GRILE ORIENTATIVE PENTRU EXAMENUL DE LICEN

MEDICINA DENTARA 2015

1.[M] ANESTEZIO [DS] Din punct de vedere al efectului anestezic al lidocainei ( xilinei ) sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] puterea anestezica este de 2 ori mai mare decat cea a procainei
b) [ ] instalarea anesteziei este mai lenta decat la procaina
c) [x] instalarea anesteziei se face in circa 2-5 minute
d) [ ] durata anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este lunga
e) [x] toxicitatea lidocainei este de 2 ori mai mare fata de cea a procainei

2.[M] ANESTEZIO [DS] Din punct de vedere al farmacocineticii si metabolismului lidocainei (xilinei) sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
a) [ ] clorhidratul de lidocaina este partial absorbit dupa administrarea parenterala
b) [x] clorhidratul de lidocaina este complet absorbit dupa administrarea parenterala
c) [x] rata de absorbtie in fluxul sanguin a clorhidratului de lidocaina este dependenta in primul rand de prezenta sau absenta agentului
vasoconstictor
d) [ ] clorhidratul de lidocaina este metabolizat foarte lent
e) [x] clorhidratul de lidocaina este metabolizat in proportie de aproximativ 90 % la nivel hepatic

3.[M] ANESTEZIO [DS] Posologia si modul de administrare al lidocainei (xilinei) in medicina dentara si chirurgia oro-maxilo-
faciala este urmatoarea:
a) [ ] la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 7 mg/kg-corp , fara a depasi 500 mg
b) [ ] la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 4,5 mg/kg-corp , fara a depasi 300 mg
c) [x] la copiii peste 3 ani , cu dezvoltare normala , doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 3-4 mg/kgcorp
d) [x] la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 4,5 mg/kg-corp, fara a depasi 300mg
e) [x] la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 7 mg/kg-corp , fara a depasi 500 mg

4.[M] ANESTEZIO [DS] Printre reactiile adverse date de lidocaina ( xilina ) sau in caz de supradozaj se pot intalni:
a) [x] manifestari SNC
b) [ ] manifestari hepatice
c) [ ] manifestari renale
d) [x] manifestari alergice
e) [x] manifestari cardio-vascular

5.[M] ANESTEZIO [DS] Despre efectul anestezic al mepivacainei sunt adevarate urmatoarele afirmatii
a) [ ] durata de instalare a anesteziei este lunga
b) [x] durata de instalare a anesteziei este scurta ( 2-3 minute )
c) [x] durata anesteziei eficienta este crescuta ( 2-3 ore )
d) [ ] durata anesteziei eficiente este foarte scurta
e) [ ] durata anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este variabila , dar relative redusa ( 20-45 minute )

6.[M] ANESTEZIO [DS] Agentii vasoconstrictori continuti de majoritatea preparatelor anestezice locale permit:
a) [x] o resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie
b) [x] un efect anestezic local cu potenta si durata semnificativ crescute
c) [ ] un risc mai crescut de toxicitate sistemica
d) [x] diminuarea sangerarii locale
e) [ ] o resorbtie mai rapida a anestezicului in circulatie

7.[M] ANESTEZIO [DS] Printre substantele anestezice locale folosite in mod curent in medicina dentara si chirurgia oro-maxilo-faciala se
numara:
a) [ ] adrenalina
b) [x] articaina
c) [x] prilocaina
d) [ ] cocaina
e) [x] bupivacaine

8.[M] ANESTEZIO [DS] Adrenalina:

a) [x] este o catecolamina
b) [x] in literatura anglo-saxona este numita epinefrina
c) [ ] nu este un vasoconstrictor foarte eficient
d) [x] se prezinta sub forma de sare hidrosolubila in concentratii de 1:50 000 pana la 1:200 000
e) [ ] se prezinta sub forma de sare liposolubila

9.[M] ANESTEZIO [DS] Noradrenalina:

a) [ ] este un analog sintetic al vasopresinei
b) [x] are efecte similare cu cele ale adrenalinei
c) [x] prezinta o serie de dezavantaje , unele generale , cum ar fi hipertensiunea arteriala marcata
d) [x] prezinta o serie de dezavantaje in ceea ce priveste anestezia locala legate de o vasoconstrictie mult mai redusa la locul injectarii
e) [x] in literatura anglo-saxona este numita si nor-epinefrina

10.[M] ANESTEZIO [DS] Adrenalina si noradrenalina prezinta urmatoarele efecte locale:

a) [ ] au efect vasodilatator la locul injectarii
b) [x] au efect vasoconstrictor la locul injectarii
c) [x] induc o hemostaza rapida si eficienta
d) [ ] nu influenteaza puterea anestezica
e) [x] induc o putere anestezica mai mare si un efect mai indelungat

11.[M] ANESTEZIO [DS] Felipresina:

a) [ ] este un vasoconstictor local catecolaminic
b) [x] este un vasoconstictor local non-catecolaminic , derivat de vasopresina
c) [x] nu are efecte directe de tip adrenergic asupra miocardului , deci riscul folosirii ei la pacientii cu afectiuni cardio-vasculare este
semnificativ redus
d) [x] are efect ocitocic fiind contraindicata la gravide
e) [ ] in literatura anglo-saxona se mai numeste epinefrina

12.[M] ANESTEZIO [DS] Indicatiile anesteziei topice ( de contact ) sunt:

a) [x] mici interventii pe fibromucoasa gingivala
b) [x] extractia dintilor temporari mobili , cu rizaliza accentuata
c) [ ] incizia unor abcese vestibulare
d) [x] inaintea punctiei anestezice
e) [ ] extractia unor resturi radiculare ale unor dinti permanenti

13.[M] ANESTEZIO [DS] Anestezia plexala:

a) [ ] este anestezia cea mai frecvent utilizata la mandibula
b) [x] se poate utiza doar in regiunile cu corticala osoasa subtire pentru ca anestezicul sa poata difuza
c) [x] se poate utiza la maxilar pe toata intinderea sa cu rezerve in cea ce priveste molarul de 6 ani
d) [ ] este mai eficienta la varstnici
e) [x] asigura anestezia a 1-2 dinti , a mucoasei vestibulare , periostului si osului in zona in care s-a infiltrate substanta anestezica

14.[M] ANESTEZIO [DS] In medicina dentara si chirurgia oro-maxilo-faciala anestezia plexala este folosita pentru:
a) [x] extractii dentare
b) [x] rezectii apicale
c) [x] inserarea de implanturi dentare
d) [ ] detartraje
e) [ ] adaptarea unei coroane dentare la nivelul coletului

15.[M] ANESTEZIO [DS] Anestezia intraligamentara prezinta urmatoarele avantaje:

a) [ ] necesita seringi speciale
b) [ ] durerea locala postanestezica este mai frecventa decat in cazul altor procedee anestezice
c) [x] durata scurta de instalare a anesteziei ( 25-40 secunde )
d) [x] posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte
e) [x] lipsa anesteziei la nivelul partilor moi

16.[M] ANESTEZIO [DS] Anestezia la tuberozitate":

a) [x] vizeaza anestezia nervilor alveolari supero-posteriori
b) [ ] este indicata pentru proceduri terapeutice stomatologice sau chirurgicale la nivelul caninilor superiori
c) [x] determina aparitia unui teritoriu anesteziat ce cuprinde si molarii superiori cu osul alveolar
d) [ ] este indicata la pacientii cu risc hemoragic
e) [x] se poate face pe 2 cai: orala si cutanata ( externa )

17.[M] ANESTEZIO [DS] Reperele pentru anestezia la tuberozitate" sunt:

a) [ ] radacina meziala a molarului de 6 ani
b) [x] creasta zigomato-alveolara
c) [x] radacina meziala a molarului de 12 ani
d) [ ] radacina distala a molarului de 12 ani
e) [x] mucoasa mobile

18.[M] ANESTEZIO [DS] Anestezia nervului nazo-palatin:

a) [x] se face la nivelul papilei incisive care acopera gaura incisiva
b) [x] se face pe linia mediana , palatinal , intre incisivii centrali superiori
c) [ ] se face transfrenular
d) [ ] se face la 1-2 cm deasupra coletului incisivilor superiori
e) [x] se face la 0,5 cm inapoia si deasupra coletului incisivilor centrali superiori

19.[M] ANESTEZIO [DS] Anestezia nervului palatin mare ( nervului palatin anterior ):
a) [ ] se mai numeste anestezia la tuberozitate"
b) [x] are ca indicatie anestezia fibromucoasei palatine in cele 2/3 posterioare
c) [x] se mai numeste anestezia la gaura palatina"
d) [ ] teritoriul anesteziat cuprinde si peretele posterior al sinusului maxilar
e) [x] teritoriul anesteziat cuprinde zona premolarilor si molarilor superiori in regiunea palatinala

20.[M] ANESTEZIO [DS] Aria de anestezie in cadrul anesteziei nervilor alveolari supero-anteriori (nervul infraorbitar ) cuprinde:
a) [x] dintii frontali superiori ( incisiv central,incisiv lateral,canin ) de partea anesteziata
b) [ ] dintii frontali inferiori ( incisiv central,incisiv lateral,canin ) de partea anesteziata
c) [x] procesul alveolar intre linia mediana si primul premolar
d) [ ] pleoapa superioara
e) [ ] buza superioara in totalitate

21.[M] ANESTEZIO [DS] Punctia anestezica pe cale orala in cazul anesteziei la gaura infraorbitala" se practica:
a) [x] in fosa canina
b) [x] in mucoasa mobila
c) [ ] deasupra si lateral de radacina incisivului lateral
d) [x] deasupra si lateral de radacina caninului
e) [ ] in dreptul radacinii caninului

22.[M] ANESTEZIO [DS] Reperele pentru anestezia la spina Spix sunt:

a) [ ] creasta zigomatica
b) [x] planul de ocluzie al molarilor inferiori
c) [x] creasta temporala , medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular
d) [x] plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian intern
e) [ ] la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior

23.[M] ANESTEZIO [DS] Pe langa tehnica clasica de anestezie a nervului alveolar inferior (anestezia la spina Spix) se mai descriu si
urmatoarele tehnici alternative:
a) [ ] procedeul Hoffer
b) [ ] procedeul Escat
c) [x] tehnica Veisbrem
d) [ ] tehnica D.Theodorescu
e) [x] tehnica Gaw-Gates

24.[M] ANESTEZIO [DS] Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului mentonier si a nervului incisiv (anestezia la gaura mentoniera)
cuprinde:
a) [x] dintii frontali inferiori de partea anesteziata
b) [ ] dintii laterali inferiori de partea anesteziata
c) [x] procesul alveolar si fibromucoasa vestibulara intre gaura mentoniera si linia mediana
d) [ ] buza inferioara
e) [x] tegumentul regiunii mentoniere de partea anesteziata

