COLECŢIE DE TESTE ORL 9)Simplu.

Aditus ad antrum reprezintă o parte din:

1)Multiplu. Numiţi compartimentele urechii: a) Urechea externă
a) Urechea anterioară b) Urechea internă
b) Urechea internă c) Urechea medie
c) Urechea posterioară d) Conductul auditiv extern
d) Urechea medie e) Tuba auditivă externă
e) Urechea externă
10)Multiplu. Peretele lateral al cavităţii timpanice e
2)Multiplu. Numiţi compartimentele urechii externe: reprezentat de:
a) Melcul a) Tuba auditivă
b) Conductul auditiv extern b) Membrana timpanică
c) Cavitatea timpanică c) Membrana secundară
d) Pavilionul d) Zidul attical
e) Mastoida e) Promontorium

3)Multiplu. Numiţi compartimentele conductului auditiv 11)Simplu. Peretele medial al cavităţii timpanice
extern: prezintă:
a) Anterior a) Promontorium
b) Fibrocartilaginos b) Membrana timpanică
c) Posterior c) Membrana secundară
d) Osos d) Procesul mastoidian
e) Mucos e) Bulbul v. Jugularis interna

4)Simplu. Cartilajul lipseşte în: 12)Multiplu. Numiţi părţile membranei timpanice:

a) Tragus a) Pars anterior
b) Antitragus b) Pars flaccida
c) Helix c) Pars posterior
d) Lobul d) Pars tensa
e) Conhă e) Pars medialis

5)Multiplu. Conductul auditiv extern se situează între: 13)Multiplu. Numiţi straturile membranei timpanice:
a) Articulaţia temporomandibulară a) Stratul fibros
b) Celulele mastoidiene b) Epiderma
c) Fosa craniană mijlocie c) Stratul mucos
d) Loja glandei parotide d) Stratul cartilaginos
e) Melcul e) Stratul osos

6)Multiplu. Numiţi compartimentele urechii medii: 14)Simplu. Diferenţa dintre pars flaccida şi pars tensa:
a) Conductul auditiv extern a) Prezenţa stratului fibros în pars flaccida
b) Trompa Eustachii b) Prezenţa stratului mucos în pars flaccida
c) Cavitatea timpanică c) Prezenţa stratului fibros în pars tensa
d) Antrum d) Prezenţa stratului epitelial în pars flaccida
e) Vestibulum e) Lipsa stratului fibros în pars tensa

7)Simplu. Cavitatea timpanică face parte din: 15)Multiplu. Etajele cavităţii timpanice:
a) Urechea externă a) Mezotimpanum
b) Tuba auditivă b) Epitimpanum
c) Urechea internă c) Pars tensa
d) Urechea medie d) Hipotimpanum
e) Procesul mastoidian e) Pars flaccida

8)Simplu. Cavitatea timpanică are câţiva pereţi: 16)Simplu. Etajul superior al cavităţii timpanice se
a) 2 numeşte:
b) 3 a) Mezotimpanum
c) 4 b) Hipotimpanum
d) 5 c) Epitimpanum
e) 6 d) Pars flaccida
e) Pars tensa
 2
17)Simplu. Mastoida este prelungirea urechii medii: 25)Multiplu. Numiţi tipurile de mastoidă:
a) Superior a) Pneumatice
b) Inferior b) Eburnate
c) Posterior c) Diploice
d) Anterior d) Sclerozate
e) Lateral e) Pneumatodiploice

18)Multiplu. Numiţi osişoarele cavităţii timpanice: 26)Simplu. Spina henle se localizează în:
a) Ciocanul a) Urechea internă
b) Mâner b) Conductul auditiv extern
c) Nicovală c) Urechea medie
d) Scăriţa d) Nasul extern
e) Cap e) Sinusurile pazanazale

19)Multiplu. Numiţi straturile membranei timpanice în pars 27)Simplu. Mastoida face parte din:
flaccida: a) Urechea externă
a) Stratul fibros b) Urechea medie
b) Epiderma c) Urechea internă
c) Stratul mucos d) Cavitatea timpanică
d) Stratul cartilagenos e) Tuba auditivă
e) Stratul osos
28)Simplu. Tuba auditivă uneşte:
20)Simplu. Ce se proiectează în regiunea polului superior a) Urechea medie cu urechea internă
al membranei timpanice: b) Cavitatea timpanică cu mastoida
a) Apofiza lungă a ciocanului c) Cavitatea timpanică cu rinofaringele
b) Nicovala d) Cavitatea timpanică cu orofaringele
c) Scăriţa e) Cavitatea timpanică cu hipofaringele
d) Ciocanul
e) Apofiza scurtă a ciocanului 29)Multiplu. Numiţi particularităţile tubei auditive la
copii:
21)Multiplu. Numiţi reperele otoscopice: a) Mai lungă
a) Umbro b) Mai largă
b) Con luminos c) Mai scurtă
c) Mânerul ciocanului d) Orizontală
d) Scăriţa e) Verticală
e) Apofiza scurtă a ciocanului
30)Multiplu. Tuba auditivă la copiii mici este:
22)Simplu. Culoarea timpanului normal este: a) Deschisă
a) Sură-roză b) Închisă
b) Albă c) Lungă
c) Gri-deschisă d) Scurtă
d) Galbenă e) Orizontală
e) Roşie
31)Multiplu. Funcţia tubei auditive:
23)Simplu. Vascularizarea arterială a cavităţii timpanice se a) Aerare
efectuează prin: b) Drenare
a) Artera carotidă externă c) Fonaţie
b) Artera carotidă internă d) Protecţie
c) Artera carotidă superioară e) Olfacţie
d) Artera carotidă inferioară
e) Artera carotidă superficială 32)Multiplu. Compartimentele labirintului:
a) Tuba auditivă
24)Simplu. Tipurile mastoidei se împart: b) Vestibulul
a) După formă c) Conductul auditiv extern
b) După mărime d) Canalele semicirculare
c) După pneumatizare e) Cohlea
d) După vârstă
e) După vascularizare 33)Multiplu. Labirintul comunică cu:
a) Conductul auditiv extern
 3
b) Mastoida b) Cohlea osoasă
c) Fosa cerebrală posterioară c) Vestibulul
d) Fosa cerebrală medie d) Utricula
e) Cavitatea timpanică e) Fosa craniană

34)Multiplu. Labirintul comunică cu cavitatea timpanică 42)Simplu. Câte ture descrie canalul cohlear:
prin: a) 2
a) Fereastra anterioară b) 3.5
b) Fereastra ovală c) 4
c) Fereastra posterioară d) 1.5
d) Fereastra rotundă e) 2.5
e) Fereastra centrală
43)Multiplu. Numiţi componentele cohleei:
35)Simplu. Partea centrală a labirintului este: a) Columela
a) Cohlea b) Canalis spiralis cohlea
b) Canalele semicirculare c) Lama spirală
c) Vestibulul d) Utricula
d) Cavitatea timpanică e) Sacula
e) Osul temporal
44)Multiplu. Numiţi nervii care trec prin conducul
36)Simplu. Partea posterioară a labirintului este: auditiv intern:
a) Canalele semicirculare a) N. Oculomotoris
b) Vestibulul b) N. Facial
c) Cavitatea timpanică c) N. Trigeminus
d) Osul temporal d) N. Audiovestibular
e) Cohlea e) N. Intermediar

37)Simplu. Partea anterioară a labirintului este: 45)Simplu. În cohlea membranoasă se situează:

a) Vestibulul a) Utricula
b) Cohlea b) Sacula
c) Canalele semicirculare c) Modiolus
d) Cavitatea timpanică d) Organul Corti
e) Tuba auditivă e) Lama spirală

38)Simplu. Platina scăriţei se situează în: 46)Multiplu. Receptorii mişcărilor liniare sunt situaţi
a) Fereastra anterioară în:
b) Fereastra rotundă a) Cohlea membranoasă
c) Fereastra centrală b) Utricula
d) Fereastra ovală c) Cohlea osoasă
e) Fereastra posterioară d) Sacula
e) Canalele semicirculare
39)Multiplu. Canalele semicirculare sunt:
a) Orizontal (lateral) 47)Simplu. Cohlea membranoasă este situată în:
b) Vertical (medial) a) Rampa timpanică
c) Superior (frontal) b) Modeolus
d) Posterior (sagital) c) Ganglionul spiral
e) Posterior (vertical) d) Rampa vestibulară
e) Vestibulul
40)Simplu. Canalele semicirculare ajung în vestibul cu
deschizături în cavitate: 48)Multiplu. Porţiunile analizatorului auditiv:
a) 2 a) Porţiunea periferică
b) 3 b) Porţiunea laterală
c) 4 c) Căile de conducere
d) 5 d) Porţiunea corticală
e) 6 e) Vestibulul

41)Simplu. Promontorium în cavitatea timpanică 49)Simplu. Urechea medie este:

corespunde: a) Parte a aparatului de percepţie a sunetului
a) Canalele semicirculare b) Parte a aparatului de transmisie a sunetului
 4
c) Parte a aparatului de percepţie a mişcărilor unghiulare c) De fonaţie
d) Parte a aparatului de percepţie a mişcărilor rectilinii d) De protecţie
e) Parte a aparatului de transmisie a mişcărilor e) De respiraţie

50)Multiplu. Rolul urechii medii: 58)Simplu. Calea de pătrundere a infecţiei în cavitatea

a) Transmite vibraţiile sonore timpanică cea mai frecventă:
b) Micşorează presiunea sonoră a) Prin CAE
c) Măreşte presiunea sonoră b) Prin fereastra ovală
d) Transmite vibraţiile osişoarelor c) Prin tuba auditivă
e) Transmite vibraţiile muşchilor d) Prin fereastra rotundă
e) Hematogen
51)Simplu. Suprafaţa timpanului este:
a) 3.2 mm2 59)Simplu. Malformaţiile congenitale sunt cu excepţia:
b) 32 mm2 a) Microotia
c) 5.5 mm2 b) Macrootia
d) 55 mm2 c) Atrezia CAE
e) 86 mm2 d) Furunculul CAE
e) Urechea în ansă
52)Simplu. Suprafaţa scăriţei este:
a) 3.2 mm2 60)Multiplu. Malformaţiile congenitale a urechii se
b) 32 mm2 tratează:
c) 5.5 mm2 a) Fizioterapie
d) 55 mm2 b) Chirurgical
e) 86 mm2 c) Medicamentos
d) Proteza auditivă
53)Simplu. Presiunea sonoră pe suprafaţa ferestrei ovale e) Cu timpul
este mai mare în comparaţie cu cea de pe timpan:
a) 10 61)Multiplu. Cauzele otitei externe difuze sunt:
b) 20 a) Scurgeri auriculare
c) 30 b) Eczemele, furunculozele
d) 40 c) Iritaţiile mecanice sau chimice, medicamentoase
e) 50 d) Corpi străini
e) Disfuncţia tubei auditive
54)Simplu. Condiţiile importante pentru funcţionarea
normală a urechii medii (presiunea în cavitatea timpanică): 62)Multiplu. Semnele otitei externe:
a) Negativă a) Mâncărime
b) Pozitivă b) Senzaţie de tensiune
c) Egală cu presiunea aerului c) Senzaţie de căldură locală
d) Lipseşte d) Hipoacuzie
e) Se schimbă e) Nistagm

55)Simplu. Aparatul de percepţie al sunetelor este 63)Multiplu. Tratamentul otitei externe include:
reprezentat de: a) Antibioterapie generală
a) Organul Corti b) Antibioterapie locală
b) Cavitatea timpanică c) Toaleta CAE
c) Tubei auditive d) Vitaminoterapie
d) Canalele semicirculare e) Chirurgical
e) Vestibulul
64)Multiplu. Etiologia otitei externe banale:
56)Multiplu. Numiţi muşchii cavităţii timpanice a) Streptococi
a) M. Tensor stapedi b) Stafilococi
b) M. Tensor timpani c) Virusuri
c) M. Stapedius d) Ciuperci
d) M. Scăriţei e) Bacilii Lefler
e) M. Temporalis
65)Multiplu. Furunculul CAE, etiologie:
57)Multiplu. Funcţiile tubei auditive: a) Stafilococi
a) De aerare b) Proteus
b) De drenare c) Streptococi
 5
d) Colibacili
e) Saprofite locale 74)Multiplu. Factorii predispozanţi pentru dezvoltarea
otomicozei:
66)Multiplu. Semnele furunculului CAE: a) Diabet zaharat
a) Mâncărime b) Antibioterapie
b) Senzaţie de tensiune c) Medicaţie antituberculoasă
c) Durere d) Trauma
d) Hipoacuzie sensoro-neurală e) Scăderea imunităţii organismului
e) Hipoacuzie conductivă
75)Multiplu. Semnele otomicozei:
67)Multiplu. Tratamentul furunculului CAE: a) Pruritul auricular
a) Antibiotice generale b) Sensibilitate sporită a CAE
b) Antibiotice locale c) Durere
c) Toaleta CAE d) Zgomotele auriculare
d) Vitaminoterapie e) Înfundarea urechii
e) Chirurgical
76)Multiplu. Diagnosticul diferenţial dintre otitele
68)Multiplu. Complicaţiile furunculului CAE: externe se efectuează prin:
a) Reproducerea furunculului a) Otoscopie
b) Limfadenita periauriculară b) Radiografie
c) Pielonefrita c) Examen microbiologic
d) Septicemia d) Examen audiologic
e) Diabet zaharat e) Palpare

69)Simplu. Etiologia erizipelului pavilionului urechii este: 77)Multiplu. Numiţi afecţiunile urechii externe:
a) Staph. aureus a) Eczema
b) -hemolitic b) Otita externă
c) Strept. pneumonia c) Otita externă malignă
d) H. influenza d) Erizipel
e) Virusuri e) Furuncul CAE

70)Multiplu. Tratamentul erizipelului include: 78)Multiplu. Tratamentul otomicozei constă în:

a) Gentamicină a) Preparate antifungice
b) Penicilină b) Antibiotice aminoglicozide
c) Antihistaminice c) Antihistaminice
d) Vasoconstrictoare d) Tratament chirurgical
e) Antiinflamatoare e) Încălzirea urechii

71)Simplu. Etiologia otitei externe maligne este: 79)Simplu. In caz de otita medie gripala cel mai des
a) Staph. aureus calea de pătrundere a infecţiei în cavitatea timpanica
b) -hemolitic este
c) Pseudomonas aeruginosa a) Tubară
d) H. influenza b) Hematogenă
e) Virusuri c) Limfogenă
d) Prin fereastra rotundă
72)Multiplu. Semnele otitei externe maligne: e) Prin CAE
a) Durere
b) Edem 80)Simplu. Semnul cel mai important pentru
c) Granulaţii diferencierea otitei medii gripale de alte forme de otită
d) Microabcese medie este:
e) Ineficacitatea terapiei medicamentoase a) Hipoacuzia conductivă
b) Vezicule, flictene, bule hemoragice
73)Simplu. Care bolnavi sunt predispozanţi pentru c) Nivel de lichid
dezvoltarea otitei externe maligne: d) Hiperemia membranei timpanice
a) Cu pielonefrită cronică e) Bombarea membranei timpanice
b) Cu tbc
c) Cu boli infecţioase 81)Simplu. În otita medie scarlatinoasă cel mai des
d) Cu diabet zaharat calea de pătrundere a infecţiei în cavitatea timpanica
e) Cu amigdalită cronică este :
 6
a) Tubară
b) Hematogenă 89)Simplu. Otita medie acută reprezintă inflamaţia:
c) Limfogenă a) Urechii externe
d) Prin fereastra ovală b) Urechii interne
e) Prin CAE c) Cavităţii timpanice
d) Urechii medii
82)Simplu. Cel mai important semn al otitei medii e) Membranei timpanice
scarlatinoase este:
a) Proces latent 90)Simplu. Calea principală de pătrundere a infecţiei în
b) Hipoacuzie sensoroneurală urechea medie
c) Proces necrotizant a) Sangvină
d) Eliminări purulente b) Limfatică
e) Dureri auriculare c) Din CAE
d) Tubară
83)Simplu. Etiologia otitei medii scarlatinooase este: e) Retrogradă
a) Staph. aureus
b) Strept. pneumonie 91)Simplu. Cauza principală a catarului tubotimpanic
c) H. influensa este
d) Strept. b - hemoliticus a) Infecţia gripală
e) Virus b) Dereglări imunităţii
c) Angina
84)Multiplu. Tratamentul otitei medii scarlatinoase d) Amigdalita cronică
prevede: e) Disfuncţia tubei auditive
a) Antibioterapie
b) Tratament chirurgical 92)Multiplu. Disfuncţia tubei auditive poate fi
c) Antihistaminice provocată de
d) Tratamentul patologiei nasofaringiene a) Tumorile nazale şi rinofaringiene
e) Antiinflamatoare b) Deviaţia septului nazal
c) Hipertrofia vegetaţiilor adenoide
85)Multiplu. Otita medie scarlatinoasă are următoarele d) Dop de cerumen
forme: e) Adenoidita, amigdalita
a) Forma uşoară
b) Forma timpurie 93)Multiplu. Disfuncţia tubei auditive provoacă
c) Forma a) Presiunea negativă în cavitate timpanică
d) Forma gravă b) Acumularea transsudatului în cavitate
e) Forma tardivă timpanică
c) Surditate de percepţie
86)Multiplu. Căile de pătrundere a infecţiei în urechea d) Surditate de transmisie
medie în caz de OMA morbidică: e) Zgomote auriculare
a) Calea tubară
b) Calea hematogenă 94)Simplu. Dureri în urechea în caz de otita medie
c) Calea limfogenă exsudativă (catar tubo-timpanic)
d) Calea retrogradă a) Mai pronunţate în faza preperforativă
e) Calea percontinuum b) Mai pronunţate în faza perforativă
c) Mai pronunţate în faza de regenerare
87)Multiplu. Tratamentul OMA morbidică constă în: d) Sunt pronunţate în toate fazele
a) Antibioterapia e) Sunt absente
b) Fizioterapia
c) Miringotomie 95)Multiplu. Triada Bezold în otita medie exsudativă
d) Vitaminoterapie (catar tubo-timpanic)
e) Adenotomie a) Proba Rinne pozitivă
b) Proba Rinne negativă
88)Multiplu. Pentru otite medii acute în cazul bolilor c) Proba Shwabach prelngită
infectocontagioase sunt caracteristice d) Proba Shwabach prescurtată
a) Dezvoltarea hematogenă e) Proba Weber lateralizată de partea urechii
b) Tabloul otoscopic specific bolnave
c) Dezvoltarea limfogenă
d) Forme uşoare 96)Simplu. Auzul în majoritate cazurilor de otita medie
e) Proces necrotic exsudativă (catar tubo-timpanic)
 7
a) Auzul normal
b) Surditate de percepţie 104)Multiplu. Numiţi fazele otitei medii acute
c) Surditate de transmisie a) Faza preperforativă (congestivă)
d) Surditate mixtă b) Faza de obstrucţia tubară simplă
e) Hipoacuzie sensoroneurală c) Faza de regenerare (revenire)
d) Faza perforativă
97)Multiplu. Pentru diagnosticul otitei medii exsudative e) Faza de hipoacuzie
(catar tubo-timpanic) este necesar
a) Otomicroscopia 105)Multiplu. Semnele clinice ale otitei medii acute
b) Otoscopia sunt:
c) Audiometria a) Otalgie
d) Impedansmetria b) Cefalee
e) Radiografia c) Surditate
d) Zgomote auriculare
98)Multiplu. Tratamentul otitei medii exsudative (catar e) Febra
tubo-timpanic) prevede
a) Drenajul cavităţii timpanice (timpanopuncţie, 106)Multiplu. Semnele clinice ale otitei medii acute
paracenteză, miringotomie, timpanostomie) sunt:
b) Insuflaţii tubare cu para Politzer a) Otalgie
c) Pneumomasaj b) Cefalee
d) Mastoidectomia c) Surditate
e) Tratament patologiei nasofaringiene d) Zgomote auriculare
e) Febra
99)Otologie Complement simplu. Otita medie exsudativă
(catar tubo-timpanic) se caracterizează prin 107)Simplu. Auzul în majoritate cazurilor de otita
a) Prezenţa lichidului în cavitate timpanică medie acută necomplicată
b) Prezenţa puroiului în cavitate timpanică a) Auzul normal
c) Prezenţa colesteatomului în urechea medie b) Surditate de percepţie
d) Prezenţa perforaţiei a membranei timpanice c) Surditate mixtă
e) Prezenţa dopului de cerumen în conductul auditiv extern d) Hipoacuzie sensoroneurală
e) Surditate de transmisie
100)Simplu. Inflamaţia acută a urechii medii se numeşte
a) Otita medie adezivă 108)Multiplu. Pentru diagnosticul otitei medii acute se
b) Otita medie acută foloseşte
c) Catar tubo-timpanic a) Otomicroscopia
d) Otomastoidita b) Otoscopia
e) Timpanoscleroză c) Audiometria
d) Impedansmetria
101)Simplu. Etiologie otitei medii acute e) Radiografia
a) Disfuncţia tubei auditive
b) Dereglări imunităţii 109)Multiplu. Triada Bezold în otita medie acută
c) Alergie a) Proba Rinne pozitivă
d) Patologia nasofaringelui b) Proba Rinne negativă
e) Microbi şi virusuri c) Proba Shwabach prelngită
d) Proba Shwabach prescurtată
102)Multiplu. Factorii favorizanţi ale otitei medii acute e) Proba Weber lateralizată de partea urechii
a) Disfuncţia tubei auditive bolnave
b) Dereglări imunităţii
c) Alergie 110)Multiplu. Semnele otoscopice ale otitei medii acute
d) Patologia nasofaringelui în faza preperforativă
e) Microbi şi virusuri a) Hiperemie timpanului
b) Perforaţia timpanului
103)Multiplu. Pentru diagnosticul otitelor medii acute este c) Bombare timpanului
necesar d) Eliminări purulente în conductul auditiv extern
a) Otoscopia, otomicroscopia e) Membrana timpanică intactă
b) Examenul laborator
c) Examenul microbiologic 111)Multiplu. Semnele otoscopice ale otitei medii acute
d) Examenul radiologic în faza perforativă
e) Examenul audiologic a) Hiperemie timpanului
 8
b) Perforaţia timpanului d) Stopează dezvoltarea necrotizării membranei
c) Bombare timpanului timpanice
d) Eliminări purulente în conductul auditiv extern e) Prevede evacuarea puroiului din cavitate
e) Membrana timpanică intactă timpanică

112)Simplu. Dureri în urechea în caz de otita medie acută 119)Multiplu. Accidentele posibile în cursul executării
a) Mai pronunţate în faza preperforativă paracentezei sunt:
b) Mai pronunţate în faza perforativă a) Lezarea pielii conductului auditiv extern
c) Mai pronunţate în faza de regenerare b) Lezarea sinusului lateral
d) Sunt pronunţate în toate fazele c) Luxarea scăriţei
e) Sunt absente d) Lezarea promontoriului şi a ferestrei rotunde
e) Deschiderea unui golf jugular
113)Simplu. Scădere de auz în caz de otita medie acută
a) Mai pronunţată în faza preperforativă 120)Multiplu. Otita medie acută, faza perforativă se
b) Mai pronunţată în faza perforativă caracterizează
c) Mai pronunţată în faza de regenerare a) Prin îmbunătăţirea stării generale
d) Prezentată în toate fazele b) Prin înrăutăţirea stării generale
e) Absentă c) Apariţia eliminărilor în conductul auditiv extern
d) Apariţia surdităţii
114)Multiplu. Antibioterapie în caz de otita medie acută se e) Apariţia perforaţiei a membranei timpanice
indică
a) Din prima zi după instalare OMA 121)Multiplu. Tratament otitei medii acute, faza
b) După apariţia eliminărilor în conductul auditiv perforativă include
extern a) Tratament antibacterial
c) În dependenţa de starea şi vîrstă ale pacientului b) Tratament antiinflamator
d) În dependenţa de evoluţia OMA c) Tratament chirurgical
e) Nu se indică d) Toaleta conductului auditiv extern
e) Vasoconstrictorii
115)Multiplu. Tratamentul conservativ al otitei medii acute
include 122)Multiplu. Particularităţile otoscopiei la copiii pînă
a) Preparate antiinflamatoare la un an de viaţă
b) Preparate antihistaminice a) Conductul auditiv este mai îngust
c) Preparate vazoconstrictoare b) Conductul auditiv este mai larg
d) Preparate antibacteriale c) Membrana timpanică se situează în poziţia mai
e) Vitaminoterapie orizontală
d) Membrana timpanică se situează în poziţia mai
116)Multiplu. Tratamentul otitei medii acute include verticală
a) Tratament chirurgical în toate cazurile e) Membrana timpanică este mai bine
b) Tratament chirurgical în cazurile complicate vascularizată
c) Tratament conservator în toate cazurile
d) Tratament conservator în cazurile complicate 123)Simplu. Otita medie acută la copiii pînă la un an de
e) A şi C viaţă evoluează în forma
a) Supraacută
117)Multiplu. Indicaţiile tratamentului chirurgical al otitei b) Acută
medii acute includ c) Subacută (lentă)
a) Indicaţii locale: bombarea membranei timpanice, d) Nebenignă
dureri otomastoidiene e) Purulentă
b) Indicaţii locale: retracţia membranei timpanice,
zgomote auriculare 124)Multiplu. Semne otitei medii la copiii primului an
c) Indicaţii generale: greţuri, vertij, cefalee, febra de viaţă
d) Indicaţii generale: semne meningiene, vomă a) Surditate
e) Perforaţia membranei timpanice, eliminări b) Zgomote auriculare
purulente în conductul auditiv extern c) Nelinişte copilului, insomnie
d) Dereglări alimentaţiei
118)Multiplu. Avantajele tratamentului chirurgical al otitei e) Otalgie
medii acute
a) Stopează dezvoltarea otitei medii acute 125)Multiplu. Factorii favorizanţi ale otitelor medii la
b) Previne de la dezvoltarea otoreei copii
c) Previne cicatrizare membranei timpanice a) Tuba auditivă mai scurtă, mai largă, mai
 9
orizontală, deschisă d) Eliminări purulente
b) Poziţie orizontală a copilului e) Surditate
c) Imunitatea locală şi generală scăzută
d) Procese alergice 134)Multiplu. Clasificarea otitelor medii cronice
e) Procese hipertrofice în nasofaringe supurate include
a) Otita medie cronică simplă (mezotimpanită),
126)Simplu.. Antrotomia se efectuează pentru tratament forma benignă
a) Otitei medii acute la copii de vîrstă precoce b) Otita medie cronică propriu-zisă (epitimpanită),
b) Otitei medii acute la adulţi forma malignă
c) Otoantritei la copii pînă la un an c) Otita medie cronică latentă
d) Mastoiditei la adulţi d) Otita medie cronică adezivă
e) Catarului tubo-timpanic e) Mezoepitimpanită

