Sunteți pe pagina 1din 52

1)CM.

Numiţi compartimentele urechii: a) [ ] Urechea externă


a) [ ] Urechea anterioară b) [ ] Urechea internă
b) [x] Urechea internă c) [x] Urechea medie
c) [ ] Urechea posterioară d) [ ] Conductul auditiv extern
d) [x] Urechea medie e) [ ] Tuba auditivă externă
e) [x] Urechea externă
10)CS. Peretele lateral al cavităţii timpanice e reprezentat de:
2)CM. Numiţi compartimentele urechii externe: a) [ ] Tuba auditivă
a) [ ] Melcul b) [x] Membrana timpanică
b) [x] Conductul auditiv extern c) [ ] Membrana secundară
c) [ ] Cavitatea timpanică d) [ ] Zidul attical
d) [x] Pavilionul e) [ ] Promontorium
e) [ ] Mastoida
11)CS. Peretele medial al cavităţii timpanice prezintă:
3)CM. Numiţi compartimentele conductului auditiv extern: a) [x] Promontorium
a) [ ] Anterior b) [ ] Membrana timpanică
b) [x] Fibrocartilaginos c) [ ] Membrana secundară
c) [ ] Posterior d) [ ] Procesul mastoidian
d) [x] Osos e) [ ] Bulbul v. Jugularis interna
e) [ ] Mucos
12)CM. Numiţi părţile membranei timpanice:
4)CS. Cartilajul lipseşte în: a) [ ] Pars anterior
a) [ ] Tragus b) [x] Pars flaccida
b) [ ] Antitragus c) [ ] Pars posterior
c) [ ] Helix d) [x] Pars tensa
d) [x] Lobul e) [ ] Pars medialis
e) [ ] Conhă
13)CM. Numiţi straturile membranei timpanice:
5)CM. Conductul auditiv extern se situează între: a) [x] Stratul fibros
a) [x] Articulaţia temporomandibulară b) [x] Epiderma
b) [x] Celulele mastoidiene c) [x] Stratul mucos
c) [x] Fosa craniană mijlocie d) [x ] Stratul submucos
d) [x] Loja glandei parotide e) [x ] Stratul subdermal
e) [ ] Melcul
14)CS. Diferenţa dintre pars flaccida şi pars tensa:
6)CM. Numiţi compartimentele urechii medii: a) [x] Absenţa stratului fibros în pars flaccida
a) [ ] Conductul auditiv extern b) [ ] Prezenţa stratului mucos în pars flaccida
b) [x] Trompa Eustachii c) [ ] Prezenţa stratului fibros în pars tensa
c) [x] Cavitatea timpanică d) [ ] Prezenţa stratului epitelial în pars flaccida
d) [x] Antrum e) [ ] Prezenţa stratului mucos în pars tensa
e) [ ] Vestibulum
15)CM. Etajele cavităţii timpanice:
7)CS. Cavitatea timpanică face parte din: a) [x] Mezotimpanum
a) [ ] Urechea externă b) [x] Epitimpanum
b) [ ] Tuba auditivă c) [ ] Pars tensa
c) [ ] Urechea internă d) [x] Hipotimpanum
d) [x] Urechea medie e) [ ] Pars flaccida
e) [ ] Procesul mastoidian
16)CS. Etajul superior al cavităţii timpanice se numeşte:
8)CS. Cavitatea timpanică are câţiva pereţi: a) [ ] Mezotimpanum
a) [ ] 2 b) [ ] Hipotimpanum
b) [ ] 3 c) [x] Epitimpanum
c) [ ] 4 d) [ ] Pars flaccida
d) [ ] 5 e) [ ] Pars tensa
e) [x] 6
9)CS. Aditus ad antrum reprezintă o parte din: 17)CS. Mastoida este prelungirea urechii medii:
a) [ ] Superior a) [x] Pneumatice
b) [ ] Inferior b) [x] Calcificat
c) [x] Posterior c) [x] Diploice
d) [ ] Anterior d) [x ] Sclerozate
e) [ ] Lateral e) [x] Pneumatodiploice

18)CM. Numiţi osişoarele cavităţii timpanice: 26)CS. Spina henle se localizează în:
a) [x] Ciocanul a) [ ] Urechea internă
b) [ ] Mâner b) [x] Conductul auditiv extern
c) [x] Nicovală c) [ ] Urechea medie
d) [x] Scăriţa d) [ ] Nasul extern
e) [ ] Cap e) [ ] Sinusurile pazanazale

19)CM. Numiţi straturile membranei timpanice în pars flaccida: 27)CS. Mastoida face parte din:
a) [ ] Stratul fibros a) [ ] Urechea externă
b) [x] Epiderma b) [x] Urechea medie
c) [x] Stratul mucos c) [ ] Urechea internă
d) [ ] Stratul cartilagenos d) [ ] Cavitatea timpanică
e) [ ] Stratul osos e) [ ] Tuba auditivă

20)CS. Ce se proiectează în regiunea polului superior al membranei timpanice: 28)CS. Tuba auditivă uneşte:
a) [ ] Apofiza lungă a ciocanului a) [ ] Urechea medie cu urechea internă
b) [ ] Nicovala b) [ ] Cavitatea timpanică cu mastoida
c) [ ] Scăriţa c) [x] Cavitatea timpanică cu rinofaringele
d) [ ] Ciocanul d) [ ] Cavitatea timpanică cu orofaringele
e) [x] Apofiza scurtă a ciocanului e) [ ] Cavitatea timpanică cu hipofaringele

21)CM. Numiţi reperele otoscopice: 29)CM. Numiţi particularităţile tubei auditive la copii:
a) [x] Umbro a) [ ] Mai lungă
b) [x] Con luminos b) [x] Mai largă
c) [x] Mânerul ciocanului c) [x] Mai scurtă
d) [ ] Scăriţa d) [x] Orizontală
e) [x] Apofiza scurtă a ciocanului e) [ ] Verticală

22)CS. Culoarea timpanului normal este: 30)CM. Tuba auditivă la copiii mici este:
a) [ ] Sură-roză a) [x] Deschisă
b) [ ] Albă b) [ ] Închisă
c) [x] Sur-deschisă c) [ ] Lungă
d) [ ] Galbenă d) [x] Scurtă
e) [ ] Roşie e) [x] Orizontală

23)CS. Vascularizarea arterială a cavităţii timpanice se efectuează prin: 31)CM. Funcţia tubei auditive:
a) [x] Artera carotidă externă a) [x] Aerare
b) [ ] Artera carotidă internă b) [x] Drenare
c) [ ] Artera carotidă superioară c) [ ] Fonaţie
d) [ ] Artera carotidă inferioară d) [x] Protecţie
e) [ ] Artera carotidă superficială e) [ ] Olfacţie

24)CS. Tipurile mastoidei se împart: 32)CM. Compartimentele labirintului:


a) [ ] După formă a) [ ] Tuba auditivă
b) [ ] După mărime b) [x] Vestibulul
c) [x] După pneumatizare c) [ ] Conductul auditiv extern
d) [ ] După vârstă d) [x] Canalele semicirculare
e) [ ] După vascularizare e) [x] Cohlea

25)CM. Numiţi tipurile de mastoidă: 33)CM. Labirintul comunică cu:


a) [ ] Conductul auditiv extern a) [x] Columela
b) [ ] Mastoida b) [x] Canalis spiralis cohlea
c) [x] Fosa cerebrală posterioară c) [x] Lama spirală
d) [ ] Fosa cerebrală medie d) [ ] Utricula
e) [x] Cavitatea timpanică e) [ ] Sacula

34)CM. Labirintul comunică cu cavitatea timpanică prin: 44)CM. Numiţi nervii care trec prin conducul auditiv intern:
a) [ ] Fereastra anterioară a) [ ] N. Oculomotoris
b) [x] Fereastra ovală b) [x] N. Facial
c) [ ] Fereastra posterioară c) [ ] N. Trigeminus
d) [x] Fereastra rotundă d) [x] N. Audiovestibular
e) [ ] Fereastra centrală e) [x] N. Intermediar

35)CS. Partea centrală a labirintului este: 45)CS. În cohlea membranoasă se situează:


a) [ ] Cohlea a) [ ] Utricula
b) [ ] Canalele semicirculare b) [ ] Sacula
c) [x] Vestibulul c) [ ] Modiolus
d) [ ] Cavitatea timpanică d) [x] Organul Corti
e) [ ] Osul temporal e) [ ] Lama spirală

36)CS. Partea posterioară a labirintului este: 46)CM. Receptorii mişcărilor liniare sunt situaţi în:
a) [x] Canalele semicirculare a) [ ] Cohlea membranoasă
b) [ ] Vestibulul b) [x] Utricula
c) [ ] Cavitatea timpanică c) [ ] Cohlea osoasă
d) [ ] Osul temporal d) [x] Sacula
e) [ ] Cohlea e) [ ] Canalele semicirculare

37)CS. Partea anterioară a labirintului este: 47)CS. Cohlea membranoasă este situată în:
a) [ ] Vestibulul a) [ ] Rampa timpanică
b) [x] Cohlea b) [ ] Modeolus
c) [ ] Canalele semicirculare c) [ ] Ganglionul spiral
d) [ ] Cavitatea timpanică d) [x] Rampa vestibulară
e) [ ] Tuba auditivă e) [ ] Vestibulul

38)CS. Platina scăriţei se situează în: 48)CM. Porţiunile analizatorului auditiv:


a) [ ] Fereastra anterioară a) [x] Porţiunea periferică
b) [ ] Fereastra rotundă b) [ ] Porţiunea laterală
c) [ ] Fereastra centrală c) [x] Căile de conducere
d) [x] Fereastra ovală d) [x] Porţiunea corticală
e) [ ] Fereastra posterioară e) [ ] Vestibulul

39)CM. Canalele semicirculare sunt: 49)CS. Urechea medie este:


a) [x] Orizontal (lateral) a) [ ] Parte a aparatului de percepţie a sunetului
b) [ ] Vertical (medial) b) [x] Parte a aparatului de transmisie a sunetului
c) [x] Superior (frontal) c) [ ] Parte a aparatului de percepţie a mişcărilor unghiulare
d) [x] Posterior (sagital) d) [ ] Parte a aparatului de percepţie a mişcărilor rectilinii
e) [ ] Posterior (vertical) e) [ ] Parte a aparatului de transmisie a mişcărilor

42)CS. Câte ture descrie canalul cohlear: 50)CM. Rolul urechii medii:
a) [ ] 2 a) [x] Transmite vibraţiile sonore
b) [ ] 3.5 b) [ ] Micşorează presiunea sonoră
c) [ ] 4 c) [x] Măreşte presiunea sonoră
d) [ ] 1.5 d) [ ] Transmite vibraţiile osişoarelor
e) [x] 2.5 e) [ ] Transmite vibraţiile muşchilor

43)CM. Numiţi componentele cohleei: 54)CS. Condiţiile importante pentru funcţionarea normală a urechii medii (presiunea în
cavitatea timpanică): 62)CM. Semnele otitei externe:
a) [ ] Negativă a) [x] Mâncărime
b) [ ] Pozitivă b) [x] Senzaţie de tensiune
c) [x] Egală cu presiunea aerului c) [x] Senzaţie de căldură locală
d) [ ] Lipseşte d) [x ] Hipoacuzie
e) [ ] Se schimbă e) [ ] Nistagm

55)CS. Aparatul de percepţie al sunetelor este reprezentat de: 63)CM. Tratamentul otitei externe include:
a) [x] Organul Corti a) [x] Antibioterapie generală
b) [ ] Cavitatea timpanică b) [x] Antibioterapie locală
c) [ ] Tubei auditive c) [x] Toaleta cae
d) [ ] Canalele semicirculare d) [x] Vitaminoterapie
e) [ ] Vestibulul e) [] Chirurgical

56)CM. Numiţi muşchii cavităţii timpanice 64)CM. Etiologia otitei externe banale:
a) [ ] M. Tensor stapedi a) [x] Streptococi
b) [x] M. Tensor timpani b) [x] Stafilococi
c) [x] M. Stapedius c) [ ] Virusuri
d) [ ] M. Scăriţei d) [x ] Ciuperci
e) [ ] M. Temporalis e) [ ] Bacilii Lefler

57)CM. Funcţiile tubei auditive: 65)CM. Furunculul cae, etiologie:


a) [x] De aerare a) [x] Stafilococi
b) [x] De drenare b) [x] Proteus
c) [ ] De fonaţie c) [x] Streptococi
d) [x] De protecţie d) [x] Colibacili
e) [ ] De respiraţie e) [x] Saprofite locale

58)CS. Calea de pătrundere a infecţiei în cavitatea timpanică cea mai frecventă: 66)CM. Semnele furunculului cae:
a) [ ] Prin cae a) [x] Mâncărime
b) [ ] Prin fereastra ovală b) [x] Senzaţie de tensiune
c) [x] Prin tuba auditivă c) [x] Durere
d) [ ] Prin fereastra rotundă d) [ ] Hipoacuzie sensoro-neurală
e) [ ] Hematogen e) [x] Hipoacuzie conductivă

59)CS. Malformaţiile congenitale sunt cu excepţia: 67)CM. Tratamentul furunculului cae:


a) [ ] Microotia a) [x] Antibiotice generale
b) [ ] Macrootia b) [x] Antibiotice locale
c) [ ] Atrezia cae c) [x] Toaleta cae
d) [x] Furunculul cae d) [x] Vitaminoterapie
e) [ ] Urechea în ansă e) [] Chirurgical

60)CM. Malformaţiile congenitale a urechii se tratează: 68)CM. Complicaţiile furunculului cae:


a) [ ] Fizioterapie a) [x] Reproducerea furunculului
b) [x] Chirurgical b) [x] Limfadenita periauriculară
c) [ ] Medicamentos c) [ ] Pielonefrita
d) [x] Proteza auditivă d) [x] Septicemia
e) [ ] Cu timpul e) [ ] Diabet zaharat

61)CM. Cauzele otitei externe difuze sunt: 69)CS. Etiologia erizipelului pavilionului urechii este:
a) [x] Scurgeri auriculare a) [ ] Staph. aureus
b) [x] Eczemele, furunculozele b) [x] Strept. -hemolitic
c) [x] Iritaţiile mecanice sau chimice, medicamentoase c) [ ] Strept. pneumonia
d) [x] Corpi străini d) [ ] H. influenza
e) [ ] Disfuncţia tubei auditive e) [ ] Virusuri
70)CM. Tratamentul erizipelului include: a) [x] Preparate antifungice
a) [ ] Gentamicină b) [ ] Antibiotice aminoglicozide
b) [x] Penicilină c) [x] Antihistaminice
c) [x] Antihistaminice d) [ ] Tratament chirurgical
d) [ ] Vasoconstrictoare e) [ ] Încălzirea urechii
e) [x] Antiinflamatoare
79)CS. In caz de otita medie gripala cel mai des calea de pătrundere a infecţiei în
71)CS. Etiologia otitei externe maligne este: cavitatea timpanica este
a) [ ] Staph. aureus a) [ ] Tubară
b) [] Strept. -hemolitic b) [x] Hematogenă
c) [x] Pseudomonas aeruginosa c) [ ] Limfogenă
d) [ ] H. influenza d) [ ] Prin fereastra rotundă
e) [ ] Virusuri e) [ ] Prin cae

72)CM. Semnele otitei externe maligne: 80)CS. Semnul cel mai important pentru diferencierea otitei medii gripale de alte forme
a) [x] Durere de otită medie este:
b) [x] Edem a) [ ] Hipoacuzia conductivă
c) [x] Granulaţii b) [x] Vezicule, flictene, bule hemoragice
d) [x] Microabcese c) [ ] Nivel de lichid
e) [x] Ineficacitatea terapiei medicamentoase d) [ ] Hiperemia membranei timpanice
e) [ ] Bombarea membranei timpanice
73)CS. Care bolnavi sunt predispozanţi pentru dezvoltarea otitei externe maligne:
a) [ ] Cu pielonefrită cronică 81)CS. În otita medie scarlatinoasă cel mai des calea de pătrundere a infecţiei în
b) [ ] Cu tbc cavitatea timpanica este :
c) [ ] Cu boli infecţioase a) [ ] Tubară
d) [x] Cu diabet zaharat b) [x] Hematogenă
e) [ ] Cu amigdalită cronică c) [ ] Limfogenă
d) [ ] Prin fereastra ovală
74)CM. Factorii predispozanţi pentru dezvoltarea otomicozei: e) [ ] Prin cae
a) [x] Diabet zaharat
b) [x] Antibioterapie 82)CS. Cel mai important semn al otitei medii scarlatinoase este:
c) [x] Medicaţie antituberculoasă a) [ ] Proces latent
d) [ ] Trauma b) [ ] Hipoacuzie sensoroneurală
e) [x] Scăderea imunităţii organismului c) [x] Proces necrotizant
d) [ ] Eliminări purulente
75)CM. Semnele otomicozei: e) [ ] Dureri auriculare
a) [x] Pruritul auricular
b) [x] Sensibilitate sporită a cae 83)CS. Etiologia otitei medii scarlatinooase este:
c) [x] Durere a) [ ] Staph. aureus
d) [ ] Zgomotele auriculare b) [ ] Strept. pneumonie
e) [ ] Înfundarea urechii c) [ ] H. influensa
76)CM. Diagnosticul diferenţial dintre otitele externe se efectuează prin: d) [x] Strept. b - hemoliticus
a) [x] Otoscopie e) [ ] Virus
b) [ ] Radiografie
c) [x ] Examen microbiologic 84)CM. Tratamentul otitei medii scarlatinoase prevede:
d) [ ] Examen audiologic a) [x] Antibioterapie
e) [ ] Palpare b) [ ] Tratament chirurgical
c) [x] Antihistaminice
77)CM. Numiţi afecţiunile urechii externe: d) [x] Tratamentul patologiei nasofaringiene
a) [x] Eczema e) [x] Antiinflamatoare
b) [x] Otita externă
c) [x] Otita externă malignă 88)CM. Pentru otite medii acute în cazul bolilor infectocontagioase sunt caracteristice
d) [x] Erizipel a) [x] Transmiterea hematogenă
e) [x] Furuncul cae b) [x] Tabloul otoscopic specific
c) [ ] Dezvoltarea limfogenă
78)CM. Tratamentul otomicozei constă în: d) [ ] Transmiterea percontinuitate
e) [x] Proces necrotic
97)CM. Pentru diagnosticul otitei medii exsudative (catar tubo-timpanic) este necesar
89)CS. Otita medie acută reprezintă inflamaţia: a) [x] Otomicroscopia
a) [ ] Urechii externe b) [ ] Otoscopia
b) [ ] Urechii interne c) [x] Audiometria
c) [ ] Cavităţii timpanice d) [x] Impedansmetria
d) [x] Mucoasa urechii medii e) [ ] Radiografia
e) [ ] Membranei timpanice
98)CM. Tratamentul otitei medii exsudative (catar tubo-timpanic) prevede
90)CS. Calea principală de pătrundere a infecţiei în urechea medie a) [x] Drenajul cavităţii timpanice (timpanopuncţie, paracenteză, miringotomie,
a) [ ] Sangvină timpanostomie)
b) [ ] Limfatică b) [x] Insuflaţii tubare cu para Politzer
c) [ ] Din CAE c) [x] Pneumomasaj
d) [x] Tubară d) [ ] Mastoidectomia
e) [ ] Retrogradă e) [x ] Tratament patologiei nasofaringiene

91)CS. Cauza principală a catarului tubotimpanic este 99)CS. Otita medie exsudativă (catar tubo-timpanic) se caracterizează prin
a) [ ] Infecţia gripală a) [x] Prezenţa lichidului în cavitate timpanică
b) [ ] Dereglări imunităţii b) [ ] Prezenţa puroiului în cavitate timpanică
c) [ ] Angina c) [ ] Prezenţa colesteatomului în urechea medie
d) [ ] Amigdalita cronică d) [ ] Prezenţa perforaţiei a membranei timpanice
e) [x] Disfuncţia tubei auditive e) [ ] Prezenţa dopului de cerumen în conductul auditiv extern

92)CM. Disfuncţia tubei auditive poate fi provocată de 100)CS. Inflamaţia acută a urechii medii se numeşte
a) [x] Tumorile nazale şi rinofaringiene a) [ ] Otita medie adezivă
b) [x] Deviaţia septului nazal b) [x] Otita medie acută
c) [x] Hipertrofia vegetaţiilor adenoide c) [ ] Catar tubo-timpanic
d) [ ] Dop de cerumen d) [ ] Otomastoidita
e) [x] Adenoidita, amigdalita e) [ ] Timpanoscleroză
101)CS. Etiologie otitei medii acute
93)CM. Disfuncţia tubei auditive provoacă a) [ ] Disfuncţia tubei auditive
a) [x] Presiunea negativă în cavitate timpanică b) [ ] Dereglări imunităţii
b) [x] Acumularea transsudatului în cavitate timpanică c) [ ] Alergie
c) [ ] Surditate de percepţie d) [ ] Patologia nasofaringelui
d) [x] Surditate de transmisie e) [x] Microbi şi virusuri
e) [x] Zgomote auriculare
94)CS. Dureri în ureche în caz de otita medie exsudativă (catar tubo-timpanic) 102)CM. Factorii favorizanţi ale otitei medii acute
a) [ ] Mai pronunţate în faza preperforativă a) [x] Disfuncţia tubei auditive
b) [ ] Mai pronunţate în faza perforativă b) [x] Dereglări imunităţii
c) [ ] Mai pronunţate în faza de regenerare c) [x] Alergie
d) [ ] Sunt pronunţate în toate fazele d) [x] Patologia nasofaringelui
e) [x] Sunt absente e) [ ] Microbi şi virusuri

95)CM. Triada Bezold în otita medie exsudativă (catar tubo-timpanic) 103)CM. Pentru diagnosticul otitelor medii acute este necesar
a) [ ] Proba Rinne pozitivă a) [x] Otoscopia, otomicroscopia
b) [x] Proba Rinne negativă b) [ ] Examenul laborator
c) [x] Proba Shwabach prelngită c) [ ] Examenul microbiologic
d) [ ] Proba Shwabach prescurtată d) [ ] Examenul radiologic
e) [x] Proba Weber lateralizată de partea urechii bolnave e) [x] Examenul audiologic

96)CS. Auzul în majoritate cazurilor de otita medie exsudativă (catar tubo-timpanic) 104)CM. Numiţi fazele otitei medii acute
a) [ ] Auzul normal a) [x] Faza preperforativă (congestivă)
b) [ ] Surditate de percepţie b) [ ] Faza de obstrucţia tubară simplă
c) [x] Surditate de transmisie c) [x] Faza de regenerare (revenire)
d) [ ] Surditate mixtă d) [x] Faza perforativă
e) [ ] Hipoacuzie sensoroneurală e) [ ] Faza de hipoacuzie
105)CM. Semnele clinice ale otitei medii acute sunt: 113)CS. Scădere de auz în caz de otita medie acută
a) [x] Otodenie a) [ ] Mai pronunţată în faza preperforativă
b) [x] Cefalee b) [ ] Mai pronunţată în faza perforativă
c) [x] Surditate c) [ ] Mai pronunţată în faza de regenerare
d) [x] Zgomote auriculare d) [x] Prezentă în toate fazele
e) [x] Febra e) [ ] Absentă

106)CM. Semnele clinice ale otitei medii acute sunt: 114)CM. Antibioterapie în caz de otita medie acută se indică
a) [x] Otodenie a) [x] Din prima zi după instalare oma
b) [x] Cefalee b) [x] După apariţia eliminărilor în conductul auditiv extern
c) [x] Surditate c) [x] În dependenţa de starea şi vîrstă ale pacientului
d) [x] Zgomote auriculare d) [x] În dependenţa de evoluţia oma
e) [x] Febra e) [ ] Nu se indică

