue ce_atrage fulgerul din malta cerului sil pravvlleste asupra adversaruli hamit Fitd, niciodata folosit. Totus, un ins care siar pierde Fita ar ajunge de batjocu- ra semenilor, 4 Zmiul este marele campion la arun- carea cu burduganul. Acesta se numeste Matrak (zeul suprem al zmailor) si are nowazeci si noua de ocale, Din fericire, fiecare oca — biti de arama cu ghivent— poate fi deyurubata din coadi si aruncati separat. La sfirsit, se consider 2a fost aruncat buzduganul cu totul, Tinta favorita a zmailor a fost intotdeauna discul rotund si luminos al hunii, O proorocire spune c& acel zmau care va eiobi cu buzdu- ganul buza lunii va stapini intreg, Tarimul Celdlalt, Cunoscind am- biguitatea proorocirilor, mai tott zonaii sau alintat de-atunet sotiile cu numele gingas de Luna. 4 Este cu neputingd sa spunem cum isi numese buzduganul zmeii asiatici, dar il numese foarte con- vingitor. Cel putin asa afirma ceilalti zmei. Singurul capturat, pastrat la British Museum, este un obiect alungit, cu citeva batoane rosiila extremitati. Specialigtii au convenit si numeasca Baqul Bucuriei, Nu se stie cum se utilizeaza. # in fine, zmeul comun foloseste in Jupta Buzduganul Armele tajoase nu sint alintate cu nume si porecle, dovada a statutului lor inferior fata de cele contondente. Pur si simplu, tofi reprezentantii rasei zmeilor, indife- rent de sex, poarta infipte in briu, atimate de cingitoare, ascunse in carimbul cizmei, balanginindu-lise intre picioare si curcindw:i la mers tot soiul de lame ti- joase de tipul sabie, spada, floreta, palos, agan, hanger, cutit, pumnal, stilet, briceag, brici, sis, suriu, topor, toporas, to- porisca, secure, barda, halebarda, satir, macheta etc. Mai toate, dat fiind pro- ‘nuntatul gust pentru baroc si rococo-ul tirziu al zmeilor, sint strunjite in forme atit de serpuitoare, incit seamana bine cu flo- rarele de plastic ale elevilor. Armele energizante, specifice zmeilor comuni, sintin numar de trei: camasa de fort, cravata de fort’ si costumul de fort. Fle actioneaz’ ca niste acumulatori de energie. Gind un zmeu a imbricat camasa de forta — numita uneori si cimasa mortii — se crede c& poate capta culorile din ‘mediul inconjurator pe care, transformate intro pasta viscoasi, le proiecteaz’ asupra dusmanului. Peisajul din jur ar ramine ‘mult mai palid pentru circa o saptamina. Cravata si costumul de forta ar extrage si zgomotele, respectiv miro- surile din peisaj. Nu se stie cit de real este acest efect si cit € doar autosugestie. Arme de apirare Se subimpart in subiective si obiec- tive. > subiective. In conditiile defavorabile care pot surveni in cursul unei lupte, zmeli recurg la citeva strategii simple si cficiente: 4 Se fac c& plow. Cu palosul voinicu- ui in git, zmeul deschide deasupra capu- luo umbrela si, cu o expresie visitoare, fredoneaza ceva dintr-un film cu Gene pun cenusien cap. Presirata fin, serveste, probabil, la camuflaj ¢ i iau pe Nu in brate. .Nu* (corect, Nii este un idol cu aspect de bufnita, cio- plit grosolan in tem de gutui despre care se crede cA, leginat in brate, indeparteaza pericolul. Res