127)Multiplu. Diagnosticul otoantritei se bazează pe datele 135)Multiplu. Semnele ale otitei medii cronice supurate
a) Anamnezei simple (mezotimpanita)
b) Otomicroscopiei a) Otoreea purulentă cu miros fetid
c) Examenului microbiologic b) Otoreea purulentă fără miros, hipoacuzia de
d) Examenului audiologic transmisie
e) Examenului radiologic c) Hipoacuzie de percepţie
d) Perforaţia în pars tenza
128)Multiplu. Cauzele principale ale dezvoltării mastoiditei e) Perforaţia în pars flaccida
a) Imunitate scăzută
b) Tratament conservator neadecvat 136)Multiplu. Etiologie otitelor medii cronice
c) Lipsa drenajului adecvat supurative
d) Particularităţile anatomice a procesului mastoidian a) Virusuri
e) Paracenteză b) Strept. Pneumonie
c) Staph. Aureus
129)Multiplu. Semne de mastoidita d) Pseudomonas aeroginoza
a) Dureri în regiunea retroauriculară e) H. Influenţa
b) Hiperemia pielei în regiunea retroauriculară
c) Conductul auditiv extern este îngust 137)Multiplu. Diagnosticul otitelor medii cronice se
d) Otoreea abundentă cu caracter pulsativ stabileşte pe baza
e) Pavilionul urechii este umflat a) Microotoscopiei
b) Examenului radiologic
130)Multiplu. Numiţi formele mastoiditei exteriorizate c) Examenului audiologic
a) Temporozigomatică şi occipitală d) Examenului microbiologic
b) Cervicală (substernocleidomastoidian) e) Tomografia computerizată
c) Mascată
d) Jugodigastrică şi petrozita 138)Multiplu. Tratamentul otitelor medii cronice
e) Labirintita prevede
a) Asanarea focarelor de infecţie în nasofaringe
131)Simplu. Tratamentul mastoiditei b) Tratament conservator local după toaleta
a) Antibioterapia + chirurgical conductului auditiv extern
b) Antibioterapia c) Tratament chirurgical
c) Chirurgical d) Antiinflamatoare, antibiotice, antipiretice
d) Comprese + antibioterapia e) Vitaminoterapia, alimentaţia adecvată
e) Tratamentul local
139)Multiplu. Semnele ale otitei medii cronice supurate
132)Multiplu. Numiţi complicaţiile posibile ale mastoiditei propriu-zisă (epitimpanita)
a) Labirintita a) Otoreea purulentă cu miros fetid, hipoacuzia
b) Paralizie n. Facial de transmisie
c) Meningita b) Otoreea purulentă fără miros, hipoacuzia de
d) Tromboflebita sinusului lateral transmisie
e) Abcese epi- şi subdurale c) Hipoacuzia de percepţie
d) Perforaţia în pars tenza
133)Multiplu. Semne de otita medie cronică supurată e) Perforaţia în pars flaccida
a) Febra
b) Perforaţia membranei timpanice 140)Simplu. Localizare procesului inflamator în caz de
c) Cefalee epitimpanită
 10
a) Partea medială a cavităţii timpanice e) La orice vârstă, dar mai des la adulţi
b) Atticul
c) Partea inferioară a cavităţii timpanice 148)Multiplu. Etiologie otitelor medii acute
d) Tuba auditivă a) Virusuri
e) Procesul mastoidian b) Strept. Pneumonie
c) Staph. Aureus
141)Multiplu. Colesteatomul este prezentat în majoritate d) Pseudomonas aeroginoza
cazurilor de e) H. Influenţa
a) Otita medie acută
b) Mezotimpanită 149)Simplu. Polip în conductul auditiv extern cel mai
c) Mezoepitimapnită des caracterizează
d) Otita medie recidivantă a) Corp străin a conductului auditiv extern
e) Epitimpanită b) Otita medie acută
c) Otita medie recidivantă
142)Multiplu. Complicaţiile endocraniene apar mai des la d) Mezotimpanită (otita medie cronică simplă)
bolnavi cu e) Epitimpanită (otita medie cronică propriu-zisă)
a) Otita medie acută
b) Mezotimpanită 150)Multiplu. Prin ce metode se examineaza functia
c) Mezoepitimapanită auditiva?:
d) Otita medie recidivantă a) Vocea de conversajie;
e) Epitimpanită b) Vocea şoptită
c) Strigat cu excluderea celeilalte urechi;
143)Multiplu. Tratamentul conservator a epitimpanitei d) Examenul cu diapazoane;
include e) Audiometria.
a) Antibioterapie general
b) Antibioterapie local 151)Multiplu. Formele sepsisului otogen sunt:
c) Spălare atticului a) Septicemia;
d) Înlăturare polipilor şi granulaţii b) Septicopiemia
e) Pneumomasaj c) Şoc bacterian;
d) Sindrom vegetativ;
144)Multiplu. Indicaţiile pentru tratament chirurgical al e) Sindrom general nervos
epitimpanitei
a) Existenţa complicaţiilor endocraniene 152)Multiplu. Ce este caracteristic pentru otoscleroza
b) Insuficienţa tratamentului conservator a) Hiperimia timpanului
c) Colesteatomul b) Proba Rinne negativa
d) Granulaţiile, polipi c) Proba Gille negativa
e) Surditate pronunţată d) Otorea
e) Paraacusis Willissi
145)Multiplu. Otita medie recidivantă înseamnă acutizare
otitei medii 153)Multiplu. Transmiterea sunetului pe cale osoasa
a) 3 ori pe parcursul 6 luni se examineaza folosind urmatoarele probe:
b) 4 ori pe parcursul 6 luni a) Weber;
c) 3 ori pe parcursul anului b) Schwabach;
d) 4 ori pe parcursul anului c) Rinne;
e) 2 ori pe parcursul anului d) Voiacec;
e) Waldeyer.
146)Multiplu. Tratamentul otitei medii recidivante prevede
a) Miringotomia 154)Multiplu. Scăriţa este alcătuită din:
b) După necesitate - timpanostomia a) Cap;
c) Tratament antibacterial b) Braţe;
d) Tratament nasofaringelui c) Platină;
e) Imunoterapie d) Colum;
e) Ligamente.
147)Simplu. Otita medie recidivantă se dezvoltă
preponderent 155)Multiplu. La nou-născuţi în căsuţă timpanică se
a) La copii află:
b) La adulţi a) Ţesut epitelial;
c) La orice vârstă, dar mai des la copii b) Ţesut pavimentos;
d) La bătrâni c) Ţesut mixoid;
 11
d) Ţesut glandular; a) Canalelor semicirculari;
e) Lichid amniotic. b) Maculei, utricuiei şi saculei;
c) Organului Corti;
156)Simplu. Sepsisul otogen se dezvoltă în caz de: d) Organului spiral;
a) Tromboflebita sinusului cavernos; e) Cavităţii timpanice;-
b) Tromboflebita sinusului sagital;
c) Tromboflebita sinusului lateral; 164)Multiplu. Care sunt receptorii auzuiui şi ai
d) Meningită; analizatorului vestibular?
e) Paralizia n.facial. a) Crista ampularis
b) Membrana otolitică
157)Multiplu. Care sunt componente analizatorului vestibular c) Cupula terminalis
? d) Membrana secundară
a) Vestibulul e) Organul spiral
b) Organul Corti
c) Organul spiral 165)Multiplu. Care din medicamentele enumerate mai
d) Canalele semicirculare jos suni otofoxice?
e) Cavitatea timpanică a) Streptomicina;
b) Penicilina;
158)Multiplu. Care sunt fracturile analizatorului c) Canamicina;
vestibular? d) Fuiasemida;
a) Vestibulo-spiral; e) Prednisolonul.
b) Vestibulo-cortical;
c) Vestibulo-cerebelos; 166)Multiplu. Care din semnele clinice descrise mai
d) Vestibulo-longitudinal; jos sunt caracteristice pentru excitaţia analizatorului
e) Vestibulo-pontiv. vesiibular?
a) Vertij;
159)Multiplu. Care sunt simptomele de bază ale b) Nistagmus
afecţiunilor analizatorului vestibular? c) Dereglări de puls tensiune.
a) Nistagmus; d) Febră. Frisoane;
b) Vertij; e) Adiadocochinezie.
c) Dereglări ale mişcărilor;
d) Disfagie; 167)Multiplu. Tratamentul bolii Meniere este:
e) Otodinie a) Chirurgical;
b) Medicamentos;
160)Simplu. Cum se stabileşte direcţia c) Mixt;
nistagmusului? d) Radioterapie;
a) Pe direcţia componentei lente; e) Fizioterapie.
b) Pe direcţia componentei rapide;
c) În dreapta; 168)Simplu. Care din următoarele probe exprimă
d) În stânga; comparaţia audiţiei pe cale aeriană cu cea pe cale
e) Directă. osoasă?
a) Rinne;
161)Multiplu. Care din probele numite mai jos se b) Schwabach;
folosesc în examenul unui bolnav ce suferă de o c) Weber;
vestibulopatie ? d) Gelle;
a) Chimică; e) Vomer.
b) Galvanică;
c) Rotatorie; 169)Simplu. Excitantul analizatorului auditiv este:
d) Calorică; a) Mişcarea unghiulară;
e) Presorie. b) Mişcarea rectilinie;
c) Sunetul;
162)Multiplu. Care sunt cauzele surdităţii intrauterine? d) Poziţia capului;
a) Infecţia; e) Poziţia corpului.
b) Intoxicaţia;
c) Conflictul imun; 170)Simplu. Proba Rinne in caz de otită medie acută
d) Afecţiunile genetice este:
e) Poziţia incorectă a fătului. a) Pozitivă
b) Negativă;
163)Simplu. Mişcările unghiulare exita receptorii: c) Prelungită;
 12
d) Laterahzata în urechea sănătoasă evidenţiază prin apăsare pe tragus?
e) Lateralizata în urechea bolnavă. a) Labirintită acută difuză;
b) Labirintită acută circumscriptă;
171)Multiplu. Aparatul otolic se află în: c) Otită adezivă.
a) Utricula d) Otită acută;
b) Capula terminalis e) Otită cronică.
c) Crista ampularis
d) Saculă 179)Simplu. Labirintul membranos conţine:
e) Fereastra rotundă a) Perilimfă
b) Endolimfă
172)Multiplu. Care din stricturile anatomice ale urechii c) Cortilimfă
interne servesc drept căi de pătrundere a infecţiei in d) Exsudat
cavitatea cerebrală? e) Transsudat
a) Apeductul vestibular
b) Apeductul cohleei 180)Simplu. Complicaţiile endocraniene ologene
c) Canalul semicircular lateral cel mai frecvent sunt cauzate de:
d) Canalul semicirtular orizontal a) Otită medie externă;
e) CAI. b) Otită medie acută;
c) Otită medie cronică supurată;
173)Otologie d) Timpanoscleroză;
Complement simplu. Cupula terminalis este partea e) Otită recidivantă.
periferică a;
a) Analizatorului veslibular; 181)Simplu. Proba Gelle ne permite să depistăm:
b) Analizatorului auditiv; a) Colesteatomul
c) Analizatorului olfactiv, b) Fistula labirintului;
d) Cutiei timpanice; c) Obstrucţia tubară;
e) Nervului facial d) Otoscleroza;
e) Otita adezivă,
174)Multiplu. Care din afecţiunile urechii mijlocii duc la
dezvoltarea complicaţiilor endocraniene? 182)Simplu. Mediul nutritiv al cohleei şi al canalelor
a) Otita medie acută; semicirculare este:
b) Otita medie cronică; a) Endolimfa;
c) Labirintita b) Perilimfă;
d) Boala Meniere; c) Lichidul cefalorahidian;
e) Otita adezivă. d) Cortilimfa;
e) Vasele limfatice
175)Multiplu. Alegeţi complicaţiile otogene
endocraniene: 183)Simplu. Ce operaţie se efectuează în caz de
a) Abces extradural; epitimpanită cronică complicată cu mastoidită?
b) Abces cerebral şi cerebelar; a) Stapedoplastie
c) Abces subdural; b) Operaţie radicală;
d) Meningită; c) Antromastoidotomie;
e) Labirintită. d) Timpanotomie;
e) Mastoidoplastie.
176)Simplu. Ce studiază proba Schwabach?
a) Durata conductibilităţii aeriene; 184)Multiplu. Tulburările de echilibru se examinează prin:
b) Durata conductibilităţii osoase; a) Proba Rinne, Weber, Schwabach;
c) Mobilitatea scăriţei; b) Proba Romberg, proba indexului,
d) Mobilitatea timpanului; adiadocochinezie;
e) Mobilitatea ciocănaşului. c) Mersul în linie dreaptă şi în flang;
d) Proba Gelle;
177)Multiplu. Care sunt canalele semicirculare? e) Proba adiadocochinezie
a) Orizontal, lateral
b) Vertical, anterior, frontal 185)Multiplu. Care din porţiunile analizatorului
c) Vertical, posterior, sagital auditiv este afectată în caz de surditate de
d) Superior percepţie?
e) Inferior a) Organul spiral;
b) Căile de transmisie (de legătură) a sunetului către
178)Simplu. Care este cauza nistagmusului dacă se centrul auditiv;
 13
c) Centrul auditiv; e) Este mărită cantitatea de proteine.
d) Vestibulul;
e) Cavitatea timpanică. 193)Multiplu. Care sunt simptomele caracteristice ale
meningitei otogene?
186)Multiplu. Care din simptomele descrise nu sunt a) Semnele otitei medii acute sau cronice;
caracteristice mastoiditei? b) Cefalee intensă difuză;
a) Otoree purulentă; c) Afazie. Adiadocochinezie;
b) Autofonie; d) Semnele meningiene;
c) Membrana timpanică fără schimbări patologice; e) Schimbări caracteristice în lichidul
d) Simptomul Swartze - dureri la apăsarea pe mastoidă, cefalorahidian.
radiologie - opacitatea celulelor mastoidiene;
e) Auzul normal 194)Simplu. În meningita cerebro-spinală, spre
deosebire de cea otogenă, în lichidul cefalorahidian se
187)Multiplu. Care din formaţiuni anatomice numite mai depistează:
jos nu constituie aparatul de transmisie s o n o r ă ? a) Stafilococi;
a) Pavilionul urechii; b) Streptococi;
b) Organul spiral; c) Pneumococi;
c) Urechea medie; d) Bacilul Koch;
d) Căile respiratorii superioare; e) Meningococi.
e) Canalele semicirculare
195)Simplu. Care din abcese se localizează între
188)Multiplu. Care sunt semnele clinice principale la lamina internă a oaselor craniene şi partea externă a
un bolnav cu abces otogen al lobului temporal stîng? foiţei dura mater?
a) Cefalee; a) Cerebral;
b) Afazie anamnestică; b) Cerebelos;
c) Bradicardie; c) Extradural;
d) Schimbări în lichidul cefalorahidian; d) Subdural;
e) Otoscopia fără modificări ale timpanului. e) Sinusului cavernos.

189)Simplu. Care din fazele (p er ioad ele) clinice nu 196)Multiplu. Afectarea căror sinusuri nu va duce la
fin de ab cesul cer ebr al? dezvoltarea sepsisului otogen?
a) Faza acută; a) Sagital
b) Faza incipientă, de debut; b) Transversal
c) Faza latentă (de acalmie); c) Vertical;
d) Faza manifestă; d) Orizontal;
e) Faza terminală. e) Sigmoid.

190)Multiplu. Care din formaţiuni anatomice numite 197)Multiplu. Care este cea mai eficace metodă de
mai jos constituie aparatul de transmisie sonoră? diagnostic în caz de complicaţiile intercraniene
a) Pavilionul urechii; otogene
b) Organul spiral; a) RMN;
c) Urechea medie; b) Radiografia;
d) Căile respiratorii superioare; c) Tomografia computerizată;
e) CAE. d) Ultrasonografîa;
e) Arteriografia.
191)Multiplu. Care sunt semnele clinice principale la
un bolnav cu abces otogen al lobului temporal stîng? 198)Simplu. Care din metodele de diagnostic
a) Cefalee; enumerate mai jos este mai eficace şi adecvată în
b) Afazie anamnestică; depistarea neurinomului de acustic?
c) Bradicardie; a) RMN cu contrast;
d) Schimbări în lichidul cefalorahidian; b) RMN fără contrast;
e) Otoscopia fără modificări ale timpanului. c) Arteriografia;
d) Radiografia;
192)Multiplu. Care sunt caracteristice lichidului e) Tomografia computerizată.
cefalorahidian in meningita otogenă
a) Tensiunea mărită a lichidului; 199)Multiplu. Numiţi formele exteriorizate a
b) Este tulbure; mastoiditei:
c) Leucocitoză şi neutrofiloză; a) Zigomatică;
d) Este mărită cantitatea de glucoza şi clor; b) Labirintică;
 14
c) Scuamită; b) Hematogenă;
d) Miring c) Traumatică;
e) Petrozita. d) Prin contact;
e) Labirintică.
200)Multiplu. Forele clinice a otosclerozei sunt:
a) Cohleară; 208)Multiplu. Semne caracteristice pentru
b) Latentă; tromboflebită sinusului venos lateral şi v. jugulare
c) Manifestă; interne:
d) Mixtă; a) Gelle;
e) Timpanală. b) Witting;
c) Grpoenigo;
201)Simplu. In caz de otoscleroză se efectuează: d) Foss;
a) Timpanoplastie; e) Grizinger.
b) Miringoplastie;
c) Stapedoplastie; 209)Simplu. Abcesul perisinuos este variantă a
d) Otoplastie; abcesului:
e) Timpanoplastie. a) Extradural;
b) Subdural;
202)Simplu. În caz de otoscleroză proba Gelle va fi: c) Cerebral;
a) Pozitivă; d) Subperiostal;
b) Reversată; e) Cerebelos.
c) Negativă;
d) Prelungită; 210)Simplu. Pierdere totală a funcţiei auditive se
e) Reversată. numeşte:
a) Surditate mixtă;
203)Simplu. Pentru stabilirea diagnosticului de labirintită b) Surditate de percepţie;
circumscriptă, se efectuează proba: c) Surditate de transmisie;
a) Calorică; d) Neurită cohleară;
b) Presorie; e) Cofoza.
c) Rotatorie;
d) Galvanică; 211)Multiplu. Care din semnele prezentate nu sunt
e) Magnetică. caracteristice pentru otoscleroză ?
a) Hiperemia timpanului;
204)Simplu. In caz de surditate de percepţie proba Rinne va b) Otoreea;
fi: c) Perforaţia timpanului;
a) Negativă; d) Defect total a timpanului;
b) Pozitivă; e) Perforaţia punctiformă a timpanului
c) Prelungită;
d) Descendentă; 212)Simplu. La care din afecţiunile prezentate
e) Prescurtată. hipoacuzia este cauzată de formarea aderenţilor şi
cicatricilor în urechea medie?
205)Simplu. În caz de otoscleroză are loc anchiloză: a) Otita medie acută;
a) Incudovestibulară; b) Otita recidivantă;
b) Timpanovestibulară; c) Otită adezivă;
c) Stapedovestibulară; d) Otită secrctoti
d) Incudotimpanală; e) Otoscleroză.
e) Timpanomaleolară.
213)Multiplu. Pentru restabilirea structurei
206)Simplu. Afectarea organului spiral (Corti) duce la anatomice a urechii medie, otochirugii germani au
hipoacuzie de tip: propus intervenţie chirurgicală, care are denumire de:
a) Mixt; a) Rozen;
b) Perceptiv; b) Zolner;
c) Transmisiv; c) Wullstein;
d) Timpanal; d) Otoplastie;
e) Vestibular. e) Timpanoplastie.

207)Simplu. Prin ce cale cel mai frecvent infecţia pătrunde 214)Simplu. În cazuri cu surditate de percepţie severă
din ureche în cavitatea craniană? se efectuează intervenţie chirurgicală:
a) Limfogenă; a) Timpaniplastie;
 15
b) Stapedoplastie; b) Reversată
c) Implantarea cohleară; c) Negativă
d) Şuntarea labirintului; d) Prelungită
e) Şuntarea sacului endolimfatic. e) Prescurtată

215)Multiplu. Care din intervenţii chirurgicale numite se 223)Simplu. Pentru stabilirea diagnosticului de
practică pentru tratament a maladiei Meniere? labirintită circumscriptă se efectuiază proba:
a) Chordotomie; a) Calorică
b) Miringoplastie; b) Presorie
c) Timpanoplastie; c) Rotatorie
d) Şuntarea laberintului; d) Galvanică
e) Şuntarea sacului endolimfatic. e) Magnetică

216)Simplu. Anchiloză stapedovestibulară primară are 224)Simplu. În caz de surditate de percepţie proba
denumire: Rinne va fi:
a) Timpanosceleroza a) Negativă
b) Otită adezivă b) Pozitivă
c) Otoscleroza c) Prelungită
d) Otită adezivă d) Descendentă
e) Otită secretorie e) Prescurtată

217)Simplu. Ameliorarea auzului în condiţiile de zgomot şi 225)Multiplu. Ce este caracteristic pentru epitimpanită
vibraţie la atoscleroză are denumire cronică sudurată:
a) Surditate mixtă a) Hiperemia şi bombarea timpanului
b) Paracizis Willisii b) Perforaţia în pars tenza
c) Simptom Swarte c) Perforaţia în pars flaccida sau marginală
d) Simptom Gelle d) Granulaţii şi colesteatom
e) Cofoză e) Otorea purulentă cu mirosfetid

218)Multiplu. Alegeţi formele clinice a otosclerozei 226)Simplu. În caz de otoscleroză are loc anchiloză:
a) Latentă a) Incudovestibulară
b) Timpanală b) Timpanovestibulară
c) Cohleară c) Stapedovestibulară
d) Manifestă d) Incudotimpanală
e) Mixtă e) Timpanomaleolară