107)CS. Auzul în majoritatea cazurilor de otita medie acută necomplicată 115)CM. Tratamentul conservativ al otitei medii acute include
a) [ ] Auzul normal a) [x] Preparate antiinflamatoare
b) [ ] Surditate de percepţie b) [x] Preparate antihistaminice
c) [ ] Surditate mixtă c) [x] Preparate vazoconstrictoare
d) [ ] Hipoacuzie sensoroneurală d) [x] Preparate antibacteriale
e) [x] Surditate de transmisie e) [x] Vitaminoterapie
116)CM. Tratamentul otitei medii acute include
108)CM. Pentru diagnosticul otitei medii acute se foloseşte a) [ ] Tratament chirurgical în toate cazurile
a) [x] Otomicroscopia b) [x] Tratament chirurgical în cazurile complicate
b) [x] Otoscopia c) [x] Tratament conservator în toate cazurile
c) [x] Audiometria d) [ ] Tratament conservator în cazurile complicate
d) [x] Impedansmetria e) [ ] A şi C
e) [ ] Radiografia
117)CM. Indicaţiile tratamentului chirurgical al otitei medii acute includ
109)CM. Triada Bezold în otita medie acută a) [x] Indicaţii locale: bombarea membranei timpanice, dureri otomastoidiene
a) [ ] Proba Rinne pozitivă b) [ ] Indicaţii locale: retracţia membranei timpanice, zgomote auriculare
b) [x] Proba Rinne negativă c) [x] Indicaţii generale: greţuri, vertij, cefalee, febra
c) [x] Proba Shwabach prelngită d) [x] Indicaţii generale: semne meningiene, vomă
d) [x] Proba Shwabach prescurtată e) [ ] Perforaţia membranei timpanice, eliminări purulente în conductul auditiv extern
e) [ ] Proba Weber lateralizată de partea urechii bolnave
118)CM. Avantajele tratamentului chirurgical (paracenteză) al otitei medii acute
110)CM. Semnele otoscopice ale otitei medii acute în faza preperforativă a) [x ] Ameliorează evoluţia clinică a otitei medii acute
a) [x] Hiperemie timpanului b) [x ] Asigură drenajul cavităţii timpanice
b) [ ] Perforaţia timpanului c) [x] Previne cicatrizare membranei timpanice
c) [x] Bombare timpanului d) [x] Stopează dezvoltarea necrotizării membranei timpanice
d) [ ] Eliminări purulente în conductul auditiv extern e) [x] Scade intensitatea otodeniei
e) [ ] Membrana timpanică intactă
119)CM. Accidentele posibile în cursul executării paracentezei sunt:
111)CM. Semnele otoscopice ale otitei medii acute în faza perforativă a) [x] Lezarea pielii conductului auditiv extern
a) [ ] Hiperemie timpanului b) [ ] Lezarea sinusului lateral
b) [x] Perforaţia timpanului c) [x] Luxarea scăriţei
c) [ ] Bombare timpanului d) [x] Lezarea promontoriului şi a ferestrei rotunde
d) [x] Eliminări purulente în conductul auditiv extern e) [x] Deschiderea unui golf jugular
e) [ ] Membrana timpanică intactă
120)CM. Otita medie acută, faza perforativă se caracterizează
112)CS. Dureri în urechea în caz de otita medie acută a) [x] Prin îmbunătăţirea stării generale
a) [x] Mai pronunţate în faza preperforativă b) [ ] Prin înrăutăţirea stării generale
b) [ ] Mai pronunţate în faza perforativă c) [x] Apariţia eliminărilor în conductul auditiv extern
c) [ ] Mai pronunţate în faza de regenerare d) [ ] Apariţia surdităţii
d) [ ] Sunt pronunţate în toate fazele e) [x] Apariţia perforaţiei a membranei timpanice
e) [ ] Sunt absente
121)CM. Tratament otitei medii acute, faza perforativă include 130)CM. Numiţi formele mastoiditei exteriorizate
a) [x] Tratament antibacterial a) [x] Temporozigomatică şi occipitală
b) [x] Tratament antiinflamator b) [x] Cervicală (substernocleidomastoidian)
c) [ ] Tratament chirurgical c) [ ] Mascată
d) [x] Toaleta conductului auditiv extern d) [x] Jugodigastrică şi petrozita
e) [x] Vasoconstrictorii e) [ ] Labirintita
131)CS. Tratamentul mastoiditei
122)CM. Particularităţile otoscopiei la copiii pînă la un an de viaţă a) [x] Antibioterapia + chirurgical
a) [x] Conductul auditiv este mai îngust b) [ ] Antibioterapia
b) [ ] Conductul auditiv este mai larg c) [ ] Chirurgical
c) [x] Membrana timpanică se situează în poziţia mai orizontală d) [ ] Comprese + antibioterapia
d) [ ] Membrana timpanică se situează în poziţia mai verticală e) [ ] Tratamentul local
e) [x] Membrana timpanică este mai bine vascularizată
132)CM. Numiţi complicaţiile posibile ale mastoiditei
124)CM. Semne otitei medii la copiii primului an de viaţă a) [x] Labirintita
a) [ ] Surditate b) [x] Paralizie n. Facial
b) [ ] Zgomote auriculare c) [x] Meningita
c) [x] Nelinişte copilului, insomnie d) [x] Tromboflebita sinusului lateral
d) [x] Dereglări ale alimentaţiei e) [x] Abcese epi- şi subdurale
e) [ ] Otalgie
133)CM. Semne de otita medie cronică supurată
125)CM. Factorii favorizanţi ale otitelor medii la copii a) [ ] Febra
a) [x] Tuba auditivă mai scurtă, mai largă, mai orizontală, deschisă b) [x] Perforaţia membranei timpanice
b) [x] Poziţie orizontală a copilului c) [ ] Cefalee
c) [x] Imunitatea locală şi generală scăzută d) [x] Eliminări purulente
d) [x] Procese alergice e) [x] Surditate
e) [x] Vegetaţii adenoide
134)CM. Clasificarea otitelor medii cronice supurate include
126)CS. Antrotomia se efectuează pentru tratament a) [x] Otita medie cronică simplă (mezotimpanită), forma benignă
a) [ ] Otitei medii acute la copii de vîrstă precoce b) [x] Otita medie cronică propriu-zisă (epitimpanită), forma malignă
b) [ ] Otitei medii acute la adulţi c) [ ] Otita medie cronică latentă
c) [x] Otoantritei la copii pînă la un an d) [ ] Otita medie cronică adezivă
d) [ ] Mastoiditei la adulţi e) [x] Mezoepitimpanită
e) [ ] Catarului tubo-timpanic
135)CM. Semnele ale otitei medii cronice supurate simple (mezotimpanita)
127)CM. Diagnosticul otoantritei se bazează pe datele a) [ ] Otoreea purulentă cu miros fetid
a) [x] Anamnezei b) [x] Otoreea purulentă fără miros, hipoacuzia de transmisie
b) [x] Otomicroscopiei c) [ ] Hipoacuzie de percepţie
c) [ ] Examenului microbiologic d) [x] Perforaţia în pars tenza
d) [x] Examenului audiologic e) [ ] Perforaţia în pars flaccida
e) [x] Examenului radiologic
136)CM. Etiologie otitelor medii cronice supurative
128)CM. Cauzele principale ale dezvoltării mastoiditei a) [ ] Virusuri
a) [x] Imunitate scăzută b) [x ] Strept. Pneumonie
b) [x] Tratament conservator neadecvat c) [x] Staph. Aureus
c) [x] Lipsa drenajului adecvat d) [x] Pseudomonas aeroginoza
d) [x] Particularităţile anatomice a procesului mastoidian e) [x ] H. Influenţa
e) [ ] Paracenteză
137)CM. Diagnosticul otitelor medii cronice se stabileşte pe baza
129)CM. Semne de mastoidita a) [x] Microotoscopiei
a) [x] Dureri în regiunea retroauriculară b) [x] Examenului radiologic
b) [x] Hiperemia pielei în regiunea retroauriculară c) [x] Examenului audiologic
c) [x] Conductul auditiv extern este îngust d) [ ] Examenului microbiologic
d) [x] Otoreea abundentă cu caracter pulsativ e) [x] Tomografia computerizată
e) [x] Pavilionul urechii este umflat
138)CM. Tratamentul otitelor medii cronice prevede
a) [x] Asanarea focarelor de infecţie în nasofaringe a) [x] La copii
b) [x] Tratament conservator local după toaleta conductului auditiv extern b) [ ] La adulţi
c) [x] Tratament chirurgical c) [ ] La orice vârstă, dar mai des la copii
d) [x ] Antiinflamatoare, antibiotice, antipiretice d) [ ] La bătrâni
e) [x] Vitaminoterapia, alimentaţia adecvată e) [ ] La orice vârstă, dar mai des la adulţi

139)CM. Semnele preponderente ale otitei medii cronice supurate propriu-zisă 148)CM. Etiologie otitelor medii acute
(epitimpanita) a) [x] Virusuri
a) [x] Otoreea purulentă cu miros fetid, hipoacuzia de transmisie b) [x] Strept. Pneumonie
b) [ ] Otoreea purulentă fără miros, hipoacuzia de transmisie c) [x] Staph. Aureus
c) [ ] Hipoacuzia de percepţie d) [ ] Pseudomonas aeroginoza
d) [ ] Perforaţia în pars tenza e) [x] H. Influenţa
e) [x] Perforaţia în pars flaccida
149)CS. Polip în conductul auditiv extern cel mai des caracterizează
140)CS. Localizare procesului inflamator în caz de epitimpanită a) [ ] Corp străin a conductului auditiv extern
a) [ ] Partea medială a cavităţii timpanice b) [ ] Otita medie acută
b) [x] Aticul c) [ ] Otita medie recidivantă
c) [ ] Partea inferioară a cavităţii timpanice d) [ ] Mezotimpanită (otita medie cronică simplă)
d) [ ] Tuba auditivă e) [x] Epitimpanită (otita medie cronică propriu-zisă)
e) [ ] Procesul mastoidian
150)CM. Prin ce metode se examineaza functia auditiva?
141)CM. Colesteatomul este prezentat în majoritatea cazurilor de a) [x] Vocea de conversajie;
a) [ ] Otita medie acută b) [x] Vocea şoptită
b) [ ] Mezotimpanită c) [x] Strigat cu excluderea celeilalte urechi;
c) [x] Mezoepitimapnită d) [x] Examenul cu diapazoane;
d) [ ] Otita medie recidivantă e) [x] Audiometria.
e) [x] Epitimpanită
151)CM. Formele sepsisului otogen sunt:
142)CM. Complicaţiile endocraniene apar mai des la bolnavi cu a) [x] Septicemia;
a) [ ] Otita medie acută b) [x] Septicopiemia
b) [ ] Mezotimpanită c) [x] Şoc bacterian;
c) [x] Mezoepitimapanită d) [ ] Sindrom vegetativ;
d) [ ] Otita medie recidivantă e) [ ] Sindrom general nervos
e) [x] Epitimpanită
152)CM. Ce este caracteristic pentru otoscleroza
143)CM. Tratamentul conservator a epitimpanitei include a) [ ] Hiperimia timpanului
a) [ ] Antibioterapie general b) [x] Proba Rinne negativa
b) [x] Antibioterapie local c) [x] Proba Gille negativa
c) [x] Lavajul urechii medii d) [ ] Otorea
d) [x] Înlăturare polipilor şi granulaţii e) [ ] Paraacusis Willissi
e) [ ] Pneumomasaj
153)CM. Transmiterea sunetului pe cale osoasa se examineaza folosind urmatoarele
144)CM. Indicaţiile pentru tratament chirurgical al epitimpanitei probe:
a) [x] Existenţa complicaţiilor endocraniene a) [x] Weber;
b) [x] Insuficienţa tratamentului conservator b) [x] Schwabach;
c) [x] Colesteatomul c) [x] Rinne;
d) [x] Granulaţiile, polipi d) [ ] Voiacec;
e) [x] Surditate pronunţată e) [ ] Waldeyer.
146)CM. Tratamentul otitei medii recidivante prevede
a) [x] Miringotomia 154)CM. Scăriţa este alcătuită din:
b) [x] După necesitate - timpanostomia a) [x] Cap;
c) [x] Tratament antibacterial b) [x] Braţe;
d) [x] Sanarea nasofaringelui c) [x] Platină;
e) [x] Imunoterapie d) [ ] Colum;
e) [ ] Ligamente.
147)CS. Otita medie recidivantă se dezvoltă preponderent
155)CM. La nou-născuţi în căsuţă timpanică se află:
a) [ ] Ţesut epitelial; 164)CM. Care sunt receptorii auzuiui şi ai analizatorului vestibular?
b) [ ] Ţesut pavimentos; a) [ ] Crista ampularis
c) [x] Ţesut mixoid; b) [x] Membrana otolitică
d) [ ] Ţesut glandular; c) [x] Cupula terminalis
e) [x] Lichid amniotic. d) [ ] Membrana secundară
e) [x] Organul spiral
156)CS. Sepsisul otogen se dezvoltă în caz de:
a) [ ] Tromboflebita sinusului cavernos; 165)CM. Care din medicamentele enumerate mai jos suni otofoxice?
b) [ ] Tromboflebita sinusului sagital; a) [x] Streptomicina;
c) [x] Tromboflebita sinusului lateral; b) [ ] Penicilina;
d) [ ] Meningită; c) [x] Canamicina;
e) [ ] Paralizia n.facial. d) [x] Furasemida;
e) [ ] Gentamicina
157)CM. Care sunt componente analizatorului vestibular ?
a) [x] Vestibulul 166)CM. Care din semnele clinice descrise mai jos sunt caracteristice pentru excitaţia
b) [ ] Organul Corti analizatorului vestibular?
c) [ ] Organul spiral a) [x] Vertij;
d) [x] Canalele semicirculare b) [x] Nistagmus
e) [ ] Cavitatea timpanică c) [x] Dereglări de puls şi tensiune.
d) [ ] Febră. Frisoane;
159)CM. Care sunt simptomele de bază ale afecţiunilor analizatorului vestibular? e) [x] Adiadocochinezie.
a) [x] Nistagmus;
b) [x] Vertij; 167)CM. Tratamentul bolii Meniere este:
c) [x] Dereglări ale mişcărilor; a) [x] Chirurgical;
d) [ ] Disfagie; b) [x] Medicamentos;
e) [ ] Otodinie c) [x] Mixt;
d) [ ] Radioterapie;
160)CS. Cum se stabileşte direcţia nistagmusului? e) [ ] Fizioterapie.
a) [ ] Pe direcţia componentei lente;
b) [x] Pe direcţia componentei rapide; 168)CS. Care din următoarele probe exprimă comparaţia audiţiei pe cale aeriană cu cea
c) [ ] În dreapta; pe cale osoasă?
d) [ ] În stânga; a) [x] Rinne;
e) [ ] Directă. b) [ ] Schwabach;
c) [ ] Weber;
161)CM. Care din probele numite mai jos se folosesc în examenul unui bolnav ce suferă d) [ ] Gelle;
de o vestibulopatie ? e) [ ] Vomer.
a) [ ] Chimică;
b) [ ] Galvanică; 169)CS. Excitantul analizatorului auditiv este:
c) [x] Rotatorie; a) [ ] Mişcarea unghiulară;
d) [x] Calorică; b) [ ] Mişcarea rectilinie;
e) [x] Presorie. c) [x] Sunetul;
d) [ ] Poziţia capului;
162)CM. Care sunt cauzele surdităţii intrauterine? e) [ ] Poziţia corpului.
a) [x] Infecţia;
b) [x] Intoxicaţia; 170)CS. Proba Rinne in caz de otită medie acută este:
c) [x] Conflictul imun; a) [ ] Pozitivă
d) [x] Afecţiunile genetice b) [x] Negativă;
e) [ ] Poziţia incorectă a fătului. c) [ ] Prelungită;
d) [ ] Laterahzata în urechea sănătoasă
163)CS. Mişcările unghiulare excita receptorii: e) [ ] Lateralizata în urechea bolnavă.
a) [x] Canalelor semicirculari;
b) [ ] Maculei, utricuiei şi saculei; 171)CM. Aparatul otolic se află în:
c) [ ] Organului Corti; a) [x] Utricula
d) [ ] Organului spiral; b) [ ] Capula terminalis
e) [ ] Cavităţii timpanice;- c) [ ] Crista ampularis
d) [x] Saculă c) [ ] Cortilimfă
e) [ ] Fereastra rotundă d) [ ] Exsudat
e) [ ] Transsudat
172)CM. Care din stricturile anatomice ale urechii interne servesc drept căi de
pătrundere a infecţiei in cavitatea cerebrală? 180)CS. Complicaţiile endocraniene otogene cel mai frecvent sunt cauzate de:
a) [x] Apeductul vestibular a) [ ] Otită medie externă;
b) [x] Apeductul cohleei b) [ ] Otită medie acută;
c) [ ] Canalul semicircular lateral c) [x] Otită medie cronică supurată;
d) [ ] Canalul semicirtular orizontal d) [ ] Timpanoscleroză;
e) [x] CAI. e) [ ] Otită recidivantă.

173)CS. Cupula terminalis este partea periferică a; 181)CS. Proba Gelle ne permite să depistăm:
a) [x] Analizatorului veslibular; a) [ ] Colesteatomul
b) [ ] Analizatorului auditiv; b) [ ] Fistula labirintului;
c) [ ] Analizatorului olfactiv, c) [ ] Obstrucţia tubară;
d) [ ] Cutiei timpanice; d) [x] Otoscleroza;
e) [ ] Nervului facial e) [ ] Otita adezivă,

174)CM. Care din afecţiunile urechii mijlocii duc la dezvoltarea complicaţiilor 182)CS. Mediul nutritiv al cohleei şi al canalelor semicirculare este:
endocraniene? a) [ ] Endolimfa;
a) [x] Otita medie acută; b) [x] Perilimfă;
b) [x] Otita medie cronică; c) [ ] Lichidul cefalorahidian;
c) [x] Labirintita d) [ ] Cortilimfa;
d) [ ] Boala Meniere; e) [ ] Vasele limfatice
e) [ ] Otita adezivă.
183)CS. Ce operaţie se efectuează în caz de epitimpanită cronică complicată cu
175)CM. Alegeţi complicaţiile otogene endocraniene: mastoidită?
a) [x] Abces extradural; a) [ ] Stapedoplastie
b) [x] Abces cerebral şi cerebelar; b) [x] Operaţie radicală (evidarea petromastoidiană);
c) [x] Abces subdural; c) [ ] Antromastoidotomie;
d) [x] Meningită; d) [ ] Timpanotomie;
e) [ ] Labirintită. e) [ ] Mastoidoplastie.

176)CS. Ce studiază proba Schwabach? 184)CM. Tulburările de echilibru se examinează prin:


a) [ ] Durata conductibilităţii aeriene; a) [ ] Proba Rinne, Weber, Schwabach;
b) [x] Durata conductibilităţii osoase; b) [x] Proba Romberg, proba indexului, adiadocochinezie;
c) [ ] Mobilitatea scăriţei; c) [x] Mersul în linie dreaptă şi în flang;
d) [ ] Mobilitatea timpanului; d) [ ] Proba Gelle;
e) [ ] Mobilitatea ciocănaşului. e) [x] Proba adiadocochinezie
177)CM. Care sunt canalele semicirculare?
a) [x] Orizontal, lateral 185)CM. Care din porţiunile analizatorului auditiv este afectată în caz de surditate de
b) [x] Vertical, anterior, frontal percepţie?
c) [x] Vertical, posterior, sagital a) [x] Organul spiral;
d) [ ] Superior b) [x] Căile de transmisie (de legătură) a sunetului către centrul auditiv;
e) [ ] Inferior c) [x] Centrul auditiv;
d) [ ] Vestibulul;
178)CS. Care este cauza nistagmusului dacă se evidenţiază prin apăsare pe tragus? e) [ ] Cavitatea timpanică.
a) [ ] Labirintită acută difuză;
b) [x] Labirintită acută circumscriptă; 186)CM. Care din simptomele descrise nu sunt caracteristice mastoiditei?
c) [ ] Otită adezivă. a) [ ] Otoree purulentă;
d) [ ] Otită acută; b) [x] Autofonie;
e) [ ] Otită cronică. c) [x] Membrana timpanică fără schimbări patologice;
d) [ ] Simptomul Swartze - dureri la apăsarea pe mastoidă, radiologie - opacitatea
179)CS. Labirintul membranos conţine: celulelor mastoidiene;
a) [ ] Perilimfă e) [x] Auzul normal
b) [x] Endolimfă
187)CM. Care din formaţiuni anatomice numite mai jos nu constituie aparatul de b) [ ] Streptococi;
transmisie sonoră? c) [ ] Pneumococi;
a) [ ] Pavilionul urechii; d) [ ] Bacilul Koch;
b) [x] Organul spiral; e) [x] Meningococi.
c) [ ] Urechea medie;
d) [x] Căile respiratorii superioare; 195)CS. Care din abcese se localizează între lamina internă a oaselor craniene şi partea
e) [x] Canalele semicirculare externă a foiţei dura mater?
a) [ ] Cerebral;
188)CM. Care sunt semnele clinice principale la un bolnav cu abces otogen al lobului b) [ ] Cerebelos;
temporal stîng? c) [x] Extradural;
a) [x] Cefalee; d) [ ] Subdural;
b) [x] Afazie anamnestică; e) [ ] Sinusului cavernos.
c) [x] Bradicardie;
d) [x] Schimbări în lichidul cefalorahidian; 196)CM. Afectarea căror sinusuri nu va duce la dezvoltarea sepsisului otogen?
e) [ ] Otoscopia fără modificări ale timpanului. a) [x] Sagital
b) [x] Transversal
189)CS. Care din fazele (perioadele) clinice nu ţin de abcesul cerebral? c) [x] Vertical;
a) [x] Faza acută; d) [x] Orizontal;
b) [ ] Faza incipientă, de debut; e) [ ] Sigmoid.
c) [ ] Faza latentă (de acalmie);
d) [ ] Faza manifestă; 197)CM. Care este cea mai eficace metodă de diagnostic în caz de complicaţiile
e) [ ] Faza terminală. intercraniene otogene
a) [x] RMN;
190)CM. Care din formaţiuni anatomice numite mai jos constituie aparatul de transmisie b) [ ] Radiografia;
sonoră? c) [x] Tomografia computerizată;
a) [x] Pavilionul urechii; d) [ ] Ultrasonografîa;
b) [ ] Organul spiral; e) [ ] Arteriografia.
c) [x] Urechea medie; 198)CS. Care din metodele de diagnostic enumerate mai jos este mai eficace şi adecvată
d) [ ] Căile respiratorii superioare; în depistarea neurinomului de acustic?
e) [x] CAE. a) [x] RMN cu contrast;
b) [ ] RMN fără contrast;
191)CM. Care sunt semnele clinice principale la un bolnav cu abces otogen al lobului c) [ ] Arteriografia;
temporal stîng? d) [ ] Radiografia;
a) [x] Cefalee; e) [ ] Tomografia computerizată.
b) [x] Afazie anamnestică;
c) [x] Bradicardie; 199)CM. Numiţi formele exteriorizate a mastoiditei:
d) [x] Schimbări în lichidul cefalorahidian; a) [x] Zigomatică;
e) [ ] Otoscopia fără modificări ale timpanului. b) [ ] Labirintică;
c) [x] Scuamită;
192)CM. Care sunt caracteristicile lichidului cefalorahidian in meningita otogenă d) [ ] Miringită;
a) [x] Tensiunea mărită a lichidului; e) [x] Petrozita.
b) [x] Este tulbure;
c) [x] Leucocitoză şi neutrofiloză; 200)CM. Forele clinice a otosclerozei sunt:
d) [ ] Este mărită cantitatea de glucoza şi clor; a) [x] Cohleară;
e) [x] Este mărită cantitatea de proteine. b) [ ] Latentă;
c) [ ] Manifestă;
193)CM. Care sunt simptomele caracteristice ale meningitei otogene? d) [x] Mixtă;
a) [x] Semnele otitei medii acute sau cronice; e) [x] Timpanală.
b) [x] Cefalee intensă difuză;
c) [ ] Afazie. Adiadocochinezie; 201)CS. In caz de otoscleroză se efectuează:
d) [x] Semnele meningiene; a) [ ] Timpanoplastie;
e) [x] Schimbări caracteristice în lichidul cefalorahidian. b) [ ] Miringoplastie;
c) [x] Stapedoplastie;
194)CS. În meningita cerebro-spinală, spre deosebire de cea otogenă, în lichidul d) [ ] Otoplastie;
cefalorahidian se depistează: e) [ ] Timpanoplastie.
a) [ ] Stafilococi;
202)CS. În caz de otoscleroză proba Gelle va fi:
a) [ ] Pozitivă; 211)CM. Care din semnele prezentate nu sunt caracteristice pentru otoscleroză ?
b) [ ] Reversată; a) [x] Hiperemia timpanului;
c) [x] Negativă; b) [x] Otoreea;
d) [ ] Prelungită; c) [x] Perforaţia timpanului;
e) [ ] Reversată. d) [x] Defect total a timpanului;
e) [x] Perforaţia punctiformă a timpanului
203)CS. Pentru stabilirea diagnosticului de labirintită circumscriptă, se efectuează
proba: 212)CS. La care din afecţiunile prezentate hipoacuzia este cauzată de formarea
a) [ ] Calorică; aderenţilor şi cicatricilor în urechea medie?
b) [x] Presorie; a) [ ] Otita medie acută;
c) [ ] Rotatorie; b) [ ] Otita recidivantă;
d) [ ] Galvanică; c) [x] Otită adezivă;
e) [ ] Magnetică. d) [ ] Otită secrctoti
e) [ ] Otoscleroză.
204)CS. In caz de surditate de percepţie proba Rinne va fi:
a) [ ] Negativă; 214)CS. În cazuri cu surditate de percepţie severă la copii înăscută se efectuează
b) [x] Pozitivă; intervenţie chirurgicală:
c) [ ] Prelungită; a) [ ] Timpaniplastie;
d) [ ] Descendentă; b) [ ] Stapedoplastie;
e) [ ] Prescurtată. c) [x] Implantarea cohleară;
d) [ ] Şuntarea labirintului;
205)CS. În caz de otoscleroză are loc anchiloză: e) [ ] Şuntarea sacului endolimfatic.
a) [ ] Incudovestibulară;
b) [ ] Timpanovestibulară; 215)CM. Care din intervenţii chirurgicale numite se practică pentru tratament a maladiei
c) [x] Stapedovestibulară; Meniere?
d) [ ] Incudotimpanală; a) [x] Chordotomie;
e) [ ] Timpanomaleolară. b) [ ] Miringoplastie;
c) [ ] Timpanoplastie;
206)CS. Afectarea organului spiral (Corti) duce la hipoacuzie de tip: d) [x] Şuntarea laberintului;
a) [ ] Mixt; e) [x] Şuntarea sacului endolimfatic.
b) [x] Perceptiv;
c) [ ] Transmisiv; 216)CS. Anchiloză stapedovestibulară primară are denumire:
d) [ ] Timpanal; a) [ ] Timpanosceleroza
e) [ ] Vestibular. b) [ ] Otită adezivă
c) [x] Otoscleroza
207)CS. Prin ce cale cel mai frecvent infecţia pătrunde din ureche în cavitatea craniană? d) [ ] Otită adezivă
a) [ ] Limfogenă; e) [ ] Otită secretorie
b) [ ] Hematogenă;
c) [ ] Traumatică; 218)CM. Alegeţi formele clinice a otosclerozei
d) [x] Prin contact; a) [ ] Latentă
e) [ ] Labirintică. b) [x] Timpanală
c) [x] Cohleară
209)CS. Abcesul perisinuos este variantă a abcesului: d) [ ] Manifestă
a) [x] Extradural; e) [x] Mixtă
b) [ ] Subdural;
c) [ ] Cerebral; 219)CM. Notaţi formele exteriorizate ale mastoiditei :
d) [ ] Subperiostal; a) [x] Zigomatocită
e) [ ] Cerebelos. b) [x] Labirintită
c) [ ] Scurmită
210)CS. Pierdere totală a funcţiei auditive se numeşte: d) [ ] Miringită
a) [ ] Surditate mixtă; e) [x] Petrozită
b) [ ] Surditate de percepţie;
c) [ ] Surditate de transmisie; 220)CM. Formele clinice ale otosclerozei sunt:
d) [ ] Neurită cohleară; a) [x] Cohleară
e) [x] Cofoza. b) [ ] Latentă
c) [ ] Manifestă c) [ ] Transmisiv
d) [x] Mixtă d) [ ] Timpanal
e) [x] Timpanală e) [ ] Vestibular

221)CS. În caz de otoscleroză se efectuiază: 229)CS. Unde se efectuiază paracenteza (miringotomie)?


a) [ ] Timpanoplastie a) [x] Cadranul posterio-inferior
b) [ ] Miringoplastie b) [ ] Cadranul antero-superior
c) [x] Stapedoplastie c) [ ] Pars flaccida
d) [ ] Otoplastie d) [ ] Cadranul postero-superior
e) [ ] Timpanostomie e) [ ] Cadranul antero-inferior

222)CS. În caz de otoscleroză proba Gelle va fi: 230)CS. Prin ce calea cel mai frecvent infecţia pătrunde din ureche în cavitatea craniană?
a) [ ] Pozitivă a) [ ] Limfogenă
b) [ ] Reversată b) [ ] Hematogenă
c) [x] Negativă c) [ ] Traumatică
d) [ ] Prelungită d) [x] Prin contact
e) [ ] Prescurtată e) [ ] Labirintica

223)CS. Pentru stabilirea diagnosticului de labirintită circumscriptă se efectuiază proba: 232)CS. Abcesul perisinuos este variantă a abcesului:
a) [ ] Calorică a) [x] Extradural
b) [x] Presorie b) [ ] Subdural
c) [ ] Rotatorie c) [ ] Cerebral
d) [ ] Galvanică d) [ ] Subperiostal
e) [ ] Magnetică e) [ ] Cerebelos