25.[M] anestezio [DS] Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

a) [ ] necroza mucoasei
b) [ ] trismusul persistent
c) [x] durerea
d) [x] pareza faciala tranzitorie
e) [x] ruperea acului

26.[M] ANESTEZIO [DS] Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

a) [x] descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei
b) [x] parestezii persistente
c) [ ] tulburari oculare
d) [ ] leziuni vasculare
e) [ ] sincopa vaso-vagala

27.[M] ANESTEZIO [DS] Accidentele si complicatiile generale ale anesteziei loco-regionale sunt:
a) [x] sincopa vaso-vagala
b) [x] sincopa sinusului carotidian
c) [ ] convulsiile
d) [ ] accidentul vascular cerebral
e) [x] accidente alergice

28.[M] extractia dentara [DS] Indicatiile extractiei dentare legate de patologia dento-parodontala sunt:
a) [x] dinti cu distructii corono-radiculare intinse care nu mai pot fi restaurati si in special cand distructia coronara este extinsa si
subgingival
b) [x] dinti care au determinat complicatii supurative
c) [ ] dinti mult extruzati,egresati sau inclinati
d) [ ] dinti cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale
e) [x] dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate II / III la care tratamentul parodontal conservator nu este indicat

29.[M] extractia dentara [DS] Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt:
a) [ ] leziunile locale ale mucoasei orale
b) [ ] sinuzita maxilara rinogena
c) [x] leucemia acuta
d) [x] infarctul miocardic recent (mai recent de 6 luni)
e) [ ] procesele supurative acute

30.[M] extractia dentara [DS] Gradul de dificultate a unei extractii dentare depinde de:
a) [x] accesul chirurgical
b) [ ] tratamentele anticoagulante
c) [x] gradul de distructie coronara
d) [x] relatia cu structurile vecine
e) [x] configuratia radacinilor

31.[M] extractia dentara [DS] Instrumentarul necesar pentru realizarea unei extractii dentare cuprinde:
a) [ ] radiografia retroalveolara
b) [x] sindesmotoame
c) [x] elevatoare
d) [x] clesti
e) [ ] chiurete Gracey

32.[M] extractia dentara [DS] Principiile generale ale tehnicilor de extractive dentara cuprind:
a) [x] dilatarea osului alveolar
b) [ ] folosirea obligatorie a instrumentarului ajutator extractiei dentare
c) [ ] pozitia medicului
d) [x] aplicarea clestelui de extractie
e) [x] luxarea dintelui cu ajutorul clestelui de extractie urmata de extractia propriu-zisa

33.[M] extractia dentara [DS] Extractia cu clestele a molarului de minte inferior (mandibular) erupt pe arcada are urmatoarele indicatii:
a) [x] radacinile molarului de minte inferior sunt drepta - paralele sau usor divergente
b) [ ] radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal
c) [ ] prezenta molarilor 1 si 2 inferiori integri
d) [x] integritatea coroanei dentare a molarului de minte inferior care sa permita priza clestelui
e) [ ] distructia coronara masiva a molarului de minte inferior

34.[M] extractia dentara [DS] Extractia cu elevatorul Lecluse a molarului de minte inferior are urmatoarele indicatii:
a) [ ] radacinile molarului de minte inferior sunt drepte
b) [x] radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal
c) [x] integritatea coroanei dentare a molarului de minte inferior care permite realizarea parghiei cu elevatorul Lecluse
d) [x] prezenta molarilor 1 si 2 integri,cu implantare favorabila
e) [ ] prezenta molarilor 1 si 2 integri,cu mobilitate de gradul II / III

35.[M] extractia dentara [DS] Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata in urmatoarele situatii:
a) [x] examenul radiologic releva prezenta unei radacini curbe,foarte divergenta, sau cu fenomene de hipercementoza
b) [ ] dinti cu distructie coronara extinsa,la care radacinile sunt deja separate la nivelul podelei camerei pulpare
c) [x] in cazul producerii unei fracturi coronare sau corono-radiculare in timpul manevrelor de extractie cu elevatorul sau clestele
d) [ ] molari temporari cu rizaliza accentuata
e) [ ] examenul radiologic releva prezenta unor radacini drepte,paralele

36.[M] extractia dentara [DS] Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:
a) [x] radacini situate profund intraalveolar,ce nu pot fi extrase cu elevatoarele
b) [x] radacini deformate prin procese de hipercementoza
c) [x] dinti / radacini cu anchiloza dento-alveolara
d) [ ] molari temporari fara rizaliza semnificativa a radacinilor
e) [ ] dinti inclusi intramaxilar

37.[M] extractia dentara [DS] Indicatiile si ingrijirile postextractionale se refera la:

a) [ ] dupa extractia dentara simpla se recomanda aplicarea unui pansament intraalveolar
b) [x] se recomanda pacientului sa mentina pansamentul supraalveolar timp de o ora
c) [ ] dieta recomandata in ziua interventiei va fi una de consistenta solida
d) [x] se recomanda clatiri usoare cu solutii antiseptice pe baza de clorhexidina dupa 24 de ore de la extractia dentara
e) [ ] se recomanda consumul de bauturi carbogazoase imediat dupa extractia dentara

38.[M] extractia dentara [DS] Accidentale datorate extractiei dentare pot fi clasificate astfel:
a) [x] leziuni dentare
b) [x] leziuni ale partilor moi perimaxilare
c) [x] leziuni osoase
d) [ ] leziuni vasculare
e) [ ] leziuni ocular

39.[M] extractia dentara [DS] Intre accidentele datorate extractiei dentare se numara si leziunile dentare care pot fi:
a) [x] fractura coronara a dintelui extras
b) [ ] fractura tuberozitatii maxilare
c) [ ] fractura corticalei linguale
d) [x] luxatia dintelui vecin
e) [ ] luxatia ATM

40.[M] extractia dentara [DS] Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale pot fi:
a) [ ] hipertensiunea arteriala
b) [ ] stari alergice
c) [x] persistenta tesutului de granulatie in alveola
d) [x] lezarea unor vase
e) [x] fractura procesului alveolar

41.[M] extractia dentara [DS] Complicatiile infectioase ale extractiei dentare sunt favorizate de:
a) [x] nerespectarea riguroasa a asepsiei si antisepsiei
b) [x] utilizarea intempestiva,fara racire,a instrumentarului rotativ
c) [ ] chiuretajul alveolar complet
d) [x] efectuarea extractiei in plin proces inflamator (la cald")
e) [ ] utilizarea sindesmotoamelor

42.[M] extractia dentara [DM] Alveolita uscata prezinta urmatoarele caracteristici:

a) [x] reprezinta un proces osteitic localizat la nivelul alveolei postextractionale
b) [x] simptomatologia este dominata de fenomene dureroase intense
c) [ ] fenomenele dureroase apar la 7 zile postextractional
d) [ ] semnele generale de infectie sistemica sunt prezente
e) [x] la examenul oral se constata lipsa cheagului organizat la nivelul alveolei postextractionale

43.[M] extractia dentara [DM] Alveolita umeda prezinta urmatoarele caracteristici:

a) [ ] la inspectie,intraalveolar,se observa pereti ososi uscati,fara tendinta la sangerare
b) [x] la inspectie,intraalveolar,se observa un cheag exuberant,murdar,fetid
c) [x] la palpare,peretii ososi sunt moi,osteitici
d) [x] intraalveolar se poate constata prezenta de resturi radiculare,sechestre osoase,corpi straini
e) [ ] se manifesta clinic printr-o durere intense

44.[M] extractia dentara [DM] Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt:
a) [ ] vitaminoterapia
b) [x] malnutritia
c) [ ] chimioterapia
d) [x] varsta pacientului
e) [x] dehiscenta plagii

45.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Despre incluzia dentara sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] incluzia dentara este intalnita cu cea mai mare frecventa la dintii permanenti
b) [ ] incluzia dentara este intalnita cu cea mai mare frecventa la dintii temporari
c) [x] cel mai frecvent raman in incluzie molarii de minte inferiori
d) [ ] cel mai frecvent raman in incluzie incisivii inferiori
e) [x] incluzia dentara este intalnita rar la dintii temporary

46.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Dupa criteriul topografic , incluziile dentare pot fi:
a) [ ] incluzii ale dintilor permanenti,temporari sau supranumerari
b) [x] incluzii dentare intraosoase
c) [ ] incluzii dentare de cauza locala
d) [x] incluzii dentare submucoase
e) [x] incluzii dentare simetrice sau asimetrice

47.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Simptomatologia incluziei dentare cuprinde:

a) [x] lipsa de pe arcada a dintelui definitiv dupa un timp mai mare scurs de la perioada sa normala de eruptie
b) [ ] prezenta pe arcada atat a dintelui temporar cat si a inlocuitorului sau permanent
c) [ ] procese inflamatorii ale mucoasei linguale
d) [x] prezenta pe arcada a dintelui temporar insotita de lipsa dintelui definitiv
e) [x] la inspectie si palpare se poate constata vestibular sau oral o deformare de consistenta dura care ar putea fi sediul dintelui inclus
(deformatii osoase)

48.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Examenul radiologic efectuat pentru stabilirea diagnosticului de incluzie dentara:
a) [ ] nu este obligatoriu daca se observa semnele clinice de incluzie dentara
b) [x] ofera date despre pozitia dintelui inclus
c) [x] ofera date despre raporturile cu structurile anatomice invecinate
d) [x] este indispensabil pentru stabilirea diagnosticului de incluzie dentara
e) [ ] ofera date despre afectarea functiei fizionomice a pacientului

49.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Pentru stabilirea diagnosticului de incluzie dentara se folosesc mai multe tipuri de investigatii
radiologice printre care:
a) [x] ortopantomografia
b) [x] examenul radiologic cu film ocluzal
c) [ ] incidenta RIO
d) [x] incidenta BELOT
e) [ ] radiografia de tip bite-wing

50.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Tulburarile asociate eruptiei si/sau incluziei dentare sunt:
a) [x] complicatii septice
b) [x] complicatii mecanice
c) [x] complicatii tumorale
d) [ ] complicatii parodontale
e) [ ] complicatii aseptice

51.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Aparitia accidentelor si complicatiilor determinate de incluzia molarului de minte inferior este
legata de o serie de factori locali precum:
a) [x] topografia locului de eruptie si morfologia molarului inclus
b) [ ] raportul cu molarul unu
c) [x] incluzie la locul normal de eruptie
d) [x] coroane globuloase asociate cu lipsa de spatiu si eruptia in pozitie anormala
e) [ ] raportul cu fosa glenoida