219)Multiplu. Notaţi formele exteriorizate ale mastoiditei : 227)Simplu. Porţiunea orizontală a n.facial se află în
a) Zigomatocită regiunea peretelui a casuţei timpanice:
b) Labirintită a) Superior
c) Scurmită b) Lateral
d) Miringită c) Inferior
e) Petrozită d) Medial
e) Inferior
220)Multiplu. Formele clinice ale otosclerozei sunt:
a) Cohleară 228)Simplu. Afectarea organului spiral (Corti)
b) Latentă duce la hipoacuzie de tip :
c) Manifestă a) Mixt
d) Mixtă b) Perceptiv
e) Timpanală c) Transmisiv
d) Timpanal
221)Simplu. În caz de otoscleroză se efectuiază: e) Vestibular
a) Timpanoplastie
b) Miringoplastie 229)Simplu. Unde se efectuiază paracenteza
c) Stapedoplastie (miringotomie)?
d) Otoplastie a) Cadranul posterio-inferior
e) Timpanostomie b) Cadranul antero-superior
c) Pars flaccida
222)Simplu. În caz de otoscleroză proba Gelle va fi: d) Cadranul postero-superior
a) Pozitivă e) Cadranul antero-inferior
 16
237)Simplu. In cazuri cu surditate de percepţie
230)Simplu. Prin ce calea cel mai frecvent infecţia pătrunde severă se efectuiază intervenţie chirurgicală
din ureche în cavitatea craniană? a) Timpanoplastie
a) Limfogenă b) Stapedoplastie
b) Hematogenă c) Implantarea cohleară
c) Traumatică d) Suntarea labirintului
d) Prin contact e) Suntarea sacului endolimfatic
e) Labirintica
238)Multiplu. Care din intervenţii chirurgicale numite
231)Multiplu. Semne caracteristice pentru se practică pentru tratament a maladiei Meniere?
tromboflebita sinusului venos lateral şi v.jugulare interne: a) Chordotomie
a) Gelle b) Miringoplastie
b) Witting c) Timpanostomie
c) Gradenigo d) Suntarea labirintului
d) Foss e) Suntarea sacului endolimfatic
e) Grizinger
239)Simplu. Ce studiază proba Weber?
232)Simplu. Abcesul perisinuos este variantă a a) Conductibilitatea osoasă
abcesului: b) Conductibilitatea aeriană
a) Extradural c) Lateralizarea sunetului
b) Subdural d) Intensitatea sunetului
c) Cerebral e) Localizarea sunetului
d) Subperiostal
e) Cerebelos 240)Multiplu. Notaţi afecţiunile nesupurative ale
urechii
233)Simplu. Pierdere totală a funcţiei auditive se a) Tempanoscleroza
numeşte: b) Otită odesivă
a) Surditate mixtă c) Otită externă
b) Surditate de percepţie d) Otită secretorie
c) Surditate de transmisie e) Surditate de percepţii
d) Neurită cohleară
e) Cofoză 241)Simplu. S.Rozen a propus intervenţie
chirurgicală în caz de otoscleroza, care are denumire
234)Multiplu. Care din semnele prezentate nu sunt a) Timpanoplastie
caracteristice pentru otoscleroza? b) Timpanotomie
a) Otorea c) Mobilizarea directă a scăriţei
b) Hiperemia timpanului d) Mastoidotomie
c) Perforaţia timpanului e) Stapedoplastie
d) Defect total a timpanului
e) Perforaţia punctiformă a timpanului 242)Simplu. În caz de otită secretorie se efectuează
intervenţie chirurgicală, care are denumire
235)Simplu. La care din afecţiunile prezentate hipoacuzia a) Timpanoplastie
este cauzată de formarea aderenţilor şi cicatricilor în b) Timpanotomie
urechia medie? c) Timpanopexie
a) Otita medie acută d) Stapedectomie
b) Otita recidivantă e) Stapedoplastie
c) Otită adezivă
d) Otită secretorie 243)Multiplu. Notaţi semnele caracteristice pentru
e) Otoscleroză otoscleroză
a) Rinne negativ
236)Multiplu. Pentru restabilirea structurei anatomice b) Paraacuzis Wellisii
a urechii medie, otochirurgii germani au propus intervenţie c) Shwabah prescurtat
chirurgicală, care are denumire de: d) Gelle pozitiv
a) Rozen e) Gelle negativ
b) Zolner
c) Wullstein 244)Simplu. In câte perioade poate fi impărţit
d) Otoplastie tabloul clinic al abcesului cerebral
e) Timpanoplastie a) Trei
b) Şase
 17
c) Patru
d) Două 252)Multiplu. Pentru examen radiologic în
e) Cinci otologie sunt folosite următoarele incidienţe (notaţi):
a) Mayer
245)Multiplu. Formele clinice ale flebitei b) Fastovschi
sinusojugulare sunt: c) Stenwers
a) Pioemica d) Schiiller
b) Latenta e) Undrit
c) Manifesta
d) Iniţială 253)Multiplu. Examenul funcţiei auditive include
e) Tifoidă (notaţi):
a) Examenul acumetric
246)Multiplu. Notaţi sindroamele caracteristice pentru b) Impedanţmetria
abcesul cerebral: c) Sonografia
a) De supuraţie d) Vestibulometria
b) De acalmie e) Examenul audiometrie
c) De hipertensiune intracraniană
d) De debut 254)Multiplu. Pentru examenul permeabilităţi
e) De localizare tubei auditive se folosesc mai multe procedee (alegeţi):
a) Procedeul Valsave
247)Simplu. Care perioada nu este caracteristică b) Procedeul Toynbe
pentru evoluţie abceselor cerebrale: c) Procedeul Weber
a) De debut d) Procedeul Gelle
b) De ameliorare e) Procedeul Politzer
c) De acalmie
d) Manifestă 255)Simplu. Rinne negativ, Weber lateralizat în
e) Terminală urechea bolnavă sau sănătoasă, Schwabach prelungit
sau prescurtat sunt unite sub denumirea: triada ....
248)Multiplu. Formele labirintitei (după etiologie) (alegeţi):
sunt: a) Rozen
a) Timpanogenă b) Gelle
b) Otogenă c) Bedzold
c) Maningogenă d) Bing
d) Sinusogenă e) Schuller
e) Hematogenă
256)Simplu. Semnul otoscopic a lui Schwartz se
249)Simplu. Urechea sănătoasă aude vocea şoptită la întâlneşte frecvent la ....
distanţă: a) Timpanoscleroză
a) 3 m b) Otoscleroză
b) 6 m c) Surditate de percepţie
c) 10 m d) Otită adezivă
d) 30 m e) Maladia Meniere
e) 4 m
257)Simplu. Tratamentul otosclerozei este:
250)Simplu. Urechea sănătoasă aude vocea de a) Medicamentos
conversaţie la distanţa: b) Fizioterapie
a) 50 m c) Chirurgical
b) 30 m d) Antibacterial
c) 120 m e) Antimicotic
d) 60 m
e) 15 m 258)Multiplu. Tipuri de surditate la copii (după
Paparella):
251)Simplu. Urechea sănătoasă aude strigătul la a) Genetică
distanţa: b) Mixtă
a) 100 m c) De percepţie
b) 300 m d) Negenetică
c) 50 m e) De trasmisie
d) 200 m
e) 500 m 259)Simplu. La baza simptomatologie în caz de
 18
maladie Meniere stă... b) Abcesul subperiostal
a) Traumatism c) Meningită supurată
b) Infecţia bacteriană d) Abcesul subdural
c) Infecţia virală e) Abcesul extradural
d) Hidrops labirintic
e) Intoxicaţia 267)Simplu. Care din complicaţii otogene
intracraniene altfel se numeşte - pahimenigită internă
260)Simplu. Care din maladii nu întră în grupul localizată:
afecţiunilor nesupurative: a) Abcesul subperiostal
a) Otoscleroză b) Abcesul cerebelos
b) Catar tubotimpanic c) Abcesul subdural
c) Otită adesivă d) Abcesul extradural
d) Otita medie acută e) Abcesul perisinuos
e) Otită secretorie
268)Simplu. Cum altfel se numeşte meningită
261)Multiplu. Alegeţi maladiile nesupurative ale otogenă purulentă difuză:
urechei: a) Pahimeningită
a) Otoscleroză b) Pahimeningită externă
b) Otită madie acută c) Pahimeningită internă
c) Otită adesivă d) Leptomeningită
d) Otomicoză e) Arahnoidită
e) Timpanoscleroză
269)Simplu. Cine a descris triada de condiţii,
262)Multiplu. Formele de otomastoidită exteriorizată necesare pentru tromboză vaselor venoase?
sunt: a) Voiacek
a) Labirintită b) Politzer
b) Zigomaticită c) Virchow
c) Scurtită d) Zolner
d) Petrozită e) Schiiller
e) Forma Berzold
270)Simplu. Cum se numeşte complexul de
263)Multiplu. Semnele otoscopice, patognomonice condiţii, necesare pentru tromboza vaselor venoase?
pentru otomastoidită sunt: a) Triada Betzold
a) Otorea abundentă b) Triada Vichow
b) Proba Gelle pozitivă c) Triada Fallo
c) Nistagmus presor d) Triada Schiiller
d) Ptoză peretelui posterosuperioare e) Triada Grizinger
e) Lipsa cerumenului
271)Multiplu. Care din factorii sunt unite sub
264)Simplu. Care din maladii altfel se numeşte denumirea „Triada Vichow"?
„hidrops labirintite": a) Dereglarea etrimismului sângelui în direcţia
a) Otită exudativă hipercoagulării
b) Catar tubotimpanic b) Leucocitoză
c) Labirintită seroasă c) Trombocitopenie
d) Maladie Meniere d) Încetenirea circulaţiei sângelui
e) Labirintita supurata e) Modificarea peretelui vascular

265)Multiplu. În caz de complicaţii intracraniene 272)Simplu. Câte forme de septicemie otogenă

otogene se efectuiază: sunt cunoscute?
a) Antromastoidotomie a) Trei
b) Timpanoplastie b) Două
c) Antromastoidotomie largită (exstense) c) Cinci
d) Carotimpanotomie d) Patru
e) Evidarea petromastoideană totală largită e) Şase

266)Simplu. Care din complicaţii otogene 273)Multiplu. Notaţi formele de septicemie

intracraniene altfel se numeşte - pahimeningită externă otogenă:
supurată: a) Cronică
a) Abcesul cerebelor b) Latentă
 19
c) Precoce b) Abcesul subdural
d) Acută c) Abcesul cerebral
e) Tardivă d) Abcesul extradural
e) Septicemia otogenă
274)Simplu. Ce are loc la forma precoce de septicemia
otogenă? 281)Simplu. Prin ce se manifestă simptomul
a) Tromboflebită a sinusului venos lateral Witting în caz de septicemia otogenă?
b) Tromboflebită a sinusului cavernos a) Frisoane pronunţete
c) Tromboflebită vanelor mici apofizei mastoidiene b) Lipsa sutrului venos acracteristic
d) Tromboflebită a sinusului sagital c) Dureri la palparea marginii anterioare
e) Tromboflebită a sinusului transversal m.sternocleidomastoidia
d) Dureri în regiunea posterioară a apofizei
275)Simplu. Cum se numeşte forma de septicemia mastoidiene
otogenă, provocată de tromboflebită venelor mici a apofizei e) Ptoză peretelui posterosuperior a conductului
mastoidiene? auditiv extern
a) Forma tardivă
b) Forma precoce 282)Simplu. Pentru care din complicaţiile otogene
c) Forma latenta intracraniene este caracteristic simptomul Foss?
d) Forma mixtă a) Abcesul extradural
e) Forma difuză b) Abcesul subdural
c) Septicemia otogenă
276)Simplu. Forma precoce de septicemia otogenă d) Abcesul cerebelos
altfel se numeşte: e) Meningită otogenă
a) Forma Berzold
b) Forma mixta 283)Simplu. Prin ce se manifesta simptomul Foss
c) Forma Korner în caz de septicemia otogenă?
d) Forma latenta a) Frisoane pronunţete
e) Forma Foss b) Lipsa suflului venos caracteristic
c) Ptoza peretelui posterosuperior al conductului
277)Multiplu. Ce este caracteristic pentru septicemia auditiv
otogenă? d) Dureri la palparea apofizei mastoidiene
a) Febră hectică e) Oteree abundentă
b) Febră intermitentă
c) Frisoane puternice 284)Multiplu. Alegeţi simptoamele caracteristice
d) Febră continuă pentru septicemia otogenă:
e) Scăderia critică a temperaturei a) Simptomul Griesinger
b) Simptomul Gelle
278)Simplu. Pentru care din complicaţii otogene c) Simptomul Witting
intracraniene este caracteristic simptomul Griesinger? d) Simptomul Schwartz
a) Meningită otogenă e) Simptomul Foss
b) Abcesul cerebral
c) Septicemia otogenă 285)Multiplu. Care din simptoamele locale (de
d) Abcesul extradural focar) sunt caracteristice pentru abcesul lobului
e) Abcesul subdural temporal?
a) Afazia amnestică
279)Simplu. Prin ce este caracterizat simptomul b) Tulburări ale funcţiei de echilibru
Griesinger în caz de septicemia otogenă? c) Surditate de transmisie
a) Ptoză secretelui posterosuperior al conductului d) Afazia senzorială
auditiv extern e) Simptomul Foss
b) Frisoane pronunţate
c) Lipsa sutlului venos caracteristic 286)Multiplu. Care din simptomele sunt
d) Edemiţierea şi dureri în ţesuturile moi de pe caracteristice pentru abcesul cerebelos?
marginea posterioară a apofizei mastoide a) Ataxia
e) Dureri la palparea marginii anterioare b) Reducerea tonusului muscular de parte lezată
m.sternocleidomastoidian c) Nistagmus de amplitudine mare
d) Afazia
280)Simplu. Pentru care din complicaţiile otogene e) Vorbire scondată
intracraniene este caracteristic simptomul Witting?
a) Abcesul cerebelos 287)Simplu. Afaziile amnestică şi senzorială sunt
 20
caracteristice pentru: d) Surditate de transmisie
a) Tromboflebită sinusojugulară e) Nistagmus presor
b) Abcesul lobului temporal
c) Abcesul perisinuos 295)Simplu. La maladia Meniere suferă funcţia...
d) Meningită otogenă a) Urechii externe
e) Labirintită b) Tubei auditive
c) Urechii interne
288)Simplu. Ataxia, reducerea tonusului muşchilor, d) Urechii medie
vorbire scandată nistagmus de amplitudinea mare sunt e) Timpanului
caracteristic pentru:
a) Abcesului lobul temporal 296)Multiplu. În caz de traumatism combinat al
b) Abcesul cerebelos urechii medii şi interne pot fi prezente următoarele
c) Abcesul perisinuos semne clinice:
d) Abcesul subperiostal a) Hemoragii
e) Abcesul extradural b) Otodenie
c) Manifestări labirintice
289)Multiplu. Notaţi simptoamele de la distanţă, d) Licvorea
cauzate de abcesele intracraniene: e) Paralizia n.facial
a) Hemiparezele şi hemiparaliziile
b) Simptomul Gelle 297)Simplu. Raportul dintre suprafaţa membranei
c) Simptomul Witting timpanice şi talpă scăriţei, precum şi legea pârghiilor
d) Convulsii epileptiforme osişoarelor auditive măreşte intensitate sunetului cu:
e) Simptomele piramidele a) 0 - 5 dB
b) 6 - 11 dB
290)Multiplu. Notaţi tipurile de surditate de percepţie: c) 12 - 17 dB
a) Bruscinstalată d) 16 - 23 dB
b) Fluctuantă e) 24- 29 dB
c) Progresivă
d) Profesională 298)Multiplu. După origine corpii străini ai
e) Metabolică conductului auditiv extern pot fi ... şi .... (notaţi):
a) Organici
291)Simplu. Altă denumire a maladiei Meniere este: b) Exogeni
a) Labirintită difuză c) Neorganici
b) Hidropsul endolimfatic d) Endogeni
c) Fistula labirintică e) Mixti
d) Otită secretorie
e) Otită exudativă 299)Simplu. Dopul de cerumen al conductului auditiv
extern este un corp străin de originea ... (notaţi):
292)Multiplu. Notaţi schimbările patomorfologice a) Alergică
caracteristice pentru maladia Meniere: b) Inflamatorie
a) Dilatarea canalului Cohlear c) Endogenă
b) Supuraţie în spaţiul endolimfatic d) Metabolică
c) Atrofierea striei vasculare e) Exogenă
d) Formarea aderenţelor în căsuţa timpanică
e) Dilatarea sacului şi utricului 300) Faringologie. Multiplu. Examenul rinofaringelui
se efectuiază, folosind următoarele metode:
293)Multiplu. Pentru maladia Meniere sunt a) rinoscopia anterioară;
caracteristice: b) rinoscopia posterioară;
a) Otodinia c) radiografia rinofaringelui;
b) Secreţii mucopurulente d) tuşeul cavumului (examenul digital);
c) Vertij e) faringoscopia.
d) Surditate
e) Acufene 301) Faringologie. Multiplu. Examenul Roentgenologic
al faringelui include următoarele metode:
294)Multiplu. Care din simptoamele nu sunt a) radiografia;
caracteristice pentru maladia Meniere? b) radiografia cu contrast;
a) Otorea mucopurulentă c) tomografia;
b) Pectoraţia timpanului d) tomografia computerizată;
c) Otodinia e) radioscopia.
 21
a) 1;
302) Faringologie. Multiplu. Plîngerile bolnavului, în caz b) 2;
de pareză a vălului palatin: c) 3;
a) voce nazonată (rinolalie deschisă); d) 4;
b) voce nazonată (rinolalie închisă); e) 6.
c) disfagie;
d) odinofagie; 310) Faringologie. Multiplu. Faringele are următoarele
e) pătrunderea alimentelor lichide la glutiţie în rinofaringe. porţiuni:
a) una - rinofaringe;
303) Faringologie. Multiplu. Metode de examinare a b) două - bucofaringe;
hipofaringelui sunt: c) trei - laringofaringe;
a) hipofaringoscopi; d) suprem;
b) hipofaringoscopia indirectă; e) intern.
c) hipofaringoscopia directă;
d) radiografie; 311) Faringologie. Simplu. Mucoasa rinofaringelui este
e) bucofaringoscopie. de tip:
a) cilindric, pluristratificat, ciliar;
304) Faringologie. Simplu. Sinusurile piriforme se situiază b) respirator;
lateral faţă de: c) senzitiv;
a) laringe; d) glandular;
b) esofag; e) vegetativ.
c) coane;
d) mezofaringe; 312) Faringologie. Simplu. Rinofaringele comunică cu
e) rinofaringe. fosele nazale prin:
a) meatul nazal comun;
305) Faringologie. Simplu. Între capsula amigdalei palatine b) meatul nazal superior;
şi spaţiul muscular al faringelui se află: c) meatul nazal mediu;
a) ţesut celular lax; d) meatul nazal inferior;
b) ţesut limfoid; e) coane.
c) ţesut conjunctiv;
d) ţesut nervos; 313) Faringologie. Simplu. În epifaringe sunt situate:
e) ţesut glandular. a) 2 amigdale;
b) 3 amigdale;
306) Faringologie. Simplu. Inervaţia motorie a muşchilor c) 4 amigdale;
vălului palatin se efectuiază de: d) 5 amigdale;
a) n.glosofaringeus; e) 6 amigdale.
b) n.facialis;
c) n.trigemines; 314) Faringologie. Multiplu. Factorii etiopatogenici a
d) n.vagus; faringitelor cronice sunt:
e) n.recurens. a) alcoolul, fumatul;
b) răceala;
307) Faringologie. Simplu. Stîlpul posterior al amigdalelor c) diverse afecţiuni în formă de decompensare;
este format din: d) avitaminoză.
a) m.palatofaringian; e) obstrucţia nazală;
b) m.stilofaringian;
c) m.constrictor al faringelui; 315) Faringologie. Simplu. Hipoacuzia de transmisie în
d) m.digastric; caz de hipertrofia amigdalei faringiene este cauzată de:
e) m.platisma. a) obstrucţia orificiului rinofaringian al tubei auditive;
b) avitaminoză;
308) Faringologie. Simplu. Orificiul faringian al tubei c) deviaţie de sept nazal;
auditive se deschide: d) intoxicaţia n. Cohlearis;
a) pe peretele lateral al rinofaringelui; e) hipertensiune intracraniană.
b) pe peretele posterior al rinofaringelui;
c) pe peretele anterior al rinofaringelui; 316) Faringologie. Multiplu. Flegmonul retrofaringian
d) pe peretele superior al rinofaringelui; este cauzat de:
e) pe peretele inferior al rinofaringelui. a) gripă;
b) rinită acută;
309) Faringologie. Simplu. Faringele este înzestrat cu c) angină;
următorul număr de amigdale: d) avitaminoză;
 22
e) laringită acută. e) bolile sistemului digestiv.

317) Faringologie. Simplu. Cauza etiopatogenică principală 324) Faringologie. Multiplu. Profilaxia amigdalitei
a faringomicozei este: cronice include:
a) tratament iraţional, incorect cu antibiotice în doze a) tratamentul adecvat al anginelor;
majore; b) tratamentul adecvat al afecţiunilor nasului şi a
b) tratament iraţuional, incorect cu vitamine; sinusurilor paranazale;
c) tratament iraţional, incorect cu vazoconstrictori şi c) dispensarizarea bolnavilor ce au suportat angine şi
cardiotonici; acelora ce suferă de amigdalite cronice;
d) conhotomie. d) organizarea şi respectarea regimului de viaţă,
e) angina. odihnă, alimentare raţională, exerciţii fizice, eluminarea
sanitară a populaţiei;
318) Faringologie. Simplu. Perioada de incubare a difteriei e) rezecţia subpericondromucoasă a septului nazal.
este de:
a) 3 zile; 325) Faringologie. Multiplu. Anginele primare sunt:
b) 2-10 zile; a) catarală, fibrinoasă;
c) 4 zile; b) catarală, foliculară;
d) 2 săptămîni; c) lacunară, ulceromembranoasă;
e) 3 săptămîni. d) flegmonoasă;
e) necrotică.
319) Faringologie. Multiplu. Căile de pătrundere a infecţiei
în organism în caz de angină este: 326) Faringologie. Simplu. Angina în structura
a) alimentară; patologiei ORL ocupă locul:
b) autoinfecţie; a) doi;
c) aeriană; b) trei;
d) mixtă; c) primul;
e) limfogenă, hematogenă. d) ultimul;
e) al patrulea.
320) Faringologie. Multiplu. Vegetaţiile adenoide necesită
diferenţiere de: 327) Faringologie. Simplu. Amigdalotomia se
a) angiofibromul juvenil al nazofaringelui; efectuieză preponderent:
b) polipul coanal; a) la toate vîrstele;
c) tumori maligne ale nazofaringelui; b) la copii;
d) osteofitul vertebrelor cervicale, c) la maturi;
e) faringitele cronice. d) la bărbaţi;
e) la femei.
321) Faringologie. Multiplu. Examenul permeabilităţii
tubei auditive se efectuiează prin: 328) Faringologie. Simplu. Cea mai frecventă
a) procedeul Toynbee; complicaţie a anginelor este:
b) procedeul Valsalva; a) abcesul periamigdalian;
c) procedeul Politzer; b) hemoragie;
d) procedeul Voiacec; c) laringită cronică;
e) procedeul Soldatov. d) laringită acută;
e) traheită.
322) Faringologie. Multiplu. Amigdalectomia nu se va
efectua, cînd vor fi următoarele contraindicaţii: 329) Faringologie. Multiplu. Contraindicaţiile
a) relative; amigdalectomiei sunt:
b) absolute; a) colecistita;
c) de vîrstă; b) ulcerul stomacal;
d) de sex; c) distonia vasculară;
e) boli metatonzilare. d) hemofilia;
e) tbc pulmonară în acutizare (forma destructivă).
323) Faringologie. Multiplu. Factorii etiopatogenici
principali ai faringitelor cronice sunt: 330) Faringologie. Multiplu. Anginele secundare se
a) fumatul, alcoolul; dezvoltă în caz de:
b) acţiunea îndelungată a unora din factorii nocivi ai a) leucemia acută;
mediului ambiant sau a factorilor nocivi de producţie; b) mononucleoza infecţoasă;
c) răceala; c) gripă;
d) obstrucţie nazală; d) difterie;
 23
e) faringită. în caz de deschidere a abcesului retrofaringian este:
a) aspiraţia puroiului;
331) Faringologie. Multiplu. Diagnosticul diferenţial al b) traumatismul coloanei vertebrale;
amigdalitei cronice se face cu: c) traumatismul vaselor sangvine arteriale;
a) faringita cronică; d) traumatismul vaselor sangvine venoase;
b) faringomicoze; e) traumatismul vaselor limfatice.
c) hipertrofia amigdalelor palatine;
d) angina catarală; 339) Faringologie. Multiplu. Hipertrofia amigdalelor
e) faringita acută. palatine duce la:
a) dereglări de respiraţie;
332) Faringologie. Multiplu. Angina lacunară se b) dereglări de gluiţie;
diferenţiază de: c) dereglări de alimentare a sugarului;
a) angina difterică; d) dereglări de voce (rinolalie);
b) angina ulcero-membranoasă Vincent; e) paralizia vălului palatin.
c) angina agranulocitară;
d) angina leucemică; 340) Faringologie. Multiplu. Vegetaţiile adenoide
e) faringita catarală. trebuie diferenţiate de:
a) angiomul juvenil al nazofaringelui;
333) Faringologie. Simplu. Dispneea se dezvoltă în caz de b) polipul coanal;
angină: c) tumori benigne a rinofaringelui;
a) lacunară; d) tumori maligne ale rinofaringelui;
b) foliculară; e) rinită acută banală.
c) laringiană;
d) ulcero-membranoasă; 341) Faringologie. Simplu. Cea mai frecventă
e) gripală. complicaţie a amigdalectomiei este:
a) asfixia;
334) Faringologie. Multiplu. Flegmonul retrofaringian se b) hemoragie;
dezvoltă în caz de: c) abces al cerebelului;
a) pneumonie; d) abcesul subdural;
b) intoxicaţie alimentară; e) lezarea vaselor magistrale.
c) angină;
d) rinită acută; 342) Faringologie. Multiplu. Simptomatologia
e) faringită acută. vegetaţiilor adenoide include următoarele semne
obiective şi subiective:
335) Faringologie. Simplu. Cauza principală în dezvoltarea a) febră, frisoane, intoxicaţie;
candidozei faringelui o constituie: b) "facies adenoideum";
a) tratameni cu corticosteroizi; c) obstrucţie nazală;
b) tratament cu antibiotice; d) prezenţa în rinofaringe a unei formaţiuni tumorale
c) tratament cu hemostatici; moale, roză;
d) vitaminoterapie; e) tahicardie.
e) tratament cu Nistatină.
343) Faringologie. Simplu. Care este tratamentul
336) Faringologie. Multiplu. Fazele de dezvoltare a vegetaţiilor adenoide de gradul doi şi trei:
abcesului periamigdalian sunt: a) conservator;
a) edem; b) chirurgical;
b) infiltraţie; c) fizioterapic;
c) abcedare; d) balneo-climaterice;
d) necrotică; e) profilaxie.
e) ulceroasă.
344) Faringologie. Multiplu. Semnele obiective a
337) Faringologie. Multiplu. Tumorile benigne ale amigdalitei cronice sunt:
faringelui sunt: a) semnul Gize;
a) angioame; b) semnul Zac;
b) papiloame; c) semnul Preobrajenscki;
c) fibroame; d) aderenţe şi cicatrice dintre stîlpii amigdalelor şi
d) sarcoame; amigdalele palatine;
e) epitelioame. e) puroi şi dopuri de cazeum în lacune.