224)CS. În caz de surditate de percepţie proba Rinne va fi: 233)CS. Pierdere totală a funcţiei auditive se numeşte:
a) [ ] Negativă a) [ ] Surditate mixtă
b) [x] Pozitivă b) [ ] Surditate de percepţie
c) [ ] Prelungită c) [ ] Surditate de transmisie
d) [ ] Descendentă d) [ ] Neurită cohleară
e) [ ] Prescurtată e) [x] Cofoză

225)CM. Ce este caracteristic pentru epitimpanită cronică sudurată: 234)CM. Care din semnele prezentate nu sunt caracteristice pentru otoscleroza?
a) [ ] Hiperemia şi bombarea timpanului a) [x] Otorea
b) [ ] Perforaţia în pars tenza b) [x] Hiperemia timpanului
c) [x] Perforaţia în pars flaccida sau marginală c) [x] Perforaţia timpanului
d) [x] Granulaţii şi colesteatom d) [x] Defect total a timpanului
e) [x] Otorea purulentă cu miros fetid e) [x] Perforaţia punctiformă a timpanului

226)CS. În caz de otoscleroză are loc anchiloză: 235)CS. La care din afecţiunile prezentate hipoacuzia este cauzată de formarea
a) [ ] Incudovestibulară aderenţilor şi cicatricilor în urechia medie?
b) [ ] Timpanovestibulară a) [ ] Otita medie acută
c) [x] Stapedovestibulară b) [ ] Otita recidivantă
d) [ ] Incudotimpanală c) [x] Otită adezivă
e) [ ] Timpanomaleolară d) [ ] Otită secretorie
e) [ ] Otoscleroză
227)CS. Porţiunea orizontală a n.facial se află în regiunea peretelui a casuţei timpanice:
a) [ ] Superior 239)CS. Ce studiază proba Weber?
b) [ ] Lateral a) [ ] Conductibilitatea osoasă
c) [ ] Inferior b) [ ] Conductibilitatea aeriană
d) [x] Medial c) [x] Lateralizarea sunetului
e) [ ] Inferior d) [ ] Intensitatea sunetului
e) [ ] Localizarea sunetului
228)CS. Afectarea organului spiral (Corti) duce la hipoacuzie de tip :
a) [ ] Mixt 240)CM. Notaţi afecţiunile nesupurative ale urechii
b) [x] Perceptivă a) [x] Tempanoscleroza
b) [x] Otită odesivă a) [ ] 100 m
c) [ ] Otită externă b) [ ] 300 m
d) [x] Otită secretorie c) [ ] 50 m
e) [x] Surditate de percepţii d) [x] 200 m
e) [ ] 500 m
241)CS. S.Rozen a propus intervenţie chirurgicală în caz de otoscleroza, care are
denumire 252)CM. Pentru examen radiologic în otologie sunt folosite următoarele incidienţe
a) [ ] Timpanoplastie (notaţi):
b) [ ] Timpanotomie a) [x] Mayer
c) [x] Mobilizarea indirectă a scăriţei b) [ ] Fastovschi
d) [ ] Mastoidotomie c) [x] Stenwers
e) [ ] Stapedoplastie d) [x] Schiiller
242)CS. În caz de otită secretorie se efectuează intervenţie chirurgicală, care are e) [ ] Undrit
denumire
a) [ ] Timpanoplastie 253)CM. Examenul funcţiei auditive include (notaţi):
b) [x] Timpanotomie a) [x] Examenul acumetric
c) [ ] Timpanopexie b) [ ] Impedanţmetria
d) [ ] Stapedectomie c) [ ] Sonografia
e) [ ] Stapedoplastie d) [ ] Vestibulometria
e) [x] Examenul audiometric
243)CM. Notaţi semnele caracteristice pentru otoscleroză
a) [x] Rinne negativ 254)CM. Pentru examenul permeabilităţi tubei auditive se folosesc mai multe procedee
b) [x] Paraacuzis Wellisii (alegeţi):
c) [ ] Shwabah prescurtat a) [x] Procedeul Valsave
d) [ ] Gelle pozitiv b) [x] Procedeul Toynbe
e) [x] Gelle negativ c) [ ] Procedeul Weber
d) [ ] Procedeul Gelle
247)CS. Care perioadă nu este caracteristică pentru evoluţie abceselor cerebrale: e) [x] Procedeul Politzer
a) [ ] De debut
b) [x] De ameliorare 255)CS. Rinne negativ, Weber lateralizat în urechea bolnavă sau sănătoasă, Schwabach
c) [ ] De acalmie prelungit sau prescurtat sunt unite sub denumirea: triada .... (alegeţi):
d) [ ] Manifestă a) [ ] Rozen
e) [ ] Terminală b) [ ] Gelle
c) [x] Bedzold
248)CM. Formele labirintitei (după etiologie) sunt: d) [ ] Bing
a) [x] Timpanogenă e) [ ] Schuller
b) [ ] Otogenă
c) [x] Meningogenă 256)CS. Semnul otoscopic a lui Schwartz se întâlneşte frecvent la ....
d) [ ] Sinusogenă a) [x] Timpanoscleroză
e) [x] Hematogenă b) [ ] Otoscleroză
c) [ ] Surditate de percepţie
249)CS. Urechea sănătoasă aude vocea şoptită la distanţă: d) [ ] Otită adezivă
a) [ ] 3 m e) [ ] Maladia Meniere
b) [x] 6 m
c) [ ] 10 m 257)CS. Tratamentul otosclerozei este:
d) [ ] 30 m a) [ ] Medicamentos
e) [ ] 4 m b) [ ] Fizioterapie
c) [x] Chirurgical
250)CS. Urechea sănătoasă aude vocea de conversaţie la distanţa: d) [ ] Antibacterial
a) [ ] 50 m e) [ ] Antimicotic
b) [ ] 30 m
c) [] 120 m 259)CS. La baza simptomatologie în caz de maladie Meniere stă...
d) [ ] 60 m a) [ ] Traumatism
e) [x] 20 m b) [ ] Infecţia bacteriană
c) [ ] Infecţia virală
251)CS. Urechea sănătoasă aude strigătul la distanţa: d) [x] Hidrops labirintic
e) [ ] Intoxicaţia d) [x] Încetenirea circulaţiei sângelui
e) [x] Modificarea peretelui vascular
260)CS. Care din maladii nu întră în grupul afecţiunilor nesupurative:
a) [ ] Otoscleroză 277)CM. Ce este caracteristic pentru septicemia otogenă?
b) [ ] Catar tubotimpanic a) [x] Febră hectică
c) [ ] Otită adesivă b) [ ] Febră intermitentă
d) [x] Otita medie acută c) [x] Frisoane puternice
e) [ ] Otită secretorie d) [ ] Febră continuă
e) [ ] Scăderia critică a temperaturei
261)CM. Alegeţi maladiile nesupurative ale urechei:
a) [x] Otoscleroză 285)CM. Care din simptoamele locale (de focar) sunt caracteristice pentru abcesul
b) [ ] Otită madie acută lobului temporal?
c) [x] Otită adesivă a) [x] Afazia amnestică
d) [ ] Otomicoză b) [ ] Tulburări ale funcţiei de echilibru
e) [x] Timpanoscleroză c) [ ] Surditate de transmisie
d) [x] Afazia senzorială
262)CM. Formele de otomastoidită exteriorizată sunt: e) [ ] Simptomul Foss
a) [ ] Labirintită
b) [x] Zigomaticită 286)CM. Care din simptomele sunt caracteristice pentru abcesul cerebelos?
c) [x] Scvamită a) [x] Ataxia
d) [x] Petrozită b) [x] Reducerea tonusului muscular de parte lezată
e) [x] Forma Berzold c) [x] Nistagmus de amplitudine mare
d) [ ] Afazia
263)CM. Semnele otoscopice, patognomonice pentru otomastoidită sunt: e) [x] Vorbire scondată
a) [x] Otorea abundentă
b) [ ] Proba Gelle pozitivă 287)CS. Afaziile amnestică şi senzorială sunt caracteristice pentru:
c) [ ] Nistagmus presor a) [ ] Tromboflebită sinusojugulară
d) [x] Ptoză peretelui posterosuperioare b) [x] Abcesul lobului temporal
e) [ ] Lipsa cerumenului c) [ ] Abcesul perisinuos
d) [ ] Meningită otogenă
264)CS. Care din maladii altfel se numeşte „hidrops labirintite": e) [ ] Labirintită
a) [ ] Otită exudativă
b) [ ] Catar tubotimpanic 288)CS. Ataxia, reducerea tonusului muşchilor, vorbire scandată nistagmus de
c) [ ] Labirintită seroasă amplitudinea mare sunt caracteristic pentru:
d) [x] Maladie Meniere a) [ ] Abcesului lobul temporal
e) [ ] Labirintita supurata b) [x] Abcesul cerebelos
c) [ ] Abcesul perisinuos
265)CM. În caz de complicaţii intracraniene otogene se efectuiază: d) [ ] Abcesul subperiostal
a) [ ] Antromastoidotomie e) [ ] Abcesul extradural
b) [ ] Timpanoplastie
c) [x] Antromastoidotomie largită 291)CS. Altă denumire a maladiei Meniere este:
d) [ ] Carotimpanotomie a) [ ] Labirintită difuză
e) [x] Evidarea petromastoideană totală largită b) [x] Hidropsul endolimfatic
c) [ ] Fistula labirintică
270)CS. Cum se numeşte complexul de condiţii, necesare pentru tromboza vaselor d) [ ] Otită secretorie
venoase? e) [ ] Otită exudativă
a) [ ] Triada Betzold
b) [x] Triada Vichow 292)CM. Notaţi schimbările patomorfologice caracteristice pentru maladia Meniere:
c) [ ] Triada Fallo a) [x] Dilatarea canalului Cohlear
d) [ ] Triada Schiiller b) [ ] Supuraţie în spaţiul endolimfatic
e) [ ] Triada Grizinger c) [ ] Atrofierea striei vasculare
d) [ ] Formarea aderenţelor în căsuţa timpanică
271)CM. Care din factori sunt uniti sub denumirea „Triada Vichow"? e) [x] Dilatarea sacului şi utricului
a) [x] Dereglarea etrimismului sângelui în direcţia hipercoagulării
b) [ ] Leucocitoză 293)CM. Pentru maladia Meniere sunt caracteristice:
c) [ ] Trombocitopenie a) [ ] Otodinia
b) [ ] Secreţii mucopurulente 302)CM. Plîngerile bolnavului, în caz de pareză a vălului palatin:
c) [x] Vertij a) [x] voce nazonată (rinolalie deschisă);
d) [x] Surditate b) [ ] voce nazonată (rinolalie închisă);
e) [x] Acufene c) [ ] disfagie;
d) [ ] odinofagie;
294)CM. Care din simptoamele nu sunt caracteristice pentru maladia Meniere? e) [x] pătrunderea alimentelor lichide la glutiţie în rinofaringe.
a) [x] Otorea mucopurulentă
b) [x] Pectoraţia timpanului 303)CM. Metode de examinare a hipofaringelui sunt:
c) [x] Otodinia a) [x] hipofaringoscopi;
d) [x] Surditate de transmisie b) [x] hipofaringoscopia indirectă;
e) [x] Nistagmus presor c) [x] hipofaringoscopia directă;
d) [x] radiografie;
295)CS. La maladia Meniere suferă funcţia... e) [ ] bucofaringoscopie.
a) [ ] Urechii externe
b) [ ] Tubei auditive 304)CS. Sinusurile piriforme se situiază lateral faţă de:
c) [x] Urechii interne a) [ ] laringe;
d) [ ] Urechii medie b) [x] esofag;
e) [ ] Timpanului c) [ ] coane;
d) [ ] mezofaringe;
296)CM. În caz de traumatism combinat al urechii medii şi interne pot fi prezente e) [ ] rinofaringe.
următoarele semne clinice:
a) [x] Hemoragii 305)CS. Între capsula amigdalei palatine şi spaţiul muscular al faringelui se află:
b) [x] Otodenie a) [x] ţesut celular lax;
c) [x] Manifestări labirintice b) [ ] ţesut limfoid;
d) [x] Licvorea c) [ ] ţesut conjunctiv;
e) [x] Paralizia n.facial d) [ ] ţesut nervos;
e) [ ] ţesut glandular.
298)CM. După origine corpii străini ai conductului auditiv extern pot fi ... şi .... (notaţi):
a) [x] Organici 306)CS. Inervaţia motorie a muşchilor vălului palatin se efectuiază de:
b) [ ] Exogeni a) [x] n.glosofaringeus;
c) [x ] Neorganici b) [ ] n.facialis;
d) [ ] Endogeni c) [ ] n.trigemines;
e) [ ] Mixti d) [ ] n.vagus;
e) [ ] n.recurens.
299)CS. Dopul de cerumen al conductului auditiv extern este un corp străin de
originea ... (notaţi): 307)CS. Stîlpul posterior al amigdalelor este format din:
a) [ ] Alergică a) [x] m.palatofaringian;
b) [ ] Inflamatorie b) [ ] m.stilofaringian;
c) [x] Endogenă c) [ ] m.constrictor al faringelui;
d) [ ] Metabolică d) [ ] m.digastric;
e) [ ] Exogenă e) [ ] m.platisma.

300)CM. Examenul rinofaringelui se efectuiază, folosind următoarele metode: 308)CS. Orificiul faringian al tubei auditive se deschide:
a) [ ] rinoscopia anterioară; a) [x] pe peretele lateral al rinofaringelui;
b) [x] rinoscopia posterioară; b) [ ] pe peretele posterior al rinofaringelui;
c) [x] radiografia rinofaringelui; c) [ ] pe peretele anterior al rinofaringelui;
d) [x] tuşeul cavumului (examenul digital); d) [ ] pe peretele superior al rinofaringelui;
e) [ ] faringoscopia. e) [ ] pe peretele inferior al rinofaringelui.

301)CM. Examenul imagistic al faringelui include următoarele metode: 309)CS. Faringele este înzestrat cu următorul număr de amigdale:
a) [x] radiografia; a) [ ] 1;
b) [x] radiografia cu contrast; b) [ ] 2;
c) [x] tomografia; c) [ ] 3;
d) [x] tomografia computerizată; d) [ ] 4;
e) [ ] radioscopia. e) [x] 6.
310)CM. Faringele are următoarele porţiuni:
a) [x] una - rinofaringe; 318)CS. Perioada de incubare a difteriei este de:
b) [x] două - bucofaringe; a) [ ] 3 zile;
c) [x] trei - laringofaringe; b) [x] 2-7 zile;
d) [ ] suprem; c) [ ] 4 zile;
e) [ ] intern. d) [ ] 2 săptămîni;
e) [ ] 3 săptămîni.
311)CS. Mucoasa rinofaringelui este de tip:
a) [x] cilindric, pluristratificat, ciliar; 319)CM. Căile de pătrundere a infecţiei în organism în caz de angină este:
b) [ ] respirator; a) [x] alimentară;
c) [ ] senzitiv; b) [x] autoinfecţie;
d) [ ] glandular; c) [x] aeriană;
e) [ ] vegetativ. d) [x] mixtă;
e) [ ] limfogenă, hematogenă.
312)CS. Rinofaringele comunică cu fosele nazale prin:
a) [ ] meatul nazal comun; 320)CM. Vegetaţiile adenoide necesită diferenţiere de:
b) [ ] meatul nazal superior; a) [x] angiofibromul juvenil al nazofaringelui;
c) [ ] meatul nazal mediu; b) [x] polipul coanal;
d) [ ] meatul nazal inferior; c) [x] tumori maligne ale nazofaringelui;
e) [x] coane. d) [x] osteofitul vertebrelor cervicale,
e) [ ] faringitele cronice.
313)CS. În epifaringe sunt situate:
a) [ ] 2 amigdale; 321)CM. Examenul permeabilităţii tubei auditive se efectuiează prin:
b) [x] 3 amigdale; a) [x] procedeul Toynbee;
c) [ ] 4 amigdale; b) [x] procedeul Valsalva;
d) [ ] 5 amigdale; c) [x] procedeul Politzer;
e) [ ] 6 amigdale. d) [ ] procedeul Voiacec;
e) [ ] procedeul Soldatov.
314)CM. Factorii etiopatogenici a faringitelor cronice sunt:
a) [x] alcoolul, fumatul; 322)CM. Amigdalectomia nu se va efectua, cînd vor fi următoarele contraindicaţii:
b) [x] răceala; a) [x] relative;
c) [x] diverse afecţiuni cronice în formă decompensată; b) [x] absolute;
d) [x] avitaminoză. c) [ ] de vîrstă;
e) [x] obstrucţia nazală; d) [ ] de sex;
e) [ ] boli metatonzilare.
315)CS. Hipoacuzia de transmisie în caz de hipertrofia amigdalei faringiene este cauzată
de: 323)CM. Factorii etiopatogenici principali ai faringitelor cronice sunt:
a) [x] obstrucţia orificiului rinofaringian al tubei auditive; a) [x] fumatul, alcoolul;
b) [ ] avitaminoză; b) [x] acţiunea îndelungată a unora din factorii nocivi ai mediului ambiant sau a
c) [ ] deviaţie de sept nazal; factorilor nocivi de producţie;
d) [ ] intoxicaţia n. Cohlearis; c) [x] răceala;
e) [ ] hipertensiune intracraniană. d) [x] obstrucţie nazală;
e) [x] bolile sistemului digestiv.
316)CM. Flegmonul retrofaringian este cauzat de:
a) [x] gripă; 324)CM. Profilaxia amigdalitei cronice include:
b) [x] rinită acută; a) [x] tratamentul adecvat al anginelor;
c) [x] angină; b) [x] tratamentul adecvat al afecţiunilor nasului şi a sinusurilor paranazale;
d) [ ] avitaminoză; c) [x] dispensarizarea bolnavilor ce au suportat angine şi acelora ce suferă de amigdalite
e) [ ] laringită acută. cronice;
d) [x] organizarea şi respectarea regimului de viaţă, odihnă, alimentare raţională,
317)CS. Cauza etiopatogenică principală a faringomicozei este: exerciţii fizice, eluminarea sanitară a populaţiei;
a) [x] tratament iraţional, incorect cu antibiotice în doze majore; e) [x] rezecţia subpericondromucoasă a septului nazal.
b) [ ] tratament iraţuional, incorect cu vitamine;
c) [ ] tratament iraţional, incorect cu vazoconstrictori şi cardiotonici; 325)CM. Anginele primare sunt:
d) [ ] conhotomie. a) [ ] catarală, fibrinoasă;
e) [ ] angina. b) [x] catarală, foliculară;
c) [x] lacunară, ulceromembranoasă; c) [x] angină;
d) [ ] flegmonoasă; d) [x] rinită acută;
e) [ ] necrotică. e) [x] faringită acută.

327)CS. Amigdalotomia se efectuieză preponderent: 335)CS. Cauza principală în dezvoltarea candidozei faringelui o constituie:
a) [ ] la toate vîrstele; a) [ ] tratameni cu corticosteroizi;
b) [x] la copii; b) [x] tratament cu antibiotice;
c) [ ] la maturi; c) [ ] tratament cu hemostatici;
d) [ ] la bărbaţi; d) [ ] vitaminoterapie;
e) [ ] la femei. e) [ ] tratament cu Nistatină.

328)CS. Cea mai frecventă complicaţie a anginelor este: 336)CM. Fazele de dezvoltare a abcesului periamigdalian sunt:
a) [x] abcesul periamigdalian; a) [x] edem;
b) [ ] hemoragie; b) [x] infiltraţie;
c) [ ] laringită cronică; c) [x] abcedare;
d) [ ] laringită acută; d) [ ] necrotică;
e) [ ] traheită. e) [ ] ulceroasă.

329)CM. Contraindicaţiile amigdalectomiei sunt: 337)CM. Tumorile benigne ale faringelui sunt:
a) [ ] colecistita; a) [x] angioame;
b) [ ] ulcerul stomacal; b) [x] papiloame;
c) [ ] distonia vasculară; c) [x] fibroame;
d) [x] hemofilia; d) [ ] sarcoame;
e) [x] tbc pulmonară în acutizare (forma destructivă). e) [ ] epitelioame.

330)CM. Anginele secundare se dezvoltă în caz de: 338)CS. Cea mai frecventă complicaţie în caz de deschidere a abcesului retrofaringian
a) [x] leucemia acută; este:
b) [x] mononucleoza infecţoasă; a) [x] inspiraţia puroiului;
c) [x] gripă; b) [ ] traumatismul coloanei vertebrale;
d) [x] difterie; c) [ ] traumatismul vaselor sangvine arteriale;
e) [ ] faringită. d) [ ] traumatismul vaselor sangvine venoase;
e) [ ] traumatismul vaselor limfatice.
331)CM. Diagnosticul diferenţial al amigdalitei cronice se face cu:
a) [x] faringita cronică; 339)CM. Hipertrofia amigdalelor palatine duce la:
b) [x] faringomicoze; a) [x] dereglări de respiraţie;
c) [x] hipertrofia amigdalelor palatine; b) [x] dereglări de gluiţie;
d) [ ] angina catarală; c) [x] dereglări de somn;
e) [ ] faringita acută. d) [x] dereglări de voce (rinolalie);
e) [ ] paralizia vălului palatin.
332)CM. Angina lacunară se diferenţiază de:
a) [x] angina difterică; 340)CM. Vegetaţiile adenoide trebuie diferenţiate de:
b) [x] angina ulcero-membranoasă Vincent; a) [x] angiomul juvenil al nazofaringelui;
c) [x] angina agranulocitară; b) [x] polipul coanal;
d) [x] angina leucemică; c) [x] tumori benigne a rinofaringelui;
e) [ ] faringita catarală. d) [x] tumori maligne ale rinofaringelui;
e) [ ] rinită acută banală.
333)CS. Dispneea se dezvoltă în caz de angină:
a) [ ] lacunară; 341)CS. Cea mai frecventă complicaţie a amigdalectomiei este:
b) [ ] foliculară; a) [ ] asfixia;
c) [x] laringiană; b) [x] hemoragie;
d) [ ] ulcero-membranoasă; c) [ ] abces al cerebelului;
e) [ ] gripală. d) [ ] abcesul subdural;
e) [ ] lezarea vaselor magistrale.
334)CM. Flegmonul retrofaringian se dezvoltă în caz de:
a) [ ] pneumonie; 342)CM. Simptomatologia vegetaţiilor adenoide include următoarele semne obiective şi
b) [ ] intoxicaţie alimentară; subiective:
a) [ ] febră, frisoane, intoxicaţie; a) [ ] pramară;
b) [x] "facies adenoideum"; b) [x] secundară;
c) [x] obstrucţie nazală; c) [ ] foliculară;
d) [x] prezenţa în rinofaringe a unei formaţiuni tumorale moale, roză; d) [ ] lacunară;
e) [ ] tahicardie. e) [ ] catarală.

343)CS. Care este tratamentul vegetaţiilor adenoide de gradul trei: 351)CM. Etiopatogenia anginelor include:
a) [ ] conservator; a) [x] infecţia: streptococ, stafilococ, viruşi, asocieri de infecţie;
b) [x] chirurgical; b) [x] frigul, oboseala, avitaminoza;
c) [ ] fizioterapic; c) [x] alergia;
d) [ ] balneo-climaterice; d) [x] imunodificitul secundar;
e) [ ] profilaxie. e) [ ] febra.

344)CM. Semnele obiective a amigdalitei cronice sunt: 352)CS. Angina ulcero-membranoasă descrisă de Simanovski este o:
a) [x] semnul Gize; a) [x] angina primară;
b) [x] semnul Zac; b) [ ] angina secundară;
c) [x] semnul Preobrajenscki; c) [ ] angina foliculară;
d) [x] aderenţe şi cicatrice dintre stîlpii amigdalelor şi amigdalele palatine; d) [ ] angina laculară;
e) [x] puroi şi dopuri de cazeum în lacune. e) [ ] o complicaţie a altor boli.

345)CS. Rinofaringele îi aparţine: 353)CM. Tratamentul conservativ al amigdalitei cronice, forma compensată include:
a) [ ] nasului; a) [x] Lavajul lacunelor cu diferite substanţe antiseptice;
b) [x] faringelui; b) [x] Badijonarea amigdalelor palatine cu sol.Ligoli;
c) [ ] sinusurilor paranazale; c) [x] Vitamina C;
d) [ ] laringelui; d) [x] Antihistaminice;
e) [ ] mezofaringelui. e) [x] Proceduri fizioterapice.

346)CS. Care este tratamentul angiofibromului rinifaringian: 354)CS. SIDA este o boală provocată de:
a) [ ] conservativ; a) [ ] streptococi;
b) [x] chirurgical; b) [ ] stafilococi;
c) [ ] mixt; c) [ ] virusul gripal;
d) [ ] balneo-climateric; d) [x] retroviruşi;
e) [ ] fizioterapic. e) [ ] hlamidia.

347)CS. Amigdala lingvală se situiază: 355)CM. Etiopatogenia corpilor străini ai faringelui poate fi lămurit prin:
a) [ ] în rinofaringe; a) [x] prezenţa la îndemînarea copiilor a unor corpi străini;
b) [ ] în lojele amigdaliene; b) [x] lăsarea copiilor fără supraveghere;
c) [x] la rădăcina limbii; c) [x] reflexe diminuate sau abolirea lor;
d) [ ] în vestibulul laringelui; d) [x] stări psihice anormale;
e) [ ] în cavitatea bucală. e) [ ] inflamaţia rinofaringelui.

348)CS. Tratamentul atreziei rinofaringiene este: 356)CS. Amigdalele palatine se află în:
a) [ ] conservator; a) [ ] laringe;
b) [x] chirurgical; b) [x] mezofaringe;
c) [ ] fizioterapic; c) [ ] cavum;
d) [ ] mixt; d) [ ] hipofaringe;
e) [ ] balneo-climateric. e) [ ] epifaringe.

349)CM. Diagnosticul anginei difterice la copii se bazează pe: 357)CM. Care din anginele numite mai jos fac parte din anginile secundare:
a) [x] o anamneză amănunţită (anchetă epidemiologică); a) [ ] angina lacunară;
b) [x] aspectul bucofaringelui (prezenţa falselor membrane); b) [x] angina difterică;
c) [x] starea toxică a copilului; c) [x] angina leucemică;
d) [x] adenopatie subangulomandibulară; d) [x] angina agranulocitară;
e) [x] examenul bacteriologfic. e) [ ] angina foliculară.