52.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Reperele folosite in clasificarea incluziei molarului de minte inferior sunt:
a) [ ] relatia cu sinusul maxilar
b) [x] relatia cu ramul mandibular
c) [x] relatia cu molarul de 12 ani
d) [ ] relatia cu molarul de 6 ani
e) [x] relatia cu canalul mandibular

53.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Clasificarea posibilitatilor de incluzie a molarului de minte inferior care foloseste ca reper
angularea axului molarului de minte inclus,in plan sagital,cuprinde:
a) [ ] incluzia inalta
b) [x] incluzia mezio-angulara
c) [x] incluzia orizontala
d) [x] incluzia verticala
e) [x] incluzia disto-angulara

54.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Clasa a III-a in clasificarea posibilitatilor de incluzie a molarului de minte inferior dupa relatia cu
ramul ascendent mandibular:
a) [x] a fost descrisa de Pell si Gregory
b) [ ] se refera la faptul ca fata ocluzala a molarului de minte este sub linia cervicala a molarului doi
c) [ ] se refera la faptul ca diametrul mezio-distal al coroanei molarului de minte este complet liber fata de marginea anterioara a ramului
mandibular
d) [ ] se refera la faptul ca jumatatea distala a coroanei molarului de minte este acoperita de marginea anterioara a ramului mandibular
e) [x] se refera la faptul ca, coroana molarului de minte inclus este total acoperita de ramul mandibular

55.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Dupa natura tesutului acoperitor, incluziile molarilor de minte inferiori se pot clasifica astfel:
a) [x] incluzie in tesut moale (molar inclus submucos")
b) [ ] incluzie in tesut de granulatie
c) [x] incluzie osoasa partiala
d) [x] incluzie osoasa totala (molar total inclus")
e) [ ] incluzie osoasa orizontala

56.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Factorii care usureaza odontectomia molarului de minte inferior sunt:
a) [ ] raport direct cu canalul mandibular
b) [x] pozitia mezio-angulara
c) [x] incluzie in tesut moale
d) [ ] radacini curbe si divergente
e) [ ] contact strans cu molarul doi

57.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului de minte inferior sunt:
a) [x] pozitia disto-angulara
b) [x] radacini lungi si subtiri
c) [x] incluzie osoasa completa
d) [ ] spatiu parodontal larg
e) [ ] spatiu fata de molarul doi

58.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Infectia sacului pericoronar al molarului de minte inclus se poate face:
a) [x] de la o gangrena complicata a dintilor vecini
b) [x] printr-o leziune de decubit produsa de o proteza mobila
c) [ ] pe cale limfatica
d) [x] printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si o comunicare a sacului coronar cu cavitatea bucala
e) [ ] de la o carie simpla a molarului doi

59.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Pericoronarita congestiva prezinta urmatoarele semne clinice:
a) [ ] inapetenta
b) [x] dureri spontane sau provocate de intensitate variabila
c) [ ] la presiune,de sub capusonul de mucoasa,apare o secretie purulenta
d) [x] la presiune,de sub capusonul de mucoasa,apare o secretie serosanguinolenta
e) [x] adenita submandibulara prezenta

60.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Complicatiile (tulburarile) mecanice produse de incluzia molarului de minte inferior se refera la:
a) [ ] nevralgii dentare
b) [ ] osteita si / sau osteomielita mandibulara
c) [x] mortificari pulpare si resorbtii radiculare ale molarului de 12 ani
d) [x] factor de blocare a evolutiei molarului doi
e) [ ] septicemii

61.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] In pericoronarita acuta congestiva se recomanda:

a) [x] irigatii orale cu solutii antiseptice
b) [x] administrarea de antiinflamatoare
c) [ ] administrarea de antibiotice
d) [x] administrarea de antialgice
e) [ ] incizia si drenajul sacului pericoronar

62.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Decapusonarea este indicata in urmatoarele situatii:
a) [ ] spatiu retromolar insuficient
b) [ ] incluzii ectopice
c) [x] capuson de mucoasa subtire care acopera fata ocluzala a molarului de minte / incluzie submucoasa
d) [x] incluzie verticala
e) [ ] capuson de mucoasa gros

63.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Contraindicatiile decapusonarii se refera la:

a) [x] incluzie osoasa partiala sau totala
b) [ ] spatiu suficient pe arcada pentru eruptia ulterioara
c) [x] anomalii de forma sau de volum ale coroanei si / sau radacinilor molarului de minte
d) [ ] incluzie verticalla
e) [x] spatiu retromolar insufficient

64.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Ca timpi operatori,odontectomia molarului de minte inferior cuprinde:
a) [x] incizia si decolarea unui lambou mucoperiostal cu descoperirea corticalei osoase
b) [ ] trepanarea dintelui
c) [x] degajarea coroanei de tesut osos
d) [ ] bizotarea marginilor cavitatii osoase
e) [x] indepartarea tesuturilor restante ale sacului follicular

65.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Tipurile de incizie descrise pentru odontectomia molarului de minte inferior sunt:
a) [ ] incizia in L"
b) [x] incizia plic"
c) [x] incizia in baioneta"
d) [ ] incizia verticala
e) [x] incizia cu decolarea unui lambou cu trei laturi"

66.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Accidentele intraoperatorii care pot sa apara in cazul odontectomiei molarului de minte inferior
sunt:
a) [x] fractura radacinilor molarului de minte
b) [x] luxatia sau fractura molarului de 12 ani
c) [ ] hemoragia postextractionala
d) [ ] durerea,edemul si trismusul postoperator
e) [x] luxatia mandibulei

67.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Printre tulburarile asociate eruptiei si / sau incluziei molarului de minte superior se numara:
a) [x] complicatii septice usoare
b) [x] complicatii septice severe
c) [x] complicatii nervoase
d) [ ] complicatii vasculare
e) [x] complicatii chistice / tumorale

68.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Factorii de dificultate pentru odontectomia molarului de minte superior sunt:
a) [x] morfologia radacinii
b) [ ] morfologia coroanei
c) [x] densitatea osului
d) [ ] relatia cu molarul de 6 ani
e) [x] relatia cu sinusul maxilar

69.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Accidentele intraoperatorii care pot sa apara in cazul odontectomiei molarului de minte superior
sunt:
a) [x] fractura radacinilor molarului de minte
b) [ ] comunicarea oro-sinusala cronica
c) [x] fractura tuberozitatii maxilare
d) [x] impingerea dintelui in sinusul maxilar
e) [ ] dehiscenta plagii

70.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Incluzia caninului superior poate fi:
a) [x] unilaterala
b) [x] bilaterala
c) [ ] in pozitie meziala
d) [x] in pozitie vestibulara
e) [x] in pozitie palatinala

71.[M] PATOL ERUPTIEI DENT [DM] Redresarea chirurgical-ortodontica a caninilor inclusi are urmatoarele indicatii:
a) [ ] incluzia profunda intramaxilara
b) [x] dintele este intr-o pozitie verticala sau usor oblica
c) [ ] dintele prezinta anomalii de forma sau de volum
d) [x] cand exista spatiu suficient pe arcada sau acesta poate fi creat prin metode ortodontice
e) [ ] dintele este situat la distanta de locul sau normal de eruptive

72.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Indicatiile rezectiei apicale sunt:
a) [x] obturatiile de canal in exces care nu mai pot fi indepartate
b) [x] fractura radiculara a 1/3 apicale
c) [ ] fractura radiculara verticala
d) [ ] dinti fara valoare protetica
e) [x] chisturi radiculare la care se poate conserva,dupa rezectia apicala cu chistectomie,implantarea dintelui

73.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt:
a) [x] situatiile in care leziunile periapicale depasesc 1/3 apicala a dintelui
b) [x] resturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare
c) [x] fractura radiculara verticala
d) [ ] osteita periapicala cronica
e) [ ] cai false,perforatii ale podelei camerei pulpare

74.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt:
a) [x] vecinatatea unor formatiuni anatomice importante
b) [x] corticala vestibulara groasa
c) [ ] prezenta unui pivot pe un canal cu reactie apicala
d) [x] raportul nefavorabil coroana-radacina
e) [ ] obturatia incompleta a canalelor laterale

75.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala cuprinde:
a) [x] trusa de consultatie
b) [x] bisturiu
c) [ ] cleste pentru radacini
d) [x] departatoare
e) [ ] pensa ciupitoare de os

76.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DS] Pentru incizia partilor moi in cadrul rezectiei apicale:
a) [x] se prefera lama nr.15
b) [ ] se prefera lama nr. 5
c) [ ] se prefera lama nr. 10
d) [x] este mai putin preferata lama nr. 11
e) [ ] este mai putin preferata lama nr. 15

77.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DS] Printre tipurile de lambouri realizate in cadrul rezectiei apicale se numara:
a) [ ] lamboul in baioneta"
b) [x] lamboul semilunar
c) [x] lamboul trapezoidal
d) [x] lamboul in L"
e) [ ] lamboul linear

78.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Avantajele lamboului semilunar in rezectia apicala sunt:
a) [ ] decolarea se realizeaza folosind uneori forte excesive,ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete
b) [x] incizie si decolare facile
c) [x] nu se intervine asupra marginii gingivale libere
d) [ ] ca pentru majoritatea inciziilor mucoasei alveolare,pot aparea hemoragii intraoperatorii
e) [x] nu necesita o anestezie locala extinsa

79.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Avantajele realizarii unui lambou trapezoidal Ochsenbein-Luebke in rezectia apicala
sunt:
a) [x] lamboul este usor de realizat si de decolat
b) [x] corticala osoasa este bine evidentiata
c) [ ] colturile lamboului se pot necroza
d) [ ] sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire
e) [x] repozitionarea lamboului nu ridica probleme,existand puncte de referinta

80.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Dezavantajele lamboului intrasulcular triunghiular (sau in L") in rezectia apicala sunt:
a) [ ] ofera un acces favorabil pentru chirurgia parodontala
b) [ ] este indicat pentru dintii cu radacini scurte
c) [x] decolarea lamboului este dificila la inceput,tractionarea este dificila
d) [x] inciziile trebuie sa fie prelungi in cazul dintilor cu radacini lungi
e) [x] interesarea prinincizie a festonului gingival poate duce la un deficit fizionomic,in special in dreptul coroanelor protetice