338) Faringologie. Simplu. Cea mai frecventă complicaţie 345) Faringologie. Simplu. Rinofaringele îi aparţine:
 24
a) nasului; e) o complicaţie a altor boli.
b) faringelui;
c) sinusurilor paranazale; 353) Faringologie. Multiplu. Tratamentul conservativ al
d) laringelui; amigdalitei cronice, forma compensată include:
e) mezofaringelui. a) Spălarea lacunelor cu diferite substanţe
dezinfectante;
346) Faringologie. Simplu. Care este tratamentul b) Badijonarea amigdalelor palatine cu sol.Ligoli;
angiofibromului rinifaringian: c) Vitamina C;
a) conservativ; d) Antihistaminice;
b) chirurgical; e) Proceduri fizioterapice.
c) mixt;
d) balneo-climateric; 354) Faringologie. Simplu. SIDA este o boală
e) fizioterapic. provocată de:
a) streptococi;
347) Faringologie. Simplu. Amigdala lingvală se situiază: b) stafilococi;
a) în rinofaringe; c) virusul gripal;
b) în lojele amigdaliene; d) retroviruşi;
c) la rădăcina limbii; e) hlamidia.
d) în vestibulul laringelui;
e) în cavitatea bucală. 355) Faringologie. Multiplu. Etiopatogenia corpilor
străini ai faringelui poate fi lămurit prin:
348) Faringologie. Simplu. Tratamentul atreziei a) prezenţa la îndemînarea copiilor a unor corpi străini;
rinofaringiene este: b) lăsarea copiilor fără supraveghere;
a) conservator; c) reflexe diminuate sau abolirea lor;
b) chirurgical; d) stări psihice anormale;
c) fizioterapic; e) inflamaţia rinofaringelui.
d) mixt;
e) balneo-climateric. 356) Faringologie. Simplu. Amigdalele palatine se află
în:
349) Faringologie. Multiplu. Diagnosticul anginei difterice a) laringe;
la copii se bazează pe: b) mezofaringe;
a) o anamneză amănunţită (anchetă epidemiologică); c) cavum;
b) aspectul bucofaringelui (prezenţa falselor membrane); d) hipofaringe;
c) starea toxică a copilului; e) epifaringe.
d) adenopatie subangulomandibulară;
e) examenul bacteriologfic. 357) Faringologie. Multiplu. Care din anginele numite
mai jos fac parte din anginile secundare:
350) Faringologie. Simplu. Angina gripală este o angină: a) angina lacunară;
a) pramară; b) angina difterică;
b) secundară; c) angina leucemică;
c) foliculară; d) angina agranulocitară;
d) lacunară; e) angina foliculară.
e) catarală.
358) Faringologie. Simplu. Amigdalita cronică, forma
351) Faringologie. Multiplu. Etiopatogenia anginelor decompensată se tratează:
include: a) medical;
a) infecţia: streptococ, stafilococ, viruşi, asocieri de b) chirurgical;
infecţie; c) fizioterapic;
b) frigul, oboseala, avitaminoza; d) radioterapic;
c) alergia; e) corticoterapia.
d) imunodificitul secundar;
e) febra. 359) Faringologie. Simplu. Vegetaţiile adenoide de
gradul III se vor trata:
352) Faringologie. Simplu. Angina ulcero-membranoasă a) chirurgical;
descrisă de Simanovski este o: b) medicamentos;
a) angina primară; c) vazoconstrictori;
b) angina secundară; d) conhotomie;
c) angina foliculară; e) radioterapie
d) angina laculară;
 25
360) Faringologie. Simplu. Angina difterică se tratează în: a) faringite acute;
a) secţia pediatrică; b) epiglotita acută;
b) secţia ORL; c) corpi străini ai hipofaringelui;
c) spitalul de boli infecţioase; d) cancerul hipofaringelui;
d) secţia reanimare; e) laringita striduloasă.
e) terapie.
368) Faringologie. Simplu. Ganglionii Gillette se află
361) Faringologie. Multiplu. Prezenţa vegetaţiilor adenoide în:
de gradul III se manifestă prin: a) mezofaringe;
a) sindromul de obstrucţie nazală; b) hipofaringe;
b) "facies adenoidian"; c) spaţiul retrofaringian;
c) dezvoltarea psihică şi fizică insuficientă; d) fosele nazale;
d) complicaţii: otita medie, amigdalita cronică, e) sinusurile paranazale.
conjunctivite, laringite;
e) sialoree. 369) Faringologie. Multiplu. Se poate localiza angina în
hipofaringe şi cum se numeşte această angină?
362) Faringologie. Multiplu. Formele clinice (după a) da;
clasificarea propusă de I.Soldatov) a amigdalitelor cronice b) angina tubară;
nespecifice sunt: c) angina lingvală;
a) atrofică; d) angina palatină;
b) compensată; e) angina catarală.
c) criptică, cazeoasă;
d) decompensată; 370) Faringologie. Multiplu. Care din formaţiunile
e) infecţioasă. limfoide se află în rinofaringe:
a) amigdalele Gerlach;
363) Faringologie. Multiplu. Cercul limfatic faringian a lui b) amigdalele palatine;
Waldeyer include: c) ganglionii Gillettee;
a) amigdala faringiană; d) amigdala Luscha;
b) amigdalele tubare; e) amigdala lingvală.
c) amigdalele palatine;
d) amigdala lingvală; 371) Faringologie. Multiplu. În etiopatogenia
e) mucoasa faringelui. amigdalitei cronice rolul principal îi revine:
a) imunitate scăzută;
364) Faringologie. Multiplu. La un pacient cu flegmon b) hemolitic din grupa A;
periamigdalian există în mod obligatoriu: c) existenţa suprainfecţiei şi concurenţei microbiene;
a) obstrucţie nazală; d) mucoasei faringelui;
b) otalgie; e) volumului amigdalelor.
c) febră, frisoane;
d) trismus; 372) Faringologie. Simplu. Ce boală a suportat copilul
e) disfagie. de 7 ani cu 2 săptămîni în urmă; dacă la examinare
vocea va fi nazonată (rinolalie deschisă), platul moale -
365) Faringologie. Simplu. Extremitatea inferioară a imobil?
faringelui corespunde corpului vertebrelor: a) scarlatină;
a) C4-C5; b) gripă;
b) C6-C7; c) difterie;
c) C3-C4; d) rinită acută;
) C7; e) otită medie.
e) C1.
373) Faringologie. Simplu. Care este diagnosticul, dacă
366) Faringologie. Multiplu. Flegmoanele periamigdaliene, mama copilului va comunica, că copilul permanent nu
după localizare pot fi: respiră pe nas, vazoconstrictoarele nu-i ajută? Copilul
a) antero-superior; rău se dezvoltă fizic şi intelectual, iar în epifaringe se
b) inferior; depistează o formaţiune roză ce acoperă 1/2 din vomer.
c) posterior; a) angiofibromul rinofaringelui;
d) lateral; b) polip coanal;
e) intraamigdalian. c) vegetaţii adenoide;
d) rinită cronică hipertrofică;
367) Faringologie. Multiplu. Odinofagia este caracterizată e) rinită cronică atrofică.
în caz de:
 26
374) Faringologie. Multiplu. Tratamentul difteriei căilor b) edemul laringelui;
respiratorii superioare include: c) flegmonul cervical, mediastinită;
a) ser antitoxic antidifteric; d) complicaţii septice;
b) antibiotice; e) amigdalita cronică, forma compensată.
c) vitaminoterapie;
d) cardiotonici, antihistaminice; 381) Faringologie. Simplu. Flegmonul laterofaringian
e) tratament chirurgical. se dezvoltă:
a) la copii în vîrstă de pînă la 3 ani;
375) Faringologie. Multiplu. Angina banală nespecifică se b) la copii pînă la 10 ani;
va trata: c) la copii pînă la 7 ani;
a) chirurgical; d) la toate vîrstele;
b) antibioterapie; e) numai la adulţi.
c) antiinflamatoare, analgezici, vitamine;
d) local - badijonări cu substanţe dezinfectante, spălături a 382) Faringologie. Simplu. Spaţiul retrofaringian
amigdalelor palatine; comunică cu:
e) criptotomia. a) mediastinul anterior;
b) mediastinul posterior;
376) Faringologie. Multiplu. Faringele comunică cu: c) spaţiul parafaringian;
a) rinofaringele - cu nasul, urechea medie, mediastinul d) spaţiul pretraheal;
posterior, laringe; e) spaţiul prelaringian.
b) bucofaringele - cavitatea bucală;
c) laringofaringele - esofagul, laringele; 383) Faringologie. Simplu. Flegmonul retrofaringian
d) rinofaringele - nasul, urechea medie, mezofaringele; preponderent afectează copii pînă la vîrsta:
e) orofaringele, laringofaringele - stomacul, sistemul a) 3-5 ani;
digestiv. b) 10 ani;
c) 12 ani;
377) Faringologie. Multiplu. Cîţi stîlpi amigdalieni sunt; de d) 15 ani;
unde pornesc şi unde coboară? Numiţi denumirea lor e) 1 an.
corectă.
a) patru, doi, trei; 384) Faringologie. Multiplu. Nazofaringele se
b) patru, cîte doi de fiecare parte (anteriori şi posteriori); examinează, folosind următoarele metode:
c) stîlpii anteriori pornesc de la baza anterioară a vălului a) rinoscopia anterioară;
palatin pe de o parte şi alta a luetei, şi coboară spre baza b) rinoscopia posterioară;
limbii; c) sondajul rinofaringelui;
d) stîlpii posteriori pornesc de la faţa posterioară a vălului d) examenul digital, radiografia, epifaringoscopia;
palatin şi se termină pe feţele laterale ale faringelui; e) laringoscopia indirectă.
e) şase, trei - anteriori şi trei posteriori.
385) Faringologie. Multiplu. Numiţi tactica medicului
378) Faringologie. Multiplu. Corpii străini ai faringelui cel în caz de abces periamigdalian:
mai frecvent sunt localizaţi în (sediul de inclavare este): a) tratament medicamentos;
a) rinofaringele; b) tratament profilactic;
b) bucofaringele; c) puncţia, deschiderea, drenarea abcesului;
c) laringofaringele; d) analgezice;
d) amigdala palatină; e) antihistaminice.
e) plicele vocale.
386) Faringologie. Multiplu. Care este structura
379) Faringologie. Multiplu. Malformaţiile faringelui mai anatomică a peretelui faringian?
ales cele congenitale sunt condiţionate de: a) mucoasa;
a) afecţiuni ale părinţilor: tuberculoza, sifilisul, b) tunica fibroasă;
hipotiroidita; c) stratul muscular;
b) viciile părinţilor: tabacizmul, alcoolismul; d) adventiţia;
c) condiţii nocive de lucru, mediu; e) stratul glandular.
d) condiţii excelente de viaţă;
e) infecţii materne, emoţii violente, administrarea 387) Faringologie. Simplu. Care sunt acţiunile
antibioticilor în primele luni de sarcină. medicului în caz de abces retrofaringian?
a) lărgirea buzelor plăgii, puncţia, drenarea abcesului;
380) Faringologie. Multiplu. Complicaţiile flegmonului b) puncţia, deschiderea şi lărgirea plăgii;
periamigdalian pot fi: c) puncţia, deschiderea, lărgirea plăgii, drenare şi
a) hemoragie; aspirare;
 27
d) tratament conservativ; 395) Faringologie. Simplu. Care este diagnosticul, dacă
e) tratament profilactic. la medicul de sector s-a adresat bolnava cu plîngeri la
odinofagie, disfagie, care au apărut în vremea
388) Faringologie. Multiplu. Alegeţi formele clinice ale prînzului?
faringitei cronice: a) angină catarală;
a) catarală; b) faringită acută;
b) hipertrofică; c) abces periamigdalian;
c) fibrinoase; d) corp străin al amigdalei palatine;
d) necrozante; e) rinită acută.
e) atrofice.
396) Faringologie. Simplu. Cum se numeşte operaţia în
389) Faringologie. Simplu. Inflamaţia acută a amigdalei caz de hipertrofia amigdalelor palatine?
Luschka se numeşte: a) adenotomia;
a) vegetaţii adenoide; b) amigdalectomie;
b) angina; c) amigdalotomie;
c) adenoidită; d) adenoamigdalectomie;
d) amigdalită; e) adenoamigdalotomie.
e) flegmon retrofaringian.
397) Faringologie. Simplu. Artera facială este o ramură
390) Faringologie. Multiplu. Care din bolile numite mai jos a:
decurg cu simptome de angină? a) art.carotidă externă;
a) mononucleoza infecţioasă; b) art.carotidă comună;
b) scarlatina; c) art.carotidă internă;
c) difteria; d) art.maxilară internă;
d) pneumonie; e) art.subclavia.
e) meningită meningococică.
398) Faringologie. Simplu. Angina este o inflamaţie a:
391) Faringologie. Multiplu. Cu care din organele numite a) mucoasei faringelui;
mai jos comunică faringele? b) ţesutului limfoid al faringelui;
a) orbită; c) vălului palatin;
b) sinusurile paranazale; d) uvulei;
c) laringe; e) limbii.
d) nasul;
e) cavitatea bucală. 399) Faringologie. Simplu. Care din germenii numiţi
mai jos preponderent provoacă angini?
392) Faringologie. Simplu. Faţa externă a amigdalelor a) Stafilococul;
palatine este în raport cu: b) Pneumococul;
a) spaţiul maxilo-faringian; c)
b) muşchiul sterno-cleido-mastoidian; d) Bacilul difteric;
c) osul hioid; e) BacilulCoh.
d) glanda tiroidă;
e) cartilajul tiroid. 400) Faringologie. Multiplu. În clinica ORL a fost
spitalizat de urgenţă o fetiţă în vîrstă de 8 ani, care în
393) Faringologie. Simplu. Mărirea numărului de monocite loc de ceai a băut o lingură de acid acetic concentrat. În
se întîlneşte în caz de: care organe pot fi depistate schimbări?
a) angină difterică; a) faringe;
b) angină agranulocitară; b) laringe;
c) angină monocitară; c) esofag;
d) angină gripală; d) plămîni;
e) angină scarlatinoasă. e) stomac.

394) Faringologie. Simplu. Inflamaţia ţesutului 401) Faringologie. Multiplu. Către medicul ORL s-a
periamigdalian se numeşte: adresat mama cu un copil de 7 ani, care ia comunicat
a) faringită acută; medicului, că copilul permanent cîţiva ani în şir nu
b) flegmon periamigdalian; respiră pe nas; somnul este neliniştit. Copilul se
c) flegmon paraamigdalian; îmbolnăveşte des de cataruri acute ale căilor
d) flegmon al bazei limbii. respiratorii. La examenul obiectiv starea generală a
e) angină flegmonoasă. copilului este satisfăcătoare, gura întredeschisă,
respiraţia nazală din ambele părţi lipseşte. Tuşeul
 28
cavumului stabileşte o formaţiune cu caracter tumoral al a) conservator;
rinofaringelui, moale la palpare, care acoperă coanele b) profilactic;
complect. Care este diagnosticul şi tratamentul? c) inhalaţii;
a) adenoidită acută; d) balneo-climateric;
b) adenoidită cronică; e) chirurgical.
c) vegetaţii adenoide II-III;
d) vegetaţii adenoide I-II; 409) Faringologie. Simplu. Asocierea poliadenopatiei
e) tratament chirurgical. cervicale, inghiunale, hepatosplenomegaliei,
monocitoză (70-80%) vă sugerează:
402) Faringologie. Multiplu. Simptomatologia amigdalitei a) reticulosarcom;
cronice include: b) limfosarcom;
a) senzaţie de durere în faringe; c) infecţie virală;
b) dopuri de cazeum în lacune; d) angină foliculară;
c) puroi în lacune; e) mononucleoză infecţioasă.
d) adenopatie regionară;
e) simptomul Gize. 410) Faringologie. Multiplu. La un copil de vîrstă
şcolară cu vegetaţii adenoide mari există în mod
403) Faringologie. Simplu. Operaţia în amigdalita cronică obişnuit:
se numeşte: a) hipoacuzie;
a) amigdalectomie, tonzilectomie; b) obstrucţie nazală;
b) amigdalotomie, tonzilotomie; c) rinoree;
c) adenotonzilectomie; d) dispnee;
d) diatermocoagulare; e) disfagie.
e) lacunotomie.
411) Faringologie. Multiplu. Anginele ulcero-necrotice
404) Faringologie. Simplu. Amigdalita cronică, forma de origine hematologică apar în:
decompensată se tratează: a) agranulocitoza;
a) medicamentos; b) angina Simanoschi;
b) chirurgical; c) mononucleoza infecţioasă;
c) vitaminoterapie; d) leucemie;
d) fizioterapie; e) angina foliculară.
e) antibioterapie.
412) Faringologie. Multiplu. Alegeţi formele
405) Faringologie. Multiplu. Etiopatogenia faringitei acute faringitelor cronice:
este: a) catarală;
a) infecţia: streptococi, stafilococi, viruşi; b) hipertrofică;
b) boli infectocontagioase; c) atrofică;
c) factori favorizanţi predispozanţi: climaterici; alimentari; d) necrotică;
d) scăderea imunităţii locale şi generale; e) hemoragică.
e) suprarăceala.
413) Faringologie. Multiplu. Semnele faringoscopice
406) Faringologie. Multiplu. Muşchiul ridicător al ale amigdalitei cronice, forma compensată sunt:
faringelui este: a) hiperemia stîlpilor anteriori;
a) stilofaringian; b) semnul Gize;
b) palatoglosis; c) semnul Zac;
c) palatofaringeus; d) semnul Preobrajenscki;
d) constrictor al faringelui; e) dopuri de cazeum, lichid purulent în lacune.
e) m.veli palatini.
414) Faringologie. Multiplu. Bucofaringoscopia
407) Faringologie. Multiplu. Care sunt metodele de permite examinarea:
tratament ale anginelor? a) buzelor, părţilor interne a obrajilor, dinţilor,
a) antialgice; gingiilor;
b) desensibilizante; b) vegetaţiilor adenoide;
c) antiinflamatorii; c) amigdalei Gerlach;
d) antibiotice; d) amigdalelor palatine;
e) vitaminoterapie. e) istmului bucofaringian.

408) Faringologie. Multiplu. Faringitele acute şi cronice se 415) Faringologie. Multiplu. Afectarea faringelui are
tratează: loc în următoarele boli:
 29
a) mononucleoza infecţioasă; periamigdalian:
b) difteria; a) odinofagie pronunţată;
c) meningita meningococică; b) disfagie;
d) pneumonie; c) otalgie;
e) scarlatină. d) febră;
e) rinolalie.
416) Faringologie. Simplu. Funcţia principală a faringelui
este: 423) Faringologie. Multiplu. Care din următoarele
a) reflexogenă; afirmaţii, privind flegmonul retrofaringian sunt
b) acomodare; adevărate?
c) imuno-biologică; a) inflamaţia purulentă a ţesutului celular şi a
d) tuse şi expectoraţii; ganglionilor Gillette;
e) auditivă. b) inflamaţia purulentă a ţesuturilor periamigdaliene;
c) se întîlneşte la copii;
417) Faringologie. Multiplu. Stabiliţi diagnosticul şi tactica d) se întîlneşte la adulţi;
tratamentului, dacă bolnavul vă comunică că face puseuri e) cauza este un catar respirator acut; angina.
de angină de 2-3 ori pe an. În una din ultimele angini s-a
îmbolnăvit de reumatism. Faringoscopic: simptomul Zac, 424) Faringologie. Multiplu. Care din următoarele
Gize şi Preobrajenski sunt pozitive. semne clinice fac parte din tabloul clinic al amigdalitei
a) faringită acută; cronice?
b) amigdalită cronică, forma compensată; a) semnul Gize, Zac;
c) amigdalită cronică forma decompensată; b) semnul Preobrajenski;
d) tratament medical; c) lichid purulent în lacune;
e) tratament chirurgical. d) adenopatie;
e) febră, frisoane.
418) Faringologie. Simplu. Pentru angina lacunară este
caracteristic: 425) Faringologie. Multiplu. Care din manifestările
a) leucocitoză; clinice relevate sunt caracteristice pentru amigdalita
b) leucopenie; cronică, forma decompensată?
c) limfopenie; a) recidive de angină, reumatism;
d) euzinopenie; b) aderenţe între stîlpii amigdalieni şi amigdale, dopuri
e) monocitoză. de cazeum în lacune;
c) adenopatie subangulomandibulară;
419) Faringologie. Multiplu. Care sunt sindroamele d) imunodificienţă A, M, G - secundară;
faringiene: e) starea generală a bolnavului gravă sau foarte gravă.
a) tulburări ale deglutiţiei;
b) tulburări de respiraţie; 426) Faringologie. Multiplu. Prognosticul cancerului de
c) tulburări de fonaţie; faringe depinde de:
d) tulburări de audiţie; a) precocitatea şi corectitudinea diagnosticului;
e) tulburările funcţiei de apărare. b) precocitatea instituirii tratamentului;
c) gradul de avansare clinico-morfologică a cancerului;
420) Faringologie. Multiplu. Odinofagia apare în: d) prezenţa sau lipsa metastaselor;
a) procese inflamatorii acute sau cronice: angine, e) tipul histologic.
flegmoane, faringite;
b) arsuri, plăgi ale faringelui; 427) Faringologie. Simplu. Care antibiotic,
c) leziuni nervoase; preponderent se administrează bolnavilor cu angină
d) tumori ulcerate; banală nespecifică?
e) scleromul faringelui. a) eritromicină;
b) streptomicină;
421) Faringologie. Multiplu. Tulburări respiratorii c) penicilină;
faringiene sunt: d) tienam;
a) obstrucţie rinofaringiană; e) cefazolină.
b) obstrucţie orofaringiană;
c) obstrucţie hipofaringiană; 428) Faringologie. Simplu. Care dintre următorii
d) rinolalie deschisă; germeni sunt implicaţi cel mai frecvent în etiologia
e) disfagie. anginei şi amigdalitei cronice nespecifice?
a) stafilococul aureus;
422) Faringologie. Multiplu. Alegeţi argumentele b)
simptomatologice în favoarea diagnosticului de flegmon c) virusul gripal;
 30
d) hlamidiile; b) transportul de urgenţă la spital;
e) pneumococul. c) prelucrarea chirurgicală a leziunilor;
d) ser antitoxic;
429) Faringologie. Multiplu. Următoarele manifestări e) plastie bucofaringiană.
clinice sunt caracteristice anginei scarlatinoase:
a) amigdalele palatine sunt tumefiate, congestionate; 436) Faringologie. Multiplu. Ce sindroame clinice pot
b) vălul palatin este intens congestionat; fi prezente la traumatizaţii craniofaciali şi
c) enantemă; bucofaringieni.
d) odinofagie; a) sindrom de durere, şoc;
e) adenopatie. b) sindrom de hemoragie;
c) sindrom de dereglări ale funcţiilor faringelui;
430) Faringologie. Multiplu. Care din următoarele d) sindrom de vomă;
reprezintă consecinţe ale amigdalitei cronice, forma e) sindrom de cefalee.
decompensată?
a) reumatismul; 437) Faringologie. Multiplu. Care din afirmaţiile de
b) glomerulonefrită; mai jos caracterizează angina catarală nespecifică?
c) tiroidită, tireotoxicoză; a)
d) ateroscleroză; A;
e) flegmonul periamigdalian. b) este provocată de pneumococi;
c) este o angină primară;
431) Faringologie. Multiplu. Care formulare este incorectă d) se tratează medicamentos;
în privinţa faringitei acute? e) este o angină secundară.
a) este inflamaţia mucoasei faringien;
b) este inflamaţia ţesutului celular lax al spaţiului 438) Faringologie. Multiplu. Cu care dintre următoarele
retrofaringian; afecţiuni poate fi confundată angina lacunară?
c) este inflamaţia ţesutului din spaţiul periamigdalin; a) angina difterică;
d) este inflamaţia ţesutului limfoid; b) sifilisul;
e) este abcesul epiglotei. c) angina monocitară;
d) anginile ulcero-necrotice din cadrul hematopatiilor;
432) Faringologie. Multiplu. Antibioterapia îndelungată în e) paralizie de văl palatin.
tratamentul otitelor, amigdalitelor şi anginilor poate induce:
a) perturbări în echilibrul florei microbiene locale, cu 439) Faringologie. Simplu. Care dintre următoarele
selecţionarea unor germeni cu virulenţa crescută; afecţiuni sunt cauza rinolaliei deschise?
b) inhibiţia mecanismelor imunologice; a) rinită cronică hipertrofică;
c) inhibiţia proceselor regenerative; b) vegetaţii adenoide;
d) camuflarea proceselor de sepsis local sau general; c) polipul coanal;
e) sterilizarea focarelor infecţioase cronice. d) difteria faringelui;
e) catarul acut al căilor respiratorii superioare.
433) Faringologie. Multiplu. Referitor la diagnosticul
paraclinic al amigdalitei cronice, sunt adevărate afirmaţiile: 440) Faringologie. Multiplu. Diagnosticul diferenţial
a) hiperleucocitoză moderată cu neutrofilie, anemie; dintre cancerul amigdalei palatine şi amigdalita cronică
b) VSH accelerată; cuprinde:
c) ASLO, fibrinemie crescută; a) anamneza - vîrsta bolnavului;
d) Ig A serice scăzute; b) tabloul clinic, simptoame obiective şi subective;
e) Creşterea compensatorie a Ig M şi Ig E. c) analiza generală a sîngelui;
d) citologie;
434) Faringologie. Multiplu. În care din următoarele cazuri e) biopsia.
de amigdalită cronică, forma decompensată operaţia de plan
ste contraindicată? 441) Faringologie. Multiplu. Identificaţi din
a) hemofilie; enumerarea de mai jos factorii predispozanţi şi
b) tuberculoza pulmonară activ-distructivă; favorizanţi ai vegetaţiilor adenoide:
c) insuficienţa cardiovasculară, hepatică, renală; a) limfolismul;
d) amigdalele palatine atrofiate; b) diateza exudativă;
e) amigdalele palatine hipertrofiate. c) carenţe vitaminice, calcice, solare;
d) corizele banale;
435) Faringologie. Simplu. Care dintre următoarele măsuri e) condiţii bune de viaţă.
terapeutice sunt utile la locul accidentului în cazul arsurilor
bucofaringiene? 442) Faringologie. Simplu. Recunoaşteţi sindromul
a) administrarea unei petidine intravenos; principal al vegetaţiilor adenoide:
 31
a) obstrucţie nazală; e) puncţie, puroi.
b) febră;
c) cefalee; 449) Faringologie. Multiplu. Primul ajutor în
d) otodinie; flegmoanele faringiene şi periamigdaliene constă în:
e) otalgie. a) administrarea antibioticilor;
b) administrarea calmantelor durerii;
443) Faringologie. Multiplu. După localizare flegmoanele c) administrarea dezintoxicantelor;
faringiene pot fi: d) administrarea antiinflamatoriilor;
a) antero-superior; e) puncţia, deschiderea şi drenarea abceselor.
b) posterior;
c) inferior; 450) Faringologie. Multiplu. Stadiile clinico-
d) extern (lateral); patomorfologice a flegmonului (abcesului)
e) median. reztrofaringian pot fi:
a) edem;
444) Faringologie. Multiplu. Tratamentul medical al b) infiltraţie;
flegmonului periamigdalian prevede administrarea c) abcedare;
obligatorie de: d) metastaze;
a) analgezice; e) cicatrizare.
b) antibiotice;
c) antiinflamatorii; 451) Faringologie. Multiplu. Infecţia HIV se transmite
d) antihistaminice; prin următoarele modalităţi, cu excepţia:
e) antiacide. a) vertical, dela mamă la copil;
b) prin instrumentar, sterilizat insuficient;
445) Faringologie. Multiplu. Care sunt fazele c) insecte hematofage;
patomorfologice de dezvoltare a flegmonului (abcesului) d) baie, piscină;
periamigdalian? e) transfuzii de sînge.
a) faza de edem;
b) faza de infiltraţie; 452) Faringologie. Multiplu. Elementele definitorii ale
c) faza de abcedare; vegetaţiilor adenoide sunt:
) faza de vindecare; a) sindromul de obstrucţie nazală;
e) faza incipientă. b) facies adenoidian;
c) depistarea vegetaţiilor adenoide prin rinoscopia
446) Faringologie. Multiplu. Complementul multiplu. posterioară sau prin tuşeul cavumului;
Recunoaşteţi următoarele echivalente corecte: d) VCH accelerat;
a) periamigdalită antero-superioară, faza de edem, e) Leucocitoză; neutrofiloză.
tratament chirurgical;
b) periamigdalită antero-superioară, faza de edem, 453) Faringologie. Multiplu. Arătaţi, care din
tratament medicamentos; următoarele investigaţii sunt necesare în caz de
c) periamigdalita antero-superioară, faza de abscedare, tratamentul chirurgical al amigdalitei cronică:
tratament medicamentos; a) an.generală a sîngelui şi a urinei, ECG;
d) periamigdalita antero-superioară faza de abcedare, b) numărul de trombocite;
tratament chirurgical; c) protrombina;
e) periamigdalită antero-superioară, faza infiltrativă, d) timpul de sîngerare şi coagulare;
tratament medicamentos. e) fibrogastroscopia;

447) Faringologie. Multiplu. Asemănările dintre amigdalita 454) Faringologie. Simplu. Durerea în faringe în caz de
cronică, forma compensată şi cea decompensată: o afecţiune inflamatorie a faringelui se numeşte:
a) senzaţie de dureri în gît; a) odinofagie;
b) puseuri de angină; b) disfagie;
c) flegmon periamigdalian; c) dispnee;
d) dopuri de cazeum, puroi în lacune; d) otalgie;
e) adenopatie regională. e) rinolalie.