350)CS. Angina gripală este o angină: 358)CS. Amigdalita cronică, forma decompensată se tratează:
a) [ ] medical; a) [x] antero-superior;
b) [x] chirurgical; b) [x] inferior;
c) [ ] fizioterapic; c) [x] posterior;
d) [ ] radioterapic; d) [x] lateral;
e) [ ] corticoterapia. e) [ ] intraamigdalian.
359)CS. Vegetaţiile adenoide de gradul III se vor trata:
a) [x] chirurgical; 367)CM. Odinofagia este caracterizată în caz de:
b) [ ] medicamentos; a) [x] faringite acute;
c) [ ] vazoconstrictori; b) [x] epiglotita acută;
d) [ ] conhotomie; c) [x] corpi străini ai hipofaringelui;
e) [ ] radioterapie d) [ ] cancerul hipofaringelui;
e) [ ] laringita striduloasă.
360)CS. Angina difterică se tratează în:
a) [ ] secţia pediatrică; 368)CS. Ganglionii Gillette se află în:
b) [ ] secţia ORL; a) [ ] mezofaringe;
c) [x] spitalul de boli infecţioase; b) [ ] hipofaringe;
d) [ ] secţia reanimare; c) [x] spaţiul retrofaringian;
e) [ ] terapie. d) [ ] fosele nazale;
e) [ ] sinusurile paranazale.
361)CM. Prezenţa vegetaţiilor adenoide de gradul III se manifestă prin:
a) [x] sindromul de obstrucţie nazală; 369)CM. Se poate localiza angina în hipofaringe şi cum se numeşte această angină?
b) [x] "facies adenoidian"; a) [x] da;
c) [x] dezvoltarea psihică şi fizică insuficientă; b) [ ] angina tubară;
d) [x] complicaţii: otita medie, amigdalita cronică, conjunctivite, laringite; c) [x] angina lingvală;
e) [ ] sialoree. d) [ ] angina palatină;
e) [ ] angina catarală.
362)CM. Formele clinice (după clasificarea propusă de I.Soldatov) a amigdalitelor
cronice nespecifice sunt: 370)CM. Care din formaţiunile limfoide se află în rinofaringe:
a) [ ] atrofică; a) [x] amigdalele Gerlach;
b) [x] compensată; b) [ ] amigdalele palatine;
c) [ ] criptică, cazeoasă; c) [ ] ganglionii Gillettee;
d) [x] decompensată; d) [x] amigdala Luscha;
e) [ ] infecţioasă. e) [ ] amigdala lingvală.

363)CM. Cercul limfatic faringian a lui Waldeyer include: 371)CM. În etiopatogenia amigdalitei cronice rolul principal îi revine:
a) [x] amigdala faringiană; a) [x] imunitate scăzută;
b) [x] amigdalele tubare; b) [x] streptococul  hemolitic din grupa A;
c) [x] amigdalele palatine; c) [x] existenţa suprainfecţiei şi concurenţei microbiene;
d) [x] amigdala lingvală; d) [ ] mucoasei faringelui;
e) [ ] mucoasa faringelui. e) [ ] volumului amigdalelor.

364)CM. La un pacient cu flegmon periamigdalian există în mod obligatoriu: 372)CS. Ce boală a suportat copilul de 7 ani cu 2 săptămîni în urmă; dacă la examinare
a) [ ] obstrucţie nazală; vocea va fi nazonată (rinolalie deschisă), platul moale - imobil?
b) [x] otalgie; a) [ ] scarlatină;
c) [x] febră, frisoane; b) [ ] gripă;
d) [x] trismus; c) [x] difterie;
e) [x] disfagie. d) [ ] rinită acută;
e) [ ] otită medie.
365)CS. Extremitatea inferioară a faringelui corespunde corpului vertebrelor:
a) [ ] C4-C5; 373)CS. Care este diagnosticul, dacă mama copilului va comunica, că copilul permanent
b) [x] C6-C7; nu respiră pe nas, vazoconstrictoarele nu-i ajută? Copilul rău se dezvoltă fizic şi
c) [ ] C3-C4; intelectual, iar în epifaringe se depistează o formaţiune roză ce acoperă 1/2 din vomer.
d) [ ] C7; a) [ ] angiofibromul rinofaringelui;
e) [ ] C1. b) [ ] polip coanal;
c) [x] vegetaţii adenoide;
366)CM. Flegmoanele periamigdaliene, după localizare pot fi: d) [ ] rinită cronică hipertrofică;
e) [ ] rinită cronică atrofică. 381)CS. Flegmonul laterofaringian se dezvoltă:
a) [ ] la copii în vîrstă de pînă la 3 ani;
374)CM. Tratamentul difteriei căilor respiratorii superioare include: b) [ ] la copii pînă la 10 ani;
a) [x] ser antitoxic antidifteric; c) [ ] la copii pînă la 7 ani;
b) [x] antibiotice; d) [x] la toate vîrstele;
c) [x] vitaminoterapie; e) [ ] numai la adulţi.
d) [x] cardiotonici, antihistaminice;
e) [ ] tratament chirurgical. 382)CS. Spaţiul retrofaringian comunică cu:
a) [ ] mediastinul anterior;
375)CM. Angina banală nespecifică se va trata: b) [x] mediastinul posterior;
a) [ ] chirurgical; c) [ ] spaţiul parafaringian;
b) [x] antibioterapie; d) [ ] spaţiul pretraheal;
c) [x] antiinflamatoare, analgezici, vitamine; e) [ ] spaţiul prelaringian.
d) [ ] local - badijonări cu substanţe dezinfectante, spălături a amigdalelor palatine;
e) [ ] criptotomia. 383)CS. Flegmonul retrofaringian preponderent afectează copii pînă la vîrsta:
a) [x] 3-5 ani;
376)CM. Faringele comunică cu: b) [ ] 10 ani;
a) [ ] rinofaringele - cu nasul, urechea medie, mediastinul posterior, laringe; c) [ ] 12 ani;
b) [x] bucofaringele - cavitatea bucală; d) [ ] 15 ani;
c) [x] laringofaringele - esofagul, laringele; e) [ ] 1 an.
d) [x] rinofaringele - nasul, urechea medie, mezofaringele;
e) [ ] orofaringele, laringofaringele - stomacul, sistemul digestiv. 384)CM. Nazofaringele se examinează, folosind următoarele metode:
a) [ ] rinoscopia anterioară;
377)CM. Cîţi stîlpi amigdalieni sunt; de unde pornesc şi unde coboară? Numiţi b) [x] rinoscopia posterioară;
denumirea lor corectă. c) [x] sondajul rinofaringelui;
a) [ ] patru, doi, trei; d) [x] examenul digital, radiografia, epifaringoscopia;
b) [x] patru, cîte doi de fiecare parte (anteriori şi posteriori); e) [ ] laringoscopia indirectă.
c) [x] stîlpii anteriori pornesc de la baza anterioară a vălului palatin pe de o parte şi alta a
luetei, şi coboară spre baza limbii; 385)CM. Numiţi tactica medicului în caz de abces periamigdalian:
d) [x] stîlpii posteriori pornesc de la faţa posterioară a vălului palatin şi se termină pe a) [x ] tratament medicamentos;
feţele laterale ale faringelui; b) [ ] tratament profilactic;
e) [ ] şase, trei - anteriori şi trei posteriori. c) [x] puncţia, deschiderea, drenarea abcesului;
d) [x] analgezice;
378)CM. Corpii străini ai faringelui cel mai frecvent sunt localizaţi în (sediul de e) [x] antihistaminice.
inclavare este):
a) [ ] rinofaringele; 386)CM. Care este structura anatomică a peretelui faringian?
b) [x] bucofaringele; a) [x] mucoasa;
c) [x] laringofaringele; b) [x] tunica fibroasă;
d) [x] amigdala palatină; c) [x] stratul muscular;
e) [ ] plicele vocale. d) [x] adventiţia;
e) [ ] stratul glandular.
379)CM. Malformaţiile faringelui mai ales cele congenitale sunt condiţionate de:
a) [x] afecţiuni ale părinţilor: tuberculoza, sifilisul, hipotiroidita; 387)CS. Care sunt acţiunile medicului în caz de abces retrofaringian?
b) [x] viciile părinţilor: tabacizmul, alcoolismul; a) [ ] lărgirea buzelor plăgii, puncţia, drenarea abcesului;
c) [x] condiţii nocive de lucru, mediu; b) [ ] puncţia, deschiderea şi lărgirea plăgii;
d) [ ] condiţii excelente de viaţă; c) [x] puncţia, deschiderea, lărgirea plăgii, drenare şi aspirare;
e) [x] infecţii materne, emoţii violente, administrarea antibioticilor în primele luni de d) [ ] tratament conservativ;
sarcină. e) [ ] tratament profilactic.

380)CM. Complicaţiile flegmonului periamigdalian pot fi: 388)CM. Alegeţi formele clinice ale faringitei cronice:
a) [x] mediastinită; a) [x] catarală;
b) [x] edemul laringelui; b) [x] hipertrofică;
c) [x] flegmonul cervical; c) [ ] fibrinoase;
d) [x] complicaţii septice; d) [ ] necrozante;
e) [ ] amigdalita cronică, forma compensată. e) [x] atrofice.
389)CS. Inflamaţia acută a amigdalei Luschka se numeşte:
a) [ ] vegetaţii adenoide; 397)CS. Artera facială este o ramură a:
b) [ ] angina; a) [x] art.carotidă externă;
c) [x] adenoidită; b) [ ] art.carotidă comună;
d) [ ] amigdalită; c) [ ] art.carotidă internă;
e) [ ] flegmon retrofaringian. d) [ ] art.maxilară internă;
e) [ ] art.subclavia.
390)CM. Care din bolile numite mai jos decurg cu simptome de angină?
a) [x] mononucleoza infecţioasă; 398)CS. Angina este o inflamaţie a:
b) [x] scarlatina; a) [ ] mucoasei faringelui;
c) [x] difteria; b) [x] ţesutului limfoid al faringelui;
d) [ ] pneumonie; c) [ ] vălului palatin;
e) [ ] meningită meningococică. d) [ ] uvulei;
e) [ ] limbii.
391)CM. Cu care din organele numite mai jos comunică cu faringele?
a) [ ] orbită; 399)CS. Care din germenii numiţi mai jos preponderent provoacă angini?
b) [ ] sinusurile paranazale; a) [ ] Stafilococul;
c) [x] laringe; b) [ ] Pneumococul;
d) [x] nasul; c) [x] Streptococul  hemolitic gr.A;
e) [x] cavitatea bucală. d) [ ] Bacilul difteric;
e) [ ] BacilulCoh.
392)CS. Faţa externă a amigdalelor palatine este în raport cu:
a) [x] spaţiul maxilo-faringian; 400)CM. În clinica ORL a fost spitalizat de urgenţă o fetiţă în vîrstă de 8 ani, care în loc
b) [ ] muşchiul sterno-cleido-mastoidian; de ceai a băut o lingură de acid acetic concentrat. În care organe pot fi depistate
c) [ ] osul hioid; schimbări?
d) [ ] glanda tiroidă; a) [x] faringe;
e) [ ] cartilajul tiroid. b) [x] laringe;
c) [x] esofag;
393)CS. Mărirea numărului de monocite se întîlneşte în caz de: d) [ ] plămîni;
a) [ ] angină difterică; e) [x] stomac.
b) [ ] angină agranulocitară;
c) [x] angină monocitară; 401)CM. Către medicul ORL s-a adresat mama cu un copil de 7 ani, care ia comunicat
d) [ ] angină gripală; medicului, că copilul permanent cîţiva ani în şir nu respiră pe nas; somnul este neliniştit.
e) [ ] angină scarlatinoasă. Copilul se îmbolnăveşte des de cataruri acute ale căilor respiratorii. La examenul
obiectiv starea generală a copilului este satisfăcătoare, gura întredeschisă, respiraţia
394)CS. Inflamaţia ţesutului periamigdalian se numeşte: nazală din ambele părţi lipseşte. Tuşeul cavumului stabileşte o formaţiune cu caracter
a) [ ] faringită acută; tumoral al rinofaringelui, moale la palpare, care acoperă coanele complect. Care este
b) [x] flegmon periamigdalian; diagnosticul şi tratamentul?
c) [ ] flegmon paraamigdalian; a) [ ] adenoidită acută;
d) [ ] flegmon al bazei limbii. b) [ ] adenoidită cronică;
e) [ ] angină flegmonoasă. c) [x] vegetaţii adenoide II-III;
d) [ ] vegetaţii adenoide I-II;
395)CS. Care este diagnosticul, dacă la medicul de sector s-a adresat bolnava cu plîngeri e) [x] tratament chirurgical.
la odinofagie, disfagie, care au apărut în vremea prînzului?
a) [ ] angină catarală; 402)CM. Simptomatologia amigdalitei cronice include:
b) [ ] faringită acută; a) [x] senzaţie de durere în faringe;
c) [ ] abces periamigdalian; b) [x] dopuri de cazeum în lacune;
d) [x] corp străin al amigdalei palatine; c) [x] puroi în lacune;
e) [ ] rinită acută. d) [x] adenopatie regionară;
e) [x] simptomul Gize.
396)CS. Cum se numeşte operaţia în caz de hipertrofia amigdalelor palatine?
a) [ ] adenotomia; 403)CS. Operaţia în amigdalita cronică se numeşte:
b) [ ] amigdalectomie; a) [x] amigdalectomie, tonzilectomie;
c) [x] amigdalotomie; b) [ ] amigdalotomie, tonzilotomie;
d) [ ] adenoamigdalectomie; c) [ ] adenotonzilectomie;
e) [ ] adenoamigdalotomie. d) [ ] diatermocoagulare;
e) [ ] lacunotomie. d) [x] leucemie;
e) [ ] angina foliculară.
404)CS. Amigdalita cronică, forma decompensată se tratează:
a) [ ] medicamentos; 412)CM. Alegeţi formele faringitelor cronice:
b) [x] chirurgical; a) [x] catarală;
c) [ ] vitaminoterapie; b) [x] hipertrofică;
d) [ ] fizioterapie; c) [x] atrofică;
e) [ ] antibioterapie. d) [ ] necrotică;
e) [ ] hemoragică.
405)CM. Etiopatogenia faringitei acute este:
a) [x] infecţia: streptococi, stafilococi, viruşi; 413)CM. Semnele faringoscopice ale amigdalitei cronice, forma compensată sunt:
b) [x] boli infectocontagioase; a) [x] adenopatie;
c) [x] factori favorizanţi predispozanţi: climaterici; alimentari; b) [x] semnul Gize;
d) [x] scăderea imunităţii locale şi generale; c) [x] semnul Zac;
e) [x] suprarăceala. d) [x] semnul Preobrajenscki;
e) [x] dopuri de cazeum, lichid purulent în lacune.
406)CM. Muşchii ridicători al faringelui este:
a) [x] stilofaringian; 414)CM. Bucofaringoscopia permite examinarea:
b) [ ] palatoglosis; a) [x] buzelor, părţilor interne a obrajilor, dinţilor, gingiilor;
c) [x] palatofaringeus; b) [ ] vegetaţiilor adenoide;
d) [ ] constrictor al faringelui; c) [ ] amigdalei Gerlach;
e) [x] m.veli palatini. d) [x] amigdalelor palatine;
e) [x] istmului bucofaringian.
407)CM. Care sunt metodele de tratament ale anginelor?
a) [x] antialgice; 415)CM. Afectarea faringelui are loc în următoarele boli:
b) [x] desensibilizante; a) [x] mononucleoza infecţioasă;
c) [x] antiinflamatorii; b) [x] difteria;
d) [x] antibiotice; c) [ ] meningita meningococică;
e) [x] vitaminoterapie. d) [ ] pneumonie;
e) [x] scarlatină.
408)CM. Faringitele acute şi cronice se tratează:
a) [x] conservator; 416)CS. Funcţia principală a faringelui este:
b) [x] profilactic; a) [ ] reflexogenă;
c) [x] inhalaţii; b) [ ] acomodare;
d) [x] balneo-climateric; c) [x] imuno-biologică;
e) [ ] chirurgical. d) [ ] tuse şi expectoraţii;
e) [ ] auditivă.
409)CS. Asocierea poliadenopatiei cervicale, inghiunale, hepatosplenomegaliei,
monocitoză (70-80%) vă sugerează: 417)CM. Stabiliţi diagnosticul şi tactica tratamentului, dacă bolnavul vă comunică că
a) [ ] reticulosarcom; face puseuri de angină de 2-3 ori pe an. În una din ultimele angini s-a îmbolnăvit de
b) [ ] limfosarcom; reumatism. Faringoscopic: simptomul Zac, Gize şi Preobrajenski sunt pozitive.
c) [ ] infecţie virală; a) [ ] faringită acută;
d) [ ] angină foliculară; b) [ ] amigdalită cronică, forma compensată;
e) [x] mononucleoză infecţioasă. c) [x] amigdalită cronică forma decompensată;
d) [ ] tratament medical;
410)CM. La un copil de vîrstă şcolară cu vegetaţii adenoide mari există în mod obişnuit: e) [x] tratament chirurgical.
a) [x] hipoacuzie;
b) [x] obstrucţie nazală; 418)CS. Pentru angina lacunară este caracteristic:
c) [x] rinoree; a) [x] leucocitoză;
d) [ ] dispnee; b) [ ] leucopenie;
e) [ ] disfagie. c) [ ] limfopenie;
d) [ ] euzinopenie;
411)CM. Anginele ulcero-necrotice de origine hematologică apar în: e) [ ] monocitoză.
a) [x] agranulocitoza;
b) [ ] angina Simanoschi; 419)CM. Care sunt sindroamele faringiene:
c) [x] mononucleoza infecţioasă; a) [x] tulburări ale deglutiţiei;
b) [x] tulburări de respiraţie; e) [x] tipul histologic.
c) [x] tulburări de fonaţie;
d) [x] tulburări de audiţie; 427)CS. Care antibiotic, preponderent se administrează bolnavilor cu angină banală
e) [x] tulburările funcţiei de apărare. nespecifică?
a) [ ] eritromicină;
420)CM. Odinofagia apare în: b) [ ] streptomicină;
a) [x] procese inflamatorii acute sau cronice: angine, flegmoane, faringite; c) [x] penicilină;
b) [x] arsuri, plăgi ale faringelui; d) [ ] tienam;
c) [x] leziuni nervoase; e) [ ] cefazolină.
d) [x] tumori ulcerate;
e) [ ] scleromul faringelui. 428)CS. Care dintre următorii germeni sunt implicaţi cel mai frecvent în etiologia
anginei şi amigdalitei cronice nespecifice?
421)CM. Tulburări respiratorii faringiene sunt: a) [ ] stafilococul aureus;
a) [x] obstrucţie rinofaringiană; b) [x] streptococul  hemolitic din grupa A;
b) [x] obstrucţie orofaringiană; c) [ ] virusul gripal;
c) [x] obstrucţie hipofaringiană; d) [ ] hlamidiile;
d) [ ] rinolalie deschisă; e) [ ] pneumococul.
e) [ ] disfagie.
429)CM. Următoarele manifestări clinice sunt caracteristice anginei scarlatinoase:
422)CM. Alegeţi argumentele simptomatologice în favoarea diagnosticului de flegmon a) [x] amigdalele palatine sunt tumefiate, congestionate;
periamigdalian: b) [x] vălul palatin este intens congestionat;
a) [x] odinofagie pronunţată; c) [x] enantemă;
b) [x] disfagie; d) [x] odinofagie;
c) [x] otalgie; e) [x] adenopatie.
d) [x] febră;
e) [x] rinolalie. 430)CM. Care din următoarele reprezintă consecinţe ale amigdalitei cronice, forma
decompensată?
423)CM. Care din următoarele afirmaţii, privind flegmonul retrofaringian sunt a) [x] reumatismul;
adevărate? b) [x] glomerulonefrită;
a) [x] inflamaţia purulentă a ţesutului celular şi a ganglionilor Gillette; c) [x] tiroidită, tireotoxicoză;
b) [ ] inflamaţia purulentă a ţesuturilor periamigdaliene; d) [ ] ateroscleroză;
c) [x] se întîlneşte la copii; e) [x] flegmonul periamigdalian.
d) [ ] se întîlneşte la adulţi;
e) [x] cauza este un catar respirator acut; angina. 431)CM. Care formulare este incorectă în privinţa faringitei acute?
a) [ ] este inflamaţia mucoasei faringien;
424)CM. Care din următoarele semne clinice fac parte din tabloul clinic al amigdalitei b) [x] este inflamaţia ţesutului celular lax al spaţiului retrofaringian;
cronice? c) [x] este inflamaţia ţesutului din spaţiul periamigdalin;
a) [x] semnul Gize, Zac; d) [x] este inflamaţia ţesutului limfoid;
b) [x] semnul Preobrajenski; e) [x] este abcesul epiglotei.
c) [x] lichid purulent în lacune;
d) [x] adenopatie; 433)CM. Referitor la diagnosticul paraclinic al amigdalitei cronice, sunt adevărate
e) [ ] febră, frisoane. afirmaţiile:
a) [x] hiperleucocitoză moderată cu neutrofilie, anemie;
425)Colectia: ORL rom.colPunctajul: 10Multiplu. Care din manifestările clinice relevate b) [x] VSH accelerată;
sunt caracteristice pentru amigdalita cronică, forma decompensată? c) [x] ASLO, fibrinemie crescută;
a) [x] recidive de angină, reumatism; d) [x] Ig A serice scăzute;
b) [x] aderenţe între stîlpii amigdalieni şi amigdale, dopuri de cazeum în lacune; e) [x] Creşterea compensatorie a Ig M şi Ig E.
c) [x] adenopatie subangulomandibulară;
d) [x] imunodificienţă A, M, G - secundară; 434)CM. În care din următoarele cazuri de amigdalită cronică, forma decompensată
e) [ ] starea generală a bolnavului gravă sau foarte gravă. operaţia de plan este contraindicată?
a) [x] hemofilie;
426)CM. Prognosticul cancerului de faringe depinde de: b) [x] tuberculoza pulmonară activ-distructivă;
a) [x] precocitatea şi corectitudinea diagnosticului; c) [x] insuficienţa cardiovasculară, hepatică, renală;
b) [x] precocitatea instituirii tratamentului; d) [ ] amigdalele palatine atrofiate;
c) [x] gradul de avansare clinico-morfologică a cancerului; e) [ ] amigdalele palatine hipertrofiate.
d) [x] prezenţa sau lipsa metastaselor;
435)CS. Care dintre următoarele măsuri terapeutice sunt utile la locul accidentului în c) [ ] cefalee;
cazul arsurilor bucofaringiene? d) [ ] otodinie;
a) [ ] administrarea unei petidine intravenos; e) [ ] otalgie.
b) [x] transportul de urgenţă la spital;
c) [ ] prelucrarea chirurgicală a leziunilor; 443)CM. După localizare flegmoanele faringiene pot fi:
d) [ ] ser antitoxic; a) [x] antero-superior;
e) [ ] plastie bucofaringiană. b) [x] posterior;
c) [x] inferior;
436)CM. Ce sindroame clinice pot fi prezente la traumatizaţii craniofaciali şi d) [x] extern (lateral);
bucofaringieni. e) [ ] median.
a) [x] sindrom de durere, şoc;
b) [x] sindrom de hemoragie; 444)CM. Tratamentul medical al flegmonului periamigdalian prevede administrarea
c) [x] sindrom de dereglări ale funcţiilor faringelui; obligatorie de:
d) [ ] sindrom de vomă; a) [x] analgezice;
e) [ ] sindrom de cefalee. b) [x] antibiotice;
c) [x] antiinflamatorii;
437)CM. Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează angina catarală nespecifică? d) [x] antihistaminice;
a) [x] este provocată de streptococul  hemolitic din grupa A; e) [ ] antiacide.
b) [ ] este provocată de pneumococi;
c) [x] este o angină primară; 445)CM. Care sunt fazele patomorfologice de dezvoltare a flegmonului (abcesului)
d) [x] se tratează medicamentos; periamigdalian?
e) [ ] este o angină secundară. a) [x] faza de edem;
b) [x] faza de infiltraţie;
438)CM. Cu care dintre următoarele afecţiuni poate fi confundată angina lacunară? c) [x] faza de abcedare;
a) [x] angina difterică; d) [ ] faza de vindecare;
b) [x] sifilisul; e) [ ] faza incipientă.
c) [x] angina monocitară;
d) [x] anginile ulcero-necrotice din cadrul hematopatiilor; 446)CM. Complementul multiplu. Recunoaşteţi următoarele echivalente corecte:
e) [ ] paralizie de văl palatin. a) [ ] periamigdalită antero-superioară, faza de edem, tratament chirurgical;
b) [x] periamigdalită antero-superioară, faza de edem, tratament medicamentos;
439)CS. Care dintre următoarele afecţiuni sunt cauza rinolaliei deschise? c) [ ] periamigdalita antero-superioară, faza de abscedare, tratament medicamentos;
a) [ ] rinită cronică hipertrofică; d) [x] periamigdalita antero-superioară faza de abcedare, tratament chirurgical;
b) [ ] vegetaţii adenoide; e) [x] periamigdalită antero-superioară, faza infiltrativă, tratament medicamentos.
c) [ ] polipul coanal;
d) [x] difteria faringelui; 447)CM. Asemănările dintre amigdalita cronică, forma compensată şi cea
e) [ ] catarul acut al căilor respiratorii superioare. decompensată:
a) [x] senzaţie de dureri în gît;
440)CM. Diagnosticul diferenţial dintre cancerul amigdalei palatine şi amigdalita b) [ ] puseuri de angină;
cronică cuprinde: c) [ ] flegmon periamigdalian;
a) [x] anamneza - vîrsta bolnavului; d) [x] dopuri de cazeum, puroi în lacune;
b) [x] tabloul clinic, simptoame obiective şi subective; e) [x] adenopatie regională.
c) [x] analiza generală a sîngelui;
d) [x] citologie; 448)CM. Semne de certitudine în abcesul periamigdalian:
e) [x] biopsia. a) [x] se dezvoltă în a 5-7 zi după angina nespecifică;
b) [x] starea bolnavului este gravă, febră, frisoane;
441)CM. Identificaţi din enumerarea de mai jos factorii predispozanţi şi favorizanţi ai c) [x] trismusul;
vegetaţiilor adenoide: d) [x] bombare, infiltraţie;
a) [x] limfolismul; e) [x] puncţie, puroi.
b) [x] diateza exudativă;
c) [x] carenţe vitaminice, calcice, solare; 449)CM. Primul ajutor în flegmoanele faringiene şi periamigdaliene constă în:
d) [x] corizele banale; a) [x] administrarea antibioticilor;
e) [ ] condiţii bune de viaţă. b) [x] administrarea calmantelor durerii;
c) [x] administrarea dezintoxicantelor;
442)CS. Recunoaşteţi sindromul principal al vegetaţiilor adenoide: d) [x] administrarea antiinflamatoriilor;
a) [x] obstrucţie nazală; e) [x] puncţia, deschiderea şi drenarea abceselor.
b) [ ] febră;
450)CM. Stadiile clinico-patomorfologice a flegmonului (abcesului) reztrofaringian pot d) [ ] angina gripală;
fi: e) [ ] angina scarlatinoasă.
a) [x] edem;
b) [x] infiltraţie; 458)CM. Care din următoarele semne clinice sunt prezente la bolnavii ce suferă de
c) [x] abcedare; amigdalită cronică?
d) [ ] metastaze; a) [x] senzaţie de durere în gît;
e) [ ] cicatrizare. b) [x] înţepături în gît;
c) [x] miros neplăcut din gură;
451)CM. Infecţia HIV se transmite prin următoarele modalităţi, cu excepţia: d) [x] dopuri de cazeum;
a) [ ] vertical, dela mamă la copil; e) [x] adenopatie regională.
b) [ ] prin instrumentar, sterilizat insuficient;
c) [x] insecte hematofage; 459)CS. Asocierea poliadenopatiei cervicale, inghiunale, hepatosplenomegalie,
d) [x] baie, piscină; monocitoză vă sugerează:
e) [ ] transfuzii de sînge. a) [ ] reticulosarcom;
b) [ ] limfosarcom;
452)CM. Elementele definitorii ale vegetaţiilor adenoide sunt: c) [ ] infecţie virală;
a) [x] sindromul de obstrucţie nazală; d) [x] monocitoză infecţioasă;
b) [x] facies adenoidian; e) [ ] angină foliculară.
c) [x] depistarea vegetaţiilor adenoide prin rinoscopia posterioară sau prin tuşeul
cavumului; 460)CS. Neutropenie este caracteristică pentru:
d) [ ] VCH accelerat; a) [ ] angina catarală;
e) [ ] Leucocitoză; neutrofiloză. b) [ ] angina leucemică;
c) [x] angina agranulocitară;
453)CM. Arătaţi, care din următoarele investigaţii sunt necesare în caz de tratamentul d) [ ] angina scarlatinoasă;
chirurgical al amigdalitei cronică: e) [ ] angina difterică.
a) [x] an.generală a sîngelui şi a urinei, ECG;
b) [x] numărul de trombocite; 461)CM. Anginele ulcero-necrotice de origine hematologică apar în:
c) [x] protrombina; a) [x] agranulocitoză;
d) [x] timpul de sîngerare şi coagulare; b) [ ] angina Simanovski;
e) [ ] fibrogastroscopia; c) [x] angina monocitară;
454)CS. Durerea în faringe în caz de o afecţiune inflamatorie a faringelui se numeşte: d) [x] angina leucemică;
a) [x] odinofagie; e) [ ] angina foliculară.
b) [ ] disfagie;
c) [ ] dispnee; 462)CM. Alegeţi funcţiile faringelui:
d) [ ] otalgie; a) [x] reflexogenă;
e) [ ] rinolalie. b) [x] apărare;
c) [x] imunologică;
455)CS. Precizaţi în care dintre următoarele situaţii se poate afirma diagnosticul de corp d) [x] tuse şi expectoraţii;
străin faringian: e) [x] audiţie.
a) [x] dureri în faringe, care au apărut în timpul dejunului sau prînzului;
b) [ ] rinolalie închisă; 463)CM. Stabiliţi diagnosticul şi tactica tratamentului, dacă bolnavul va comunica, că
c) [ ] rinolalie deschisă; face puseuri de angină de 2-3 ori pe an. În una din ultimele angine s-a îmbolnăvit de
d) [ ] hemoragie nazală; reumatism. Faringoscopic: semnele Zac, Gize, Preobragenscki sunt pozitive. În lacune
e) [ ] febră, frisoane. puroi şi dopuri de cazeum. Este prezentă şi adenopatia subangulomandibulară.
a) [ ] faringită cronică;
456)CS. Care este consecutivitatea acţiunii ORL în caz de abces retrofaringian? b) [ ] amigdalită cronică, forma compensată;
a) [ ] lărgirea buzelor plăgii; puncţia abcesului, deschiderea abcesului; c) [x] amigdalită cronică, forma decompensată;
b) [x] puncţia, deschiderea abcesului; lărgirea plăgii cu drenarea abcesului; d) [x] tratament chirurgical;
c) [ ] deschiderea abcesului, puncţia; e) [ ] tratament conservativ.
d) [ ] deschiderea abcesului, antibiotice;
e) [ ] tratament conservativ. 464)CM. Pentru angina leucemică este caracteristic următorul aspect hematologic:
a) [x] leucocitoză;
457)CS. Mărirea numărului de monocite se întîlneşte în următoarele afecţiuni: b) [ ] leucopenie;
a) [ ] angina difterică; c) [x] anemie;
b) [ ] angina agranulocitară; d) [x] trombocitopenie;
c) [x] angina monocitară; e) [ ] limfopenie.
d) [x] cavitatea bucală;
465)CM. Etiopatogenia amigdalitei cronice include: e) [x] laringe.
a) [x] streptococul  hemolitic din grupa A;
b) [x] concurenţa microbiană; 474)CS. Pentru care angină este caracteristic neutropenia?
c) [x] suprainfecţie; a) [ ] catarală;
d) [x] particularităţile anatomotopografice ale inelului Waldeyer, factorii favorizanţi; b) [ ] foliculară;
e) [x ] avitaminoza. c) [ ] lacunară;
d) [x] agranulocitară;
466)CS. Care din imunodificienţe se va dezvolta în caz de angină nespecifică? e) [ ] difterică.
a) [x] secundară;
b) [ ] primară; 475)CS. O adenopatie laterocervicală, asociată cu hipoacuzie de tip transmisie la un
c) [ ] SIDA; bolnav de 66 ani evocă?
d) [ ] Subcompensată; a) [ ] angiofibrom nazofaringian;
e) [ ] Decompensată. b) [x] tumoare malignă de cavum;
c) [ ] rinită cronică hipertrofică;
467)CS. Amigdalita cronică, forma decompensată va dezvolta o imunodificienţă: d) [ ] ozena;
a) [ ] primară; e) [ ] vegetaţii adenoide.
b) [x] secundară;
c) [ ] SIDA; 476)CS. Unde se află orificiul nazofaringian al tubei auditive, la ce nivel?
d) [ ] euzinopenie; a) [ ] la nivelul cornetelor mijlocii;
e) [ ] leucopenie. b) [x] în epifaringe, la nivelul cozilor cornetelor nazale inferioare;
c) [ ] în hipofaringe;
468)CM. Criteriile de diagnostic ale anginelor şi ale amigdalitelor cronice sunt d) [ ] în mezofaringe;
următoarele: e) [ ] în cavitatea nazală.
a) [x] anamneza;
b) [x] debutul bolii, evoluţia bolii; 477)CM. Care este consecutivitatea acţiunilor medicului în caz de abces retrofaringian?
c) [x] tabloul faringoscopic a) [] lărgirea buzelor plăgii; puncţia abcesului, deschiderea abcesului;
d) [x] prezenţa sau absenţa complicaţiilor; b) [x] puncţia, deschiderea abcesului; lărgirea plăgii cu drenarea abcesului;
e) [ ] avitaminoza. c) [ ] deschiderea abcesului, puncţia;
d) [ ] deschiderea abcesului, antibiotice;
470)CM. Anginele ulcero-necrotice de origine hematologică apar în: e) [ ] tratament conservativ.
a) [x] agranulocitoză;
b) [ ] angina Simanovski; 478)CS. Inflamaţia ţesutului periamigdalian se numeşte:
c) [x] monocitoza infecţioasă; a) [ ] faringita acută;
d) [x] leucemia acută; b) [ ] faringita cronică;
e) [ ] angina gripală. c) [ ] abces laterofaringian;
d) [x] flegmon periamigdalian;
471)CM. Semnele clinice ale amigdalitei cronice sunt: e) [ ] flegmon retrofaringean.
a) [ ] otodinie;
b) [ ] febră 39-400C; 479)CS. Artera facială provine din:
c) [ ] dispnee, sialoree; a) [ ] art.carotidă comună;
d) [x] dopuri de cazeum, conţinut purulent în lacune; b) [ ] art.carotidă internă;
e) [x] semnul Gize, Zac şi Preobrajenski. c) [x] art.carotidă externă;
d) [ ] art.subclavia;
472)CM. Numiţi, care din vasele arteriale se află mai aproape de polul inferior al e) [ ] art.lingvală.
amigdalei palatine:
a) [ ] art.carotidă comună; 480)CS. Pilierul anterior al amigdalei palatine include:
b) [ ] art.carotidă internă; a) [ ] m.tensor veli palatini;
c) [x] art,carotidă externă; b) [ ] m.levator veli palatinum;
d) [ ] art.facialis; c) [ ] m.constrictor superior al faringelui;
e) [ ] art.linguală. d) [ ] m.constrictor inferior al faringelui
e) [x] m.glosopalatin.
473)CM. Numiţi organele cu care comunică faringele:
a) [ ] stomac; 481)CS. Care din muşchii descrişi mai jos intră în componenţa stîlpului posterior al
b) [x] esofag; amigdalei palatine?
c) [x] fose nazale; a) [ ] m.glosopalatin;
b) [x] m.faringopalatin; a) [x] Tuşeul cavumului (inspecţia digitală);
c) [ ] m.tensor veli palatinum; b) [ ] Orofaringoscopia;
d) [ ] m.constrictor superior al faringelui; c) [ ] Mezofaringoscopia;
e) [ ] m.constrictor inferior al faringelui. d) [ ] Diafanoscopia;
e) [ ] Hipofaringoscopia.
482)CM. Prin spaţiul parafaringian trec:
a) [x] n.glosofaringeum; 490)CM. Pentru examenul olfacţiei se foloseşte:
b) [x] n.hipoglosus; a) [x] Oţetul;
c) [x] v.jugulară; b) [x] Alcoolul;
d) [x] art.carotidă internă; c) [x] Tinctura de valeriană;
e) [ ] art.facială. d) [ ] Sarea de bucătărie;
e) [ ] Bicarbonatul de sodiu.
483)CM. Cele mai importante manifestări ale infecţiei de focar amigdalian sunt:
a) [x] reumatismul acut; 491)CM. Septul nazal este format din:
b) [x] cardita reumatismală; a) [x] Cartilajul patrulater;
c) [x] "correa minor"; b) [x] Lamina perpendiculară a etmoidului;
d) [x] glomerulonefrita acută poststreptococică; c) [x] Vomerul;
e) [ ] ulcer stomacal. d) [ ] Oasele proprii ale nasului;
e) [ ] Cartilajele triunghiulare.
484)CM. Narinoscopia permite depistarea:
a) [x] Furunculului vestibulului nazal; 492)CS. În meatul nazal inferior se deschide:
b) [x] Crustelor; a) [x] Canalul nazolacrimal;
c) [x] Corpilor străini; b) [ ] Celulele etmoidale anterioare;
d) [ ] Vegetaţiilor adenoide; c) [ ] Celulele etmoidale mijlocii;
e) [x] Fisurilor. d) [ ] Celulele etmoidale posterioare;
e) [ ] Sinusul frontal.
485)CS. Rinoscopia anterioară se efectuiază folosind:
a) [x] Speculul nazal; 493)CM. În meatul nazal mediu se deschid:
b) [ ] Spatula linguală; a) [x] Sinusul frontal;
c) [ ] Otoscopul; b) [x] Sinusul maxilar;
d) [ ] Rinoscopul; c) [ ] Sinusul sfenoidal;
e) [ ] Directoscopul; d) [x] Celulele anterioare ale etmoidului;
e) [ ] Celulele posterioare ale etmoidului.
486)CM. Prin rinoscopia anterioară se examinează:
a) [x] Pituitara cavităţii nazale; 494)CS. Care din cornetele nazale constituie un os aparte?
b) [x] Cornetele nazale inferioare; a) [ ] Superioare;
c) [x] Capul şi partea inferioară a cornetului nazal mijlociu; b) [ ] Medii;
d) [x] Meatul nazal inferior şi partea anterioară a septului nazal; c) [x] Inferioare;
e) [ ] Rinofaringele, vegetaţiile adenoide. d) [ ] Anterioare;
e) [ ] Posterioare.
487)CS. Rinoscopia anterioară are drept scop:
a) [ ] Examinarea epifaringelui; 495)CM. Peretele lateral al cavităţii nazale este alcătuit din:
b) [ ] Examinarea mezofaringelui; a) [x] Oasele proprii ale nasului;
c) [ ] Examinarea hipofaringelui; b) [x] Osul lacrimal;
d) [x] Examinarea cavităţii nazale; c) [x] Procesul frontal al maxilarului;
e) [ ] Examinarea laringelui. d) [x] Lamina internă a procesului pterigoidian al sfenoidului;
e) [x] Faţa internă a etmoidului, lama perpendiculară a osului palatin.
488)CM. Rinoscopia posterioară ne permite să examinăm:
a) [x] Vomerul; 496)CS. În meatul nazal superior se deschide:
b) [x] Coanele; a) [x] Grupul posterior de sinusuri;
c) [x] Bolta cu amigdala Luschka; b) [ ] Grupul anterior de sinusuri;
d) [x] Cozile cornetelor inferioare; c) [ ] Sinusul maxilar;
e) [x] Amigdalele Gerlach. d) [ ] Sinusul frontal;
e) [ ] Toate sinusurile.
489)CS. Care din metodele descrise mai jos se vor folosi în imposibilitatea efectuării
rinoscopiei posterioare? 497)CM. Care din sinusurile enumerate sunt paranazale:
a) [x] Maxilare; a) [x] Ig A;
b) [x] Frontal; b) [ ] Ig G;
c) [x] Celulele etmoidale; c) [ ] Ig M;
d) [x] Sfenoidal; d) [ ] Ig E;
e) [ ] Sigmoid. e) [ ] Ig D.