81.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Dezavantajele lamboului gingival in plic" realizat pentru abordul palatinal in rezectia
apicala sunt:
a) [x] decolarea lamboului este dificila
b) [x] tensiunea asupra lamboului este excesiva
c) [x] accesul si vizibilitatea radacinilor sunt minime
d) [ ] concomitent se poate practica si gingivectomia
e) [ ] repozitionarea lamboului nu ridica probleme existand puncte de referinta

82.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala cuprind:
a) [x] incizia se va realiza print-o miscare ferma si continua
b) [ ] incizia poate sa intersecteze o cavitate osoasa deja existenta
c) [ ] inciziile verticale trebuie practicate de-a lungul eminentelor radiculare
d) [x] incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila
e) [x] baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera

83.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Principiile generale referitoare la departarea lamboului in rezectia apicala se refera la:
a) [ ] departatorul se va sprijini pe lambou
b) [ ] lamboul va fi indepartat in tensiune
c) [x] departatorul nu va fi niciodata plasat pe structuri anatomice adiacente ce pot fi lezate
d) [x] departatorul se va sprijini pe os
e) [x] daca este necesar,se vor departa si buzele sau mucoasa jugala cu un alt instrument

84.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Despre osteotomie in cadrul rezectiei apicale sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] punctul initial de osteotomie se va practica la 2-3 mm mai spre cervical decat lungimea estimata a radacinii
b) [ ] freza va fi tinuta in unghi de 45 de grade cu axul dintelui
c) [ ] se va perfora corticala pana in apropierea radacinii
d) [x] freza va fi tinuta perpendicular pe axul dintelui
e) [ ] fereastra osoasa de acces nu trebuie largita pentru a obtine un bun abord al leziunii periapicale

85.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Dificultati operatorii ale chiuretajului periapical in cadrul rezectiei apicale pot fi
a) [x] aderenta tesutului patologic periapical la planul osos sau apexul dentar
b) [x] aderenta tesutului patologic periapical de fibromucoasa palatina
c) [x] aparitia unei comunicari oro-nazale sau oro-sinuzale
d) [x] perforarea fibromucoasei palatine
e) [ ] perforarea camerei pulpare

86.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Principiile generale ale rezectiei apicale propriu-zise cuprind:
a) [ ] se va rezeca un segment apical de 3-5 mm
b) [ ] in cazul unei obturatii de canal vechi si incomplete este necesara rezectia apicala pana la nivelul acesteia
c) [ ] daca situatia clinica o impune,rezectia apicala va cuprinde pana la 2/3 din lungimea radacinii
d) [x] planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular (45 de grade)
e) [x] in cazul unui chist extins la mai multi dinti,se va practica rezectia apicala si sigilarea apexiana la toti dintii la care apexurile sunt
cuprinse in leziunea chistica

87.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Sigilarea apexiana in cadrul rezectiei apicale poate fi:
a) [x] obturatie directa
b) [ ] obturatie ocluzala
c) [x] obturatie retrograda
d) [ ] obturatie cervicala
e) [ ] obturatie palatinala

88.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Prepararea cavitatii retrograde in cadrul rezectiei apicale:
a) [x] are ca obiectiv realizarea unei cavitati de clasa I bine definite la nivelul radacinii restante dupa rezectia apicala
b) [x] cavitatea realizata pentru obturatia retrograda trebuie sa fie paralela cu axul dintelui,centrata
c) [x] cavitatea realizata pentru obturatia retrograda trebuie sa aiba pereti suficient de grosi si sa fie suficient de profunda pentru a retention
materialul de obturatie
d) [x] prepararea cavitatii retrograde se face folosind freza con invers
e) [ ] prepararea cavitatii retrograde se face folosind freza sferica

89.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Materialul ideal pentru obturatia retrograda in cadrul rezectiei apicale ar trebui sa
indeplineasca simultan urmatoarele deziderate:
a) [x] sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului radicular
b) [ ] sa nu influenteze cresterea microbiana
c) [ ] sa fie solubil
d) [x] sa prezinte radioopacitate
e) [x] sa stimuleze regenerarea tisulara periradiculara

90.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Accidente intraoperatorii in cadrul rezectiei apicale pot fi:
a) [ ] hematomul
b) [x] leziuni ale apexurilor dintilor vecini
c) [x] sectionarea incompleta a apexului
d) [ ] fractura radacinii
e) [ ] necroza osului prin frezaj intempestiv,fara racier

91.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Complicatiile postoperatorii imediate in cadrul rezectiei apicale pot fi:
a) [x] edemul
b) [x] suprainfectarea
c) [ ] mobilitatea excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii
d) [ ] tulburari de sensibilitate
e) [x] hemoragia postoperatorie

92.[M] tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale DRComplicatiile postoperatorii tardive in rezectia apicala pot fi:
a) [ ] suprainfectarea
b) [ ] patrunderea cu instrumentarul rotativ in fosa nazala
c) [x] colorarea tesuturilor din cauza materialului de obturatie retrograda
d) [x] necroza osului prin frezaj intempestiv,fara racire
e) [ ] edemul

93.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Chiuretajul periapical:

a) [x] este o interventie chirurgicala asemanatoare rezectiei apicale
b) [x] scopul acestei interventii este simpla inlaturare a materialului de obturatie in exces
c) [ ] este indicat pentru dintii cu obturatii radiculare in exces realizate cu mai mult timp in urma
d) [x] urmareste aceleasi etape initiale ca si rezectia apicala
e) [ ] foloseste pentru indepartarea materialului de obturatie in exces freza con invers
94.[M] TRATAM CHIR AL LEZ PERIAP [DM] Amputatia radiculara:
a) [ ] este o metoda terapeutica aplicabila pentru dintii monoradiculari
b) [ ] se practica in cazul in care procesul periapical intereseaza toate radacinile dintelui
c) [x] pentru molarii mandibulari se mai numeste premolarizare"
d) [x] consta in sectionarea portiunii corono-radiculare afectate si extractia acesteia
e) [x] este o metoda terapeutica aplicabila pentru dintii pluriradiculari

95.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] In mod curent se folosescurmatoarele tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale:
a) [x] frenectomia
b) [x] frenoplastia in Z"
c) [ ] frenoplastia in Y"
d) [ ] frenoplastia cu palatoplastie
e) [x] frenoplastia cu vestibuloplastie

96.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] In mod curent se folosesc urmatoarele tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor linguale:
a) [x] frenectomia
b) [ ] frenoplastia in Z"
c) [ ] frenoplastia cu vestibuloplastie
d) [x] frenotomia
e) [ ] frenoplastia in plic"

97.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Despre fibromatoza tuberozitara sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] este o hiperplazie de iritatie produsa prin traumatizarea cronica a mucoasei fundului de sac
b) [x] este o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara maxilara
c) [x] clinic,leziunea este asimptomatica
d) [ ] tratamentul consta in electroincizie in jurul bazei de implantare
e) [x] dupa realizarea anesteziei loco-regionale,se practica o incizie perituberozitara in felie de portocala" ce cuprinde ambele versante ale
crestei

98.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DS] Despre hiperplazia inflamatorie papilara palatinala sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] este o leziune hiperplazica localizata la nivelul mucoasei crestei alveolare
b) [x] este o leziune hiperplazica localizata la nivelul mucoasei palatine
c) [x] etiologia este iritativ-mecanica,cronica
d) [ ] indepartarea leziunii se face prin incizie cu bisturiul
e) [x] tratamentul este numai chirurgical,prin electroincizie

99.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Tratamentul chirurgical

preprotetic al partilor moi se refera la:
a) [x] anomalii ale frenurilor
b) [ ] remodelarea procesului alveolar
c) [x] plastia santurilor periosoase
d) [ ] tuberoplastia
e) [x] creasta balanta

100.[M] tratam chirurgical preprotetic [DM] Vestibuloplastia la mandibular:

a) [x] a fost descrisa pentru prima data de Kazanjian
b) [ ] este indicata cand inaltimea mandibulei este de 5-10 mm
c) [x] este indicata cand inaltimea mandibulei este de 10-15 mm si fundul de sac este ingust prin inserarea inalta a musculaturii
d) [ ] are ca avantaj modificarea postoperatorie a adancimii santului vestibular din cauza bridelor cicatriciale
e) [x] are ca principal dezavantaj stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare

101.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Vestibuloplastia la maxilar:

a) [x] a fost descrisa pentru prima data de Obwegesser
b) [x] este indicata la pacientii cu atrofie severa si sant vestibular neutru
c) [ ] o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile labiale sa fie mica
d) [x] presupune indepartarea tesutului submucos cu repozitionarea mucoasei vestibulare la periost
e) [ ] implica folosirea unor grefe de piele

102.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos se refera la:
a) [ ] plastia santului pelvilingual
b) [ ] hiperplazia gingivala
c) [x] extractia alveoloplastica
d) [x] alveoloplastia crestelor alveolare edentate
e) [x] rezectia modelanta a apofizelor genii hipertrofice

103.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Orice tip de alveoloplastie

trebuie sa respecte urmatoarele principii:
a) [x] cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
b) [x] inciziile se realizeaza pe coama crestei
c) [ ] inciziile se realizeaza in fundul se sac vestibular
d) [x] decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
e) [ ] decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxima

104.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Despre extractia alveoloplastica sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] alveoloplastia se realizeaza concomitent cu extractiile dentare
b) [ ] alveoloplastia se realizeaza la un interval de timp dupa efectuarea extractiilor dentare
c) [x] se realizeaza o regularizare osoasa la nivelul suprafetelor neregulate si/sau a septurilor interradiculare
d) [ ] osul alveolar se regularizeaza folosind laserul
e) [x] plaga se sutureaza cu fire separate sau continue

105.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Despre alveoloplastia crestelor alveolare edentate sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] metoda este indicata in cazul unui proces alveolar edentat neregulat (cu exostoze)
b) [x] metoda este indicata in cazul unei creste alveolare ascutite (in lama de cutit")
c) [x] are ca scop remodelarea suportului osos in vederea protezarii mobile
d) [ ] principalul avantaj al acestei tehnici este reducerea marcata a inaltimii si/sau latimii crestei alveolare
e) [ ] incizia folosita se face pe versantul vestibular al crestei alveolare

106.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Despre rezectia modelanta a

spinei nazale anterioare sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] spina nazala anterioara accentuata apare de obicei dupa o resorbtie marcata a crestei alveolare in regiunea frontala inferioara
b) [ ] nu favorizeaza o imbunatatire a adaptarii marginale a protezelor totale
c) [x] rezectia modelanta se poate efectua cu pensa ciupitoare de os
d) [x] rezectia modelanta se poate efectua cu ajutorul instrumentarului rotativ
e) [x] dupa sutura cu fire separate,se reaplica proteza rebazata