448) Faringologie. Multiplu. Semne de certitudine în
abcesul periamigdalian:
a) se dezvoltă în a 5-7 zi după angina nespecifică;
b) starea bolnavului este gravă, febră, frisoane;
c) trismusul;
d) bombare, infiltraţie;
455) Faringologie. Simplu. Precizaţi în care dintre
următoarele situaţii se poate afirma diagnosticul de
corp străin faringian:
a) dureri în faringe, care au apărut în timpul dejunului
sau prînzului;
b) rinolalie închisă;
 32
c) rinolalie deschisă; c) imunologică;
d) hemoragie nazală; d) tuse şi expectoraţii;
e) febră, frisoane. e) audiţie.

456) Faringologie. Simplu. Care este consecutivitatea 463) Faringologie. Multiplu. Stabiliţi diagnosticul şi
acţiunii ORL în caz de abces retrofaringian? tactica tratamentului, dacă bolnavul va comunica, că
a) lărgirea buzelor plăgii; puncţia abcesului, deschiderea face puseuri de angină de 2-3 ori pe an. În una din
abcesului; ultimele angine s-a îmbolnăvit de reumatism.
b) puncţia, deschiderea abcesului; lărgirea plăgii cu Faringoscopic: semnele Zac, Gize, Preobragenscki sunt
drenarea abcesului; pozitive. În lacune puroi şi dopuri de cazeum. Este
c) deschiderea abcesului, puncţia; prezentă şi adenopatia subangulomandibulară.
d) deschiderea abcesului, antibiotice; a) faringită cronică;
e) tratament conservativ. b) amigdalită cronică, forma compensată;
c) amigdalită cronică, forma decompensată;
457) Faringologie. Simplu. Mărirea numărului de monocite d) tratament chirurgical;
se întîlneşte în următoarele afecţiuni: e) tratament conservativ.
a) angina difterică;
b) angina agranulocitară; 464) Faringologie. Multiplu. Pentru angina leucemică
c) angina monocitară; este caracteristic următorul aspect hematologic:
d) angina gripală; a) leucocitoză;
e) angina scarlatinoasă. b) leucopenie;
c) anemie;
458) Faringologie. Multiplu. Care din următoarele semne d) trombocitopenie;
clinice sunt prezente la bolnavii ce suferă de amigdalită e) limfopenie.
cronică?
a) odinofagie; 465) Faringologie. Multiplu. Obiectivele principale ale
b) disfagie; etiopatogeniei amigdalitei cronice sunt:
c) sialoree; a)
d) dopuri de cazeum; b) concurenţa microbiană;
e) adenopatie regională. c) suprainfecţie;
d) particularităţile anatomotopografice ale inelului
459) Faringologie. Simplu. Asocierea poliadenopatiei Waldeyer, factorii favorizanţi;
cervicale, inghiunale, hepatosplenomegalie, monocitoză vă e) paloarea tegumentelor.
sugerează:
a) reticulosarcom; 466) Faringologie. Simplu. Care din imunodificienţe se
b) limfosarcom; va dezvolta în caz de angină nespecifică?
c) infecţie virală; a) secundară;
d) monocitoză infecţioasă; b) primară;
e) angină foliculară. c) SIDA;
d) Subcompensată;
460) Faringologie. Simplu. Neutropenie este caracteristică e) Decompensată.
pentru:
a) angina catarală; 467) Faringologie. Simplu. Amigdalita cronică, forma
b) angina leucemică; decompensată va dezvolta o imunodificienţă:
c) angina agranulocitară; a) primară;
d) angina scarlatinoasă; b) secundară;
e) angina difterică. c) SIDA;
d) euzinopenie;
461) Faringologie. Multiplu. Anginele ulcero-necrotice de e) leucopenie.
origine hematologică apar în:
a) agranulocitoză; 468) Faringologie. Multiplu. Criteriile de diagnostic ale
b) angina Simanovski; anginelor şi ale amigdalitelor cronice sunt următoarele:
c) angina monocitară; a) anamneza;
d) angina leucemică; b) debutul bolii, evoluţia bolii;
e) angina foliculară. c) tabloul faringoscopic
d) prezenţa sau absenţa complicaţiilor;
462) Faringologie. Multiplu. Alegeţi funcţiile faringelui: e) avitaminoza.
a) reflexogenă;
b) apărare; 469) Faringologie. Simplu. Agentul etiologic cel mai
 33
frecvent implicat în faringita acută este: a) la nivelul cornetelor mijlocii;
a) streptococul piogenis; b) în epifaringe, la nivelul cozilor cornetelor nazale
b) stafilococul aureus; inferioare;
c) pneumococul; c) în hipofaringe;
d) streptococul hemolitic; d) în mezofaringe;
e) Haemophilus influenzae. e) în cavitatea nazală.

470) Faringologie. Multiplu. Anginele ulcero-necrotice de 477) Faringologie. Multiplu. Care este consecutivitatea
origine hematologică apar în: acţiunilor medicului în caz de abces retrofaringian?
a) agranulocitoză; a) lărgirea buzelor plăgii; puncţia abcesului,
b) angina Simanovski; deschiderea abcesului;
c) monocitoza infecţioasă; b) puncţia, deschiderea abcesului; lărgirea plăgii cu
d) leucemia acută; drenarea abcesului;
e) angina gripală. c) deschiderea abcesului, puncţia;
d) deschiderea abcesului, antibiotice;
471) Faringologie. Multiplu. Semnele clinice ale e) tratament conservativ.
amigdalitei cronice sunt:
a) otodinie; 478) Faringologie. Simplu. Inflamaţia ţesutului
0 periamigdalian se numeşte:
b) febră 39-40 C;
a) faringita acută;
c) dispnee, sialoree;
b) faringita cronică;
d) dopuri de cazeum, conţinut purulent în lacune;
c) abces laterofaringian;
e) semnul Gize, Zac şi Preobrajenski.
d) flegmon periamigdalian;
e) flegmon retrofaringean.
472) Faringologie. Simplu. Numiţi, care din vasele arteriale
se află mai aproape de polul inferior al amigdalei palatine:
479) Faringologie. Simplu. Artera facială provine din:
a) art.carotidă comună;
a) art.carotidă comună;
b) art.carotidă internă;
b) art.carotidă internă;
c) art,carotidă externă;
c) art.carotidă externă;
d) art.facialis;
d) art.subclavia;
e) art.linguală.
e) art.lingvală.
473) Faringologie. Multiplu. Numiţi organele cu care
480) Faringologie. Simplu. Pilierul anterior al
comunică faringele:
amigdalei palatine include:
a) stomac;
a) m.tensor veli palatini;
b) esofag;
b) m.levator veli palatinum;
c) fose nazale;
c) m.constrictor superior al faringelui;
d) cavitatea bucală;
d) m.constrictor inferior al faringelui
e) laringe.
e) m.glosopalatin.
474) Faringologie. Simplu. Pentru care angină este
481) Faringologie. Simplu. Care din muşchii descrişi
caracteristic neutropenia?
mai jos intră în componenţa stîlpului posterior al
a) catarală;
amigdalei palatine?
b) foliculară;
a) m.glosopalatin;
c) lacunară;
b) m.faringopalatin;
d) agranulocitară;
c) m.tensor veli palatinum;
e) difterică.
d) m.constrictor superior al faringelui;
e) m.constrictor inferior al faringelui.
475) Faringologie. Simplu. O adenopatie laterocervicală,
asociată cu hipoacuzie de tip transmisie la un bolnav de 66
482) Faringologie. Multiplu. Prin spaţiul parafaringian
ani evocă?
trec:
a) angiofibrom nazofaringian;
a) n.glosofaringeum;
b) tumoare malignă de cavum;
b) n.hipoglosus;
c) rinită cronică hipertrofică;
c) v.jugulară;
d) ozena;
d) art.carotidă internă;
e) vegetaţii adenoide.
e) art.facială.
476) Faringologie. Simplu. Unde se află orificiul
483) Faringologie. Multiplu. Cele mai importante
nazofaringian al tubei auditive, la ce nivel?
manifestări ale infecţiei de focar amigdalian sunt:
 34
a) reumatismul acut; b) Alcoolul;
b) cardita reumatismală; c) Tinctura de valeriană;
c) "correa minor"; d) Sarea de bucătărie;
d) glomerulonefrita acută poststreptococică; e) Bicarbonatul de sodiu.
e) ulcer stomacal.
491) Rinosinusologie. Multiplu. Septul nazal este
484) Rinosinusologie. Multiplu. Narinoscopia permite format din:
depistarea: a) Cartilajul patrulater;
a) Furunculului vestibulului nazal; b) Lamina perpendiculară a etmoidului;
b) Crustelor; c) Vomerul;
c) Corpilor străini; d) Oasele proprii ale nasului;
d) Vegetaţiilor adenoide; e) Cartilajele triunghiulare.
e) Fisurilor.
492) Rinosinusologie. Simplu. În meatul nazal inferior
485) Rinosinusologie. Simplu. Rinoscopia anterioară se se deschide:
efectuiază folosind: a) Canalul nazolacrimal;
a) Speculul nazal; b) Celulele etmoidale anterioare;
b) Spatula linguală; c) Celulele etmoidale mijlocii;
c) Otoscopul; d) Celulele etmoidale posterioare;
d) Rinoscopul; e) Sinusul frontal.
e) Directoscopul;
493) Rinosinusologie. Multiplu. În meatul nazal mediu
486) Rinosinusologie. Multiplu. Prin rinoscopia anterioară se deschid:
se examinează: a) Sinusul frontal;
a) Pituitara cavităţii nazale; b) Sinusul maxilar;
b) Cornetele nazale inferioare; c) Sinusul sfenoidal;
c) Capul şi partea inferioară a cornetului nazal mijlociu; d) Celulele anterioare ale etmoidului;
d) Meatul nazal inferior şi partea anterioară a septului e) Celulele posterioare ale etmoidului.
nazal;
e) Rinofaringele, vegetaţiile adenoide. 494) Rinosinusologie. Simplu. Care din cornetele
nazale constituie un os aparte?
487) Rinosinusologie. Simplu. Rinoscopia anterioară are a) Superioare;
drept scop: b) Medii;
a) Examinarea epifaringelui; c) Inferioare;
b) Examinarea mezofaringelui; d) Anterioare;
c) Examinarea hipofaringelui; e) Posterioare.
d) Examinarea cavităţii nazale;
e) Examinarea laringelui. 495) Rinosinusologie. Multiplu. Peretele lateral al
cavităţii nazale este alcătuit din:
488) Rinosinusologie. Multiplu. Rinoscopia posterioară ne a) Oasele proprii ale nasului;
permite să examinăm: b) Osul lacrimal;
a) Vomerul; c) Procesul frontal al maxilarului;
b) Coanele; d) Lamina internă a procesului pterigoidian al
c) Bolta cu amigdala Luschka; sfenoidului;
d) Cozile cornetelor inferioare; e) Faţa internă a etmoidului, lama perpendiculară a
e) Amigdalele Gerlach. osului palatin.

489) Rinosinusologie. Simplu. Care din metodele descrise 496) Rinosinusologie. Simplu. În meatul nazal superior
mai jos se vor folosi în imposibilitatea efectuării rinoscopiei se deschide:
posterioare? a) Grupul posterior de sinusuri;
a) Tuşeul cavumului (inspecţia digitală); b) Grupul anterior de sinusuri;
b) Orofaringoscopia; c) Sinusul maxilar;
c) Mezofaringoscopia; d) Sinusul frontal;
d) Diafanoscopia; e) Toate sinusurile.
e) Hipofaringoscopia.
497) Rinosinusologie. Multiplu. Care din sinusurile
490) Rinosinusologie. Multiplu. Pentru examenul olfacţiei enumerate sunt paranazale:
se foloseşte: a) Maxilare;
a) Oţetul; b) Frontal;
 35
c) Celulele etmoidale;
d) Sfenoidal; 505) Rinosinusologie. Simplu. Care imunoglobuline
e) Sigmoid. prevalează pe mucoasa foselor nazale?
a) Ig A;
498) Rinosinusologie. Simplu. Sinusul maxilar se deschide b) Ig G;
în: c) Ig M;
a) Meatul nazal superior; d) Ig E;
b) Meatul nazal mediu; e) Ig D.
c) Meatul nazal inferior;
d) Meatul nazal anterior; 506) Rinosinusologie. Simplu. Pe peretele superior al
e) Meatul nazal posterior. sinusului sfenoid se află:
a) Sinusul cavernos;
499) Rinosinusologie. Multiplu. Mucoasa nazală este de b) Sinusul lateral;
tip: c) Hipofiza;
a) Respirator; d) Art.carotidă internă;
b) Olfactiv, senzorial; e) Art.carotidă externă.
c) Vascular;
d) Conjunctiv; 507) Rinosinusologie. Multiplu. Pe peretele extern a
e) Glandular. sinusului sfenoid se află:
a) Hipofiza;
500) Rinosinusologie. Simplu. Pata vasculară Kisselbach b) Sinusul cavernos;
este situată în: c) Art.carotidă internă;
a) Porţiunea antero-inferioară a septului nazal; d) Prima ramură a N.trigemen;
b) Porţiunea antero-superioară a septului nazal; e) N.ocolomotor.
c) Porţiunea anterioară a cornetului nazal superior;
d) Porţiunea anterioară a cornetului nazal mediu; 508) Rinosinusologie. Simplu. Cel mai subţire perete
e) Porţiunea anterioară a cornetului nazal inferior. al sinusului frontal este:
a) Superior;
501) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt funcţiile b) Inferior;
nasului? c) Anterior;
a) Respiratorie; d) Posterior;
b) Olfactivă; e) Extern.
c) Protecţie;
d) Endocrină; 509) Rinosinusologie. Simplu. Care din sinusurile
e) Hematopoetică. paranazale au condiţiile cele mai favorabile pentru
drenaj?
502) Rinosinusologie. Multiplu. Funcţia de protecţie a a) Sfenoid;
nasului include: b) Etmoid;
a) Purificarea aerului; c) Maxilar;
b) Reflexul de stărnut; d) Frontal;
c) Factorii imunologici ai mucoasei nasale; e) Toate sinusurile.
d) Rolul cililor mucoasei nazale;
e) Septul nazal. 510) Rinosinusologie. Multiplu. Rădăcinile căror dinţi
vin în contact cu sinusul maxilar?
503) Rinosinusologie. Multiplu. Sinusul frontal are a) Incisivilor;
următorii pereţi: b) Caninilor;
a) Anterior; c) Premolarului al doilea;
b) Inferior - orbital; d) Primului molar;
c) Postero-superior; e) Molarului al doilea.
d) Lateral;
e) Extern. 511) Rinosinusologie. Multiplu. Planşeul cavităţii
nazale sau peretele inferior al foselor nazale este format
504) Rinosinusologie. Simplu. Muşchii nasului sunt din:
inervaţi de: a) Apofiza palatină a maxilarului;
a) N.facial; b) Porţiunea orizontală a osului palatin;
b) N.trigemen; c) Cornetul inferior;
c) N.vag; d) Vomerul;
d) N.glosofaringian; e) Lamina perpendiculară a osului palatin.
e) Nervul spinal.
 36
512) Rinosinusologie. Multiplu. Alegeţi din dispozitivele a) Stratificat ciliat;
enumerate mai jos cele necesare pentru rinoscopia b) Pavimentos;
anterioară şi posterioară: c) Stratificat cubic;
a) Lampa electrică; d) Stratific prizmatic;
b) Oglinda frontală; e) Glandular.
c) Oglinda pentru efectuarea rinoscopiei posterioare;
d) Spatula linguală; 520) Rinosinusologie. Simplu. Cum se numeşte
e) Specul nazal. diminuarea olfacţiei?
a) Cacosmie;
513) Rinosinusologie. Multiplu. Malformaţiile nasului b) Anosmie
sunt: c) Hiposmie;
a) Aplazia nasului; d) Hiperosmie;
b) Atrezia foselor nazale; e) Otodinie.
c) Fisuri mediane;
d) Polipi nazali; 521) Rinosinusologie. Multiplu. Insuficienţa
e) Angiofibromul rinofaringian. respiratorie nazală duce la:
a) Hipoacuzie conductivă;
514) Rinosinusologie. Simplu. Cea mai dificilă b) Patologia căilor respiratorii inferioare;
malformaţie a nasului este: c) Retard fizic şi mental;
a) Imperforaţia (atrezia) coanală; d) Epistaxis;
b) Polipul sîngerînd al septului nazal; e) Sinuzite.
c) Deviaţia de sept nazal;
d) Fisurile mediane; 522) Rinosinusologie. Simplu. Deviaţia de sept nazal
e) Polipii nazali. se va trata:
a) Medicamentos;
515) Rinosinusologie. Multiplu. Sindroamele b) Profilactic;
fiziopatologice nazosinusale sunt: c) Chirurgical;
a) Respirator (de obstrucţie nazală); d) Fizioterapic;
b) Secretor şi circulator; e) Radioterapic.
c) Olfactiv;
d) Senzitiv şi reflex; 523) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt legăturile
e) Digestiv. anatomice ale foselor nazale cu sinusurile?
a) Ostiumul;
516) Rinosinusologie. Multiplu. Cea mai frecventă cauză a b) Mucoasa;
insuficienţei respiratorii superioare la copii este: c) N.trigemen;
a) Vegetaţiile adenoide; d) N.auditiv;
b) Polipii nazali; e) Vasele sanguine.
c) Rinita acută;
d) Rinita cronică; 524) Rinosinusologie. Simplu. Orificiile coanale la
e) Atrezia coanală. naştere sunt:
a) Epileptice;
517) Rinosinusologie. Multiplu. Limfaticile din cavitatea b) Circulare;
nazală se drenează în: c) Verticale;
a) Ganglionii submandibulari; d) Rotunde;
b) Ganglionii adînci ai regiunii cervicale; e) Ovale.
c) Ganglionii retrofaringieni;
d) Spaţiul subarahnoidian; 525) Rinosinusologie. Simplu. Între septul nazal şi
e) Vena jugulară internă. cornetele nazale se află:
a) Meatul nazal comun;
518) Rinosinusologie. Multiplu. Din punct de vedere clinic b) Meatul nazal mediu, inferior, superior;
nasul este constituit din: c) Fosa narinară;
a) Piramida nazală; d) Vomerul;
b) Cavitatea nazală; e) Vestibulul nazal.
c) Sinusurile paranazale;
d) Orificiul narinelor; 526) Rinosinusologie. Multiplu. Care din metodele de
e) Orificiul coanelor. examinare numite mai jos se folosesc în diagnosticul
rinitelor şi rinosinuzitelor?
519) Rinosinusologie. Simplu. Cu care epiteliu este a) Rinoscopia anterioară, posterioară;
tapetată regiunea respiratorie a cavităţii nazale? b) Orofaringoscopia;
 37
c) Laringoscopia; e) Vomerul.
d) Puncţia sinusurilor paranazale;
e) RMN. 534) RinosinusologieMulttiplu. În condiţii de
policlinică se poate efectua puncţia sinusului maxilar şi
527) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt celulel mucoasei prin ce meat nazal?
olfactive? a) Da;
a) Senzoriale olfactive; b) Nu;
b) De susţinere; c) Meatul nazal superior;
c) Bazale, d) Meatul nazal inferior;
d) De tip respirator; e) Meatul nazal mediu.
e) De tip ciliat.
535) Rinosinusologie. Simplu. Care din
528) Rinosinusologie. Simplu. Rinolalia deschisă este imunoglobuline este indicatorul alergiei foselor nazale?
consecinţa: a) Ig E;
a) Furunculului vestibulului nazal; b) Ig G;
b) Paralizia vălului palatin; c) Ig D;
c) Anginei; d) Ig A;
d) Faringitei; e) Ig M.
e) Amigdalitei cronice.
536) Rinosinusologie. Multiplu. Tratamentul eczemei
529) Rinosinusologie. Multiplu. Selectaţi sinusurile nazale constă din:
paranazale: a) Suprimarea contactului cu alergenul respectiv;
a) Sigmoid; b) Administrarea preparatelor antihistaminice;
b) Maxilar; c) Tratamentul cu raze ultrafiolete;
c) Sfenoidal; d) Efectuarea plastiei nazale;
d) Cavernos; e) Conhotomie.
e) Celulele etmoidale.
537) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul deviaţiei
530) Rinosinusologie. Simplu. Parztea mobilă a septului de sept nazal asociat cu sindromul de obstrucţie nazală
nazal este formată din: este:
a) Cartilajul triunghiular; a) Medicamentos;
b) Cartilajul patrulater; b) Profilactic;
c) Vomer; c) Chirurgical;
d) Cornetul nazal mediu; d) Fizioterapic;
e) Lama verticală a etmoidului. e) Radiologic.