498)CS. Sinusul maxilar se deschide în: 506)CS. Pe peretele superior al sinusului sfenoid se află:
a) [ ] Meatul nazal superior; a) [ ] Sinusul cavernos;
b) [x] Meatul nazal mediu; b) [ ] Sinusul lateral;
c) [ ] Meatul nazal inferior; c) [x] Hipofiza;
d) [ ] Meatul nazal anterior; d) [ ] Art.carotidă internă;
e) [ ] Meatul nazal posterior. e) [ ] Art.carotidă externă.

499)CM. Mucoasa nazală este de tip: 507)CM. Pe peretele extern a sinusului sfenoid se află:
a) [x] Respirator; a) [ ] Hipofiza;
b) [x] Olfactiv, senzorial; b) [x] Sinusul cavernos;
c) [ ] Vascular; c) [x] Art.carotidă internă;
d) [ ] Conjunctiv; d) [x] Prima ramură a N.trigemen;
e) [ ] Glandular. e) [x] N.ocolomotor.

500)CS. Pata vasculară Kisselbach este situată în: 508)CS. Cel mai subţire perete al sinusului frontal este:
a) [x] Porţiunea antero-inferioară a septului nazal; a) [ ] Superior;
b) [ ] Porţiunea antero-superioară a septului nazal; b) [ ] Inferior;
c) [ ] Porţiunea anterioară a cornetului nazal superior; c) [ ] Anterior;
d) [ ] Porţiunea anterioară a cornetului nazal mediu; d) [x] Posterior;
e) [ ] Porţiunea anterioară a cornetului nazal inferior. e) [ ] Extern.

501)CM. Care sunt funcţiile nasului? 509)CS. Care din sinusurile paranazale au condiţiile cele mai favorabile pentru drenaj?
a) [x] Respiratorie; a) [ ] Sfenoid;
b) [x] Olfactivă; b) [ ] Etmoid;
c) [x] Protecţie; c) [ ] Maxilar;
d) [ ] Endocrină; d) [x] Frontal;
e) [ ] Hematopoetică. e) [ ] Toate sinusurile.

502)CM. Funcţia de protecţie a nasului include: 510)CM. Rădăcinile căror dinţi vin în contact cu sinusul maxilar?
a) [x] Purificarea aerului; a) [ ] Incisivilor;
b) [x] Reflexul de stărnut; b) [ ] Caninilor;
c) [x] Factorii imunologici ai mucoasei nasale; c) [x] Premolarului al doilea;
d) [x] Rolul cililor mucoasei nazale; d) [x] Primului molar;
e) [x] Umezirea aerului. e) [x] Molarului al doilea.

503)CM. Sinusul frontal are următorii pereţi: 511)CM. Planşeul cavităţii nazale sau peretele inferior al foselor nazale este format din:
a) [x] Anterior; a) [x] Apofiza palatină a maxilarului;
b) [x] Inferior - orbital; b) [x] Porţiunea orizontală a osului palatin;
c) [x] Postero-superior; c) [ ] Cornetul inferior;
d) [ ] Lateral; d) [ ] Vomerul;
e) [ ] Extern. e) [ ] Lamina perpendiculară a osului palatin.

504)CS. Muşchii nasului sunt inervaţi de: 512)CM. Alegeţi din dispozitivele enumerate mai jos cele necesare pentru rinoscopia
a) [x] N.facial; anterioară şi posterioară:
b) [ ] N.trigemen; a) [x] Lampa electrică;
c) [ ] N.vag; b) [x] Oglinda frontală;
d) [ ] N.glosofaringian; c) [x] Oglinda pentru efectuarea rinoscopiei posterioare;
e) [ ] Nervul spinal. d) [x] Spatula linguală;
e) [x] Specul nazal.
505)CS. Care imunoglobuline prevalează pe mucoasa foselor nazale?
513)CM. Malformaţiile nasului sunt: 521)CM. Insuficienţa respiratorie nazală duce la:
a) [x] Aplazia nasului; a) [x] Hipoacuzie conductivă;
b) [x] Atrezia foselor nazale; b) [x] Patologia căilor respiratorii inferioare;
c) [x] Fisuri mediane; c) [x] Retard fizic şi mental;
d) [ ] Polipi nazali; d) [ ] Epistaxis;
e) [ ] Angiofibromul rinofaringian. e) [x] Sinuzite.

514)CS. Cea mai dificilă malformaţie a nasului este: 522)CS. Deviaţia de sept nazal cu insuficienţă respiratorie se va trata:
a) [x] Imperforaţia (atrezia) coanală; a) [ ] Medicamentos;
b) [ ] Polipul sîngerînd al septului nazal; b) [ ] Profilactic;
c) [ ] Deviaţia de sept nazal; c) [x] Chirurgical;
d) [ ] Fisurile mediane; d) [ ] Fizioterapic;
e) [ ] Polipii nazali. e) [ ] Radioterapic.

515)CM. Sindroamele fiziopatologice nazosinusale sunt: 523)CM. Care sunt legăturile anatomice ale foselor nazale cu sinusurile?
a) [x] Respirator (de obstrucţie nazală); a) [x] Ostiumul;
b) [x] Secretor şi circulator; b) [x] Mucoasa;
c) [[ ] Digestiv; c) [x] N.trigemen;
d) [x] Senzitiv şi reflex; d) [ ] N.auditiv;
e) [x] Olfactiv. e) [x] Vasele sanguine.

516)CM. Cea mai frecventă cauză a insuficienţei respiratorii superioare la copii este: 524)CS. Orificiile coanale la naştere sunt:
a) [x] Vegetaţiile adenoide; a) [ ] Epileptice;
b) [ ] Polipii nazali; b) [x] Circulare;
c) [ ] Rinita acută; c) [ ] Verticale;
d) [x] Rinita cronică; d) [ ] Rotunde;
e) [x] Atrezia coanală. e) [ ] Ovale.

517)CM. Limfaticile din cavitatea nazală se drenează în: 525)CS. Între septul nazal şi cornetele nazale se află:
a) [x] Ganglionii submandibulari; a) [x] Meatul nazal comun;
b) [x] Ganglionii adînci ai regiunii cervicale; b) [ ] Meatul nazal mediu, inferior, superior;
c) [ ] Vena jugulară internă; c) [ ] Fosa narinară;
d) [x] Spaţiul subarahnoidian; d) [ ] Vomerul;
e) [x] Ganglionii retrofaringieni. e) [ ] Vestibulul nazal.

518)CM. Din punct de vedere clinic nasul este constituit din: 526)CM. Care din metodele de examinare numite mai jos se folosesc în diagnosticul
a) [x] Piramida nazală; rinitelor şi rinosinuzitelor?
b) [x] Cavitatea nazală; a) [x] Rinoscopia anterioară, posterioară;
c) [x] Sinusurile paranazale; b) [ ] Orofaringoscopia;
d) [ ] Orificiul narinelor; c) [ ] Laringoscopia;
e) [ ] Orificiul coanelor. d) [x] Puncţia sinusurilor paranazale;
e) [x] RMN.
519)CS. Cu care epiteliu este tapetată regiunea respiratorie a cavităţii nazale?
a) [x] Stratificat ciliat; 527)CM. Care sunt celulel mucoasei olfactive?
b) [ ] Pavimentos; a) [x] Senzoriale olfactive;
c) [ ] Stratificat cubic; b) [x] De susţinere;
d) [ ] Stratific prizmatic; c) [x] Bazale,
e) [ ] Glandular. d) [ ] De tip respirator;
e) [ ] De tip ciliat.
520)CS. Cum se numeşte diminuarea olfacţiei?
a) [ ] Cacosmie; 528)CS. Rinolalia deschisă este consecinţa:
b) [ ] Anosmie a) [ ] Furunculului vestibulului nazal;
c) [x] Hiposmie; b) [x] Paralizia vălului palatin;
d) [ ] Hiperosmie; c) [ ] Anginei;
e) [ ] Otodinie. d) [ ] Faringitei;
e) [ ] Amigdalitei cronice.
d) [ ] Efectuarea plastiei nazale;
529)CM. Selectaţi sinusurile paranazale: e) [ ] Conhotomie.
a) [ ] Sigmoid;
b) [x] Maxilar; 537)CS. Tratamentul deviaţiei de sept nazal asociat cu sindromul de obstrucţie nazală
c) [x] Sfenoidal; este:
d) [ ] Cavernos; a) [ ] Medicamentos;
e) [x] Celulele etmoidale. b) [ ] Profilactic;
c) [x] Chirurgical;
530)CS. Partea mobilă a septului nazal este formată din: d) [ ] Fizioterapic;
a) [ ] Cartilajul triunghiular; e) [ ] Radiologic.
b) [x] Cartilajul patrulater;
c) [ ] Vomer; 538)CM. Abcesul septului nazal se va trata:
d) [ ] Cornetul nazal mediu; a) [x] Medicamentos: antimicrobian, antiinflamator, dezintoxicant; analgezic;
e) [ ] Lama verticală a etmoidului. b) [ ] Profilactic;
c) [x] Chirurgical;
531)CS. Sinuzita maxilară generată de o inflamaţie a dinţilor se numeşte: d) [ ] Radioterapie;
a) [ ] Sinuzită maxilară primară; e) [ ] Prin imunocorecţie.
b) [x] Sinuzită maxilară odontogenă;
c) [ ] Sinusită maxilară acută; 539)CM. Care sunt formele anatomoclinice ale inflamaţiei vestibulului nazal la copii?
d) [ ] Sinusită maxilară traumatică; a) [x] Rinită vestibulară;
e) [ ] Sinusită maxilară cronică. b) [x] Furuncul vestibulului nazal;
c) [ ] Rinolitiaza;
532)CS. Numiţi părţile componente ale septului nazal: d) [ ] Polipii nazali;
a) [ ] Cartilajul triunghiular; vomerul, cornetul nazal superior; e) [ ] Abcesul nazal.
b) [ ] Lamina perpendiculară a etmoidului, osul lacrimal;
c) [ ] Osul palatin, vomerul, cartilajul patrulater; 540)CS. Corpii străini nazali se tratează:
d) [x] Cartilajul patrulater, vomerul, lamina perpendiculară a osului etmoid; a) [ ] Medicamentos;
e) [ ] Oasele nazale, cartilajele triunghiulare, osul frontal. b) [x] Prin extragerea lor;
c) [ ] Fizioterapic;
533)CS. Pe nasul extern deosebim: d) [ ] Hormonal;
a) [x] Vîrful, columela, narinele, lobul, aripile, rădăcina, şanţurile nazopalpebrale, şi e) [ ] Prin supravegherea bolnavuluui.
nazolabiale;
b) [ ] Cartilajul lateral; 541)CM. Simptomele subective locale şi generale ale traumatismului nazal sunt multiple
c) [ ] Osul frontal; şi diverse, şi se includ în următoarele sindroame:
d) [ ] Osul lacrimal; a) [x] Sindromul algic;
e) [ ] Vomerul. b) [x] Sindromul hemoragic;
c) [x] Sindromul lezării funcţiei organelor afectate;
534)CM. În condiţii de policlinică se poate efectua puncţia sinusului maxilar şi prin ce d) [ ] Alergie;
meat nazal? e) [ ] Frisoane.
a) [x] Da;
b) [ ] Nu; 542)CS. Furunculul vestibulului nazal se întîlneşte mai frecvent la:
c) [ ] Meatul nazal superior; a) [ ] Adulţi;
d) [x] Meatul nazal inferior; b) [ ] Copii;
e) [ ] Meatul nazal mediu. c) [x] Orice vîrstă;
d) [ ] Fetiţe;
535)CS. Care din imunoglobuline este indicatorul alergiei foselor nazale? e) [ ] Băieţi.
a) [x ] Ig E;
b) [ ] Ig G; 543)CM. Hemoragiile nazale pot fi:
c) [ ] Ig D; a) [ ] Limfatice;
d) [ ] Ig A; b) [x] Venoase;
e) [ ] Ig M. c) [x] Capilare;
d) [x] Mixte;
536)CM. Tratamentul eczemei nazale constă din: e) [x] Arteriale.
a) [x] Suprimarea contactului cu alergenul respectiv;
b) [x] Administrarea preparatelor antihistaminice; 544)CS. Hemoragiile nazale de cele mai dese ori provin din:
c) [x] Tratamentul cu raze ultrafiolete; a) [ ] Meatul nazal superior;
b) [ ] Meatul nazal inferior; b) [x] Teleangiectazică;
c) [ ] Meatul nazal mediu; c) [ ] Sclerozantă;
d) [x] Pata vasculară Kisselbach; d) [ ] Infiltrativă;
e) [ ] Planşeul foselor nazale. e) [ ] Supurativă.

545)CM. Cauzele hemoragiilor nazale pot fi: 553)CS. Rinofima se tratează:


a) [x] Boala Randu-Osler; a) [x] Chirurgical;
b) [x] Boala hipertonică; b) [ ] Fizioterapic;
c) [x] Ciroza ficatului; c) [ ] Medicamentos;
d) [x] Hipovitaminoza C şi P; d) [ ] Radiologic;
e) [x] Vosopatiile endocrine şi neurovegetative. e) [ ] Curaze.