107.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Despre torusul palatin sunt

adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] este localizat retromolar
b) [x] este localizat pe linia mediana la nivelul palatului
c) [ ] are o crestere dimensionala progresiva,simptomatica
d) [x] forma si volumul torusurilor sunt variabile
e) [x] sunt descrise 3 forme clinice de torus palatin

108.[M] TRATAM CHIR PRE-PROT [DM] Torusul mandibular:

a) [x] este localizat pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular
b) [ ] este exclusiv unilateral
c) [ ] se localizeaza in zona molarilor mandibulari
d) [x] se localizeaza in zona canin-premolar
e) [x] are o crestere lenta,asimptomatica

109.[M] INFECTII OMF[DM] Mecanismele patogene care stau la baza supuratiilor perimaxilare sau ale spatiilor fasciale sunt:
a) [x] calea transosoasa
b) [x] calea submucoasa
c) [ ] calea mucoasa
d) [x] calea directa
e) [x] calea limfatica

110.[M] INFECTII OMF[DM] Supuratiile din sfera oro-maxilo-faciala pot fi determinate de:
a) [x] patologia dento-parodontala
b) [ ] anomalii dento-maxilare
c) [x] complicatiile extractiei dentare
d) [x] complicatiile anesteziei loco-regionale
e) [ ] sinuzita rinogena

111.[M] INFECTII OMF[DM] Din punct de vedere anatomo-patologic supuratiile pot fi clasificate in:
a) [x] celulita acuta
b) [x] celulita cronica
c) [x] abces
d) [ ] granulom
e) [x] flegmon

112.[M] INFECTII OMF[DM] Despre celulita acuta sunt adevarate

urmatoarele afirmatii:
a) [ ] este expresia clinica a unei inflamatii ireversibile
b) [ ] este expresia clinica a unei inflamatii supurative
c) [x] clinic,apare o tumefactie dureroasa in dreptul factorului cauzal dentar,cu tendinta extensiva
d) [x] tegumentele acoperitoare sunt congestionate
e) [ ] tratamentul nu include antibioterapie

113.[M] INFECTII OMF[DM] Despre abcesul dentar sunt adevarate

urmatoarele afirmatii:
a) [x] este o colectie supurata limitata
b) [x] la palpare se deceleaza fluctuenta
c) [ ] tegumentele acoperitoare sunt de aspect normal
d) [x] starea generala este alterata
e) [ ] se poate remite spontan

114.[M] INFECTII OMF[DM] Despre flegmon sunt adevarate

urmatoarele afirmatii:
a) [ ] apare cand organismul reuseste sa stagneze inflamatia acuta si sa neutralizeze noxele
b) [x] este o supuratie difuza cu caracter extensiv
c) [ ] continutul sau este purulent
d) [x] se remarca o tumefactie masiva, dura
e) [ ] nu se percep crepitatii gazoase

115.[M] INFECTII OMF[DM] Tratamentul flegmonului cuprinde:

a) [x] reechilibrarea starii generale a pacientului
b) [x] incizia si drenajul tuturor spatiilor fasciale implicate in procesul supurativ difuz
c) [ ] pastrarea pe arcada a factorului cauzal dentar
d) [ ] antibioterapie urmata de expectativa
e) [x] indepartarea factorului cauzal dentar

116.[M] INFECTII OMF[DM] Principiile generale de tratament in

supuratiile oro-maxilo-faciale se refera la
a) [ ] incizia se practica pe coama crestei alveolare
b) [x] alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate
c) [ ] inciziile cutanate sunt mici
d) [x] drenajul supuratiei se practica preferabil cu tuburi fixate la tegument sau mucoasa
e) [x] spalaturile antiseptice efectuate sunt unidirectionale

117.[M] INFECTII OMF[DM] Anestezia loco-regionala pentru incizia supuratiilor oro-maxilo-faciale este indicata in urmatoarele situatii:
a) [x] abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare
b) [ ] abcese de spatii fasciale
c) [x] in cazul pacientilor care refuza anestezia generala
d) [ ] in cazul pacientilor necooperanti
e) [x] in cazul pacientilor care prezinta o stare generala alterata,cand anestezia generala este contraindicata, tratamentul chirurgical fiind o
urgenta

118.[M] INFECTII OMF[DM] Infectiile periosoase pot fi cantonate in urmatoarele spatii:

a) [x] spatiul vestibular
b) [x] spatiul palatinal
c) [ ] spatiul lingual
d) [x] spatiul corpului mandibulei
e) [ ] spatiul paramandibular

119.[M] INFECTII OMF[DM] Aspectele clinice ale supuratiei spatiului vestibular in faza subperiostala se refera la:
a) [ ] la palpare se deceleaza o zona de fluctuenta
b) [x] apar dureri intense,continue
c) [x] fibromucoasa corespunzatoare dintelui cauzal este congestionata si edematiata
d) [x] se deceleaza o tumefactie fara limite precise
e) [ ] tumefactia nu este dureroasa la palpare

120.[M] INFECTII OMF[DM] Tratamentul supuratiei spatiului

vestibular consta in:
a) [x] incizia si drenajul pe cale orala a colectiei supurate
b) [x] tratamentul dintelui cauzal dupa rezolutia fenomenelor inflamatorii acute
c) [ ] sutura plagii cu fire separate
d) [x] plasarea unei lame de dren pentru 24-48 de ore
e) [ ] plasarea unei lame de dren pentru 7 zile

121.[M] INFECTII OMF[DM] Supuratiile spatiului palatinal au ca

punct de plecare:
a) [ ] incisivul central maxilar
b) [x] incisivul lateral maxilar
c) [x] radacinile palatinale ale molarilor maxilari
d) [ ] caninul maxilar
e) [x] radacinile palatinale ale premolarilor maxilari

122.[M] INFECTII OMF[DM] Aspectele clinice ale supuratiei spatiului palatinal cuprind:
a) [ ] la nivelul palatului se observa o tumefactie sferica,rigida
b) [x] la nivelul palatului se observa o tumefactie hemisferica,elastica
c) [ ] tumefactia nu este dureroasa la palpare
d) [x] tumefactia prezinta fluctuenta la palpare in zona centrala
e) [ ] evolutia nefavorabila a abcesului palatinal duce la extinderea supuratiei contralateral

123.[M] INFECTII OMF[DM] Aspectele clinice ale abcesului

perimandibular extern cuprind:
a) [x] trismus
b) [x] o tumefactie ce face corp comun cu marginea bazilara a mandibulei
c) [ ] palparea marginii bazilare a mandibulei este posibila
d) [ ] tumefactia este dura la palpare
e) [x] examenul oral evidentiaza congestia,edematierea si impastarea mucoasei in dreptul dintelui causal

124.[M] INFECTII OMF[DM] Despre abcesul spatiului paramandibular sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] se mai numeste abces migrator al obrazului
b) [x] cauza cea mai frecventa este reprezentata de pericoronarita supurata a molarului de minte inferior
c) [ ] cauza cea mai frecventa este reprezentata de infectiile dento-parodontale ale molarilor maxilari si mandibulari, mai rar ale
premolarilor
d) [x] la palpare in grosimea obrazului se deceleaza un cordon ce leaga tumefactia din obraz de capusonul de mucoasa ce acopera molarul de
minte
e) [ ] nu este prezent trismusul

125.[M] INFECTII OMF[DM] Supuratiile spatiului infretemporal

recunosc drept cauza:
a) [x] puctii anestezice la tuberozitate ce nu respecta normele de asepsie si antisepsie
b) [x] puctii sinuzale efectuate gresit
c) [ ] pericoronarita supurata a molarului de minte inferior
d) [x] infectii dento-parodontale ale molarilor superiori
e) [x] difuzarea infectiilor din spatiile vecine

126.[M] INFECTII OMF[DM] Punctul de plecare al abcesului de

spatiu submandibular il constituie:
a) [ ] infectiile dento-parodontale ale caninilor superiori
b) [x] infectiile dento-parodontale ale molarilor inferiori
c) [x] litiaza glandei submandibulare
d) [ ] litiaza glandei parotide
e) [x] adenitele suppurate

127.[M] INFECTII OMF[DM] Aspectele clinice ale supuratiilor spatiului sublingual cuprind:
a) [x] bolnavul acuza dureri spontane si provocate in timpul masticatiei,deglutitiei si fonatiei
b) [ ] tumefactia submentoniera este difuza
c) [x] examenul oral releva o bombare a planseului anterior ce ridica plica sublinguala si imprima un aspect de creasta de cocos"
d) [ ] mucoasa acoperitoare este de aspect normal
e) [x] palparea bimanuala deceleaza un planseu anterior impastat difuz,cu o zona de fluctuenta

128.[M] INFECTII OMF[DM] Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu submentonier se face cu:
a) [x] adenite supurate submentoniere
b) [x] abcesul spatiului sublingual
c) [ ] abcesul vestibular
d) [ ] flegmonul difuz al planseului bucal
e) [x] stafilococii cutanate labio-mentoniere

129.[M] INFECTII OMF[DM] In etiologia abcesului de spatiu

pterigomandibular intalnim:
a) [ ] punctii anestezice septice" la tuberozitate
b) [ ] procese infectioase ale molarilor superiori
c) [x] punctii anestezice septice" la spina Spix
d) [x] procese infectioase ale molarilor inferiori
e) [ ] osteomielita ramului mandibular

130.[M] INFECTII OMF[DM] Aspectele clinice ale abcesului de spatiu pterigomandibular cuprind:
a) [x] trismus intens
b) [x] deschiderea fortata a gurii determina deviatia mentonului de partea sanatoasa
c) [x] ingustarea istmului faringian
d) [ ] deschiderea fortata a gurii determina deviatia mentonului de partea bolnava
e) [ ] tumefactia este plasata la nivelul unghiului mandibular

131.[M] INFECTII OMF[DM] Cauzele supuratiilor laterofaringiene

sunt reprezentate de:
a) [ ] litiaza glandei submandibulare
b) [x] pericoronaritele supurate ale molarilor de minte
c) [x] amigdalite
d) [x] otite medii
e) [ ] sinuzita frontal

132.[M] INFECTII OMF[DM] In supuratiile difuze procesul infectios are urmatoarele caracteristici:
a) [x] o tendinta extensiva
b) [x] se asociaza cu o necroza tisulara marcata
c) [ ] apar colectii supurate bine delimitate
d) [ ] aparitia sa este determinata de scaderea rezistentei organismului
e) [x] colectiile supurate bine delimitate sunt absente