531) Rinosinusologie. Simplu. Sinuzita maxilară generată 538) Rinosinusologie. Multiplu. Abcesul septului nazal
de o inflamaţie a dinţilor se numeşte: se va trata:
a) Sinuzită maxilară primară; a) Medicamentos: antimicrobian, antiinflamator,
b) Sinuzită maxilară odontogenă; dezintoxicant; analgezic;
c) Sinusită maxilară acută; b) Profilactic;
d) Sinusită maxilară traumatică; c) Chirurgical;
e) Sinusită maxilară cronică. d) Radioterapie;
e) Prin imunocorecţie.
532) Rinosinusologie. Simplu. Numiţi părţile componente
ale septului nazal: 539) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt formele
a) Cartilajul triunghiular; vomerul, cornetul nazal superior; anatomoclinice ale inflamaţiei vestibulului nazal la
b) Lamina perpendiculară a etmoidului, osul lacrimal; copii?
c) Osul palatin, vomerul, cartilajul patrulater; a) Rinită vestibulară;
d) Cartilajul patrulater, vomerul, lamina perpendiculară a b) Furuncul vestibulului nazal;
osului etmoid; c) Rinolitiaza;
e) Oasele nazale, cartilajele triunghiulare, osul frontal. d) Polipii nazali;
e) Abcesul nazal.
533) Rinosinusologie. Simplu. Pe nasul extern deosebim:
a) Vîrful, columela, narinele, lobul, aripile, rădăcina, 540) Rinosinusologie. Simplu. Corpii străini nazali se
şanţurile nazopalpebrale, şi nazolabiale; tratează:
b) Cartilajul lateral; a) Medicamentos;
c) Osul frontal; b) Prin extragerea lor;
d) Osul lacrimal; c) Fizioterapic;
 38
d) Hormonal; 548) Rinosinusologie. Multiplu. Hemoragiile nazale se
e) Prin supravegherea bolnavuluui. stopează prin:
a) Metode generale;
541) Rinosinusologie. Multiplu. Simptomele subective b) Metode locale;
locale şi generale ale traumatismului nazal sunt multiple şi c) Metode fizioterapice;
diverse, şi se includ în următoarele sindroame: d) Tamponamentul nazal anterior;
a) Sindromul algic; e) Tamponamentul nazal posterior.
b) Sindromul hemoragic;
c) Sindromul lezării funcţiei organelor afectate; 549) Rinosinusologie. Simplu. Furunculul nazal poate
d) Alergie; provoca:
e) Frisoane. a) Tromboza sinisului cavernos;
b) Tromboza sinusului sagital;
542) Rinosinusologie. Simplu. Furunculul vestibulului c) Tromboza sinusului sigmoid;
nazal se întîlneşte mai frecvent la: d) Hemoragie nazală;
a) Adulţi; e) Licvoree.
b) Copii;
c) Orice vîrstă; 550) Rinosinusologie. Multiplu. În caz de furuncul
d) Fetiţe; nazal se administrează:
e) Băieţi. a) Antibiotice;
b) Antiinflamatoare;
543) Rinosinusologie. Multiplu. Hemoragiile nazale pot fi: c) Analgezice;
a) Arteriale; d) Desensibilizante;
b) Venoase; e) Trombină.
c) Capilare;
d) Mixte; 551) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul local al
e) Limfatice. furunculului nazal constă din:
a) Stoarcere;
544) Rinosinusologie. Simplu. Hemoragiile nazale de cele b) Masaj;
mai dese ori provin din: c) Aplicarea uşoară a compreselor cu alcool;
a) Meatul nazal superior; d) Blocade infiltrative cu diverse medicamente;
b) Meatul nazal inferior; e) Transfuzii.
c) Meatul nazal mediu;
d) Pata vasculară Kisselbach; 552) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt formele
e) Planşeul foselor nazale. rinofimei?
a) Glandulară;
545) Rinosinusologie. Multiplu. Cauzele hemoragiilor b) Teleangiectazică;
nazale pot fi: c) Sclerozantă;
a) Boala Randu-Osler; d) Infiltrativă;
b) Boala hipertonică; e) Supurativă.
c) Ciroza ficatului;
d) Hipovitaminoza C şi P; 553) Rinosinusologie. Simplu. Rinofima se tratează:
e) Vosopatiile endocrine şi neurovegetative. a) Chirurgical;
b) Fizioterapic;
546) RinosinusologieSimplu: Erezipelul nazal este c) Medicamentos;
provocat de: d) Radiologic;
a) Stafilococ; e) Curaze.
b) Streptococ;
c) Meningococ; 554) Rinosinusologie. Multiplu. Dereglări de olfacţie
d) Klebsiella rhinoscleromatis; pot fi:
e) Viruşi. a) Hipoosmie;
b) Anosmie;
547) Rinosinusologie. Multiplu. Forma clinică a c) Cacosmie;
hemoragiei nazale poate fi: d) Hiperosmie;
a) Uşoară; e) Rinoragie.
b) Severă;
c) Gravă; 555) Rinosinusologie. Simplu. Anosmia cauzată de
d) Superioară; dereglări ale respiraţiei cu etiologie diversă se numeşte:
e) Inferioară. a) Infecţioasă;
b) Toxică;
 39
c) Respiratorie; e) Meningită seroasă.
d) Unilaterală;
e) Bilaterală. 563) Rinosinusologie. Simplu. Rinitele din cadrul
bolilor infecto-contagioase sunt:
556) Rinosinusologie. Multiplu. Rinitele acute au a) Gripală;
următoarele forme: b) Atrofică;
a) Banală; c) Hipertrofică;
b) La nou-născut; d) Spasmodică;
c) În cursul bolilor infecţioase; e) Catarală.
d) Posttraumatică;
e) Hipertrofică; 564) Rinosinusologie. Multiplu. Selectaţi etiologia,
simptomatologia şi tratamentul rinitei difterice:
557) Rinosinusologie. Multiplu. Tratamentul rinitelor acute a) Conhotomie;
banale este: b) Bacilul Loefler;
a) Chirurgical; c) Depuneri sub formă de membrane fibroase pe
b) Medicamentos; pituitara nasului;
c) Administrarea vasoconstrictorilor; d) Seroterapie;
d) Fizioterapie; e) Streptococul hemolitic.
e) Conhotomie.
565) Rinosinusologie. Simplu. Profilaxia rinitei
558) Rinosinusologie. Multiplu. Semiologia rinitelor difterice presupune:
banale include: a) Administrarea corticosteroizilor;
a) Uscăciune în nas, strănut, indispoziţie, cefalee, insomnie; b) Administrarea undelor ultrascurte;
b) Rinoree seroasă, obstrucţia foselor nazale, rinolalie c) Vaccinarea;
închisă; d) Administrarea adrenalinei;
c) Rinoree mucopurelentă; e) Administrarea analginei.
d) Rinoree sangvinolentă;
e) Vomă. 566) Rinosinusologie. Multiplu. La care grup de
populaţie se întîlneşte mai des osteomielita maxilarului
559) Rinosinusologie. Simplu. Sindromul principal în superior, care este agentul patogen şi cum se tratează?
rinitele acute este: a) Copiii;
a) Respirator; b) Maturii;
b) Secretor; c) Infecţie stafilococică;
c) Reflex; d) Infecţie streptococică;
d) Inflamator; e) Antibiotice, dezintoxicante, drenarea colecţiilor de
e) Toxic. puroi; înlăturarea sechestrelor.

560) Rinosinusologie. Multiplu. Complicaţiile rinitelor pot 567) Rinosinusologie. Multiplu. Rinitele cronice se
fi: împart:
a) Epistaxis, anosmie, parosmie; a) Gripală;
b) Sinuzită, otită, conjunctivită, dacriocistită; b) Stafilococică;
c) Traheită, bronşită, pneumonie; c) Catarală;
d) Amigdalite acute; d) Hipertrofică;
e) Faringită. e) Atrofică.

561) Rinosinusologie. Simplu. Rinita banală este o 568) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul rinitei
inflamaţie a: hipertrofice în prima fază de dezvoltare este:
a) Mucoasei nazale; a) Radiologic;
b) Cartilajelor nazale; b) Chirurgical;
c) Ţesutului conjunctiv; c) Medicamentos;
d) Ţesutului nervos; d) Conhotomie;
e) Ţesutului osos. e) Vasodilatatori.

562) Rinosinusologie. Multiplu. Complicaţiile rinitelor 569) Rinosinusologie. Multiplu. Rinitele atrofice sunt:
acute la copii pot fi: a) Rinita cronică atrofică banalî (simplă);
a) Spasme laringiene; b) Rinita cronică atrofică ozenoasă;
b) Laringită striduloasă; c) Rinita cronică catarală;
c) Otită medie; d) Rinita cronică circumscripta;
d) Bronşită, pneumonie; e) Rinita cronică difuză.
 40

570) Rinosinusologie. Simplu. Simptomul "fose nazale 577) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul tumorilor
largi" este caracteristic: benigne ale nasului este:
a) Rinitei cronice hipertrofice; a) Chirurgical;
b) Rinitei cronice catarale; b) Medicamentos;
c) Rinitei croice atrofice ozenoase; c) Radioterapie;
d) Rinitei cronice alergice; d) Citostatice;
e) Deviaţiei de sept nazal. e) Fizioterapie.

571) Rinosinusologie. Multiplu. Scleromul nazal este 578) Rinosinusologie. Simplu. Expresia "Orice
cauzat de de diplococul (numiţi-l) descoperit de: sinuzită se naşte, trăieşte şi moare o dată cu rinita care
a) Frish; a generat-o" aparţine lui:
b) Volcovisci; a) Samuel Rossen;
c) Pirogov; b) Waldeyer;
d) Waldezer; c) Terracol;
e) Klebsiella rhinoscleromatis; d) Gîrbea;
e) Pîunescu.
572) Rinosinusologie. Multiplu. Tratamentul scleromului
include: 579) Rinosinusologie. Multiplu. Diagnosticul sinuzitei
a) Antibioterapie; maxilare acute se stabileşte în baza:
b) Imunocorecţie; a) Anamnezei;
c) Lidaza, ronidaza; b) Rinoscopiei anterioare;
d) Vitamine; c) Radiografiei;
e) Corticosteroizi. d) Puncţiei sinusului maxilar;
e) Polipotomiei.
573) Rinosinusologie. Multiplu. Simptomele subiective
caracteristice rinitei vasomotorii sunt: 580) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul polipului
a) Obstrucţie nazală; sîngerînd al septului nazal este:
b) Strănut; a) Medicamentos;
c) Rinoree; b) Radiologic;
d) Cefalee; c) Corticoterapie;
e) Epistaxis. d) Chirurgical;
e) Citostatic.
574) Rinosinusologie. Multiplu. Enumeraţi principalele
semne ale papilomului nazal: 581) Rinosinusologie. Multiplu. Tratamentul sinuzitei
a) Cruste; maxilare acute include:
b) Implantare pediculată; a) Fizioterapie;
c) Implantare sesilă; b) Hiposensibilizante;
d) Coloraţie roz-roşietică; c) Antiinflamatorii;
e) Aspect muriform şi consistenţă elastică. d) Puncţia sinusului cu scop terapeutic;
e) Conhotomie.
575) Rinosinusologie. Multiplu. Din punct de vedere
histologic angiofibromul nasofaringian al pubertăţii 582) Rinosinusologie. Multiplu. Diagnosticul
masculine este o tumoare benignă sau malignă? La care etmoiditei acute exteriorizate include:
indivizi se întîlneşte mai des şi care este metoda de a) Fenomene de rinoetmoidită;
tratament? b) Edemul palpebral;
a) Benignă; c) Edemul mucoasei nazale;
b) Malignă; d) Puroi în meatul nazal mediu sau superior;
c) Bătrîni; e) Date radiologice.
d) Chirurgical;
e) Băieţi (15-25 ani). 583) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul sinuzitelor
acute fără complicaţii este preponderent:
576) Rinosinusologie. Multiplu. Tumoril benigne ale a) Chirurgical;
nasului sunt: b) Medicamentos;
a) Angiomul; c) Mixt;
b) Chistul dermoid al dorsi nasi; d) Radioterapic;
c) Polipul sîngerînd al septului nazal; e) Citostatice.
d) Adenomul, condromul, papilomatoza foselor nazale;
e) Rinolitul. 584) Rinosinusologie. Multiplu. Sfenoidita acută se
 41
tratează: a) Mucoasa;
a) Medicamentos; b) Stratul submucos;
b) Local; c) Periostul;
c) General; d) Osul;
d) Fizioterapic; e) Toate straturile.
e) Chirurgical.
592) Rinosinusologie. Multiplu. Complicaţiile
585) Rinosinusologie. Simplu. Secreţiile mucopurulene pe rinosinusogene sunt:
pretele posterior al nazofaringelui presupun: a) Orbitale;
a) Sinusită maxilară; b) Intracraniene;
b) Sinusită frontală; c) Respiratorii;
c) Sinusită etmoidală cu afectarea celulelor anterioare; d) Chisturi;
d) Sfenoidită; e) Mixte.
e) Amigdalită cronică.
593) Rinosinusologie. Simplu. Meningita
586) Rinosinusologie. Multiplu. Etiologia sinuzitei cronice rinosinusogenă se tratează:
include: a) După metode chirurgicale;
a) Rinită, deviaţie de sept nazal; b) Medicamentos;
b) Adenoidită, avitaminoză; c) Fizioterapic;
c) Tulburări de metabolism; d) Mixt (chirurgical şi medicamentos);
d) Starea ostiumului; e) Citostatice.
e) Febră, cefalee.
594) Rinosinusologie. Multiplu. Complicaţiile orbitale
587) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul chirurgical al includ:
sinuzitei cronice se efectuează în caz de: a) Abcesul cerebral;
a) Sinuzită maxilară cronică, forma proliferativă; b) Abcesul cerebels;
b) Sinusita frontală cronică catarală; c) Edemul ţesuturilor moi ale orbitei şi pleoapelor;
c) Sinuzita etmoidală cronică catarală; d) Flegmon retrobulbar şi orbital;
d) Sinuzita maxilară cronică catarală; e) Meningită purulentă.
e) Sinusita sfenoidală cronică catarală.
595) Rinosinusologie. Simplu. Abcesul subperiostal
588) Rinosinusologie. Multiplu. Particularităţile ce ţin de sau retrobulbar cauzat de o sinuzită se tratează:
etiopatogenia rinosinuzitelor la copii sunt: a) Medicamentos;
a) Factori anatomici - fosele nazale mici, ostiumuri nazale b) Chirurgical;
înguste; c) Prin conhotomie;
b) Imunitatea local şi generală scăzută la copii; d) Prin timpanotomie;
c) Vegetaţii adenoide, adenoidite; e) Citostatice.
d) Avitaminoze;
e) Condiţii bune de viaţă a copilului, copil normotrofic. 596) Rinosinusologie. Multiplu. Simptomatologia
meningitei rinosinusogene include următoarela semne
589) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul sinuzitelor la clinice:
copii este preponderent: a) Semne clinice şi paraclinice ale sinusitei respective;
a) Chirurgical; b) Intoxicaţie, cefalee difuză pronunţată;
b) Radioterapic; c) Greaţă, vomă, fotofobie, starea generală grav
c) Citostatic; alterată;
d) Medicamentos; d) Rigiditatea m.ocipitalis, simptomele Kernig,
e) Conhotomie. Brudzinscki pozitive;
e) Lichidul cefalorahidian este tulbure, numărulde
590) Rinosinusologie. Multiplu. Căile de propagare a celule este sporit.
infecţiei din sinusurile paranazale în regiunile învecinate
sunt: 597) Rinosinusologie. Simplu. Abcesul rinosinusogen
a) De contact; extradural este o colecţie de puroi:
b) Hematogenă; a) Dintre os şi meninge;
c) Limfogenă; b) Sub meninge;
d) Perinevrală, perivasculară, mixtă; c) În ţesutul creerului;
e) Traumatică. d) În ţesutul cerebelului;
e) În sinusul sagital.
591) Rinosinusologie. Simplu. Inflamaţia în stadiile
incipiente ale unei sinuzite afectează: 598) Rinosinusologie. Multiplu. Stadiile de dezvoltare
 42
ale abcesului intracranian sunt: este prezentă rinolalia deschisă?
a) Iniţială, de debut; a) Paralizia vălului palatin;
b) Latentă; b) Malformaţia vălului palatin;
c) De stare; c) Traumatism al vălului palatin;
d) Terminală; d) Insuficienţa velopalatină;
e) Edematoasă. e) Polipi nazali.

599) Rinosinusologie. Simplu. Abcesul rinosinusogen 606) Rinosinusologie. Multiplu. Sinuzitele pot genera:
intracranian se va trata: a) Otoscleroză;
a) Medicamentos; b) Surditate neurosensorială;
b) Chirurgical; c) Faringită;
d) Angină;
c) Fizioterapic; e) Otită medie.
d) Radioterapic;
e) Cu citostatice. 607) Rinosinusologie. Multiplu. Care din afecţiunile
descrise mai jos sunt cauza hemoragiilor nazale?
600) Rinosinusologie. Multiplu. Simptomele clinice ale a) Bolile hematologice, trombocitopeniile;
tromboflebitei sinusului cavernos provocat de o sinusită b) Boala hipertonică;
sunt: c) Gripă;
a) Simptomele clinice ale sinusitei; d) Insuficienţa hepatică, ciroza ficatului;
b) Febră 39-40 C, frisoane, cefalee; e) Ulcer stomacal.
c) Odinofagie;
d) Starea generală a bolnavului grav alterată; 608) Rinosinusologie. Multiplu. Rinita virală se
e) Exoftalm, ptoză palpebrală, edem peripalpebral, diplopie. deosebeşte de rinita banală prin:
a) Febră;
601) Rinosinusologie. Simplu. Mucocelul şi piocelul se b) Faringotraheobronşită;
tratează: c) Leucopenie;
a) Medicamentos; d) Leucocitoză;
b) Chirurgical; e) Anamneza epidimiologică, epidemie de gripă.
c) Fizioterapic;
d) Imunocorecţie; 609) Rinosinusologie. Multiplu. Sinuzitele acute vor fi
e) Radioterapie. tratatate chirurgical în caz de:
a) Complicaţii orbitale;
602) Rinosinusologie. Multiplu. Complicaţiile b) Complicaţii endocraniene;
rinosinusogene ale aparatului respirator includ următoarele c) Întotdeauna;
afecţiuni: d) La copii;
a) Laringotraheite acute şi cronice; e) Niciodată.
b) Astm bronşic;
c) Pneumonie; 610) Rinosinusologie. Multiplu. Rinoscleromul mai
d) Boala hipertonică; frecvent se întîlneşte în:
e) Boala ulceroasă a tractului gastrointestinal. a) Europa;
b) America Centrală;
603) Rinosinusologie. Simplu. Sinuzita craniobazală se c) Belarus;
numeşte: d) Ucraina;
a) Sinuzită frontală; e) Pretutindeni.
b) Sinuzită maxilară;
c) Sinusitză etmoidală; 611) Rinosinusologie. Multiplu. Care din afecţiunile
d) Sinuzită sfenoidală; numite mai jos vor provoca rinolalia închisă?
e) Pansinusită. a) Tumorile cavităţii nazale;
b) Vegetaţiile adenoide mari;
604) Rinosinusologie. Multiplu. Diagnosticul de abces c) Polipii nazali;
intracranian rinosinusogen include: d) Rinitele cronice hipertrofice;
a) Date anamnestice; e) Ozena.
b) Examenul rinosinusogen, neurologic, oftalmologic;
c) Examenul lichidului cefalorahidian; 612) Rinosinusologie. Simplu. Centrul cortical al
d) Rezultatele tomografiei computerizate; nervului olfactiv se află în:
e) Consultaţia fizioterapeutului. a) Lobul temporal;
b) Lobul occipital;
605) Rinosinusologie. Multiplu. În cazul căror patologii c) Lobul frontal;
 43
d) Lobul parietal; 620) Rinosinusologie. Multiplu. Acuzele caracteristice
e) Lobul median. unei sinuzite sunt:
a) Insuficienţa respiratorie nazală;
613) Rinosinusologie. Multiplu. Inervaţia senzitivă a b) Cefalee;
nasului este efectuată de: c) Tensiune în regiunea sinususlui respectiv;
a) Ramura I a n.trigemen; d) Hiposmie;
b) Ramura II a n.trigemen; e) Bradicardie.
c) Ramura III a n.trigemen;
d) N.Facial 621) Rinosinusologie. Multiplu. Sinuzitele
e) N.vag. preponderent sunt provocate de următorii agenţi
patogeni:
614) Rinosinusologie. Simplu. Microorganismele în fosele a) Streptococcus piogenis;
nazale se nimicesc cu ajutorul: b) Pnaeumococcus;
a) Mucinei şi lizocinei; c) Stafilococcus aureus;
b) Firele pieloase din vestibulul nazal; d) Gonococcus;
c) Cililor vibratili; e) Bacilul Koch.
d) Cornetelor nazale;
e) Septului nazal. 622) Rinosinusologie. Multiplu. Rinopatiile
vasomotorii sunt cauzate de:
615) Rinosinusologie. Multiplu. Insuficienţa respiratorie a) Răcirea îndelungată a picioarelor;
nazală de lungă durată la copii poate duce la: b) Distonie vegetativă;
a) Retard fizic şi psihic; c) Deviaţie de sept nazal;
b) Hipoacuzie; d) Rinite acute repetate;
c) Catarul căilor respiratorii; e) Polipi nazali, catarul căilor respiratorii.
d) Angine;
e) Amigdalite cronice. 623) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul chirurgical
în sinuzite fără complicaţii se utilizează în caz de:
616) Rinosinusologie. Simplu. Excitantul natural al a) Întotdeauna;
n.olfactiv se consideră: b) Polipoză nazală, lipsa efectului conservator;
a) Substanţe mirositoare; c) Niciodată;
b) Substanţe acre; d) Sinuzită catarală;
c) Substanţe sărate; e) Sinuzită exudativă.
d) Substanţe dulci;
e) Aerul. 624) Rinosinusologie. Multiplu. Diagnosticul
osteomului sinusurilor paranazale se bazează pe:
617) Rinosinusologie. Simplu. Examenul obiectiv al a) Cefalee;
olfacţiei poartă denumirea de: b) Deformaţia pereţilor sinusurilor;
a) Olfactometrie; c) Deplasarea ochiului;
b) Pneumorinometrie; d) Date radiografice;
c) Gustometrie; e) Bradicardie.
d) Timpanometrie;
e) Diafanoscopie. 625) Rinosinusologie. Multiplu. Diagnosticul
sinuzitelor include:
618) Rinosinusologie. Multiplu. Analizatorul olfactiv este a) Anamneza;
compus din: b) Rinoscopia anterioară;
a) Celule senzoriale olfactive; c) Puncţia sinusului maxilar;
b) Bulbi olfactivi; d) Trepanopuncţia sinusului frontal;
c) Tractul olfactiv; e) Radiografia sinusurilor paranazale.
d) Trigonumul olfactiv;
e) Ghirus dentalis. 626) Rinosinusologie. Multiplu. Sinuzitele sunt cauza
următoarelor afecţiuni ale organelor ORL:
619) Rinosinusologie. Multiplu. Rinita alergică este a) Labirintită;
genrată de următorii alergeni: b) Faringită;
a) Alergeni industriali; c) Angină;
b) Alergeni menageri; d) Otită medie;
c) Substanţe chimice; e) Surditate de percepţie.
d) Polen, spori, graminee;
e) Alergeni bacterieni. 627) Rinosinusologie. Multiplu. Sinuzitele acute şi
cronice reîncălzite pot provoca următoarele complicaţii
 44
orbitale: b) Hipertrofic;
a) Glaucom, cataractă; c) Hiperplastic;
b) Abces subperiostal; d) Neoplastic;
c) Periostită; e) Degenerativ.
d) Flegmon al orbitei;
e) Abces retrobulbar. 635) Rinosinusologie. Multiplu. Bolnavul permanent
nu respiră pe nas. Vasoconstrictoarele nu ameliorează
628) Rinosinusologie. Multiplu. Particularităţile respiraţia. Rinoscopia anterioară a arătat: cornetele
infiltratului scleromatos sunt: nazale hipertrofiate. Care este diagnosticul şi metodele
a) Se localizează în cele mai înguste locuri ale căilor de tratament?
respiratorii; a) Rinită catarală;
b) Nu ulcerează; b) Rinită cronică hipertrofică falsă;
c) Nu sunt dureroase; c) Rinită cronică hipertrofică veritabilă;
d) Sunt acoperite cu un exudat de culoare gri. d) Tratament medicamentos;
e) Sunt dureroase. e) Tratament chirurgical.

629) Rinosinusologie. Multiplu. Etiologia rinitei acute şi a 636) Rinosinusologie. Multiplu. Perforaţia septului
catarului respirator acut include: nazal poate fi generată de:
a) Răciala; a) Infecţie, tuberculoză; sifilis;
b) Acţiunea factorilor nocivi; b) Traumă;
c) Alergie; c) Dereglări trofice;
d) Infecţie bacteriană; d) Polipi nazali;
e) Infecţie virală. e) Amigdalită cronică.

630) Rinosinusologie. Simplu. Cauza hipoosmiei şi 637) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt semnele
anosmiei în ozenă este: clinice caracteristice rinitei vasomotorii?
a) Atrofia celulelor neurosensoriale; a) Febră;
b) Fosele nazale largi; b) Stărnut;
c) Fosele nazale înguste; c) Rinoree acvatică;
d) Atrofia mucoasei respiratorii; d) Insuficienţa respiraţiei nazale;
e) Atrofia ţesutului osos. e) Cefalee.