546)CS: Erezipelul nazal este provocat de: 554)CM. Dereglări de olfacţie pot fi:
a) [ ] Stafilococ; a) [x] Hipoosmie;
b) [x] Streptococ; b) [x] Anosmie;
c) [ ] Meningococ; c) [x] Cacosmie;
d) [ ] Klebsiella rhinoscleromatis; d) [x] Hiperosmie;
e) [ ] Viruşi. e) [ ] Rinoragie.

547)CM. Forma clinică a hemoragiei nazale poate fi: 555)CS. Anosmia cauzată de dereglări ale respiraţiei cu etiologie diversă se numeşte:
a) [x] Uşoară; a) [ ] Infecţioasă;
b) [x] Severă; b) [ ] Toxică;
c) [x] Gravă; c) [x] Respiratorie;
d) [ ] Superioară; d) [ ] Unilaterală;
e) [ ] Inferioară. e) [ ] Bilaterală.

548)CM. Hemoragiile nazale se stopează prin: 556)CM. Rinitele acute au următoarele forme:
a) [x] Metode generale; a) [x] Banală;
b) [x] Metode locale; b) [x] La nou-născut;
c) [ ] Metode fizioterapice; c) [x] În cursul bolilor infecţioase;
d) [x] Tamponamentul nazal anterior; d) [x] Posttraumatică;
e) [x] Tamponamentul nazal posterior. e) [ ] Hipertrofică;

549)CS. Furunculul nazal poate provoca: 557)CM. Tratamentul rinitelor acute banale este:
a) [x] Tromboza sinisului cavernos; a) [ ] Chirurgical;
b) [ ] Tromboza sinusului sagital; b) [x] Medicamentos;
c) [ ] Tromboza sinusului sigmoid; c) [x] Administrarea vasoconstrictorilor;
d) [ ] Hemoragie nazală; d) [x] Fizioterapie;
e) [ ] Licvoree. e) [ ] Conhotomie.

550)CM. În caz de furuncul nazal se administrează: 558)CM. Semiologia rinitelor banale include:
a) [x] Antibiotice; a) [x] Uscăciune în nas, strănut, indispoziţie, cefalee, insomnie;
b) [x] Antiinflamatoare; b) [x] Rinoree seroasă, obstrucţia foselor nazale, rinolalie închisă;
c) [x] Analgezice; c) [x] Rinoree mucopurelentă;
d) [x] Desensibilizante; d) [ ] Vomă;
e) [ ] Trombină. e) [x] Rinoree sangvinolentă.

551)CS. Tratamentul local al furunculului nazal constă din: 559)CS. Sindromul principal în rinitele acute este:
a) [ ] Stoarcere; a) [x] Respirator;
b) [ ] Masaj; b) [ ] Secretor;
c) [x] Aplicarea uşoară a compreselor cu alcool; c) [ ] Reflex;
d) [ ] Blocade infiltrative cu diverse medicamente; d) [ ] Inflamator;
e) [ ] Transfuzii. e) [ ] Toxic.

552)CM. Care sunt formele rinofimei? 560)CM. Complicaţiile rinitelor pot fi:
a) [x] Glandulară; a) [x] Epistaxis, anosmie, parosmie;
b) [x] Sinuzită, otită, conjunctivită, dacriocistită; a) [ ] Radiologic;
c) [x] Traheită, bronşită, pneumonie; b) [ ] Chirurgical;
d) [x] Amigdalite acute; c) [x] Medicamentos;
e) [x] Faringită. d) [ ] Conhotomie;
e) [ ] Vasodilatatori.
561)CS. Rinita banală este o inflamaţie a:
a) [ ] Ţesutului osos; 569)CM. Rinitele atrofice sunt:
b) [ ] Cartilajelor nazale; a) [x] Rinita cronică atrofică banalî (simplă);
c) [ ] Ţesutului conjunctiv; b) [x] Rinita cronică atrofică ozenoasă;
d) [ ] Ţesutului nervos; c) [ ] Rinita cronică catarală;
e) [x] Mucoasei nazale. d) [ ] Rinita cronică circumscripta;
e) [ ] Rinita cronică difuză.
562)CM. Complicaţiile rinitelor acute la copii pot fi:
a) [x] Spasme laringiene; 570)CS. Simptomul "fose nazale largi" este caracteristic:
b) [x] Laringită striduloasă; a) [ ] Rinitei cronice hipertrofice;
c) [x] Otită medie; b) [ ] Rinitei cronice catarale;
d) [x] Bronşită, pneumonie; c) [x] Rinitei croice atrofice ozenoase;
e) [x] Meningită seroasă. d) [ ] Rinitei cronice alergice;
e) [ ] Deviaţiei de sept nazal.
563)CS. Rinitele din cadrul bolilor infecto-contagioase sunt:
a) [x] Gripală; 571)CM. Scleromul nazal este cauzat de diplococul (numiţi-l) descoperit de:
b) [ ] Atrofică; a) [x] Frish;
c) [ ] Hipertrofică; b) [x] Volcovisci;
d) [ ] Spasmodică; c) [ ] Pirogov;
e) [ ] Catarală. d) [ ] Waldezer;
e) [x] Klebsiella rhinoscleromatis;
564)CM. Selectaţi etiologia, simptomatologia şi tratamentul rinitei difterice:
a) [ ] Conhotomie; 572)CM. Tratamentul scleromului include:
b) [x] Bacilul Loefler; a) [x] Antibioterapie;
c) [x] Depuneri sub formă de membrane fibroase pe pituitara nasului; b) [x] Imunocorecţie;
d) [x] Seroterapie; c) [x] Lidaza, ronidaza;
e) [ ] Streptococul hemolitic. d) [x] Vitamine;
e) [x] Corticosteroizi.
565)CS. Profilaxia rinitei difterice presupune:
a) [ ] Administrarea corticosteroizilor; 573)CM. Simptomele subiective caracteristice rinitei vasomotorii sunt:
b) [ ] Administrarea undelor ultrascurte; a) [x] Obstrucţie nazală;
c) [x] Vaccinarea; b) [x] Strănut;
d) [ ] Administrarea adrenalinei; c) [x] Rinoree;
e) [ ] Administrarea analginei. d) [ ] Cefalee;
e) [ ] Epistaxis.
566)CM. La care grup de populaţie se întîlneşte mai des osteomielita maxilarului
superior, care este agentul patogen şi cum se tratează? 574)CM. Enumeraţi principalele semne ale papilomului nazal:
a) [x] Copiii; a) [ ] Cruste;
b) [ ] Maturii; b) [ ] Implantare pediculată;
c) [x] Infecţie stafilococică; c) [x] Implantare sesilă;
d) [ ] Infecţie streptococică; d) [x] Coloraţie roz-roşietică;
e) [x] Antibiotice, dezintoxicante, drenarea colecţiilor de puroi; înlăturarea sechestrelor. e) [x] Aspect muriform şi consistenţă elastică.

567)CM. Rinitele cronice se împart: 575)CM. Din punct de vedere histologic angiofibromul nasofaringian al pubertăţii
a) [ ] Gripală; masculine este o tumoare benignă sau malignă? La care indivizi se întîlneşte mai des şi
b) [ ] Stafilococică; care este metoda de tratament?
c) [x] Catarală; a) [x] Benignă;
d) [x] Hipertrofică; b) [ ] Malignă;
e) [x] Atrofică. c) [ ] Bătrîni;
d) [x] Chirurgical;
568)CS. Tratamentul rinitei hipertrofice în prima fază de dezvoltare este: e) [x] Băieţi (15-25 ani).
e) [ ] Citostatice.
576)CM. Tumorile benigne ale nasului sunt:
a) [ ] Rinolitul; 584)CM. Sfenoidita acută se tratează:
b) [x] Chistul dermoid al dorsi nasi; a) [x] Medicamentos;
c) [x] Polipul sîngerînd al septului nazal; b) [x] Local;
d) [x] Adenomul, condromul, papilomatoza foselor nazale; c) [x] General;
e) [x] Angiomul. d) [x] Fizioterapic;
e) [ ] Chirurgical.
577)CS. Tratamentul tumorilor benigne ale nasului este:
a) [x] Chirurgical; 585)CS. Secreţiile mucopurulene pe pretele posterior al nazofaringelui presupun:
b) [ ] Medicamentos; a) [ ] Sinusită maxilară;
c) [ ] Radioterapie; b) [ ] Sinusită frontală;
d) [ ] Citostatice; c) [ ] Sinusită etmoidală cu afectarea celulelor anterioare;
e) [ ] Fizioterapie. d) [x] Sfenoidită;
e) [ ] Amigdalită cronică.
578)CS. Expresia "Orice sinuzită se naşte, trăieşte şi moare o dată cu rinita care a
generat-o" aparţine lui: 586)CM. Etiologia sinuzitei cronice include:
a) [ ] Samuel Rossen; a) [x] Rinită, deviaţie de sept nazal;
b) [ ] Waldeyer; b) [x] Adenoidită, avitaminoză;
c) [x] Terracol; c) [x] Tulburări de metabolism;
d) [ ] Gîrbea; d) [x] Starea ostiumului;
e) [ ] Pîunescu. e) [ ] Febră, cefalee.

579)CM. Diagnosticul sinuzitei maxilare acute se stabileşte în baza: 587)CS. Tratamentul chirurgical al sinuzitei cronice se efectuează în caz de:
a) [x] Anamnezei; a) [x] Sinuzită maxilară cronică, forma proliferativă;
b) [x] Rinoscopiei anterioare; b) [ ] Sinusita frontală cronică catarală;
c) [x] Radiografiei; c) [ ] Sinuzita etmoidală cronică catarală;
d) [x] Puncţiei sinusului maxilar; d) [ ] Sinuzita maxilară cronică catarală;
e) [ ] Polipotomiei. e) [ ] Sinusita sfenoidală cronică catarală.

580)CS. Tratamentul polipului sîngerînd al septului nazal este: 588)CM. Particularităţile ce ţin de etiopatogenia rinosinuzitelor la copii sunt:
a) [ ] Medicamentos; a) [x] Factori anatomici - fosele nazale mici, ostiumuri nazale înguste;
b) [ ] Radiologic; b) [x] Imunitatea local şi generală scăzută la copii;
c) [ ] Corticoterapie; c) [x] Vegetaţii adenoide, adenoidite;
d) [x] Chirurgical; d) [ ] Copil normotrofic;
e) [ ] Citostatic. e) [x] Avitaminoze.

581)CM. Tratamentul sinuzitei maxilare acute include: 589)CS. Tratamentul sinuzitelor la copii este preponderent:
a) [x] Fizioterapie; a) [ ] Chirurgical;
b) [ ] Conhotomie; b) [ ] Radioterapic;
c) [x] Antiinflamatorii; c) [ ] Citostatic;
d) [x] Puncţia sinusului cu scop terapeutic; d) [x] Medicamentos;
e) [x] Hiposensibilizante. e) [ ] Conhotomie.

582)CM. Diagnosticul etmoiditei acute exteriorizate include: 590)CM. Căile de propagare a infecţiei din sinusurile paranazale în regiunile învecinate
a) [x] Fenomene de rinoetmoidită; sunt:
b) [x] Edemul palpebral; a) [x] De contact;
c) [x] Edemul mucoasei nazale; b) [x] Hematogenă;
d) [x] Puroi în meatul nazal mediu sau superior; c) [ ] Traumatică;
e) [x] Date radiologice. d) [x] Perinevrală, perivasculară, mixtă;
e) [x] Limfogenă.
583)CS. Tratamentul sinuzitelor acute fără complicaţii este preponderent:
a) [ ] Chirurgical; 591)CS. Inflamaţia în stadiile incipiente ale unei sinuzite afectează:
b) [x] Medicamentos; a) [ ] Osul;
c) [ ] Mixt; b) [ ] Stratul submucos;
d) [ ] Radioterapic; c) [ ] Periostul;
d) [x] Mucoasa; c) [ ] Fizioterapic;
e) [ ] Toate straturile. d) [ ] Radioterapic;
e) [ ] Cu citostatice.
592)CM. Complicaţiile rinosinusogene sunt:
a) [x] Orbitale; 600)CM. Simptomele clinice ale tromboflebitei sinusului cavernos provocat de o
b) [x] Intracraniene; sinusită sunt:
c) [ ] Respiratorii; a) [x] Simptomele clinice ale sinusitei;
d) [ ] Chisturi; b) [x] Febră 39-40 C, frisoane, cefalee;
e) [ ] Mixte. c) [ ] Odinofagie;
d) [x] Starea generală a bolnavului grav alterată;
593)CS. Meningita rinosinusogenă se tratează: e) [x] Exoftalm, ptoză palpebrală, edem peripalpebral, diplopie.
a) [ ] După metode chirurgicale;
b) [ ] Medicamentos; 601)CS. Mucocelul şi piocelul se tratează:
c) [ ] Fizioterapic; a) [ ] Medicamentos;
d) [x] Mixt (chirurgical şi medicamentos); b) [x] Chirurgical;
e) [ ] Citostatice. c) [ ] Fizioterapic;
d) [ ] Imunocorecţie;
594)CM. Complicaţiile orbitale includ: e) [ ] Radioterapie.
a) [ ] Abcesul cerebral;
b) [ ] Abcesul cerebels; 602)CM. Complicaţiile rinosinusogene ale aparatului respirator includ următoarele
c) [x] Edemul ţesuturilor moi ale orbitei şi pleoapelor; afecţiuni:
d) [x] Flegmon retrobulbar şi orbital; a) [x] Laringotraheite acute şi cronice;
e) [ ] Meningită purulentă. b) [x] Astm bronşic;
c) [x] Pneumonie;
595)CS. Abcesul subperiostal sau retrobulbar cauzat de o sinuzită se tratează: d) [ ] Boala hipertonică;
a) [ ] Medicamentos; e) [ ] Boala ulceroasă a tractului gastrointestinal.
b) [ ] Prin timpanotomie;
c) [ ] Prin conhotomie; 603)CS. Sinuzita craniobazală se numeşte:
d) [x] Chirurgical; a) [ ] Sinuzită frontală;
e) [ ] Citostatice. b) [ ] Sinuzită maxilară;
c) [ ] Sinusitză etmoidală;
596)CM. Simptomatologia meningitei rinosinusogene include următoarela semne d) [x] Sinuzită sfenoidală;
clinice: e) [ ] Pansinusită.
a) [x] Semne clinice şi paraclinice ale sinusitei respective;
b) [x] Intoxicaţie, cefalee difuză pronunţată; 604)CM. Diagnosticul de abces intracranian rinosinusogen include:
c) [x] Greaţă, vomă, fotofobie, starea generală grav alterată; a) [x] Date anamnestice;
d) [x] Rigiditatea m.ocipitalis, simptomele Kernig, Brudzinscki pozitive; b) [x] Examenul rinosinusogen, neurologic, oftalmologic;
e) [x] Lichidul cefalorahidian este tulbure, numărulde celule este sporit. c) [ ] Consultaţia fizioterapeutului;
d) [x] Rezultatele tomografiei computerizate;
597)CS. Abcesul rinosinusogen extradural este o colecţie de puroi: e) [x] Examenul lichidului cefalorahidian.
a) [x] Dintre os şi meninge;
b) [ ] Sub meninge; 605)CM. În cazul căror patologii este prezentă rinolalia deschisă?
c) [ ] În ţesutul creerului; a) [x] Paralizia vălului palatin;
d) [ ] În ţesutul cerebelului; b) [ ] Polipi nazali;
e) [ ] În sinusul sagital. c) [x] Traumatism al vălului palatin;
d) [x] Insuficienţa velopalatină;
598)CM. Stadiile de dezvoltare ale abcesului intracranian sunt: e) [x] Malformaţia vălului palatin.
a) [x] Iniţială, de debut;
b) [x] Latentă; 606)CM. Sinuzitele pot genera:
c) [x] De stare; a) [ ] Otoscleroză;
d) [x] Terminală; b) [ ] Surditate neurosensorială;
e) [ ] Edematoasă. c) [x] Faringită;
d) [x] Angină;
599)CS. Abcesul rinosinusogen intracranian se va trata: e) [x] Otită medie.
a) [ ] Medicamentos;
b) [x] Chirurgical; 607)CM. Care din afecţiunile descrise mai jos sunt cauza hemoragiilor nazale?
a) [x] Bolile hematologice, trombocitopeniile; a) [x] Substanţe mirositoare;
b) [x] Boala hipertonică; b) [ ] Substanţe acre;
c) [ ] Ulcer stomacal; c) [ ] Substanţe sărate;
d) [x] Insuficienţa hepatică, ciroza ficatului; d) [ ] Substanţe dulci;
e) [x] Gripă. e) [ ] Aerul.

608)CM. Rinita virală se deosebeşte de rinita banală prin: 617)CS. Examenul obiectiv al olfacţiei poartă denumirea de:
a) [x] Febră; a) [x] Olfactometrie;
b) [x] Faringotraheobronşită; b) [ ] Pneumorinometrie;
c) [x] Leucopenie; c) [ ] Gustometrie;
d) [ ] Leucocitoză; d) [ ] Timpanometrie;
e) [x] Anamneza epidimiologică, epidemie de gripă. e) [ ] Diafanoscopie.

609)CM. Sinuzitele acute vor fi tratatate chirurgical în caz de: 618)CM. Analizatorul olfactiv este compus din:
a) [x] Complicaţii orbitale; a) [x] Celule senzoriale olfactive;
b) [x] Complicaţii endocraniene; b) [x] Bulbi olfactivi;
c) [ ] Întotdeauna; c) [x] Tractul olfactiv;
d) [ ] La copii; d) [x] Trigonumul olfactiv;
e) [ ] Niciodată. e) [x] Ghirus dentalis.

611)CM. Care din afecţiunile numite mai jos vor provoca rinolalia închisă? 619)CM. Rinita alergică este genrată de următorii alergeni:
a) [x] Tumorile cavităţii nazale; a) [x] Alergeni industriali;
b) [x] Vegetaţiile adenoide mari; b) [x] Alergeni menageri;
c) [ ] Ozena; c) [x] Substanţe chimice;
d) [x] Rinitele cronice hipertrofice; d) [x] Polen, spori, graminee;
e) [x] Polipii nazali. e) [x] Alergeni bacterieni.

612)CS. Centrul cortical al nervului olfactiv se află în: 620)CM. Acuzele caracteristice unei sinuzite sunt:
a) [x] Lobul temporal; a) [x] Insuficienţa respiratorie nazală;
b) [ ] Lobul occipital; b) [x] Cefalee;
c) [ ] Lobul frontal; c) [x] Tensiune în regiunea sinususlui respectiv;
d) [ ] Lobul parietal; d) [x] Hiposmie;
e) [ ] Lobul median. e) [ ] Bradicardie.

613)CM. Inervaţia senzitivă a nasului este efectuată de: 621)CM. Sinuzitele preponderent sunt provocate de următorii agenţi patogeni:
a) [x] Ramura I a n.trigemen; a) [ ] Bacilul Koch ;
b) [x] Ramura II a n.trigemen; b) [x] Pnaeumococcus;
c) [ ] Ramura III a n.trigemen; c) [x] Stafilococcus aureus;
d) [ ] N.Facial d) [ ] Gonococcus;
e) [ ] N.vag. e) [x] Streptococcus piogenis.

614)CS. Microorganismele în fosele nazale se nimicesc cu ajutorul: 622)CM. Rinopatiile vasomotorii sunt cauzate de:
a) [ ] Cililor vibratili; a) [x] Răcirea îndelungată a picioarelor;
b) [ ] Firele pieloase din vestibulul nazal; b) [x] Distonie vegetativă;
c) [x] Mucinei şi lizocinei; c) [x] Deviaţie de sept nazal;
d) [ ] Cornetelor nazale; d) [x] Rinite acute repetate;
e) [ ] Septului nazal. e) [x] Polipi nazali, catarul căilor respiratorii.

615)CM. Insuficienţa respiratorie nazală de lungă durată la copii poate duce la: 623)CS. Tratamentul chirurgical în sinuzite fără complicaţii se utilizează în caz de:
a) [x] Retard fizic şi psihic; a) [ ] Întotdeauna;
b) [x] Hipoacuzie; b) [x] Polipoză nazală, lipsa efectului conservator;
c) [x] Catarul căilor respiratorii; c) [ ] Niciodată;
d) [x] Angine; d) [ ] Sinuzită catarală;
e) [x] Amigdalite cronice. e) [ ] Sinuzită exudativă.

616)CS. Excitantul natural al n.olfactiv se consideră: 624)CM. Diagnosticul osteomului sinusurilor paranazale se bazează pe:
a) [x] Cefalee; 632)CS. Selectaţi tratametul rinitei cronice hipertrofice veritabile:
b) [x] Deformaţia pereţilor sinusurilor; a) [ ] Medicamentos;
c) [ ] Hepatomegalie; b) [ ] Fizioterapic;
d) [x] Date radiografice; c) [x] Chirurgical;
e) [x] Deplasarea ochiului. d) [ ] Badijonarea cu vasoconstrictoare;
e) [ ] Radioterapie.
625)CM. Diagnosticul sinuzitelor include:
a) [x] Anamneza; 633)CM. Care din cauzele enumerate pot provoca epistaxis?
b) [x] Rinoscopia anterioară; a) [ ] Ulcerul duodenal;
c) [x] Puncţia sinusului maxilar; b) [ ] Varice ale venelor esofagului;
d) [x] Trepanopuncţia sinusului frontal; c) [x] Hemofilia;
e) [x] Radiografia sinusurilor paranazale. d) [ ] Bronşiectazia;
e) [x] Hipertensiunea arterială.
626)CM. Sinuzitele sunt cauza următoarelor afecţiuni ale organelor ORL:
a) [ ] Labirintită; 634)CS. Ozena este o afecţiune a nasului cu caracter:
b) [x] Faringită; a) [x] Atrofic;
c) [x] Angină; b) [ ] Hipertrofic;
d) [x] Otită medie; c) [ ] Hiperplastic;
e) [ ] Surditate de percepţie. d) [ ] Neoplastic;
e) [ ] Degenerativ.
627)CM. Sinuzitele acute şi cronice reîncălzite pot provoca următoarele complicaţii
orbitale: 635)CM. Bolnavul permanent nu respiră pe nas. Vasoconstrictoarele nu ameliorează
a) [ ] Glaucom, cataractă; respiraţia. Rinoscopia anterioară a arătat: cornetele nazale hipertrofiate. Care este
b) [x] Abces subperiostal; diagnosticul şi metodele de tratament?
c) [x] Periostită; a) [ ] Rinită catarală;
d) [x] Flegmon al orbitei; b) [ ] Rinită cronică hipertrofică falsă;
e) [x] Abces retrobulbar. c) [x] Rinită cronică hipertrofică veritabilă;
d) [ ] Tratament medicamentos;
628)CM. Particularităţile infiltratului scleromatos sunt: e) [x] Tratament chirurgical.
a) [x] Se localizează în cele mai înguste locuri ale căilor respiratorii;
b) [x] Nu ulcerează; 636)CM. Perforaţia septului nazal poate fi generată de:
c) [x] Nu sunt dureroase; a) [x] Infecţie, tuberculoză; sifilis;
d) [ ] Sunt acoperite cu un exudat de culoare gri. b) [x] Traumă;
e) [ ] Sunt dureroase. c) [x] Dereglări trofice;
d) [ ] Polipi nazali;
629)CM. Etiologia rinitei acute şi a catarului respirator acut include: e) [ ] Amigdalită cronică.
a) [x] Răciala;
b) [x] Acţiunea factorilor nocivi; 637)CM. Care sunt semnele clinice caracteristice rinitei vasomotorii?
c) [x] Alergie; a) [ ] Febră;
d) [x] Infecţie bacteriană; b) [x] Stărnut;
e) [x] Infecţie virală. c) [x] Rinoree acvatică;
d) [x] Insuficienţa respiraţiei nazale;
630)CS. Cauza hipoosmiei şi anosmiei în ozenă este: e) [ ] Cefalee.
a) [x] Atrofia celulelor neurosensoriale;
b) [ ] Fosele nazale largi; 638)CM. Care va fi tactica medicilor generalişti în caz de complicaţie rinosinusogenă?
c) [ ] Fosele nazale înguste; a) [x] Consultaţia medicului ORL;
d) [ ] Atrofia mucoasei respiratorii; b) [x] Consultaţia medicului neuropatolog;
e) [ ] Atrofia ţesutului osos. c) [x] Consultaţia medicului oftalmolog;
d) [x] Spitalizarea bolnavului;
631)CS. Agentul patogen al scleromului căilor respiratorii este: e) [ ] Tratament ambulator.
a) [x] Klebsiella rhinoscleromatis;
b) [ ] Bacilul Klebs-Lofller; 639)CS. Rinita cronică hipertrofică falsă se va trata:
c) [ ] Pseudomonas aeroginosa; a) [x] Medicamentos;
d) [ ] Stafilococcus aureus; b) [ ] Chirurgical;
e) [ ] Chlamidia trahomatis. c) [ ] Conservativ;
d) [ ] Profilactic;
e) [ ] Fizioterapic. e) [x] Examen radiologic.

640)CM. Care este clasificarea sinuzitelor după criteriul bacteriologic? 648)CS. Sinuzitele acute exudative se tratează:
a) [x] Monomicrobiene; a) [ ] Chirurgical;
b) [x] Polimicrobiene; b) [x] Medicamentos;
c) [ ] Primare; c) [ ] Prin conhotomie;
d) [x] Virale; d) [ ] Radioterapie;
e) [x] Micotice. e) [ ] Blocarea ostiumului rinosinuzal.

641)CS. Etmoidita acută mai des se întîlneşte la: 649)CS. Tratamentul epistaxisului generat de boala lui Randu-Osler este:
a) [ ] Femei; a) [ ] Radioterapie;
b) [ ] Vîrstnici; b) [x] Conservativ (local şi general);
c) [x] Copii; c) [ ] Chirurgical;
d) [ ] Bărbaţi; d) [ ] Profilactic;
e) [ ] Bătrîni. e) [ ] Mixt.

642)CM. Tratamentul rinitei acute este adresat: 650)CM. Procesul scleromatos se localizează preponderent în:
a) [x] Restabilirii permeabilităţii foselor nazale; a) [ ] Vestibulul nazal;
b) [x] Combaterii stării febrile; b) [x] Coane;
c) [ ] Combaterii stării de indispoziţie; c) [x] Rinofaringe;
d) [x] Prevenirea complicaţiilor; d) [ ] Bucofaringe;
e) [ ] Rezecţia septului nazal. e) [x] Bifurcaţia traheei.

643)CS. Rinolitiaza este: 651)CS. Care este tactica tratamentului sinuzitelor cu complicaţii?
a) [x] Un corp străin; a) [ ] Puncţia sinusului respectiv, antibioterapie, terapie de dezintoxicare;
b) [ ] Inflamaţia glandelor sebacee; b) [ ] Întroducerea în sinus a antibioticilor;
c) [ ] Tumoarea foselor nazale; c) [ ] Puncţia lombară;
d) [ ] Rinită; d) [x] Tratament chirurgical, antibioterapie, dezintoxicare, antiinflamatorii.
e) [ ] Sinuzită. e) [ ] Conhotomie.