133.[M] INFECTII OMFDRFlegmonul planseului bucal:

a) [x] se mai numeste si angina Ludwig"
b) [x] cuprinde toate structurile planseului bucal
c) [ ] are ca punct de plecare pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori
d) [x] debuteaza cel mai frecvent sub forma unei supuratii a spatiului sublingual
e) [ ] focarul hipertoxic gangrenos principal este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului retromolar
134.[M] INFECTII OMF[DM] Aspectele clinice ale flegmonului de
planseu bucal cuprind:
a) [x] tumefactia este masiva
b) [x] tumefactia se intinde de la un gonion la celalalt
c) [ ] la palpare bimanuala se percepe fluctuenta
d) [x] la palpare tumefactia are o duritate lemnoasa
e) [x] este prezent edemul in pelerina"

135.[M] INFECTII OMF[DM] Aspectele clinice ale flegmonului de

planseu bucal cuprind:
a) [x] stare toxico-septica cu discordanta intre puls si temperatura
b) [ ] nu sunt prezente tulburari functionale
c) [x] tegumentele acoperitoare sunt marmorate
d) [x] limba este impinsa posterior
e) [ ] planseul anterior bombeaza depasind marginea incizala a frontalilor superiori

136.[M] INFECTII OMF[DM] Flegmonul de planseu bucal poate determina:

a) [x] tromboflebite ale sinusurilor craniene
b) [x] meningite septice
c) [x] mediastinite acute
d) [x] gangrena pulmonara
e) [ ] necroza pulpara

137.[M] INFECTII OMFDR Tratamentul flegmonului de planseu bucal cuprinde:

a) [x] o incizie cutanata in forma de potcoava" de la un unghi mandibular la celalalt
b) [ ] mai multe incizii orale
c) [x] drenajul larg cu tuburi de politen pereche fixate la tegument pentru fiecare spatiu in parte
d) [ ] drenajul se mentine 24-48 de ore
e) [x] irigatii cu solutii antiseptice de 4-6 ori pe zi

138.[M] INFECTII OMF[DM] Aspectele clinice ale flegmonului difuz hemifacial cuprind:
a) [x] tumefactia are o tendinta extensiva
b) [ ] edemul de insotire se mai numeste edem in pelerina"
c) [x] in stadii avansate tumefactia prezinta crepitatii gazoase
d) [x] tegumentele acoperitoare sunt cianotice,in tensiune
e) [ ] la inspectie se observa aspectul de creasta de cocos" a planseului anterior

139.[M] INFECTII OMF[DM] In etiopatogenia fasciitelor necrozante intalnim:

a) [x] streptococul betahemolitic
b) [x] stafilococul auriu
c) [ ] streptococul mutans
d) [x] germeni aerobi
e) [ ] tabagismul

140.[M] INFECTII OMF[DM] Complicatiile infectiilor oro-maxilofaciale sunt:

a) [x] mediastinita
b) [ ] celulita
c) [x] tromboza sinusului cavernos
d) [x] abcesul cerebral
e) [x] meningita

141.[M] INFECTII OMF[DM] Aspectele clinice ale adenitei acute congestive se refera la:
a) [ ] prezenta unei colectii supurate bine delimitate
b) [ ] stare generala alterata cu febra si astenie
c) [x] prezenta unui nodul elastic,sensibil la palpare
d) [ ] tegumentele acoperitoare sunt congestionate
e) [x] procesul de periadenita determina fixarea ganglionului de tesuturile vecine

142.[M] INFECTII OMF[DM] Adenita acuta submandibulara prezinta urmatoarele caracteristici:

a) [x] debuteaza ca un nodul elastic,nedureros si mobil
b) [x] prin periadenita ganglionul se fixeaza de marginea bazilara
c) [ ] marginea bazilara este accesibila palparii
d) [ ] tegumentele prezinta un aspect normal
e) [x] trismusul si disfagia sunt moderate sau absente

143.[M] INFECTII OMF[DM] Infectiile nespecifice ale oaselor maxilare sunt:

a) [x] osteita
b) [ ] actinomicoza cervico-faciala
c) [x] osteomielita
d) [x] osteonecroza
e) [ ] sifilisul

144.[M] INFECTII OMF[DM] Osteomielita poate fi surprinsa din punct de vedere anatomo-patologic in urmatoarele stadii:
a) [x] stadiul de congestie osoasa
b) [ ] stadiul de congestie mucoasa
c) [x] stadiul de supuratie osoasa
d) [x] stadiul de necroza osoasa
e) [x] stadiul de reparatie osoasa

145.[M] INFECTII OMF[DM] Imaginile radiologice in cazul unei osteomielite supurate acute pot fi de:
a) [x] os marmorat"
b) [x] miez de paine"
c) [ ] stropitoare"
d) [ ] radioopacitate bine delimitata
e) [x] sarcofag"

146.[M] INFECTII OMF[DM] Infectiile specifice ale oaselor maxilare sunt:

a) [ ] osteoperiostita
b) [x] actinomicoza cervico-faciala
c) [x] sifilisul (luesul)
d) [ ] osteomielita cronica nesupurata (Garre)
e) [x] tuberculoza

147.[M] INFECTII OMF[DM] La nivelul oaselor maxilare se descriu urmatoarele entitati patologice in cazul infectiei cu sifilis:
a) [ ] sancrul sifilitic
b) [x] sifiloamele
c) [x] gomele
d) [ ] sifilidele
e) [ ] tuberculii

148.[M] INFECTII OMF[DM] Debutul acut al actinomicozei cervicofaciale se caracterizeaza prin:

a) [x] prezenta unui proces supurativ periosos sau de spatii fasciale
b) [ ] debut nodular
c) [x] perilezional pot sa apara numeroase microabcese care pot fistuliza spontan
d) [x] secretia caracteristica are aspect de granule de sulf"
e) [ ] leziunile sunt initial circumscrise

149.[M] INFECTII OMF[DM] Actinomicoza osoasa prezinta urmatoarele forme anatomo-clinice:

a) [x] actinomicoza osoasa centrala (pseudotumorala)
b) [ ] ulceratia
c) [x] actinomicoza osoasa periferica (rarefianta)
d) [ ] goma
e) [ ] tuberculul

150.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Despre sinusul maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] este cel mai voluminos sinus paranazal
b) [ ] este situat in mod constant in procesele osului maxilar
c) [x] este o cavitate pneumatica
d) [x] este situat in corpul osului maxilar
e) [ ] se formeaza in luna a 9-a intrauterine

151.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Despre sinusul maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] este singurul sinus prezent la nou-nascut
b) [ ] este localizat in meatul nazal superior
c) [x] dezvoltarea definitiva a sinusului maxilar se produce in jurul varstei de 25 de ani
d) [ ] forma sinusului maxilar este modelata de forma fetei
e) [x] la adult are forma unei piramide triunghiulare

152.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Despre sinusul maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] este considerat o anexa a cavitatii bucale
b) [x] drenajul fiziologic al sinusului maxilar se face printr-un orificiu care se deschide in meatul nazal mijlociu
c) [ ] are un rol important in deglutitie
d) [x] contribuie la reglarea presiunii intranazale
e) [x] mucoasa care acopera peretii sinuzali este de tip respirator

153.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Dintii cu raport sinuzal sunt:
a) [x] molarul unu superior
b) [x] molarul doi superior
c) [ ] mai rar incisivul lateral superior
d) [x] premolarul doi superior
e) [x] molarul trei superior

154.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Despre sinuzita maxilara de cauza dentara sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] este cea mai frecventa afectiune sinuzala intalnita la sugari
b) [x] este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si
sinusul maxilar
c) [x] este rara la copii si tineri
d) [x] se intalneste de obicei la adulti
e) [ ] are o incidenta relativ scazut a in randul populatiei generale
155.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara sunt:
a) [x] afectiuni dento-parodontale ale dintilor sinuzali
b) [ ] esecuri ale tratamentelor ortodontice
c) [x] accidente si complicatii ale extractiei dentare
d) [ ] obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu
e) [x] esecuri in implantologia orala

156.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Semnele clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt:
a) [x] rinoree purulenta,anterioara sau posterioara,unilaterala
b) [x] durere unilaterala,localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei,exacerbata de pozitia decliva a capului
c) [ ] dureri dentare,uneori cu caracter pulsatil
d) [ ] oboseala
e) [x] senzatie de plenitudine sau presiune in zona geniana

157.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Semnele clinice ale sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara sunt:
a) [ ] durere iradianta in zona sinusului afectat
b) [x] obstructie nazala si tuse iritativa
c) [ ] stare generala alterata,inapetenta,curbatura
d) [x] refluarea lichidelor pe nas (in comunicarile oro-sinuzale)
e) [x] halena fetida

158.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Examenele complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara consta in
a) [x] rinoscopia anterioara
b) [ ] rinoscopia posterioara
c) [x] diafanoscopia (transiluminarea)
d) [x] radiografii standard pentru sinusurile anterioare ale fetei (SAF)
e) [ ] teleradiografia de profil

159.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Examenele complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara consta in
a) [x] radiografii dentare (retroalveolare,ortopantomografii)
b) [x] examen CT sau RMN
c) [x] punctia sinusului maxilar
d) [x] endoscopia sinuzala (sinusoscopia)
e) [ ] otoscopia

160.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de:
a) [ ] sinuzita maxilara alergica
b) [ ] chistul mucos intrasinuzal
c) [x] sinuzita acuta rinogena
d) [x] supuratiile geniene de cauza dentara
e) [x] osteomielita maxilarului

161.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de:
a) [x] sinuzita cronica rinogena
b) [ ] nevralgii infraorbitare
c) [x] tumorile maligne de mezo- sau suprastructura
d) [ ] sinuzita acuta rinogena
e) [x] sinuzitele maxilare specifice (tuberculoasa,luetica,actinomicotica)

162.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu:
a) [x] propagarea infectiei la celelalte sinusuri (pansinuzite)
b) [x] osteita peretilor sinuzali
c) [x] osteomielita maxilarului
d) [ ] tulburari renale
e) [ ] amigdalite

163.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in:
a) [x] indepartarea factorului cauzal
b) [ ] cura radicala a sinusului maxilar
c) [x] asigurarea drenajului sinuzal
d) [x] tratament medicamentos
e) [ ] radioterapie

164.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Tratamentul sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara consta in:
a) [x] indepartarea factorului cauzal
b) [x] tratament medicamentos
c) [x] tratament chirurgical
d) [ ] chimioterapie
e) [ ] evitarea accidentelor extractiei dentare