631) Rinosinusologie. Simplu. Agentul patogen al 638) Rinosinusologie. Multiplu. Care va fi tactica
scleromului căilor respiratorii este: medicilor generalişti în caz de complicaţie
a) Klebsiella rhinoscleromatis; rinosinusogenă?
b) Bacilul Klebs-Lofller; a) Consultaţia medicului ORL;
c) Pseudomonas aeroginosa; b) Consultaţia medicului neuropatolog;
d) Stafilococcus aureus; c) Consultaţia medicului oftalmolog;
e) Chlamidia trahomatis. d) Spitalizarea bolnavului;
e) Tratament ambulator.
632) Rinosinusologie. Simplu. Selectaţi tratametul rinitei
cronice hipertrofice veritabile: 639) Rinosinusologie. Simplu. Rinita cronică
a) Medicamentos; hipertrofică falsă se va trata:
b) Fizioterapic; a) Medicamentos;
c) Chirurgical; b) Chirurgical;
d) Badijonarea cu vasoconstrictoare; c) Conservativ;
e) Radioterapie. d) Profilactic;
e) Fizioterapic.
633) Rinosinusologie. Multiplu. Care din cauzele
enumerate pot provoca epistaxis? 640) Rinosinusologie. Multiplu. Care este clasificarea
a) Ulcerul duodenal; sinuzitelor după criteriul bacteriologic?
b) Varice ale venelor esofagului; a) Monomicrobiene;
c) Hemofilia; b) Polimicrobiene;
d) Bronşiectazia; c) Primare;
e) Hipertensiunea arterială. d) Virale;
e) Micotice.
634) Rinosinusologie. Simplu. Ozena este o afecţiune a
nasului cu caracter: 641) Rinosinusologie. Simplu. Etmoidita acută mai des
a) Atrofic; se întîlneşte la:
 45
a) Copii; e) Blocarea ostiumului rinosinuzal.
b) Vîrstnici;
c) Femei; 649) Rinosinusologie. Simplu. Tratamentul
d) Bărbaţi; epistaxisului generat de boala lui Randu-Osler este:
e) Bătrîni. a) Radioterapie;
b) Conservativ (local şi general);
642) Rinosinusologie. Multiplu. Tratamentul rinitei acute c) Chirurgical;
este adresat: d) Profilactic;
a) Restabilirii permeabilităţii foselor nazale; e) Mixt.
b) Combaterii stării febrile;
c) Combaterii stării de indispoziţie; 650) Rinosinusologie. Multiplu. Procesul scleromatos
d) Prevenirea complicaţiilor; se localizează preponderent în:
e) Rezecţia septului nazal. a) Vestibulul nazal;
b) Coane;
643) Rinosinusologie. Simplu. Rinolitiaza este: c) Rinofaringe;
a) Un corp străin; d) Bucofaringe;
b) Inflamaţia glandelor sebacee; e) Bifurcaţia traheei.
c) Tumoarea foselor nazale;
d) Rinită; 651) Rinosinusologie. Simplu. Care este tactica
e) Sinuzită. tratamentului sinuzitelor cu complicaţii?
a) Puncţia sinusului respectiv, antibioterapie, terapie
644) Rinosinusologie. Multiplu. Exema nasului poate fi de dezintoxicare;
provocată de: b) Întroducerea în sinus a antibioticilor;
a) Dereglări metabolice: c) Puncţia lombară;
b) Acţiunea diverşilor alergeni; d) Tratament chirurgical, antibioterapie, dezintoxicare,
c) Rinoree purulentă; antiinflamatorii.
d) Acţiunea unor factori chimici de producţie, de menaj; e) Conhotomie.
e) Deviere de sept nazal.
652) Rinosinusologie. Multiplu. Numiţi cauzele
645) Rinosinusologie. Simplu. Tuberculoza nazosinusală furunculului nazal:
este provocată de: a) Diabet zaharat;
a) Bacilul Koch; b) Traumatismul vestibulului nazal;
b) Bacilul Loffler; c) Amigdalita cronică;
c) Streptococcul B-hemolitic; d) Vegetaţii adenoide;
d) Stafilococcus aureus; e) Excoriaţiile pielii vestibulului nazal.
e) Fungi.
653) Rinosinusologie. Multiplu. Care din simptomele
646) Rinosinusologie. Multiplu. Numiţi formele de rinită enumerate vor evoca prezenţa la copil a unui corp străin
vasomotorie: endonazal?
a) Alergică periodică (polinozele) şi aperiodică; a) Obstrucţie nazală unilaterală;
b) Neurovegetativă; b) Rinoree purulentă unilaterală;
c) Hipertrofică; c) Dispnee;
d) Atrofică; d) Anosmie;
e) Catarală. e) Disfagie.

647) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt criteriile de 654) Rinosinusologie. Multiplu. Care va fi diagnosticul
diagnostic ale sfenoiditei acute? şi tactica medicului în cazul bolnavului de 34 ani cu
a) Semne subiective, obiective, paraclinice generale; diabet saharat, care acuză dureri în nas, cefalee, febră,
b) Semne subiective, obiective, paraclinice speciale ORL; frisoane, infiltraţie cu edem al nasului extern. Obiectiv
c) Temperatură, frisoane; se stabileşte hiperemia şi infiltraţia pielii din regiunea
d) Cefalee. vestibulului nazal.
e) Examen radiologic. a) Furunculul vestibulului nazal;
b) Rinită acută;
648) Rinosinusologie. Simplu. Sinuzitele acute exudative c) Spitalizarea bolnavului;
se tratează: d) Antibioterapie;
a) Chirurgical; e) Analgezice, desensibilizante, antiinflamatoare.
b) Medicamentos;
c) Prin conhotomie; 655) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt căile de
d) Radioterapie; pătrundere a infecţiei din cavitatea nazală şi din
 46
sinusurile paranazale în cutia craniană? a) Către ostioul sinusului;
a) Contact, percontinuetatem; b) Către sinusul maxilar;
b) Hematogenă; c) Infecţia;
c) Limfogenă; d) Starea funcţională a orificiului ce leagă sinusul
d) Perinevrală; maxilar cu cavitatea nazală;
e) Alimentară. e) Rinorea.

656) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt măsurile de 663) Rinosinusologie. Multiplu. Copmplicaţiile
urgenţă ce trebuie luate în caz de epistaxis grav cu origine rinosinusogene orbitale sunt:
în porţiunea posterioară a foselor nazale? a) Flegmon orbital;
a) Cauterizarea petei vasculare; b) Flegmon retrobulbar;
b) Tamponament nazal anterior şi posterior; c) Osteoperiostită;
c) Reechilibrarea volemică; d) Edem al ţesuturilor moi ale orbitei;
d) Tratament general homeostatic; e) Abcesul cerebral.
e) Conhotomie.
664) Rinosinusologie. Multiplu. Semnele caracteristice
657) Rinosinusologie. Multiplu.Enumeraţi tipurile de şi specifice ale unui traumatism nazal sunt:
rinite: a) Epistaxis;
a) Acute banale; b) Durere;
b) Purulente; c) Strănut;
c) Exudative; d) Dereglări de respiraţie;
d) Cronice; e) Cefalee.
e) Specifice.
665) Rinosinusologie. Multiplu. Acţiunea medicului în
658) Rinosinusologie. Simplu. Cum se numeşte vocea caz de traumatism nazal constă din:
nazonată? a) Hemostază;
a) Rinoree; b) Combaterea durerii;
b) Rinoragie; c) Prelucarea chirurgicală primară a plăgii;
c) Rinolalie; d) Traheotomie;
d) Odinofagie; e) Administrarea de ser antitetanic.
e) Otodinie.
666) Rinosinusologie. Multiplu. Semnele caracteristice
659) Rinosinusologie. Multiplu. Numiţi semnele clinice ale şi metodele de bază de diagnostic şi tratament ale
ozenei: deviaţiei de sept nazal sunt:
a) Miros fetid din nas; a) Insuficienţă respiratorie nazală;
b) Anosmie; b) Rinoscopie anterioară;
c) Fosele nazale largi; c) Chirurgical;
d) Hipertrofia cornetelor nazale inferioare; d) Miros fetid din nas;
e) Cruste. e) Sialoree.

660) Rinosinusologie. Multiplu. Care sunt semnele clinice
şi localizarea polipului sîngerînd nazal?
a) Partea cartilaginoasă a septului nazal;
b) Vomerul;
c) Lamina perpendiculară a osului etmoid;
d) Epistaxis frecvent;
e) Cefalee.
667) Rinosinusologie. Multiplu. Complicaţiile
endocraniene rinosinusogene pot fi:
a) Abces extra- şi subdural în regiunea frontală;
b) Abces al lobului frontal;
c) Meningită rinosinusogenă;
d) Periostită;
e) Edemul ţesuturilor moi ale feţei.

661) Rinosinusologie. Multiplu. Cauzele principale a 668) Rinosinusologie. Multiplu. Tactica medicului în
deviaţiei de sept nazal sunt: caz de diverse forme de complicaţii rinosinusogene
a) Predispoziţii ereditare; este:
b) Traumatism nazal; a) Puncţia sau sanarea chirurgicală a sinusului
c) Rinite acute; respectiv;
d) Rinite vazomotorii; b) Puncţia sau sanarea chirurgicală a sinusului respectiv
e) Rinoree. cu acţiuni asupra complicaţiilor rinosinusogene;
c) Antibioterapie;
662) Rinosinusologie. Multiplu. În ce direcţie se mişcă cilii d) Antiinflamatoare, dezintoxicaţie, calmante,
şi implicit mucusul din sinusul maxilar şi care este cauza antihistaminice, etc.,
cea mai frecventă a sinuzitei maxilare? e) Tratament radioterapic.
 47
a) Vena facială;
669) Rinosinusologie. Simplu. Respiraţia nazală la nou- b) Vena oftalmică;
născut se efectuiază prin: c) Vena occipitală;
a) Cavitatea nazală comună; d) Vena palatină descendentă;
b) Meatul nazal superior; e) Vena subclavia.
c) Meatul nazal mijlociu;
d) Meatul nazal inferior; 677) Rinosinusologie. Multiplu. Insuficienţa
e) Cavitatea nazală dreapta şi stînga. respiratorie nazală duce la:
a) Dereglarea funcţiei auditive;
670) Rinosinusologie. Simplu. Un epistaxis recidivant la b) Patologie bronhopulmonară;
un bărbat de 20 ani poate avea drept cauze: c) Retard fizic şi intelectual;
a) O discrazie sangvină; d) Epistaxis;
b) Un angiofibrom nazofaringian; e) Cefalee.
c) O etmoidită acută;
d) Un craniofaringiom; 678) Rinosinusologie. Multiplu. Prin care vene ajunge
e) Un polip sinuso-coanal. sîngele din nas spre sinusul cavernos:
a) Vena angulară;
671) Rinosinusologie. Multiplu. Tratamentul medical al b) Vena oftalmica;
unei sinuzite maxilare acute constă din: c) Vena palatina;
a) Menţinerea ostiumului permeabil; d) Vena facială;
b) Puncţia sinusului; e) Vena maxilară internă.
c) Antibioterapie;
d) Blocarea meatului mijlociu; 679) Rinosinusologie. Multiplu. Un cancer de cavum
e) Amigdalectomie. poate fi relevat prin:
a) Nevralgie trigeminală;
672) Rinosinusologie. Simplu. În caz de atrezie coanală se b) Adenopatie laterocervicală;
efetuiază: c) Epistaxis;
a) Traheotomia; d) Disfagie;
b) Respiraţie artificială; e) Hipoacuzie de trasmisie unilaterală.
c) Perforaţia atreziei cu dilatare continuă ulterioară;
d) Septoplastie; 680) Rinosinusologie. Multiplu. Tratamentul
e) Conhotomie. cancerului de cavum constă în:
a) Excizie chirurgicală;
673) Rinosinusologie. Multiplu. Simptomele caracteristice b) Ultrasonografie;
unei etmoidite acute sunt: c) Telecobaltoterapie;
a) Dureri în regiunea proecţiei celulelor etmoidale; d) Chimioterapie;
b) Cefalee; e) Crioterapie.
c) Obstrucţie nazală;
d) Rinoree; 681)Laringotraheobronhologie. Simplu. La nivelul
e) Otodinie. căror vertebre cervicale este proiectat laringele pe
coloana vertebrală la adult?
674) Rinosinusologie. Simplu. Hematomul nazal este a) C2-C4
generat de: b) C1-C6
a) Traumatism; c) C3-C6
b) Infecţie; d) C7
c) Substanţe vasoconstrictoare; e) C2-C6.
d) Polipi nazali.
e) Deviaţie de sept nazal. 682)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Din ce
cartilaje este constituit laringele?
675) Rinosinusologie. Simplu. Care din complicaţiile a) Cricoid
furunculului nazal este cea mai gravă? b) Tragal
a) Furunculoza; c) Tiroid
b) Limfadenita; d) Corniculate
c) Tromboflebita sinusului cavernos; e) Cuneiforme.
d) Septicemia;
e) Răspîndirea hematogenă a infecţiei. 683)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
cartilajele impare ale laringelui?
676) Rinosinusologie. Multiplu. Sîngele venos din a) Cricoid
cavitatea nazală şi din sinusurile paranazale se varsă în: b) Tiroid
 48
c) Aritenoide e) Interne (mucoase).
d) Epiglota
e) Cuneiforme. 691)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care din
cartilajele laringelui sunt cele mai mici, nestabile după
684)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt formă, mărime şi sediu?
cartilajele perechi ale laringelui? a) Epiglotic
a) Corniculate b) Tiroid
b) Tiroid c) Cuneiforme
c) Cuneiforme d) Corniculate
d) Cricoid e) Cricoid.
e) Aritenoide
692)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care cartilaje,
685)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din cartilajele din cele enumerate, au o structură hialină?
enumerate prezintă pivotul laringelui şi pe care se sprijină a) Corniculate
celelalte cartilaje? b) Epiglotic
a) Aritenoid c) Cricoid
b) Cuneiform d) Cuneiforme
c) Epiglota e) Tiroid.
d) Tiroid
e) Cricoid. 693)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care din cele
enumerate mai jos cartilaje au o structură elastică?
686)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din cartilajele a) Epiglotic
laringelui formează pomul lui Adam? b) Corniculate
a) Aritenoide c) Cuneiforme
b) Corniculate d) Tiroid
c) Cricoidul e) Cricoid.
d) Tiroidul
e) Epiglota 694)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
articulaţiile laringelui?
687)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Cîte coarne are a) Cricotiroidiană
cartilajul tiroid şi care sunt ele? b) Cricoaritenoidiană
a) Trei c) Tiroepiglotică
b) Patru d) Ariepiglotică
c) Superioare e) Tirohioidă.
d) Inferioare
e) Cinci. 695)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
cele două membrane principale ale laringelui?
688)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care cartilaj al a) Crico-tiroidiană
laringelui constituie un scut pentru plicele vocale? b) Tirohiodiană
a) Epiglotic c) Cricotraheală
b) Tiroid d) Transversală
c) Cricoid e) Interaritenoidiană.
d) Cuneiform
e) Aritenoizi. 696)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din
membranele numite mai jos uneşte cartilajul cricoid cu
689)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Epiglota se uneşte traheea şi are un rol static acestuia?
cu: a) Tirohioidiană
a) Osul hioid b) Crico-traheală
b) Cartilajele tiroid şi aritenoizi c) Crico-aritenoidiană
c) Limba d) Crico-tiroidiană
d) Faringele e) Glosoepiglotică.
e) Nasul.
697)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care
690)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Cîte apofize au membrană a laringelui se va inciza în caz de stenoză
cartilajele aritenoide şi care sunt ele? fulminantă laringiană?
a) Două a) Crico-tiroidiană
b) Trei b) Tirohioidiană
c) Anterioare (vocale) c) Tiroepiglotică
d) Externe (musculare) d) Ariepiglotică
 49
e) Glosoepiglotică. a) Cricoaritenoidieni posteriori (posticus)
b) Cricoaritenoidieni laterali
698)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Partea superioară c) Interaritenoidieni
a laringelui vine în raport cu: d) Tiroaritenoidieni (fascicolul extern)
a) Rădăcina limbii e) Cricotiroidian.
b) Gura sofagului
c) Cavitatea bucală 706)Laringotraheobronhologie. Multiplu. De care artere
d) Hipofaringe este vascularizat laringele?
e) Mezofaringe. a) Laringiană superioară
699)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt b) Laringiană inferioară
componentele limitei superioară a laringelui? c) Laringiană posterioară
a) Marginea liberă a epiglotei d) Laringiană superficială
b) Repliul ari-epiglotic e) Laringiană anterioară.
c) Corzile vocale
d) Marginea liberă a cricoidului 707)Laringotraheobronhologie. Multiplu. În care
e) Spaţiul interaritenoidian. ganglioni se varsă limfaticele laringelui?
a) Ganglionii prelaringieni
700)Laringotraheobronhologie. Simplu. Ce nume poartă b) Ganglionii recurenţiali
spaţiul determinat de cele două corzi vocale? c) Ganglionii pretraheali
a) Vestibul d) Ganglionii mezenteriali
b) Glotă e) Jugulocarotidieni superiori.
c) Subglotic
d) Transglotic 708)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care regiune a
e) Supraglotic laringelui are un sistem limfatic slab dezvoltat?
a) Glotică
701)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt muşchii b) Vestibulul
extrinseci al laringelui? c) Subglotică
a) Sternotiroidian d) Epiglotă
b) Tirohioidian e) Supraglotică.
c) Sternohioidian
d) Omohioidian 709)Laringotraheobronhologie. Simplu. Ce inervaţie a
e) Stilofaringian. laringelui asigură preponderent nervul laringean
superior?
702)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt muşchii a) Motorie
intrinseci ai laringelui? b) Mixtă
a) Cricoaritenoidian posterior c) Senzitivă
b) Cricoaritenoidian lateral d) Vegetativă
c) Cricotiroidian e) Senzorială.
d) Tiroepiglotic
e) Ariepiglotic. 710)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din nervii
numiţi mai jos asigură inervaţie motorie pentru laringe?
703)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt a) Laringian superior
acţiunile muşchilor intrinseci ai laringelui? b) Laringian inferior
a) Închiderea glotei (abducţia) c) Trigemin
b) Deschiderea glotei (adducţia) d) Hipoglos
c) Tensionarea corzilor vocale e) Glosofaringian.
d) Ridică laringele
e) Coboară epiglota. 711)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din
muşchii intrinseci ai laringelui este inervat de ramura
704)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care muşchi externă motorie a nervului laringian superior?
asigură deschiderea glotei (abducţia)? a) Cricotiroidian
a) Crico-aritenoidian posterior (posticus) b) Cricoaritenoidian posterior (posticus)
b) Interaritenoidian c) Tiroepiglotic
c) Tiroaritenoidian d) Interaritenoidian
d) Sternotiroidian e) Ariepiglotic.
e) Sternohioidian.
712)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care este
705)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care muşchi organotopica nervului recurent pe stînga?
asigură închiderea glotei sau adducţia? a) Crosa aortei
 50
b) Artera pulmonară stînga c) M.cricoarotenoidian lateral;
c) Bronhia stîngă d) M.interaritenoidian obliquus;
d) Esofag e) M.tiroaritenoidian intern.
e) Trahee, glanda tiroidă.
720)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
713)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce structură semnele caracteristice vocii?
caracteristică are mucoasa laringiană? a) Intensitatea (30-50dB)
a) Epiteliu pavimentos stratificat, parţial keratinizat b) Tonalitate (înălţime, frecvenţă) Hz
b) Epiteliu cilindric ciliat c) Timbrul
c) Epiteliu prizmatic pluristratificat d) Rezonanţă
d) Epiteliu respirator e) Echipresivă.
e) Epiteliu cubic nestratificat.
721)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care din cele
714)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce porţiuni ale enumerate mai jos prezintă teoriile formării vocii?
laringelui sunt tapetate cu epiteliu pavimentos stratificat, a) Teoria mioelastică
parţial keratinizat? b) Teoria telefonică
a) Epiglota, faţa laringiană c) Teoria neuromusculară
b) Spaţiul subglotic d) Teoria hidrodinamică
c) Benzile ventriculare e) Teoria muco ondulatorie.
d) Corzile vocale
e) Epiglota, faţa linguală. 722)Laringotraheobronhologie. Simplu. Cine a propus
teoria mioelastică de formare a vocii?
715)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt etajele a) Helmholtz
endolaringelui? b) Rutherford
a) Supraglotic c) Ferrein
b) Infraglotic d) Husson
c) Transglotic e) Perello.
d) Glotic
e) Subglotic. 723)Laringotraheobronhologie. Simplu. Cine a propus
teoria neuromusculară de formare a vocii?
716)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt a) Bekeçy
componentele anatomice ale vestibulului laringelui? b) Rutherford
a) Faţa laringiană a epiglotei c) Ferrein
b) Repliurile ari-epiglotice, aritenoizii d) Husson
c) Corzile vocale e) Voiacec.
d) Benzile ventriculare
e) Tiroidul. 724)Laringotraheobronhologie. Simplu. Cine a propus
teoria mucoondulatorie de formare a vocii?
717)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt a) Helmholtz
componentele anatomice la regiunii glotice (etajul mediu al b) Perello
laringelui)? c) Proetz
a) Corzile vocale d) Husson
b) Benzile ventriculare e) Valsalva.
c) Ventriculii Morgagni
d) Epiglota 725)Laringotraheobronhologie. Simplu. Cum se
e) Cartilajele corniculate. numeşte vocea răguşită?
a) Dispnee
718)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt b) Disfagie
funcţiile laringelui? c) Disfonie
a) Formarea vocii d) Afonie
b) Protecţie e) Odinofagie.
c) Auditivă
d) Respiratorie 726)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care organ este
e) De glutiţie. afectat, dacă bolnavul acuză disfonie, uneori afonie?
a) Faringele
719)LaringotraheobronhologieComplementul simplu. Rolul b) Nasul
principal în formarea vocii îl are: c) Esofagul
a) M.transversus; d) Laringele
b) M.cricoaritenoidian posterior; e) Esofagul şi laringele.
 51
e) Aspectul aritenoizilor.
727)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
metodele de examinare a laringelui? 734)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care din cele
a) Laringoscopia enumerate mai jos prezintă cauzele unei disfonii
b) Stroboscopia funcţionale de tip laringian?
c) Laparoscopia a) Surmenaj vocal (la profesioniştii vocali)
d) Radiografia b) Tulburări endocrine (voce virilă la femei, de eunuc
e) Faringoscopia la bărbaţi)
c) Tumori benigne (polipi, noduli, papilom)
728)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce poziţii d) Tulburări psihice
speciale în laringoscopia indirectă se folosesc pentru e) Paralizii recurenţiale uni sau bilaterale.
vizualizarea regiunilor greu accesibile ale laringelui?
a) Poziţia Killian, 735)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
b) Poziţia Türck sindroamele clinice ale laringelui?
c) Poziţia Voiacec a) Sindromul vocal sau disfonic
d) Poziţia Valsalva b) Sindromul de obstrucţie laringiană sau dispneic
e) Poziţia Preobrajenschi. c) Durerea laringiană (fonodinie, odinofagie)
d) Tuse
729)Laringotraheobronhologie. Multiplu. De cine pentru e) Sindromul olfactiv.
prima dată şi în ce an a fost imaginată laringoscopia directă
şi i-a dat numele de autoscopie? 736)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Sub se forme
a) Kirstein se prezintă modificările intensităţii vocii?
b) Killian a) Fonastenie
c) Brünings b) Rezastenie
d) 1851 c) Răguşeală
e) 1895 d) Afonie
e) Diplofonie.
730)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care metodă de
examinare a laringelui se practica la copii de vîrstă fragedă? 737)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Către
a) Laringoscopia superioară medicul foniatru s-a adresat o cântăreaţă a teatrului de
b) Laringoscopia indirectă operă din cauza disfoniei ce a apărut acum 5 zile după o
c) Directoscopia forţare a vocii. Ce metode de examinare a laringelui pot
d) Stroboscopia fi folosite? Ce recomandări sunt necesare pentru
e) Rinomanometria. pacientă?
a) Laringoscopia indirectă
731)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt b) Laringoscopia directă
elementele furnizate la examenul indirect cu fibră optică? c) Stroboscopia
a) Statice d) Repaos vocal
b) Morfologice e) Tratament la domiciliu.
c) Dinamice
d) Funcţionale 738)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care este
e) Acustice. scopul instalării unei traheotomii?
a) Permiterea ventilaţiei pulmonare în condiţii optime
732)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce include b) Pentru alimentarea pacientului
elementul static şi morfologic furnizat de examenul c) Reducerea volumului spaţiului mort respirator
laringoscopic indirect cu fibră optică? d) Izolarea căilor digestive de cele respiratorii
a) Poziţia laringelui (mediană sau deviată) e) Ameliorarea respiraţiei nazale.
b) Comisura anterioară
c) Aspectul corzilor vocale 739)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
d) Aspectul aritenoizilor indicaţiile pentru traheotomie?
e) Mişcările corzilor vocale. a) Stenoze ale laringelui şi traheei
b) Traumatisme şi fracturi ale laringelui şi traheei
733)Laringotraheobronhologie. Simplu. Ce include c) Corpi străini traheobronhici
elementul dinamic şi funcţional furnizat de examenul d) Ca operaţie premergătoare laringectomiilor
laringoscopic indirect cu fibră optică? e) Tulburări de ventilaţie pulmonară de ordin mecanic.
a) Poziţia laringelui (mediană sau deviată)
b) Mişcările corzilor vocale 740)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
c) Comisura anterioară denumirile traheotomiei după sediul unde se practică
d) Aspectul corzilor vocale deschiderea traheei?
 52
a) Traheotomie superioară a) Zgomot de cornaj cronic
b) Traheotomie posterioară b) Debut în primele săptămîni ale vieţii
c) Traheotomie laterală c) Favorizat de stările de ajitaţie
d) Traheotomie mijlocie d) Vocea clară
e) Traheotomie inferioară. e) Nu prezintă tiraj sau cianoză.

741)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt 748)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt

accidentele intraoperatorii la practicarea traheotomiei? principiile de soluţionare terapeutică a stridorului
a) Sîngerare accentuată congenital?
b) Secţiunea inelului cricoidian a) Condiţii de viaţă igienice
c) Deschiderea esofagului b) Antibioterapie cu spectrul larg de acţiune
d) Lezarea rădăcinii limbii c) Evitarea purtătorilor de infecţii ale căilor respiratorii
e) Epistaxis. inferioare
d) Alăptare maternă
742)Laringotraheobronhologie. Simplu. Pentru ce durată se e) Administrarea preparatelor cu calciu, vitamina D.
poate instala o sondă oro- sau nasotraheală cu scop de
respiraţie asistată? 749)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
a) 12 ore formele traumatismelor laringelui?
b) 24 ore a) Externe (contondente sau penetrante)
c) 36 ore b) Traumatismele prin inhalare
d) 72 ore c) Traumatismul post-intubaţional
e) 2 săptămîni. d) Traumatismul vocal
e) Ulcerul de contact.
743)Laringotraheobronhologie. Simplu. Ce complicaţie
poate surveni în urma unei intubaţii cu o durată de peste 72 750)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
ore şi cu un tub supradimensional? factorii cauzali ai traumatismelor laringiene?
a) Pareza corzilor vocale a) Mecanici
b) Pseudomixomatoză b) Chimici
c) Noduli vocali c) Termici
d) Granuloame d) Fizici
e) Laringită subglotică. e) Electromagnetici.