644)CM. Exsema nasului poate fi provocată de: 652)CM. Numiţi cauzele furunculului nazal:
a) [x] Dereglări metabolice: a) [x] Diabet zaharat;
b) [x] Acţiunea diverşilor alergeni; b) [x] Traumatismul vestibulului nazal;
c) [ ] Deviere de sept nazal; c) [ ] Amigdalita cronică;
d) [x] Acţiunea unor factori chimici de producţie, de menaj; d) [ ] Vegetaţii adenoide;
e) [x] Rinoree purulentă. e) [x] Excoriaţiile pielii vestibulului nazal.

645)CS. Tuberculoza nazosinusală este provocată de: 653)CM. Care din simptomele enumerate vor evoca prezenţa la copil a unui corp străin
a) [x] Bacilul Koch; endonazal?
b) [ ] Bacilul Loffler; a) [x] Obstrucţie nazală unilaterală;
c) [ ] Streptococcul B-hemolitic; b) [x] Rinoree purulentă unilaterală;
d) [ ] Stafilococcus aureus; c) [ ] Dispnee;
e) [ ] Fungi. d) [ ] Anosmie;
e) [ ] Disfagie.
646)CM. Numiţi formele de rinită vasomotorie:
a) [x] Alergică periodică (polinozele) şi aperiodică; 654)CM. Care va fi diagnosticul şi tactica medicului în cazul bolnavului de 34 ani cu
b) [x] Neurovegetativă; diabet saharat, care acuză dureri în nas, cefalee, febră, frisoane, infiltraţie cu edem al
c) [ ] Hipertrofică; nasului extern. Obiectiv se stabileşte hiperemia şi infiltraţia pielii din regiunea
d) [ ] Atrofică; vestibulului nazal.
e) [ ] Catarală. a) [x] Furunculul vestibulului nazal;
b) [ ] Rinită acută;
647)CM. Care sunt criteriile de diagnostic ale sfenoiditei acute? c) [x] Spitalizarea bolnavului;
a) [ ] Semne subiective, obiective, paraclinice generale; d) [x] Antibioterapie;
b) [x] Semne subiective, obiective, paraclinice speciale ORL; e) [x] Analgezice, desensibilizante, antiinflamatoare.
c) [x] Temperatură, frisoane;
d) [x] Cefalee. 655)CM. Care sunt căile de pătrundere a infecţiei din cavitatea nazală şi din sinusurile
paranazale în cutia craniană? e) [ ] Rinorea.
a) [x] Contact, percontinuetatem;
b) [x] Hematogenă; 663)CM. Copmplicaţiile rinosinusogene orbitale sunt:
c) [x] Limfogenă; a) [x] Flegmon orbital;
d) [x] Perinevrală; b) [x] Flegmon retrobulbar;
e) [x ] Mixtă. c) [x] Osteoperiostită;
d) [x] Edem al ţesuturilor moi ale orbitei;
656)CM. Care sunt măsurile de urgenţă ce trebuie luate în caz de epistaxis grav cu e) [ ] Abcesul cerebral.
origine în porţiunea posterioară a foselor nazale?
a) [ ] Cauterizarea petei vasculare; 664)CM. Semnele caracteristice şi specifice ale unui traumatism nazal sunt:
b) [x] Tamponament nazal anterior şi posterior; a) [x] Epistaxis;
c) [x] Reechilibrarea volemică; b) [x] Durere;
d) [x] Tratament general homeostatic; c) [ ] Strănut;
e) [ ] Conhotomie. d) [x] Dereglări de respiraţie;
e) [ ] Cefalee.
657)CM.Enumeraţi tipurile de rinite:
a) [x] Acute banale; 665)CM. Acţiunea medicului în caz de traumatism nazal constă din:
b) [ ] Purulente; a) [x] Hemostază;
c) [ ] Exudative; b) [x] Combaterea durerii;
d) [x] Cronice; c) [x] Prelucarea chirurgicală primară a plăgii;
e) [x] Specifice. d) [ ] Traheotomie;
e) [x] Administrarea de ser antitetanic.
658)CS. Cum se numeşte vocea nazonată?
a) [ ] Rinoree; 666)CM. Semnele caracteristice şi metodele de bază de diagnostic şi tratament ale
b) [ ] Rinoragie; deviaţiei de sept nazal sunt:
c) [x] Rinolalie; a) [x] Insuficienţă respiratorie nazală;
d) [ ] Odinofagie; b) [x] Rinoscopie anterioară;
e) [ ] Otodinie. c) [x] Chirurgical;
d) [ ] Miros fetid din nas;
659)CM. Numiţi semnele clinice ale ozenei: e) [ ] Sialoree.
a) [x] Miros fetid din nas;
b) [x] Anosmie; 667)CM. Complicaţiile endocraniene rinosinusogene pot fi:
c) [x] Fosele nazale largi; a) [x] Abces extra- şi subdural în regiunea frontală;
d) [ ] Hipertrofia cornetelor nazale inferioare; b) [x] Abces al lobului frontal;
e) [x] Cruste. c) [x] Meningită rinosinusogenă;
d) [ ] Periostită;
660)CM. Care sunt semnele clinice şi localizarea polipului sîngerînd nazal? e) [ ] Edemul ţesuturilor moi ale feţei.
a) [x] Partea cartilaginoasă a septului nazal;
b) [ ] Vomerul; 668)CM. Tactica medicului în caz de diverse forme de complicaţii rinosinusogene este:
c) [ ] Lamina perpendiculară a osului etmoid; a) [x] Puncţia sau sanarea chirurgicală a sinusului respectiv;
d) [x] Epistaxis frecvent; b) [x] Puncţia sau sanarea chirurgicală a sinusului respectiv cu acţiuni asupra
e) [ ] Cefalee. complicaţiilor rinosinusogene;
c) [x] Antibioterapie;
661)CM. Cauzele principale a deviaţiei de sept nazal sunt: d) [x] Antiinflamatoare, dezintoxicaţie, calmante, antihistaminice, etc.,
a) [x] Predispoziţii ereditare; e) [ ] Tratament radioterapic.
b) [x] Traumatism nazal;
c) [ ] Rinite acute; 669)CS. Respiraţia nazală la nou-născut se efectuiază prin:
d) [ ] Rinite vazomotorii; a) [ ] Meatul nazal mijlociu;
e) [ ] Rinoree. b) [ ] Meatul nazal superior;
c) [x] Cavitatea nazală comună;
662)CM. În ce direcţie se mişcă cilii şi implicit mucusul din sinusul maxilar şi care este d) [ ] Meatul nazal inferior;
cauza cea mai frecventă a sinuzitei maxilare? e) [ ] Cavitatea nazală dreapta şi stînga.
a) [x] Către ostioul sinusului;
b) [ ] Către sinusul maxilar; 670)CS. Un epistaxis recidivant la un bărbat de 20 ani poate avea drept cauze:
c) [x] Infecţia; a) [ ] O discrazie sangvină;
d) [x] Starea funcţională a orificiului ce leagă sinusul maxilar cu cavitatea nazală; b) [x] Un angiofibrom nazofaringian;
c) [ ] O etmoidită acută; c) [ ] Vena palatina;
d) [ ] Un craniofaringiom; d) [ ] Vena facială;
e) [ ] Un polip sinuso-coanal. e) [ ] Vena maxilară internă.

671)CM. Tratamentul medical al unei sinuzite maxilare acute constă din: 679)CM. Un cancer de cavum poate fi relevat prin:
a) [x] Menţinerea ostiumului permeabil; a) [x] Nevralgie trigeminală;
b) [x] Puncţia sinusului; b) [ ] Adenopatie laterocervicală;
c) [x] Antibioterapie; c) [x] Epistaxis;
d) [ ] Blocarea meatului mijlociu; d) [ ] Disfagie;
e) [ ] Amigdalectomie. e) [x] Hipoacuzie de trasmisie unilaterală.

672)CS. În caz de atrezie coanală se efetuiază: 680)CM. Tratamentul cancerului de cavum constă în:
a) [ ] Traheotomia; a) [x] Excizie chirurgicală;
b) [ ] Respiraţie artificială; b) [ ] Ultrasonografie;
c) [x] Perforaţia atreziei cu dilatare continuă ulterioară; c) [x] Telecobaltoterapie;
d) [ ] Septoplastie; d) [x] Chimioterapie;
e) [ ] Conhotomie. e) [ ] Crioterapie.

673)CM. Simptomele caracteristice unei etmoidite acute sunt: 681)CS. La nivelul căror vertebre cervicale este proiectat laringele pe coloana vertebrală
a) [x] Dureri în regiunea proecţiei celulelor etmoidale; la adult?
b) [ ] Cefalee; a) [ ] C2-C4
c) [x] Obstrucţie nazală; b) [ ] C1-C6
d) [x] Rinoree; c) [x] C3-C6
e) [ ] Otodinie. d) [ ] C7
e) [ ] C2-C6.
674)CS. Hematomul nazal este generat de:
a) [x] Traumatism; 682)CM. Din ce cartilaje este constituit laringele?
b) [ ] Infecţie; a) [x] Cricoid
c) [ ] Substanţe vasoconstrictoare; b) [ ] Tragal
d) [ ] Polipi nazali. c) [x] Tiroid
e) [ ] Deviaţie de sept nazal. d) [x] Corniculate
e) [x] Cuneiforme.
675)CS. Care din complicaţiile furunculului nazal este cea mai gravă?
a) [ ] Furunculoza; 683)CM. Care sunt cartilajele impare ale laringelui?
b) [ ] Limfadenita; a) [x] Cricoid
c) [x] Tromboflebita sinusului cavernos; b) [x] Tiroid
d) [ ] Septicemia; c) [ ] Aritenoide
e) [ ] Răspîndirea hematogenă a infecţiei. d) [x] Epiglota
e) [ ] Cuneiforme.
676)CM. Sîngele venos din cavitatea nazală şi din sinusurile paranazale se varsă în:
a) [x] Vena facială; 684)CM. Care sunt cartilajele perechi ale laringelui?
b) [x] Vena oftalmică; a) [x] Corniculate
c) [ ] Vena occipitală; b) [ ] Tiroid
d) [ ] Vena palatină descendentă; c) [x] Cuneiforme
e) [ ] Vena subclavia. d) [ ] Cricoid
e) [x] Aritenoide
677)CM. Insuficienţa respiratorie nazală duce la:
a) [x] Dereglarea funcţiei auditive; 685)CS. Care din cartilajele enumerate prezintă pivotul laringelui şi pe care se sprijină
b) [x] Patologie bronhopulmonară; celelalte cartilaje?
c) [x] Retard fizic şi intelectual; a) [ ] Aritenoid
d) [ ] Epistaxis; b) [ ] Cuneiform
e) [ ] Cefalee. c) [ ] Epiglota
d) [ ] Tiroid
678)CM. Prin care vene ajunge sîngele din nas spre sinusul cavernos: e) [x] Cricoid.
a) [x] Vena angulară;
b) [x] Vena oftalmica; 686)CS. Care din cartilajele laringelui formează pomul lui Adam?
a) [ ] Aritenoide 694)CM. Care sunt articulaţiile laringelui?
b) [ ] Corniculate a) [x] Cricotiroidiană
c) [ ] Cricoidul b) [x] Cricoaritenoidiană
d) [x] Tiroidul c) [ ] Tiroepiglotică
e) [ ] Epiglota d) [ ] Ariepiglotică
e) [ ] Tirohioidă.
687)CM. Cîte coarne are cartilajul tiroid şi care sunt ele?
a) [ ] Trei 695)CM. Care sunt cele două membrane principale ale laringelui?
b) [x] Patru a) [x] Crico-tiroidiană
c) [x] Superioare b) [x] Tirohiodiană
d) [x] Inferioare c) [ ] Cricotraheală
e) [ ] Cinci. d) [ ] Transversală
e) [ ] Interaritenoidiană.
688)CS. Care cartilaj al laringelui constituie un scut pentru plicele vocale?
a) [ ] Epiglotic 696)CS. Care din membranele numite mai jos uneşte cartilajul cricoid cu traheea şi are
b) [x] Tiroid un rol static acestuia?
c) [ ] Cricoid a) [ ] Tirohioidiană
d) [ ] Cuneiform b) [x] Crico-traheală
e) [ ] Aritenoizi. c) [ ] Crico-aritenoidiană
d) [ ] Crico-tiroidiană
689)CM. Epiglota se uneşte cu: e) [ ] Glosoepiglotică.
a) [x] Osul hioid
b) [x] Cartilajele tiroid şi aritenoizi 697)CS. Care membrană a laringelui se va inciza în caz de stenoză fulminantă
c) [x] Limba laringiană?
d) [x] Faringele a) [x] Crico-tiroidiană
e) [ ] Nasul. b) [ ] Tirohioidiană
c) [ ] Tiroepiglotică
690)CM. Cîte apofize au cartilajele aritenoide şi care sunt ele? d) [ ] Ariepiglotică
a) [x] Două e) [ ] Glosoepiglotică.
b) [ ] Trei
c) [x] Anterioare (vocale) 698)CM. Partea superioară a laringelui vine în raport cu:
d) [x] Externe (musculare) a) [x] Rădăcina limbii
e) [ ] Interne (mucoase). b) [x] Gura sofagului
c) [ ] Cavitatea bucală
691)CM. Care din cartilajele laringelui sunt cele mai mici, nestabile după formă, mărime d) [x] Hipofaringe
şi sediu? e) [ ] Mezofaringe.
a) [ ] Epiglotic
b) [ ] Tiroid 699)CM. Care sunt componentele limitei superioară a laringelui?
c) [x] Cuneiforme a) [x] Marginea liberă a epiglotei
d) [x] Corniculate b) [x] Repliul ari-epiglotic
e) [ ] Cricoid. c) [ ] Corzile vocale
d) [ ] Marginea liberă a cricoidului
692)CM. Care cartilaje, din cele enumerate, au o structură hialină? e) [x] Spaţiul interaritenoidian.
a) [ ] Corniculate
b) [ ] Epiglotic 700)CS. Ce nume poartă spaţiul determinat de cele două corzi vocale?
c) [x] Cricoid a) [ ] Vestibul
d) [ ] Cuneiforme b) [x] Glotă
e) [x] Tiroid. c) [ ] Subglotic
d) [ ] Transglotic
693)CM. Care din cele enumerate mai jos cartilaje au o structură elastică? e) [ ] Supraglotic
a) [x] Epiglotic
b) [x] Corniculate 701)CM. Care sunt muşchii extrinseci al laringelui?
c) [x] Cuneiforme a) [x] Sternotiroidian
d) [ ] Tiroid b) [x] Tirohioidian
e) [ ] Cricoid. c) [x] Sternohioidian
d) [x] Omohioidian
e) [x] Stilofaringian. e) [ ] Senzorială.

702)CM. Care sunt muşchii intrinseci ai laringelui? 710)CS. Care din nervii numiţi mai jos asigură inervaţie motorie pentru laringe?
a) [x] Cricoaritenoidian posterior a) [ ] Laringian superior
b) [x] Cricoaritenoidian lateral b) [x] Laringian inferior
c) [x] Cricotiroidian c) [ ] Trigemin
d) [x] Tiroepiglotic d) [ ] Hipoglos
e) [x] Ariepiglotic. e) [ ] Glosofaringian.

703)CM. Care sunt acţiunile muşchilor intrinseci ai laringelui? 711)CS. Care din muşchii intrinseci ai laringelui este inervat de ramura externă motorie
a) [x] Închiderea glotei (abducţia) a nervului laringian superior?
b) [x] Deschiderea glotei (adducţia) a) [x] Cricotiroidian
c) [x] Tensionarea corzilor vocale b) [ ] Cricoaritenoidian posterior (posticus)
d) [ ] Ridică laringele c) [ ] Tiroepiglotic
e) [x] Coboară epiglota. d) [ ] Interaritenoidian
e) [ ] Ariepiglotic.
704)CS. Care muşchi asigură deschiderea glotei (abducţia)?
a) [x] Crico-aritenoidian posterior (posticus) 712)CM. Care este organotopica nervului recurent pe stînga?
b) [ ] Interaritenoidian a) [x] Crosa aortei
c) [ ] Tiroaritenoidian b) [x] Artera pulmonară stînga
d) [ ] Sternotiroidian c) [x] Bronhia stîngă
e) [ ] Sternohioidian. d) [x] Esofag
e) [x] Trahee, glanda tiroidă.
705)CM. Care muşchi asigură închiderea glotei sau adducţia?
a) [ ] Cricoaritenoidieni posteriori (posticus) 713)CM. Ce structură caracteristică are mucoasa laringiană?
b) [x] Cricoaritenoidieni laterali a) [x] Epiteliu pavimentos stratificat, parţial keratinizat
c) [x] Interaritenoidieni b) [x] Epiteliu cilindric ciliat
d) [x] Tiroaritenoidieni (fascicolul extern) c) [ ] Epiteliu prizmatic pluristratificat
e) [ ] Cricotiroidian. d) [ ] Epiteliu respirator
e) [ ] Epiteliu cubic nestratificat.
706)CM. De care artere este vascularizat laringele?
a) [x] Laringiană superioară 714)CM. Ce porţiuni ale laringelui sunt tapetate cu epiteliu pavimentos stratificat, parţial
b) [x] Laringiană inferioară keratinizat?
c) [x] Laringiană posterioară a) [x] Epiglota, faţa laringiană
d) [ ] Laringiană superficială b) [ ] Spaţiul subglotic
e) [ ] Laringiană anterioară. c) [x] Benzile ventriculare
d) [x] Corzile vocale
707)CM. În care ganglioni se varsă limfaticele laringelui? e) [ ] Epiglota, faţa linguală.
a) [x] Ganglionii prelaringieni
b) [x] Ganglionii recurenţiali 715)CM. Care sunt etajele endolaringelui?
c) [x] Ganglionii pretraheali a) [x] Supraglotic
d) [ ] Ganglionii mezenteriali b) [ ] Infraglotic
e) [x] Jugulocarotidieni superiori. c) [ ] Transglotic
d) [x] Glotic
708)CS. Care regiune a laringelui are un sistem limfatic slab dezvoltat? e) [x] Subglotic.
a) [x] Glotică
b) [ ] Vestibulul 716)CM. Care sunt componentele anatomice ale vestibulului laringelui?
c) [ ] Subglotică a) [x] Faţa laringiană a epiglotei
d) [ ] Epiglotă b) [x] Repliurile ari-epiglotice, aritenoizii
e) [ ] Supraglotică. c) [ ] Corzile vocale
d) [x] Benzile ventriculare
709)CS. Ce inervaţie a laringelui asigură preponderent nervul laringean superior? e) [ ] Tiroidul.
a) [ ] Motorie
b) [ ] Mixtă 717)CM. Care sunt componentele anatomice la regiunii glotice (etajul mediu al
c) [x] Senzitivă laringelui)?
d) [ ] Vegetativă a) [x] Corzile vocale
b) [x] Benzile ventriculare a) [x] Poziţia Killian,
c) [x] Ventriculii Morgagni b) [x] Poziţia Türck
d) [ ] Epiglota c) [ ] Poziţia Voiacec
e) [ ] Cartilajele corniculate. d) [ ] Poziţia Valsalva
e) [ ] Poziţia Preobrajenschi.
718)CM. Care sunt funcţiile laringelui?
a) [x] Formarea vocii 730)CS. Care metodă de examinare a laringelui se practica la copii de vîrstă fragedă?
b) [x] Protecţie a) [ ] Laringoscopia superioară
c) [ ] Auditivă b) [ ] Laringoscopia indirectă
d) [x] Respiratorie c) [x] Directoscopia
e) [ ] De glutiţie. d) [ ] Stroboscopia
e) [ ] Rinomanometria.
719)CS. Rolul principal în formarea vocii îl are:
a) [ ] M.transversus; 734)CM. Care din cele enumerate mai jos prezintă cauzele unei disfonii funcţionale de
b) [ ] M.cricoaritenoidian posterior; tip laringian?
c) [ ] M.cricoarotenoidian lateral; a) [x] Surmenaj vocal (la profesioniştii vocali)
d) [ ] M.interaritenoidian obliquus; b) [x] Tulburări endocrine (voce virilă la femei, de eunuc la bărbaţi)
e) [x] M.tiroaritenoidian intern. c) [ ] Tumori benigne (polipi, noduli, papilom)
d) [x] Tulburări psihice
720)CM. Care sunt semnele caracteristice vocii? e) [ ] Paralizii recurenţiale uni sau bilaterale.
a) [x] Intensitatea (30-50dB)
b) [x] Tonalitate (înălţime, frecvenţă) Hz 735)CM. Care sunt sindroamele clinice ale laringelui?
c) [x] Timbrul a) [x] Sindromul vocal sau disfonic
d) [ ] Accentul b) [x] Sindromul de obstrucţie laringiană sau dispneic
e) [ ] Strigătul. c) [x] Durerea laringiană (fonodinie, odinofagie)
d) [x] Tuse
721)CM. Care din cele enumerate mai jos prezintă teoriile formării vocii? e) [ ] Sindromul olfactiv.
a) [x] Teoria mioelastică
b) [ ] Teoria telefonică 736)CM. Sub se forme se prezintă modificările intensităţii vocii?
c) [x] Teoria neuromusculară a) [x] Fonastenie
d) [ ] Teoria hidrodinamică b) [x] Rezastenie
e) [x] Teoria muco ondulatorie. c) [x] Răguşeală
d) [x] Afonie
725)CS. Cum se numeşte vocea răguşită? e) [x] Diplofonie.
a) [ ] Dispnee
b) [ ] Disfagie 737)CM. Către medicul foniatru s-a adresat o cântăreaţă a teatrului de operă din cauza
c) [x] Disfonie disfoniei ce a apărut acum 5 zile după o forţare a vocii. Ce metode de examinare a
d) [ ] Afonie laringelui pot fi folosite? Ce recomandări sunt necesare pentru pacientă?
e) [ ] Odinofagie. a) [x] Laringoscopia indirectă
b) [ ] Laringoscopia directă
726)CS. Care organ este afectat, dacă bolnavul acuză disfonie, uneori afonie? c) [x] Stroboscopia
a) [ ] Faringele d) [x] Repaos vocal
b) [ ] Nasul e) [x] Tratament la domiciliu.
c) [ ] Esofagul
d) [x] Laringele 738)CM. Care este scopul instalării unei traheotomii?
e) [ ] Esofagul şi laringele. a) [x] Permiterea ventilaţiei pulmonare în condiţii optime
b) [ ] Pentru alimentarea pacientului
727)CM. Care sunt metodele de examinare a laringelui? c) [x] Reducerea volumului spaţiului mort respirator
a) [x] Laringoscopia d) [x] Izolarea căilor digestive de cele respiratorii
b) [x] Stroboscopia e) [ ] Ameliorarea respiraţiei nazale.
c) [ ] Laparoscopia
d) [x] Radiografia 739)CM. Care sunt indicaţiile pentru traheotomie?
e) [ ] Faringoscopia a) [x] Stenoze ale laringelui şi traheei
b) [x] Traumatisme şi fracturi ale laringelui şi traheei
728)CM. Ce poziţii speciale în laringoscopia indirectă se folosesc pentru vizualizarea c) [x] Corpi străini traheobronhici
regiunilor greu accesibile ale laringelui? d) [x] Ca operaţie premergătoare laringectomiilor
e) [x] Tulburări de ventilaţie pulmonară de ordin mecanic. a) [x] Condiţii de viaţă igienice
b) [ ] Antibioterapie cu spectrul larg de acţiune
740)CM. Care sunt denumirile traheotomiei după sediul unde se practică deschiderea c) [x] Evitarea purtătorilor de infecţii ale căilor respiratorii inferioare
traheei? d) [x] Alăptare maternă
a) [x] Traheotomie superioară e) [x] Administrarea preparatelor cu calciu, vitamina D.
b) [ ] Traheotomie posterioară
c) [ ] Traheotomie laterală 748)CM. Care sunt formele traumatismelor laringelui?
d) [x] Traheotomie mijlocie a) [x] Externe (contondente sau penetrante)
e) [x] Traheotomie inferioară. b) [x] Traumatismele prin inhalare
c) [x] Traumatismul post-intubaţional
741)CM. Care sunt accidentele intraoperatorii la practicarea traheotomiei? d) [x] Traumatismul vocal
a) [x] Sîngerare accentuată e) [x] Ulcerul de contact.
b) [x] Secţiunea inelului cricoidian
c) [x] Traumatismul esofagului 749)CM. Care sunt factorii cauzali ai traumatismelor laringiene?
d) [ ] Lezarea rădăcinii limbii a) [x] Mecanici
e) [ ] Epistaxis. b) [x] Chimici
c) [x] Termici
742)CM. Pentru ce durată ca de obicei se poate instala o sondă oro- sau nasotraheală cu d) [ ] Fizici
scop de respiraţie asistată? e) [ ] Electromagnetici.
a) [x] 12 ore
b) [x] 24 ore 750)CM. Ce acţiuni pot provocă un traumatism laringian extern?
c) [x ] 36 ore a) [x] Accidente rutiere
d) [x] 72 ore b) [ ] Inhalare de vapori (aburi)
e) [ ] 2 săptămîni. c) [x] Acte de violenţă
d) [x] Tentative de strangulare
743)CS. Ce complicaţie poate surveni în urma unei intubaţii cu o durată de peste 72 ore e) [ ] Inhalare de produşi chimici (gaze toxice, fum).
şi cu un tub supradimensional?
a) [ ] Pareza corzilor vocale 751)CM. Care sunt simptoamele caracteristice unui traumatism laringian extern?
b) [ ] Pseudomixomatoză a) [x] Obstrucţia laringiană (dispnee)
c) [ ] Noduli vocali b) [ ] Obstrucţia nazală
d) [x] Granuloame c) [x] Hemoragie
e) [ ] Laringită subglotică. d) [x] Disfoniе
e) [x] Disfagiе.
744)CM. Care din cele enumerate se referă la anomaliile congenitale ale laringelui?
a) [x] Laringomalacia 752)CM. Ce manevre terapeutice se vor întreprinde în traumatismele laringiene externe?
b) [ ] Atrezia coanală a) [x] Asigurarea respiraţiei (traheotomie, respiraţie asistată)
c) [x] Hemangiomul b) [x] Combaterea stării de şoc
d) [x] Stenoza subglotică c) [ ] Tratament cu Laser
e) [x] Laringocelul. d) [x] Stoparea hemoragiei
e) [x] Reducerea edemului.
745)CM. Care sunt factorii care joacă un rol important în producerea şi persistenţa
laringotraheomalaciei? 753)CM. Care sunt simptoamele caracteristice unui traumatism laringian prin inhalare?
a) [x] Prezenţa unei boli a mamei în timpul sarcinii a) [x] Criză de dispnee acută
b) [x] Condiţii de viaţă precare b) [ ] Hematom al corzii vocale
c) [x] Carenţe umorale c) [x] Senzaţie de arsură
d) [ ] Alimentaţie lactată excesivă d) [x] Emfizem cutanat
e) [x] Spasmofilie. e) [x] Asfixie (tuse).