165.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Despre cura radicala a sinusului maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei sinusului maxilar
b) [ ] are ca scop indepartarea partiala a mucoasei sinuzale inflamate
c) [x] in cazul sinuzitei maxilare cronice de origine dentara procedeul chirurgical cel mai indicat este Caldwell-Luc
d) [ ] este tratamentul de electie in cazul sinuzitei maxilare acute de origine dentara
e) [x] abordul sinusului maxilar se realizeaza la nivelul fosei canine

166.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] In etiopatogenia comunicarilor oro-sinuzale intalnim:
a) [x] extractia dintilor cu raport sinuzal
b) [ ] traumatisme la nivelul etajului superior al fetei
c) [x] interventii chirurgicale la nivelul procesului alveolar maxilar (rezectii apicale, chistectomii)
d) [x] procese patologice infectioase nespecifice si/sau specifice
e) [ ] manevre chirurgicale blande in extractia dentara

167.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DS] Semnele clinice ale comunicarii oro-sinuzale imediate (deschiderea accidentala a
sinusului maxilar) sunt:
a) [x] sangerare mai abundenta din alveola,uneori cu aspect aerat
b) [ ] proba Valsalva negativa
c) [x] explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de cadere in gol"
d) [ ] prezenta unui orificiu fistulos la nivelul crestei alveolare
e) [x] examinarea dintelui extras releva prezenta unui granulom sau chist care a erodat peretele sinusului

168.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DS] Tratamentul in cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar rezultata prin
extractia completa a dintelui,de sub 2 mm, consta in:
a) [ ] sutura margino-marginala a gingivomucoasei alveolei postextractionale
b) [x] nu este necesar un tratament chirurgical
c) [ ] supraalveolar se aplica o mesa iodoformata mentinuta cu o ligatura de sarma in 8" pe dintii vecini
d) [x] evitarea variatiilor presionale intrasinuzale
e) [x] alimentatia in primele trei zile va fi lichida sau semilichida

169.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Tratamentul comunicarii oro-sinuzale rezultate prin extractia completa a dintelui,de
peste 7 mm, consta in:
a) [x] evitarea variatiilor presionale intrasinuzale
b) [x] plastia comunicarii intr-un singur plan
c) [x] plastia comunicarii in doua planuri
d) [ ] nu este necesar un tratament chirurgical
e) [ ] plastia comunicarii cu lambou vestibular si/sau palatinal

170.[M] AFECT DE ORIG DENT A SIN MAX [DM] Tratamentul comunicarii oro-sinuzale vechi presupune:
a) [ ] sutura margino-marginala a gingivomucoasei alveolei postextractionale
b) [x] practicarea unei cure radicale a sinusului maxilar
c) [x] plastia comunicarii oro-sinuzale se face,de preferat,in aceeasi sedinta cu realizarea curei radicale de sinus maxilar
d) [ ] pentru comunicarile oro-sinuzale vechi de mici dimensiuni se poate efectua plastia in doua planuri
e) [x] pentru comunicarile oro-sinuzale vechi de mici dimensiuni se poate efectua plastia intr-un singur plan

171.[M] TRAUMATO OMF[DM] Sunt considerate plagi infectate (complicate):

a) [ ] plagile mai recente de 6 ore
b) [x] plagile rezultate in urma actiunii unor agenti traumatici cu energie cinetica crescuta
c) [x] plagile contuze sau zdrobite,cu margini neregulate sau/si necrotice
d) [ ] plagile rezultate in urma actiunii unor agenti traumatici ascutiti
e) [ ] plagile lipsite de contaminare externa

172.[M] TRAUMATO OMF[DM] Decontaminarea si debridarea plagilor consta in:

a) [x] explorarea plagii si indepartarea corpilor straini
b) [x] spalaturi abundente cu ser fiziologic steril
c) [x] spalaturi abundente cu solutii antiseptice
d) [ ] spalaturi abundente cu alcool sanitar
e) [x] excizarea marginilor plagii cu aspect necrotic

173.[M] TRAUMATO OMF[DM] Despre sutura primara imediata sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] se realizeaza in cazurile in care pacientul s-a prezentat la medic la mai mult de 24 de ore de la producerea accidentului
b) [x] este sutura care se practica in primele 24 de ore de la producerea accidentului
c) [ ] plagile neinfectate vor fi suturate cat mai curand posibil dupa traumatism, chiar daca nu se reuseste asigurarea unei bune hemostaze
d) [x] marginile plagii trebuie repozitionate corect,afrontate exact si suturate usor eversat,fara tensiune
e) [x] pentru plagile post-traumatice,cel mai frecvent se utilizeaza sutura cu fire separate

174.[M] TRAUMATO OMF[DM] Despre sutura secundara sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] se realizeaza in cazurile in care pacientul s-a prezentat la medic la mai mult de 24 de ore de la producerea accidentului,pana la 3-7 zile
b) [ ] plaga se protejeaza printr-o sutura de pozitie"
c) [x] se practica in cazul unor plagi intinse,cu zdrobiri ale tesuturilor,cu lipsa de substanta,care nu permit realizarea suturii primare
d) [x] consta in ghidarea vindecarii secundare prin excizii limitate
e) [ ] sutura plagilor tegumentelor faciale va respecta o serie de puncte-cheie

175.[M] TRAUMATO OMF[DM] Factorii de risc locali pentru vindecarea intarziata a plagilor sunt:
a) [x] corpi straini restanti in plaga dupa efectuarea suturii primare
b) [ ] varsta avansata
c) [x] sutura plagii in tensiune
d) [ ] radio/chimioterapia in antecedente
e) [x] suprainfectarea plagii
176.[M] TRAUMATO OMF[DM] Tratamentul cicatricilor consta in:
a) [x] revizia chirurgicala a plagii,cu repozitionarea corecta la nivelul punctelorcheie
b) [ ] pansamente cu solutii antiseptice
c) [x] detensionarea cicatricilor retractile
d) [x] excizia zonelor care prezinta tatuaje traumatice
e) [ ] sutura cu fire in U" (in saltea")

177.[M] TRAUMATO OMF[DM] Despre fracturile de mandibular sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] au frecventa cea mai crescuta la sexul masculin (60-80%)
b) [x] afecteaza in special adultii tineri
c) [ ] au frecventa cea mai crescuta la sexul feminin (60-80%)
d) [ ] frecventa este cea mai mare pentru fracturile localizate la nivelul ramului mandibular
e) [x] frecventa este cea mai mare pentru fracturile corpului mandibular

178.[M] TRAUMATO OMF[DM] Printre factorii etiologici ai fracturilor de mandibula se numara:

a) [x] agresiunile umane
b) [x] accidentele rutiere
c) [x] accidentele de munca
d) [x] factorii iatrogeni
e) [ ] tratamente ortodontice de tipul disjunctiei intermaxilare

179.[M] TRAUMATO OMF[DS] Zonele de minima rezistenta ale mandibulei sunt:

a) [x] zona parasimfizara
b) [x] gaura mentoniera
c) [ ] spina Spix
d) [ ] apofizele genii
e) [x] colul condilului mandibular

180.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile in os patologic" la nivelul mandibulei sunt favorizate de urmatorii factori locali:
a) [ ] osteoporoza
b) [x] chisturi voluminoase
c) [x] tumori benigne ale mandibulei
d) [ ] displazia fibroasa
e) [x] osteomielita mandibulei

181.[M] TRAUMATO OMF[DS] Mecanismele de producere a fracturilor de mandibula sunt urmatoarele:

a) [x] flexie
b) [x] presiune
c) [x] tasare
d) [ ] deplasare
e) [ ] in lemn verde"

182.[M] TRAUMATO OMF[DM] Mecanismul de flexie in cadrul fracturilor de mandibula:

a) [x] este cel mai frecvent intalnit mecanism de producere a fracturilor mandibulare
b) [x] poate determina o fractura directa a mandibulei
c) [ ] este caracteristica traumatismelor prin arme de foc
d) [x] poate determina o fractura indirecta a mandibulei
e) [ ] produce cel mai frecvent fractura intracapsulara a capului condilului mandibular

183.[M] TRAUMATO OMF[DM] . Mecanismul de forfecare intalnit ca mecanism de producere a fracturilor mandibulare:
a) [ ] produce fracturi directe
b) [ ] se produce prin impact orizontal asupra corpului mandibulei
c) [x] produce fracturi indirecte
d) [x] se produce prin impact vertical pe unghiul mandibulei
e) [x] produce fractura verticala a ramului mandibulei

184.[M] TRAUMATO OMF[DM] Deplasarile fragmentelor fracturate in cazul fracturilor de mandibula pot fi:
a) [x] deplasari primare
b) [ ] deplasari directe
c) [ ] deplasari indirecte
d) [x] deplasari secundare
e) [ ] deplasari oblice

185.[M] TRAUMATO OMF[DS] Dupa numarul liniilor de fractura, fracturile mandibulei se pot clasifica in:
a) [x] fracturi unice
b) [x] fracturi duble
c) [x] fracturi triple
d) [ ] fracturi complete
e) [x] fracturi cominutive

186.[M] TRAUMATO OMF[DM] Dupa gradul de interesare osoasa, fracturile mandibulei se pot clasifica in:
a) [ ] fracturi cominutive
b) [ ] fracturi inchise
c) [x] fracturi incomplete (fisuri)
d) [x] fracturi complete ( fracturi propriu-zise)
e) [ ] fracturi duble

187.[M] TRAUMATO OMF[DM] Dupa localizarea anatomica a liniei de fractura, fracturile ramului mandibular pot fi:
a) [ ] fracturi mediane
b) [x] fracturi verticale
c) [x] fracturi oblice
d) [ ] fracturi laterale
e) [ ] fracturi subcondiliene joase

188.[M] TRAUMATO OMF[DM] Semnele clinice de intreruoere a continuitatii osoase in cazul fracturilor de mandibula sunt:
a) [x] deformari osoase ale etajului inferior al fetei
b) [ ] durere spontana
c) [x] mobilitate anormala a fragmentelor osoase
d) [x] modificari ale raporturilor de ocluzie
e) [ ] edemul partilor moi

189.[M] TRAUMATO OMF[DM] Tulburarile functionale intalnite in fracturile de mandibula se refera la:
a) [ ] crepitatii osoase
b) [x] masticatie imposibila
c) [x] jena in deglutitie
d) [x] jena in fonatie
e) [ ] tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior (hipoestezii, anestezii)

190.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile mediane (mediosimfizare) de mandibula se caracterizeaza prin:

a) [x] linia de fractura este situata intre cei doi incisivi centrali inferiori
b) [x] ocluzie in armonica"
c) [x] fractura in lambda" (situatie clinica particulara)
d) [ ] ocluzie in doi timpi"
e) [x] la examenul clinic cervico-facial se constata existenta unei plagi tegumentare zdrobite la nivelul regiunii labio-mentoniere