744)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care din cele 751)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce acţiuni pot

enumerate se referă la anomaliile congenitale ale laringelui? provocă un traumatism laringian extern?
a) Laringomalacia a) Accidente rutiere
b) Laringocelul b) Inhalare de vapori (aburi)
c) Hemangiomul c) Acte de violenţă
d) Stenoza subglotică d) Tentative de strangulare
e) Atrezia coanală. e) Inhalare de produşi chimici (gaze toxice, fum).

745)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt factorii 752)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt

care joacă un rol important în producerea şi persistenţa simptoamele caracteristice unui traumatism laringian
laringotraheomalaciei? extern?
a) Prezenţa unei boli a mamei în timpul sarcinii a) Obstrucţia laringiană (dispnee)
b) Condiţii de viaţă precare b) Obstrucţia nazală
c) Carenţe umorale c) Hemoragie
d) Alimentaţie lactată excesivă d) Disfoniе
e) Spasmofilie. e) Disfagiе.

746)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt 753)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce manevre

semnele caracteristice unui stridor congenital? terapeutice se vor întreprinde în traumatismele
a) Zgomot de cornaj cronic laringiene externe?
b) Debut în primele săptămîni ale vieţii a) Asigurarea respiraţiei (traheotomie, respiraţie
c) Favorizat de stările de ajitaţie asistată)
d) Vocea clară b) Combaterea stării de şoc
e) Nu prezintă tiraj sau cianoză. c) Tratament cu Laser
d) Stoparea hemoragiei
747)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt e) Reducerea edemului.
semnele caracteristice unui stridor congenital?
 53
754)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt 761)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
simptoamele caracteristice unui traumatism laringian prin semnele clinice ale unei corp străin laringean?
inhalare? a) Dispnee
a) Criză de dispnee acută b) Disfonie
b) Hematom al corzii vocale c) Disfagie
c) Senzaţie de arsură d) Fonodinie
d) Lăcrimare e) Febră, frisoane.
e) Asfixie (tuse).
762)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
755)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce include terapia particularităţile morfo-funcţionale ale laringelui la
traumatismelor laringiene prin inhalare? copilul mic, ce contribuie la dezvoltarea laringitei
a) Atmosferă umedă subglotice?
b) Corticoterapia a) Inextensibilitatea cartilajului cricoid;
c) Antihistaminice b) Ţesut celular lax în spaţiul subglotic;
d) Aerosol cu mucolitice c) Ţesut limfoid în spaţiul subglotic;
e) Repaos vocal. d) Dimensiunile reduse ale lumenului glotic;
e) Imperfecţiuni a mecanismelor de pregătire a aerului
756)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce factori inspirat.
provoacă traumatismul post-intubaţional?
a) Forţarea vocii în condiţii de surmenaj vocal 763)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care va fi
b) Intubaţii prelungite aspectul laringoscopic în falsul crup?
c) Manevre incorecte, brutale a) Spaţiu subglotic redus
d) Calitatea materialului sondei b) Corzi vocale imobile
e) Calibrul sondei. c) Edem al ţesutului lax în regiunea subglotică
d) Epiglotă dedublată
757)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care este ponderea e) Reducerea edemului subglotic la aplicarea
corpilor străini laringieni din corpii străini localizaţi în vasoconstrictorilor.
arborele laringo-traheo-bronşic.?
a) 7-12% 764)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din
b) 15% etajele laringelui va fi afectat în caz crup fals?
c) 25% a) Epilaringele
d) 37% b) Laringofaringele
e) 42% c) Subglotic;
d) Glotic
758)Laringotraheobronhologie. Multiplu. De ce este e) Transglotic.
favorizată inclavarea corpilor străini în laringe?
a) Prezenţa unui corp străin la îndemîna copilului 765)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care proces
b) Aflarea fără supraveghere a copilului patologic al laringelui poartă denumirea şi de „crup
c) Reflexe diminuate fals"?
d) Alienaţia a) Laringita cronică hipertrofică
e) Întroducerea în gura copilului de către altă persoană. b) Laringita cronică atrofică
c) Laringotraheita acută stenozantă
759)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Cum se clasifică d) Laringita difterică
corpii străini ai laringelui? e) Papilomatoza laringelui.
a) Organici
b) Inerţi 766)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
c) Animaţi formele morfopatologice ale crupului fals?
d) Ascuţiţi a) Catarală
e) Plaţi. b) Infiltrativ-edematoasă
c) Purulentă-fibrinoasă
760)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce complicaţii d) Necrotică
pot surveni în urma unui diagnostic tardiv al corpului străin e) Edematoasă.
laringian?
a) Stenoze laringiene 767)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Pentru crupul
b) Condropericondrita fals este caracteristic:
c) Faringită cronică a) Tabloul clinic al catarului respirator acut viral
d) Traheobronşită b) Tuse "lătrătoare"
e) Pneumonie. c) Dispnee inspiratorie
d) Disfagie
 54
e) Intoxicaţie. c) Fritsch-Volcovici
d) Koh
768)Laringotraheobronhologie. Simplu. Vă aflaţi în faţa e) Löeffler.
unui copil de 2 ani, care prezintă tuse seacă, "lătrătoare";
dispnee severă, tiraj, cornaj, agitat, are o poziţie 775)Laringotraheobronhologie. Multiplu. După care
semişezîndă. Părinţii relatează că copilul s-a îmbolnăvit pe criterii se clasifică stenozele laringelui?
neaşteptate. Care este diagnosticul? a) Localizare
a) Pneumonie b) Vârsta pacientului
b) Angina c) Origine
c) Tuse convulsivă d) Timpul în care se instalează
d) Laringotraheita acută stenozantă e) Gradul de reducere a lumenului.
e) Laringita difterică.
776)Laringotraheobronhologie. Multiplu. De ce origine
769)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Tratamentul poate fi stenoza laringelui?
laringitei acute la copii include următoarele măsuri a) Congenitală
terapeutice: b) Profesională
a) Oxigenoterapie c) Achiziţionată
b) Corticoterapie d) Socială
c) Antibioterapie e) Comunicare
d) Laringofisură
e) Tireotomie. 777)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
formele stenozei laringiene divizate după criteriul de
770)Laringotraheobronhologie. Simplu. Ce se subînţelege localizare?
sub expresia „Traheotomie chimică sau destenozare a) Supraglotică
medicamentoasă"? b) Infraglotică
a) Administrarea vitaminelor c) Glotică
b) Administrarea antibioticilor d) Subglotică
c) Administrarea corticosteroizilor e) Combinată.
d) Administrarea preparatelor homeopatice
e) Laser terapie. 778)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Cum se
divizează stenozele laringelui după timpul în care se
771)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care din cele instalează?
enumerate sunt laringitele cronice specifice? a) Fulminantă
a) Micoza laringelui b) Acută
b) Streptococul laringelui c) Alergică
c) Tuberculoza laringelui d) Subacută
d) Sifilisul laringelui e) Cronică.
e) Scleromul laringelui.
779)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Cum se
772)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce forme divizează stenozele laringelui după gradul de reducere a
anatomoclinice are laringita tuberculoasă? lumenului?
a) Forma infiltrativoulceroasă a) Asfixie
b) Forma miliară b) Decompensată
c) Forma cavernoasă c) Achiziţionată
d) Lupusul laringelui d) Subcompensată
e) Forma bronhextazică. e) Compensată.

773)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt căile de 780)Laringotraheobronhologie. Multiplu. La care din

inoculare a Bacilului Koh pe laringe? patologiile enumerate mai jos, simptomul clinic
a) Sputogenă principal este dispneea inspiratorie?
b) Perineurală a) Falsul crup
c) Limfogenă b) Laringita atrofică
d) Prin emisarii c) Corpi străini laringieni
e) Hematogenă. d) Paralizie recurenţială bilaterale
e) Laringita catarală.
774)Laringotraheobronhologie. Multiplu. De cine a fost
descoperită şicine a cultivat Klebsiella rhinoscleromatis? 781)Laringotraheobronhologie. Simplu. Paralizia cărui
a) Mikulicz nerv va induce o stenoză laringiană?
b) Waldeyer-Pirogov a) N.laringeus inferior
 55
b) N.laringeus superior c) Angiomul
c) N.hipoglosus d) Fibromul
d) N.glosofaringeus e) Fibrosarcomul.
e) N.facialis.
789)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care este
782)Laringotraheobronhologie. Simplu. În insuficienţa soluţia terapeutică a fibromului laringian?
contractării cărui muşchi glota va avea o formă ovală? a) Antibioterapie
a) M.sternotiroidian b) Fizioterapie
b) M.tiroaritenoideum intern c) Chimioterapie
c) M.tirohioidian d) Chirurgical
d) M.cricoaritenoidian posterior e) Cobaltoterapie.
e) M.cricotiroidian.
790)Laringotraheobronhologie. Simplu. Pe baza cărei
783)Laringotraheobronhologie. Simplu. Dereglarea motorie examinări se va stabili diagnosticul clinic final de
a cărui muşchi fa forma un triunghi în treimea posterioară a tumoare benignă a laringelui?
glotei? a) Examen laringoscopic
a) M.ariepiglotic b) Tomografia computerizată
b) M.transversal c) Rezonanţa magnito-nucleară
c) M.tiroaritenoidian, fascicolul extern d) Examen histologic
d) M.sternohioidian e) Fibroscopie.
e) M.digastric.
791)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care din cele
784)Laringotraheobronhologie. Multiplu. În paralizia căror enumerate mai jos sunt tumori benigne ale laringelui?
muşchi intrinseci ai laringelui glota va avea forma unei a) Cilindromul
clepsidre? b) Mixomul
a) M.transversal c) Fibromiomul
b) M.tiroaritenoideum intern d) Epiteliomul
c) M.tirohioidian e) Neurofibromul.
d) M.omohioidian
e) M.cricotiroidian. 792)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
formele anatomo-clinice (după localizare) ale
785)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt formele cancerului de laringe?
clinice ale laringitelor cronice? a) Cancerul vestibulo-epiglotic (supraglotic)
a) Catarală b) Cancerul corzilor vocale (cancerul glotic);
b) Profesională c) Cancerul subglotic
c) Hipertrofică d) Cancerul faringo-laringean
d) Atrofică e) Cancerul comisurii anterioare.
e) Subglotică.
793)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
786)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt formele factorii favorizanţi ai cancerului de laringe?
patomorfologice ale laringitei cronice hipertrofice? a) Fumatul
a) Cordita pahidermică difuză b) Mediu poluat
b) Cordita pahidermică verucoasă c) Prezenţa patologiei precanceroase
c) Pseudomixomatoză d) Abuz de voce
d) Pahidermia albă e) Abuz de alcoolul.
e) Atrofică crustoasă.
794)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
787)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt metodele de tratament a cancerului de laringe?
principiile terapeutice ale laringitei cronice? a) Chirurgical
a) Local: inhalaţii, aerozoli, pulverizaţii b) Cobaltoterapie
b) Chirurgia Laser c) Radioterapie
c) Asanarea proceselor cronice inflamatoare d) Antibioterapie
d) Repaos vocal complet e) Chimioterapie.
e) Laringectomie.
795)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Stabiliţi
788)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Alegeţi din cele diagnosticul la un bolnav în vîrstă de 54 ani, care se
descrise mai jos care sunt tumorile benigne ale laringelui: plînge de disfonie mai mult de 6 luni. Laringoscopic -
a) Epiteliomul plica vocală stînga e infiltrată, mobilitatea ei este
b) Adenomul redusă. Care din investigaţii sunt necesare?
 56
a) Laringită cronică hipertrofică b) Toracică
b) Sclerom de laringe c) Cervicală
c) Cancer de laringe d) Faringiană
d) Examen histologic e) Lombară.
e) Tomografia.
803)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
796)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care este cauza raporturile cele mai importante ale traheei în porţiunea
determinantă (factorul etiologic) a papilomatozei cervicală?
recidivante a laringelui la copil? a) Lobii glandei tiroide
a) Etiologie virală b) Artera tiroidiană inferioară
b) Infecţia streptococică c) Artera vertebrală
c) Candida albicans d) Venele tiroidiene inferioare
d) Bacilul Koh e) Esofag.
e) Bacilul Löeffler.
804)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Cu ce
797)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce manifestări structuri anatomice vine în raport traheea în porţiunea
clinice sînt caracteristice pentru papilomatoza recidivantă a toracică?
laringelui? a) Crosa aortei
a) Debut la o vîrstă fragedă b) Vena cava superioară
b) Caracter recidivant c) Trunchiul venos braheocefalic
c) Tumoare malignă d) Esofagul
d) Caracter obstruant e) Artera subclaviculară stînga.
e) Extindere pe căile respiratorii inferioare.
805)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Din ce
798)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care este straturi este constituită traheea?
tratamentul etiopatogenic al difteriei laringelui? a) Tunica fibro-musculo-cartilaginoasă
a) Vitaminoterapie b) Adventicea
b) Ser antitoxic antidifteric c) Mucoasa traheală
c) Traheotomie d) Stratul adipos
d) Tratament fizioterapic e) Ţesut limfatic lax.
e) Aspirină.
806)Laringotraheobronhologie. Simplu. În care venă se
799)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Paralizii varsă singele venos din trahee?
unilaterale ale n.recurens pot fi în caz de: a) Vena jugulară internă
a) Operaţii pe glanda tiroidă b) Vena jugulară externă
b) Afecţiuni esofagiene c) Vena azigos
c) Adenopatii, afecţiuni tiroidiene d) Vena cavă superioară
d) Nevrite e) Trunchiul venos brahiocefalic.
e) Artrite cricoaritenoidiene.
807)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
800)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt porţiunile bronhiilor în raport cu hilul plămînului?
tulburările sensitive ale laringelui? a) Extrapulmonare
a) Anestezia mucoasei b) Toracice
b) Parastezia c) Abdominale
c) Hiperestezie d) Intrapulmonare
d) Pareză e) Cervicale.
e) Paralizie.
808)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din
801)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care sunt limitele bronhiile lombare constituie trunchiul bronhiei
superioară şi inferioară a traheei la adult? principale de partea dreapta?
a) C5-D4 a) Bronhia lobară superioară
b) C6-D4 b) Bronhia lobară mijlocie
c) C1-D3 c) Bronhia lobară inferioară
d) C6-D7 d) Bronhiile extrapulmonare
e) C6-D2 e) Bronhiile intrapulmonare

802)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt 809)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce

porţiunile traheei? colaterale(bronhii lobare) dă pe stînga bronhia
a) Abdominală principală?
 57
a) Bronhia lobară superioară bronşic fixat?
b) Bronhia lobară mijlocie a) Laringoscopia indirectă
c) Bronhia lobară inferioară b) Laringoscopia directă
d) Bronhiile extrapulmonare c) Traheobronhoscopia superioară rigidă
e) Bronhiile intrapulmonare d) Traheobronhografia
e) Fibrotraheobronhoscopia.
810)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce funcţii
îndeplineşte aparatul traheobronşic? 817)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din corpii
a) Circulaţie a aerului(respiratorie) străini traheobronşici vor avea o imagine radiologică
b) Secreţie pulmonară de atelectază?
c) Excreţie(motilitate, motricitate) a) Supapă
d) Fonaţie b) Obstructivi
e) Endocrină. c) Endogeni
d) Permit trecere liberă a aerului
811)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt e) Exogeni.
metodele de explorare anatomoclinică a arborelui
traheobronşic? 818)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din corpii
a) Traheobronhoscopia rigidă străini traheobronşici vor avea o imagine radiologică
b) Traheobronhografia pulmonară de emfizem?
c) Fibrotraheobronhoscopia a) Supapă
d) Tomografia sistemului traheobronşic b) Obstructivi
e) Examenul citologic. c) Endogeni
d) Permit trecere liberă a aerului
812)Laringotraheobronhologie. Multiplu. De ce origine e) Exogeni.
poate fi dispneea la nivelul traheobronşic?
a) Mecanică 819)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din corpii
b) Inflamatoare străini traheobronşici vor avea o imagine radiologică
c) Traumatică pulmonară nemodificată de obicei?
d) Nervoasă a) Supapă
e) Tulburări de excreţie. b) Obstructivi
c) Endogeni
813)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care din cele d) Permit trecere liberă a aerului
enumerate mai jos caracterizează tulburările funcţiilor e) Exogeni.
aparatului traheobronşic?
a) Tusea 820)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care este
b) Expectoraţia simptomatologia unui corp străin traheobronşic în faza
c) Hemoptizia de accident acut?
d) Dispneea a) Tuse intensă
e) Şueratul. b) Dispnee
c) Cefalee
814)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt stadiile d) Febră
distinctive în evoluţia clinică a unui corp străin bronşic? e) Cianoză.
a) Accident acut
b) Manifestă 821)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
c) Toleranţă regiunile profunde pătrunse de esofag?
d) Terminală a) Cervicală
e) Supuraţie bronhopulmonară. b) Mediastinală posterioară
c) Diafragmală
815)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Cum se divizează d) Abdominală
corpii străini bronşici după gradul de obstrucţie al e) Pelviană
lumenului bronhiei?
a) Supapă 822)Laringotraheobronhologie. Multiplu. La ce nivel
b) Obstructivi este situată şi se proiectează extremitatea superioară a
c) Endogeni esofagului "gura esofagului"?
d) Permit trecere liberă a aerului a) Posterior cartilajului cricoid.
e) Exogeni. b) Antereior cartilajului tiroid.
c) În dreptul vertebrei C6.
816)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care este examenul d) În dreptul vertebrei C4
decisiv pentru diagnosticul şi extracţia unui corp străin e) Posterior traheii.
 58

823)LaringotraheobronhologieCompliment multiplu. La ce 830)LaringotraheobronhologieCompliment multiplu.În

nivel şi unde se află extremitatea inferioară a esofagului care ganglioni se revarsă limfaticele esofagului?
"cardia"? a) Jugulari interni
a) Nivelul vertebrei T8. b) Laterotraheali
b) Spaţiul epigastric al cavităţii abdominale. c) Intertrahiobronşici
c) Spaţiu pelvian. d) Mediastinali pocteriori
d) Nivelul vertebrelor D10-D11. e) Cardiaci
e) Spaţiul retroperitonial.
831)Laringotraheobronhologie. Simplu.De la care nerv
824)LaringotraheobronhologieCompliment simplu.Care provine inrvaţia vegetativ simpatică şi parasimpatică a
este lungimea esofagului la adult? esofagului?
a) 30 cm a) N.facial
b) 25 cm b) N.trigemen
c) 20 cm c) N.vag
d) 35 cm d) N.hipoglos
e) 15 cm e) N.vestibulo-cohlear

825)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt 832)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt

istmusurile esofagului? funcţiile esofagului?
a) Cervicală a) De deglutiţie
b) Cricofaringian sau gura esofagului b) Senzaţie
c) Abdominală c) Gustativă
d) Aortobronşic d) Olfactivă
e) Diafragmal e) Expectoraţie

826)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt tunicile 833)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce

care formează peretele esofagului? malformaţii congenitale se pot depista la nivel de
a) Mucoasa esofag?
b) Submucoasa a) Atrezia esofagului cu fistulizare esofago-respiratorie
c) Musculara b) Diverticule
d) Adventiţia c) Hernie diafragmală
e) Nervoasa d) Hernie umbilicală
e) Corozia esofagului
827)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt arterele
care alimentează esofagul? 834)Laringotraheobronhologie. Simplu. Care din cele
a) Arterele esofagiene(pornite din aortă) enumerate mai jos reprezintă o malformaţie dobîndită a
b) Arterele bronşice esofagului?
c) Arterele frenice a) Brahiesofagul
d) Artera gastrică stîngă b) Hernia diafragmatică
e) Artera tiroidiană superioară c) Deviaţiile statice
d) Megaesofagul
828)Laringotraheobronhologie. Multiplu.Care sunt e) Cardie subdiafragmatică
plexurile venoase formate la nivel de esofag şi în care se
revarsă sîngele venos? 835)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
a) Plexul venos submucos obiectivele principale în tratamentul laringitei
b) Plexul venos periesofagian edematoase?
c) Venele tiroidiene infereioare a) Restabilirea ori ameliorarea respiraţiei
d) Venele azzigos b) Chirurgie Laser
e) Venele stomacului c) Combaterea infecţiei
d) Laringectomie
829)Laringotraheobronhologie. Simplu.Care este e) Stimularea forţelor de apărare a organismului.
anastomoza venoasă formată în porţiunea inferioară a
esofagului? 836)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
a) Anastomaza cavo-cavală etapele evolutive ale leziunilor scleromatoase?
b) Anastomoza porto-cavală a) Infiltraţii cu limfocite, plasmocite, histocite şi
c) Anastomoza porto-esofagiană neutrofile
d) Anastomoza cavo-trahială b) Transformarea histocitelor în celule vacuolare
e) Anastomoza porto-tiroidiană Mikulicz
 59
c) Înmulţirea celulelor Mikulicz b) Masticaţia incorectă
d) Densificarea fibrelor colagene c) Stenozele şi spasmele esofagiene
e) Apariţia nodulilor de sclerom. d) Alienţa mintală
e) Lipsa de supravegere a copiilor.
837)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
leziunile patognomonice pentru sclerom depistate în 844)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
biopsie? fazele de derulare a simptomatologiei prezenţei unui
a) Celule vacuolare ale lui Mikulicz corp străin esofagian?
b) Mononuclearii lui Mikulicz a) De debut
c) Corpusculii Russel b) De toleranţă
d) Virusul papilomei umane c) Complicaţiilor
e) Foliculi limfatici. d) Terminală
e) Asfixie.
838)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt cauzele
ale unui traumatism accidental al esofagului? 845)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
a) Agenţi chimici fazele de derulare a simptomatologiei prezenţei unui
b) Agenşi fizici corp străin esofagian?
c) Agenţi mecanici a) De debut
d) .În timpul unei esofagoscopii b) De toleranţă
e) În timpul dilatării esofagului c) Complicaţiilor
d) Terminală
839)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Căror cauze se e) Asfixie.
datorează traumatismul intern al esofagului?
a) Inclavării unui corp străin ascuţit sau tăietor 846)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
b) Manevre endoscopice principiile de stabilire a diagnosticului unui
c) Bugirajul necontrolat de esofagoscop corp străin esofagian?
d) Deglutiţia a) Anamneza
e) Fonaţia b) Simptomatologie
c) Radiografie
840)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt factorii d) Rinoree
care favorizează tabloul clinic al traumatismului intern al e) Obstrucţie nazală.
esofagului?
a) Regiunea traumatizată a esofagului 847)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
b) Caracterul şi forma obiectului traumatizant metodele de tratament a unui corp străin
c) Starea generală a pacientului esofagian?
d) Timpul carea trecut din momentul traumatismului a) Medicamentos
e) Cefalee. b) Instrumental
c) Fizioterapie
841)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care este d) Chimioterapie
frecvenţa de înregistrare a corpilor străini esofagieni la e) Radioterapie.
copii şi maturi?
848)Laringotraheobronhologie. Simplu. Prin care
a) 90% metodă endoscopică se extrage un corp străin din
b) 10% esofag?
c) 20% a) Bronhoscopie
d) 70% b) Laporoscopie
e) 50% c) Esofagoscopie
d) Rinoscopie
842)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Cum se divizează e) Faringoscopie.
corpii străini ai esofagulu?
a) Toleranţi 849)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Ce caracter
b) Obstruanţi pot avea afecţiunile esofagului?
c) Intoleranţi a) Inflamator
d) Ventili b) Profilactic
e) Balotanţi c) Coroziv
d) Traumatic
843)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt factorii e) Digestiv.
favorizanţi pătrunderii corpilor străini în esofag?
a) Neatenţia la prepararea bucatelor 850)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt
 60
cauzele determinante şi favorizante a esofagitei
corozive?
a) Ingestie accidentală a substanţei corozive
b) Ingestie voluntară a substanţei corozive
c) Neglijenţa în păstrarea substanţelor corozive
d) Lipsa de supraveghere a copilului
e) Alimentare corectă.

851)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Leziunile produse

de substanţa corozivă variază în corespundere cu:
a) Natura substanţei caustice
b) Vîrsta pacientului
c) Cantitatea ingerată
d) Concentraţia agentului caustic
e) Sexul pacientului.

852)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Care sunt fazele

evolutive ale esofagitei corozive?
a) Hiperemie, edem şi descuamarea epiteliului
b) Necroză şi ulceraţii
c) Granulaţii
d) Fals lucidă
e) Cicatrice.

853)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Tratamentul

esofagitei corozive include următoarele etape:
a) Asistenţă medicală urgentă (salvarea)
b) Secţia reanimare, toxicologie
c) Staţia balneară
d) Secţia radioterapie
e) Secţia de otorinolaringologie

854)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Dilatarea

esofagului se va efectua cu:
a) Sonde din material plastic (bujiuri)
b) Rinoendoscopul
c) Tuburi-sondă din peritoneum de bovine
d) Fibroscopul
e) Bronhoscopul.

855)Laringotraheobronhologie. Simplu. În ce termeni de la

ingerare se începe dilatarea esofagului?
a) A 3-5 zi
b) A 5-7 zi
c) A 20 zi
d) Peste o lună
e) Nu se efectuiază dilatarea.

856)Laringotraheobronhologie. Multiplu. Prin ce este

riscant începerea precoce a dilataţiilor sau
amînarea lor?
a) Perforarea peretelui ulcerat
b) . Formarea falselor membrane bucofaringiene
c) Halena fetidă
d) Dilatarea dificilă a stenozei
e) Alimentare complexă.