746)CM. Care sunt semnele caracteristice unui stridor congenital? 754)CM. Ce include terapia traumatismelor laringiene prin inhalare?
a) [x] Zgomot de cornaj cronic a) [x] Atmosferă umedă
b) [x] Debut în primele săptămîni ale vieţii b) [x] Corticoterapia
c) [x] Favorizat de stările de ajitaţie c) [x] Antihistaminice
d) [x] Vocea clară d) [x] Aerosol cu mucolitice
e) [x] Nu prezintă tiraj sau cianoză. e) [x] Repaos vocal.

747)CM. Care sunt principiile de soluţionare terapeutică a stridorului congenital? 755)CM. Ce factori provoacă traumatismul post-intubaţional?
a) [ ] Forţarea vocii în condiţii de surmenaj vocal
b) [x] Intubaţii prelungite 764)CS. Care proces patologic al laringelui poartă denumirea şi de „crup fals"?
c) [x] Manevre incorecte, brutale a) [ ] Laringita cronică hipertrofică
d) [x] Calitatea materialului sondei b) [ ] Laringita cronică atrofică
e) [x] Calibrul sondei. c) [x] Laringotraheita acută stenozantă
d) [ ] Laringita difterică
757)CM. De ce este favorizată inclavarea corpilor străini în laringe? e) [ ] Papilomatoza laringelui.
a) [x] Prezenţa unui corp străin la îndemîna copilului
b) [x] Aflarea fără supraveghere a copilului 765)CM. Care sunt formele morfopatologice ale crupului fals?
c) [x] Reflexe diminuate a) [x] Catarală
d) [x] Alienaţia b) [x] Infiltrativ-edematoasă
e) [x] Întroducerea în gura copilului de către altă persoană. c) [x] Purulentă-fibrinoasă
d) [x] Necrotică
758)CM. Cum se clasifică corpii străini ai laringelui? e) [ ] Edematoasă.
a) [x] Organici
b) [x] Inerţi 766)CM. Pentru crupul fals este caracteristic:
c) [x] Animaţi a) [x] Tabloul clinic al catarului respirator acut viral
d) [ ] Ascuţiţi b) [x] Tuse "lătrătoare"
e) [ ] Plaţi. c) [x] Dispnee inspiratorie
d) [ ] Disfagie
759)CM. Ce complicaţii pot surveni în urma unui diagnostic tardiv al corpului străin e) [x] Intoxicaţie.
laringian?
a) [x] Stenoze laringiene 767)CS. Vă aflaţi în faţa unui copil de 2 ani, care prezintă tuse seacă, "lătrătoare";
b) [x] Condropericondrita dispnee severă, tiraj, cornaj, agitat, are o poziţie semişezîndă. Părinţii relatează că copilul
c) [ ] Faringită cronică s-a îmbolnăvit pe neaşteptate. Care este diagnosticul?
d) [x] Traheobronşită a) [ ] Pneumonie
e) [x] Pneumonie. b) [ ] Angina
c) [ ] Tuse convulsivă
760)CM. Care sunt semnele clinice ale unei corp străin laringean? d) [x] Laringotraheita acută stenozantă
a) [x] Dispnee e) [ ] Laringita difterică.
b) [x] Disfonie
c) [x] Disfagie 768)CM. Tratamentul laringitei acute la copii include următoarele măsuri terapeutice:
d) [x] Fonodinie a) [x] Oxigenoterapie
e) [ ] Febră, frisoane. b) [x] Corticoterapie
c) [x] Antibioterapie
761)CM. Care sunt particularităţile morfo-funcţionale ale laringelui la copilul mic, ce d) [ ] Laringofisură
contribuie la dezvoltarea laringitei subglotice? e) [ ] Tireotomie.
a) [x] Inextensibilitatea cartilajului cricoid;
b) [x] Ţesut celular lax în spaţiul subglotic; 769)CS. Ce se subînţelege sub expresia „Traheotomie chimică sau destenozare
c) [x] Ţesut limfoid în spaţiul subglotic; medicamentoasă"?
d) [x] Dimensiunile reduse ale lumenului glotic; a) [ ] Administrarea vitaminelor
e) [ ] Deformarea epiglotei. b) [ ] Administrarea antibioticilor
c) [x] Administrarea corticosteroizilor
762)CM. Care va fi aspectul laringoscopic în falsul crup? d) [ ] Administrarea preparatelor homeopatice
a) [x] Spaţiu subglotic redus e) [ ] Laser terapie.
b) [ ] Corzi vocale imobile
c) [x] Edem al ţesutului lax în regiunea subglotică 770)CM. Care din cele enumerate sunt laringitele cronice specifice?
d) [x ] Plici false în spaţiul subglotic a) [ ] Micoza laringelui
e) [x] Reducerea edemului subglotic la aplicarea vasoconstrictorilor. b) [ ] Streptococul laringelui
c) [x] Tuberculoza laringelui
763)CS. Care din etajele laringelui va fi afectat în crupul fals? d) [x] Sifilisul laringelui
a) [ ] Epilaringele e) [x] Scleromul laringelui.
b) [ ] Laringofaringele
c) [x] Subglotic; 771)CM. Ce forme anatomoclinice are laringita tuberculoasă?
d) [ ] Glotic a) [x] Forma infiltrativoulceroasă
e) [ ] Transglotic. b) [x] Forma miliară
c) [ ] Forma cavernoasă b) [ ] Laringita atrofică
d) [x] Lupusul laringelui c) [x] Corpi străini laringieni
e) [ ] Forma bronhextazică. d) [x] Paralizie recurenţială bilaterale
e) [ ] Laringita catarală.
772)CM. Care sunt căile de inoculare a Bacilului Koh pe laringe?
a) [x] Sputogenă 780)CS. Paralizia cărui nerv va induce o stenoză laringiană?
b) [ ] Perineurală a) [x] N.laringeus inferior
c) [x] Limfogenă b) [ ] N.laringeus superior
d) [ ] Prin emisarii c) [ ] N.hipoglosus
e) [x] Hematogenă. d) [ ] N.glosofaringeus
e) [ ] N.facialis.
773)CM. De cine a fost descoperită şi cine a cultivat Klebsiella rhinoscleromatis?
a) [ ] Mikulicz 781)CS. În insuficienţa contractării cărui muşchi glota va avea o formă ovală?
b) [ ] Waldeyer-Pirogov a) [ ] M.sternotiroidian
c) [x] Fritsch-Volcovici b) [x] M.tiroaritenoideum intern
d) [x] Koh c) [ ] M.tirohioidian
e) [ ] Löeffler. d) [ ] M.cricoaritenoidian posterior
e) [ ] M.cricotiroidian.
774)CM. După care criterii se clasifică stenozele laringelui?
a) [x] Localizare 782)CS. Dereglarea motorie a cărui muşchi fa forma un triunghi în treimea posterioară a
b) [ ] Vârsta pacientului glotei?
c) [x] Origine a) [ ] M.ariepiglotic
d) [x] Timpul în care se instalează b) [x] M.transversal
e) [x] Gradul de reducere a lumenului. c) [ ] M.tiroaritenoidian, fascicolul extern
d) [ ] M.sternohioidian
775)CM. De ce origine poate fi stenoza laringelui? e) [ ] M.digastric.
a) [x] Congenitală
b) [ ] Profesională 783)CM. În paralizia căror muşchi intrinseci ai laringelui glota va avea forma unei
c) [x] Achiziţionată clepsidre?
d) [ ] Socială a) [x] M.transversal
e) [ ] Comunicare b) [x] M.tiroaritenoideum intern
c) [ ] M.tirohioidian
776)CM. Care sunt formele stenozei laringiene divizate după criteriul de localizare? d) [ ] M.omohioidian
a) [x] Supraglotică e) [ ] M.cricotiroidian.
b) [ ] Infraglotică
c) [x] Glotică 784)CM. Care sunt formele clinice ale laringitelor cronice?
d) [x] Subglotică a) [x] Catarală
e) [x] Combinată. b) [ ] Profesională
c) [x] Hipertrofică
777)CM. Cum se divizează stenozele laringelui după timpul în care se instalează? d) [x] Atrofică
a) [x] Fulminantă e) [ ] Subglotică.
b) [x] Acută
c) [ ] Alergică 785)CM. Care sunt formele patomorfologice ale laringitei cronice hipertrofice?
d) [x] Subacută a) [x] Cordita pahidermică difuză
e) [x] Cronică. b) [x] Cordita pahidermică verucoasă
c) [x] Pseudomixomatoză
778)CM. Cum se divizează stenozele laringelui după gradul de reducere a lumenului? d) [x] Pahidermia albă
a) [x] Asfixie e) [ ] Atrofică crustoasă.
b) [x] Decompensată
c) [ ] Achiziţionată 786)CM. Care sunt principiile terapeutice ale laringitei cronice?
d) [x] Compensată incompletă a) [x] Local: inhalaţii, aerozoli, pulverizaţii
e) [x] Compensată . b) [x] Chirurgia Laser
c) [x] Asanarea proceselor cronice inflamatoare
779)CM. La care din patologiile enumerate mai jos, simptomul clinic principal este d) [x] Repaos vocal complet
dispneea inspiratorie? e) [ ] Laringectomie.
a) [x] Falsul crup
787)CM. Alegeţi din cele descrise mai jos care sunt tumorile benigne ale laringelui: d) [x] Examen histologic
a) [ ] Epiteliomul e) [x] Tomografia.
b) [x] Adenomul
c) [x] Angiomul 795)CS. Care este cauza determinantă (factorul etiologic) a papilomatozei recidivante a
d) [x] Fibromul laringelui la copil?
e) [ ] Fibrosarcomul. a) [x] Etiologie virală
b) [ ] Infecţia streptococică
788)CS. Care este soluţia terapeutică a fibromului laringian? c) [ ] Candida albicans
a) [ ] Antibioterapie d) [ ] Bacilul Koh
b) [ ] Fizioterapie e) [ ] Bacilul Löeffler.
c) [ ] Chimioterapie
d) [x] Chirurgical 796)CM. Ce manifestări clinice sînt caracteristice pentru papilomatoza recidivantă a
e) [ ] Cobaltoterapie. laringelui?
a) [x] Debut la o vîrstă fragedă
789)CS. Pe baza cărei examinări se va stabili diagnosticul clinic final de tumoare b) [x] Caracter recidivant
benignă a laringelui? c) [ ] Tumoare malignă
a) [ ] Examen laringoscopic d) [x] Caracter obstruant
b) [ ] Tomografia computerizată e) [x] Extindere pe căile respiratorii inferioare.
c) [ ] Rezonanţa magnito-nucleară
d) [x] Examen histologic 797)CS. Care este tratamentul etiopatogenic al difteriei laringelui?
e) [ ] Fibroscopie. a) [ ] Vitaminoterapie
b) [x] Ser antitoxic antidifteric
790)CM. Care din cele enumerate mai jos sunt tumori benigne ale laringelui? c) [ ] Traheotomie
a) [x] Cilindromul d) [ ] Tratament fizioterapic
b) [x] Mixomul e) [ ] Aspirină.
c) [x] Fibromiomul
d) [ ] Epiteliomul 798)CM. Paralizii unilaterale ale n.recurens pot fi în caz de:
e) [x] Neurofibromul. a) [x] Operaţii pe glanda tiroidă
b) [x] Afecţiuni esofagiene
791)CM. Care sunt formele anatomo-clinice (după localizare) ale cancerului de laringe? c) [x] Adenopatii, afecţiuni tiroidiene
a) [x] Cancerul vestibulo-epiglotic (supraglotic) d) [x] Nevrite
b) [x] Cancerul corzilor vocale (cancerul glotic); e) [ ] Artrite cricoaritenoidiene.
c) [x] Cancerul subglotic
d) [ ] Cancerul faringo-laringean 799)CM. Care sunt tulburările sensitive ale laringelui?
e) [ ] Cancerul comisurii anterioare. a) [x] Anestezia mucoasei
b) [x] Parastezia
792)CM. Care sunt factorii favorizanţi ai cancerului de laringe? c) [x] Hiperestezie
a) [x] Fumatul d) [ ] Pareză
b) [x] Mediu poluat e) [ ] Paralizie.
c) [x] Prezenţa patologiei precanceroase
d) [ ] Abuz de voce 800)CS. Care sunt limitele superioară şi inferioară a traheei la adult?
e) [x] Abuz de alcoolul. a) [ ] C5-D4
b) [x] C6-D4
793)CM. Care sunt metodele de tratament a cancerului de laringe? c) [ ] C1-D3
a) [x] Chirurgical d) [ ] C6-D7
b) [x] Cobaltoterapie e) [ ] C6-D2
c) [x] Radioterapie
d) [ ] Antibioterapie 801)CM. Care sunt porţiunile traheei?
e) [x] Chimioterapie. a) [ ] Abdominală
b) [x] Toracică
794)CM. Stabiliţi diagnosticul la un bolnav în vîrstă de 54 ani, care se plînge de disfonie c) [x] Cervicală
mai mult de 6 luni. Laringoscopic - plica vocală stînga e infiltrată, mobilitatea ei este d) [ ] Faringiană
redusă. Care din investigaţii sunt necesare? e) [ ] Lombară.
a) [ ] Laringită cronică hipertrofică
b) [ ] Sclerom de laringe 802)CM. Care sunt raporturile cele mai importante ale traheei în porţiunea cervicală?
c) [x] Cancer de laringe a) [x] Lobii glandei tiroide
b) [x] Artera tiroidiană inferioară a) [x] Accident acut
c) [x] Artera vertebrală b) [x ] Manifestă
d) [x] Venele tiroidiene inferioare c) [x] Toleranţă
e) [x] Esofag. d) [x] Terminală
e) [x] Supuraţie bronhopulmonară.
803)CM. Cu ce structuri anatomice vine în raport traheea în porţiunea toracică?
a) [x] Crosa aortei 814)CM. Cum se divizează corpii străini bronşici după gradul de obstrucţie al lumenului
b) [x] Vena cava superioară bronhiei?
c) [x] Trunchiul venos braheocefalic a) [x] Supapă
d) [x] Esofagul b) [x] Obstructivi
e) [x] Artera subclaviculară stînga. c) [ ] Endogeni
d) [x] Permit trecere liberă a aerului
804)CM. Din ce straturi este constituită traheea? e) [ ] Exogeni.
a) [x] Tunica fibro-musculo-cartilaginoasă
b) [x] Adventicea 815)CS. Care este examenul decisiv pentru diagnosticul şi extracţia unui corp străin
c) [x] Mucoasa traheală bronşic fixat?
d) [ ] Stratul adipos a) [ ] Laringoscopia indirectă
e) [ ] Ţesut limfatic lax. b) [ ] Laringoscopia directă
c) [x] Traheobronhoscopia superioară rigidă
805)CS. În care venă se varsă singele venos din trahee? d) [ ] Traheobronhografia
a) [ ] Vena jugulară internă e) [ ] Fibrotraheobronhoscopia.
b) [ ] Vena jugulară externă
c) [x] Vena azigos 816)CS. Care din corpii străini traheobronşici vor avea o imagine radiologică pulmonară
d) [ ] Vena cavă superioară de atelectază?
e) [ ] Trunchiul venos brahiocefalic. a) [ ] Supapă
b) [x] Obstructivi
809)CM. Ce funcţii îndeplineşte aparatul traheobronşic? c) [ ] Endogeni
a) [x] Circulaţie a aerului(respiratorie) d) [ ] Permit trecere liberă a aerului
b) [x] Secreţie e) [ ] Exogeni.
c) [ ] Endocrină
d) [x] Fonaţie 817)CS. Care din corpii străini traheobronşici vor avea o imagine radiologică pulmonară
e) [x] Excreţie(motilitate, motricitate). de emfizem?
a) [x] Supapă
810)CM. Care sunt metodele de explorare anatomoclinică a arborelui traheobronşic? b) [ ] Obstructivi
a) [x] Traheobronhoscopia rigidă c) [ ] Endogeni
b) [x] Traheobronhografia d) [ ] Permit trecere liberă a aerului
c) [x] Fibrotraheobronhoscopia e) [ ] Exogeni.
d) [x] Tomografia sistemului traheobronşic
e) [x] Examenul citologic. 818)CS. Care din corpii străini traheobronşici vor avea o imagine radiologică pulmonară
nemodificată de obicei?
811)CM. De ce origine poate fi dispneea la nivelul traheobronşic? a) [ ] Supapă
a) [x] Mecanică b) [ ] Obstructivi
b) [x] Inflamatoare c) [ ] Endogeni
c) [x] Traumatică d) [x] Permit trecere liberă a aerului
d) [x] Nervoasă e) [ ] Exogeni.
e) [x] Tulburări de excreţie.
819)CM. Care este simptomatologia unui corp străin traheobronşic în faza de accident
812)CM. Care din cele enumerate mai jos caracterizează tulburările funcţiilor aparatului acut?
traheobronşic? a) [x] Tuse intensă
a) [x] Tusea b) [x] Dispnee
b) [x] Expectoraţia c) [ ] Cefalee
c) [x] Hemoptizia d) [ ] Febră
d) [x] Dispneea e) [x] Cianoză.
e) [x] Şueratul.
820)CM. Care sunt regiunile esofagului?
813)CM. Care sunt stadiile distinctive în evoluţia clinică a unui corp străin bronşic? a) [x] Cervicală
b) [x] Mediastinală posterioară 828)CS.Care este anastomoza venoasă formată în porţiunea inferioară a esofagului?
c) [x] Diafragmală a) [ ] Anastomaza cavo-cavală
d) [x] Abdominală b) [x] Anastomoza porto-cavală
e) [ ] Pelviană c) [ ] Anastomoza porto-esofagiană
d) [ ] Anastomoza cavo-trahială
821)CM. La ce nivel este situată şi se proiectează extremitatea superioară a esofagului e) [ ] Anastomoza porto-tiroidiană
"gura esofagului"?
a) [x] Posterior cartilajului cricoid. 829)CM.În care ganglioni se revarsă limfaticele esofagului?
b) [ ] Antereior cartilajului tiroid. a) [x] Jugulari interni
c) [x] În dreptul vertebrei C6. b) [x] Laterotraheali
d) [ ] În dreptul vertebrei C4 c) [x] Intertrahiobronşici
e) [ ] Posterior traheii. d) [x] Mediastinali pocteriori
e) [x] Cardiaci
822)CM. La ce nivel şi unde se află extremitatea inferioară a esofagului "cardia"?
a) [ ] Nivelul vertebrei T8. 830)CS.De la care nerv provine inervaţia vegetativ-simpatică şi parasimpatică a
b) [x] Spaţiul epigastric al cavităţii abdominale. esofagului?
c) [ ] Spaţiu pelvian. a) [ ] N.facial
d) [x] Nivelul vertebrelor D10-D11. b) [ ] N.trigemen
e) [ ] Spaţiul retroperitonial. c) [x] N.vag
d) [ ] N.hipoglos
823)CS.Care este lungimea esofagului la adult? e) [ ] N.vestibulo-cohlear
a) [ ] 30 cm
b) [x] 25 cm 831)CM. Care sunt funcţiile esofagului?
c) [ ] 20 cm a) [x] De deglutiţie
d) [ ] 35 cm b) [x] Senzaţie
e) [ ] 15 cm c) [ ] Gustativă
d) [ ] Olfactivă
824)CM. Care sunt istmusurile esofagului? e) [ ] Expectoraţie
a) [ ] Cervicală
b) [x] Cricofaringian sau gura esofagului 832)CM. Ce malformaţii congenitale se pot depista la nivel de esofag?
c) [ ] Abdominală a) [x] Atrezia esofagului cu fistulizare esofago-respiratorie
d) [x] Aortobronşic b) [x] Diverticule
e) [x] Diafragmal c) [x] Hernie diafragmală
d) [ ] Hernie umbilicală
825)CM. Care sunt tunicile care formează peretele esofagului? e) [ ] Corozia esofagului
a) [x] Mucoasa
b) [x] Submucoasa 833)CS. Care din cele enumerate mai jos reprezintă o malformaţie dobîndită a
c) [x] Musculara esofagului?
d) [x] Adventiţia a) [x] Brahiesofagul
e) [ ] Nervoasa b) [ ] Hernia diafragmatică
c) [ ] Deviaţiile statice
826)CM. Care sunt arterele care alimentează esofagul? d) [ ] Megaesofagul
a) [x] Arterele esofagiene(pornite din aortă) e) [ ] Cardie subdiafragmatică
b) [x] Arterele bronşice
c) [x] Arterele frenice 834)CM. Care sunt obiectivele principale în tratamentul laringitei edematoase?
d) [x] Artera gastrică stîngă a) [x] Restabilirea ori ameliorarea respiraţiei
e) [ ] Artera tiroidiană superioară b) [ ] Chirurgie Laser
c) [x] Combaterea infecţiei
827)CM.Care sunt plexurile venoase formate la nivel de esofag şi în care se revarsă d) [ ] Laringectomie
sîngele venos? e) [x] Stimularea forţelor de apărare a organismului.
a) [x] Plexul venos submucos
b) [x] Plexul venos periesofagian 835)CM. Care sunt etapele evolutive ale leziunilor scleromatoase?
c) [x] Venele tiroidiene infereioare a) [x] Infiltraţii cu limfocite, plasmocite, histocite şi neutrofile
d) [x] Venele azzigos b) [x] Transformarea histocitelor în celule vacuolare Mikulicz
e) [x] Venele stomacului c) [x] Înmulţirea celulelor Mikulicz
d) [x] Densificarea fibrelor colagene
e) [x] Apariţia nodulilor de sclerom. c) [x] Complicaţiilor
d) [ ] Terminală
836)CM. Care sunt leziunile patognomonice pentru sclerom depistate în biopsie? e) [ ] Asfixie.
a) [x] Celule vacuolare ale lui Mikulicz
b) [ ] Mononuclearii lui Mikulicz 844)CM. Care sunt principiile de stabilire a diagnosticului unui corp străin esofagian?
c) [x] Corpusculii Russel a) [ ] Obstrucţie nazală
d) [ ] Virusul papilomei umane b) [x] Simptomatologie
e) [ ] Foliculi limfatici. c) [x] Radiografie
d) [ ] Rinoree
837)CM. Care sunt cauzele ale unui traumatism accidental al esofagului? e) [x] Anamneza.
a) [x] Agenţi chimici
b) [x] Agenşi fizici 845)CM. Care sunt metodele de tratament a unui corp străin esofagian?
c) [x] Agenţi mecanici a) [x] Medicamentos
d) [x] În timpul unei esofagoscopii b) [x] Instrumental
e) [x] În timpul dilatării esofagului c) [ ] Fizioterapie
d) [ ] Chimioterapie
838)CM. Căror cauze se datorează traumatismul intern al esofagului? e) [ ] Radioterapie.
a) [x] Inclavării unui corp străin ascuţit sau tăietor
b) [x] Manevre endoscopice 846)CS. Prin care metodă endoscopică se extrage un corp străin din esofag?
c) [x] Bugirajul necontrolat de esofagoscop a) [ ] Bronhoscopie
d) [ ] Deglutiţia b) [ ] Laporoscopie
e) [ ] Fonaţia c) [x] Esofagoscopie
d) [ ] Rinoscopie
839)CM. Care sunt factorii care favorizează tabloul clinic al traumatismului intern al e) [ ] Faringoscopie.
esofagului?
a) [x] Regiunea traumatizată a esofagului 847)CM. Ce caracter pot avea afecţiunile esofagului?
b) [x] Caracterul şi forma obiectului traumatizant a) [x] Inflamator
c) [x] Starea generală a pacientului b) [ ] Profilactic
d) [x] Timpul care a trecut din momentul traumatismului c) [x] Coroziv
e) [ ] Cefalee. d) [x] Traumatic
e) [ ] Digestiv.
840)CM. Numiţi glandele salivare principale?
a) [x] Glanda parotidă 848)CM. Care sunt cauzele determinante şi favorizante a esofagitei corozive?
b) [x] Glanda submaxilară a) [x] Ingestie accidentală a substanţei corozive
c) [ ] Glanda Hipofiză b) [x] Ingestie voluntară a substanţei corozive
d) [ ] Glanda Tiroidă c) [x] Neglijenţa în păstrarea substanţelor corozive
e) [x] Glanda sublinguală d) [x] Lipsa de supraveghere a copilului
e) [ ] Alimentare corectă.
841)CM. Cum se divizează corpii străini ai esofagulu?
a) [x] Toleranţi 849)CM. Leziunile produse de substanţa corozivă variază în corespundere cu:
b) [ ] Obstruanţi a) [x] Natura substanţei caustice
c) [x] Intoleranţi b) [ ] Vîrsta pacientului
d) [ ] Ventili c) [x] Cantitatea ingerată
e) [ ] Balotanţi d) [x] Concentraţia agentului caustic
e) [ ] Sexul pacientului.
842)CM. Care sunt factorii favorizanţi a pătrunderii corpilor străini în esofag?
a) [x] Neatenţia la prepararea bucatelor 851)CM. Tratamentul esofagitei corozive include următoarele etape:
b) [x] Masticaţia incorectă a) [x] Asistenţă medicală urgentă (salvarea)
c) [x] Stenozele şi spasmele esofagiene b) [x] Secţia reanimare, toxicologie
d) [x] Alienţa mintală c) [ ] Staţia balneară
e) [x] Lipsa de supravegere a copiilor. d) [ ] Secţia radioterapie
e) [x] Secţia de otorinolaringologie
843)CM. Care sunt fazele de derulare a simptomatologiei prezenţei unui corp străin
esofagian? 852)CM. Dilatarea esofagului se va efectua cu:
a) [x] De debut a) [x] Sonde din material plastic (bujiuri)
b) [x] De toleranţă b) [ ] Rinoendoscopul
c) [x] Tuburi-sondă din peritoneum de bovine
d) [ ] Fibroscopul
e) [ ] Bronhoscopul.

853)CS. În ce termeni de la ingerare se începe dilatarea esofagului?


a) [ ] A 3-5 zi
b) [x] A 5-7 zi
c) [ ] A 20 zi
d) [ ] Peste o lună
e) [ ] Nu se efectuiază dilatarea.

854)CM. Prin ce este riscant începerea precoce a dilataţiilor sau amînarea lor?
a) [x] Perforarea peretelui ulcerat
b) [ ] Formarea falselor membrane bucofaringiene
c) [ ] Halena fetidă
d) [x] Dilatarea dificilă a stenozei
e) [ ] Alimentare complexă.

S-ar putea să vă placă și