191.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile paramediane (parasimfizare) de mandibula se caracterizeaza prin

a) [ ] linia de fractura se situeaza oriunde intre fata distala a caninului si cea meziala a molarului de minte
b) [x] linia de fractura se situeaza fie intre incisivul central si incisivul lateral fie intre incisivul lateral si canin
c) [x] pot fi cu deplasare
d) [x] la examenul oral se observa cel mai frecvent o ocluzie normala la nivelul fragmentului mic si inocluzie sagitala si verticala pe
fragmentul mare,mai ales in zona anterioara
e) [ ] ocluzia in armonica"

192.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile laterale de mandibular se caracterizeaza prin:

a) [x] linia de fractura se situeaza oriunde intre fata distala a caninului si cea meziala a molarului de minte
b) [x] pot fi verticale sau oblice
c) [x] se pot produce atat prin mecanism direct cat si indirect
d) [ ] sunt aproape intotdeauna fara deplasare
e) [ ] sunt fracturi mai rare

193.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile unghiului mandibular se caracterizeaza prin:

a) [x] linia de fractura poate fi situata in plina masa musculara
b) [ ] fracturile in plina masa musculara sunt aproape intotdeauna cu deplasare
c) [x] fracturile situate inaintea insertiilor musculare sunt caracterizate prin deplasari marcate ale fragmentelor osoase
d) [ ] tabloul clinic nu evidentiaza prezenta trismusului
e) [ ] traiectul liniei de fractura este vertical,de la incizura sigmoida la marginea bazilara a mandibulei

194.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile verticale ale ramului mandibular se caracterizeaza prin:
a) [ ] sunt fracturi destul de frecvente
b) [x] linia de fractura este situata in plina masa musculara
c) [ ] se produc prin mecanism de flexie
d) [x] ocluzia ramane nemodificata
e) [ ] prezenta ocluziei in doi timpi"

195.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile orizontale si oblice ale ramului mandibular se caracterizeaza prin:
a) [x] o incalecare (telescopare) a fragmentelor osoase
b) [x] ocluzia in doi timpi"
c) [ ] clinic se constata edemul post-traumatic la nivelul regiunii mentoniere
d) [x] mandibula deviaza de partea fracturata
e) [ ] fracturile localizate in plina masa musculara pot determina hipoestezie sau anestezie pe traiectul nervului alveolar inferior

196.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile subcondiliene joase (fracturile apofizei condiliene) se caracterizeaza prin:
a) [ ] linia de fractura are un traiect vertical
b) [x] sunt de multe ori fracturi fara deplasare
c) [x] este prezenta ocluzia in doi timpi"
d) [x] fracturile bilaterale determina ocluzie deschisa anterioara
e) [ ] mentonul deviaza spre partea sanatoasa

197.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile subcondiliene inalte (fracturile colului condilian) se caracterizeaza prin:
a) [x] colul condilian este considerat zona de rezistenta scazut a a mandibulei
b) [ ] nu se produc niciodata deplasari secundare osoase
c) [x] semnele clinice dominante sunt durerea la palparea regiunii preauriculare si a conductului auditiv extern
d) [x] clinic se constata lipsa transmiterii miscarilor condiliene la palparea articulatiei temporo-mandibulare
e) [ ] pot fi incomplete

198.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile capului condilian (intracapsulare) se caracterizeaza prin:

a) [x] intereseaza strict portiunea intraarticulara a condilului mandibular
b) [x] se produc prin mecanism de tasare
c) [x] se produc de obicei zdrobiri ale capului condilian
d) [x] clinic se poate observa otoragie
e) [ ] tulburarile de ocluzie sunt prezente si foarte grave

199.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile apofizei coronoide se caracterizeaza prin:

a) [x] se produc cel mai frecvent prin mecanism direct
b) [ ] se produc in urma unui impact vertcal pe menton
c) [ ] se produc cel mai frecvent prin mecanism de flexie
d) [x] pot fi fracturi incomplete,fara deplasare
e) [x] nu se observa tulburari de ocluzie

200.[M] TRAUMATO OMF[DM] Despre fracturile cominutive sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] liniile de fractura au directii si localizari diferite delimitand multiple fragmente osoase
b) [ ] sunt fracturi partiale ale mandibulei
c) [x] tulburarile ocluzale pot fi grave
d) [x] de multe ori sunt fracturi cu pierderi de substanta osoasa
e) [ ] se intalnesc cel mai frecvent la copii prin caderi accidentale pe menton

201.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile procesului alveolar mandibular se caracterizeaza prin:

a) [x] sunt definite ca fracturi partiale ale mandibulei cu pastrarea continuitatii osoase
b) [ ] cel mai frecvent sunt localizate in regiunile laterale
c) [x] sunt fracturi deschise in cavitatea orala
d) [x] se insotesc de fracturi,luxatii sau avulsii ale dintilor de la nivelul portiunii osoase fracturate
e) [ ] nu se insotesc de deplasari osoase vestibulare sau orale

202.[M] TRAUMATO OMF[DM] Pentru stabilirea diagnosticului de fractura de mandibula se recomanda urmatoarele tipuri de investigatii
radiologice (imagistice):
a) [x] ortopantomografia
b) [x] radiografia de mandibula in incidenta defilata
c) [ ] ecografia
d) [x] CT sau CT cu reconstructie 3D
e) [ ] teleradiografia de profil

203.[M] TRAUMATO OMF[DM] Vindecarea primara a fracturilor de mandibula se caracterizeaza prin:

a) [x] se obtine numai daca se reuseste o reducere anatomica precisa cu absenta mobilitatii fragmentelor si o vascularizatie buna in focarul
de fractura
b) [ ] este mecanismul cel mai frecvent implicat in consolidarea fracturilor de mandibula
c) [ ] se obtine in urma imobilizarii de tip non-rigid
d) [x] se obtine numai in contextul osteosintezei rigide cu placute si suruburi
e) [x] este de fapt un proces de vindecare fara formare de calus extern

204.[M] TRAUMATO OMF[DM] Vindecarea osoasa secundara in cazul fracturilor de mandibula urmeaza urmatoarele etape consecutive:
a) [ ] consolidare primara in conditiile unui spatiu minim intre fragmente
b) [x] faza initiala
c) [x] faza de calus cartilaginos
d) [x] faza de calus osos
e) [x] remodelarea osoasa

205.[M] TRAUMATO OMF[DM] Durata intregului proces de vindecare secundara a unei fracturi de mandibula in conditiile unui
tratament adecvat este de:
a) [ ] 3-4 saptamani la adulti
b) [ ] 4-6 saptamani la copii
c) [x] 6-8 saptamani la persoanele in varsta
d) [x] 3-4 saptamani la copii
e) [x] 4-6 saptamani la adulti

206.[M] TRAUMATO OMF[DM] In plan vertical,zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt reprezentate de:
a) [x] stalpul anterior (canin)
b) [ ] stalpul inferior (palatinal)
c) [x] stalpul lateral (maxilo-malar)
d) [x] stalpul posterior (pterigoidian)
e) [ ] stalpul superior (supraorbital)

207.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile partiale ale maxilarului pot interesa:

a) [x] crestele alveolare
b) [x] tuberozitatea maxilara
c) [ ] torusul palatin
d) [x] perforarea boltii palatine
e) [ ] dintii frontali superiori

208.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fractura de maxilar Le Fort I se caracterizeaza prin:

a) [ ] este o fractura verticala
b) [x] se mai numeste fractura transversala joasa
c) [x] se mai numeste fractura de tip Guerin
d) [x] linia de fractura are traiect orizontal
e) [ ] se intalneste cel mai frecvent la copii prin caderea cu gura deschisa pe un corp ascutit

209.[M] TRAUMATO OMF[DM] Despre fractura Le Fort I sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] intregul proces alveolar impreuna cu bolta palatina este desprins de restul masivului facial
b) [ ] se mai numeste disjunctie cranio-maxilara joasa
c) [x] clinic se observa echimoze vestibulare in potcoava"
d) [x] palparea este dureroasa retrotuberozitar
e) [ ] clinic este prezent un facies in butoi"

210.[M] TRAUMATO OMF[DM] Despre fractura Le Fort II sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] linia de fractura are traiect oblic in jos si inapoi
b) [x] osul maxilar este desprins in totalitate de craniu
c) [x] clinic se observa epistaxis bilateral
d) [ ] tulburarile de ocluzie sunt minime
e) [x] deformarea etajului mijlociu al fetei,cu infundarea piramidei nazale si a regiunii infraorbitale, dar cu mentinerea reliefului zygomatic

211.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fractura Le Fort III se caracterizeaza prin:

a) [ ] se mai numeste fractura de tip Guerin
b) [x] se poate insoti de fracturi propriu-zise ale bazei craniului
c) [x] clinic sunt prezente tulburari oculare: enoftalmie si diplopie
d) [x] mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza craniului, atat in sens orizontal cat si vertical
e) [ ] clinic se observa un maxilar in acordeon"

212.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fractura medio-sagitala a maxilarului (disjunctia intermaxilara) se caracterizeaza prin:
a) [x] are traiect vertical prin procesul alveolar intre incisivii centrali
b) [x] intereseaza sutura medio-palatina
c) [x] clinic se observa aspectul de maxilar in acordeon"
d) [ ] clinic se observa echimoze in binoclu"
e) [x] poate fi cu deschidere anterioara sau cu deschidere posterioara

213.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fractura Huet (la maxilar):

a) [x] se mai numeste fractura in inima de carte de joc"
b) [ ] asociaza o linie de fractura orizontala Le Fort I/II (unilaterala) cu o fractura verticala medio-sagitala
c) [x] detaseaza premaxila
d) [ ] delimiteaza trei fragmente osoase
e) [x] asociaza doua linii verticale paramediane intre incisivii laterali superiori si caninii superiori

214.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fractura Walther (la maxilar):

a) [ ] delimiteaza trei fragmente osoase
b) [x] asociaza o linie de fractura orizontala Le Fort I/II cu trei linii verticale
c) [ ] asociaza o linie de fractura orizontala Le Fort I/II cu doua linii verticale
d) [x] liniile verticale asociate in fractura sunt una medio-sagitala si doua paramediane
e) [ ] delimiteaza un hemimaxilar

215.[M] TRAUMATO OMF[DM] Semnele clinice commune fracturilor de maxilar cuprind:

a) [x] tulburari morfologice
b) [x] tulburari ocluzale
c) [x] tulburari functionale
d) [ ] tulburari motorii
e) [x] manifestari clinice orbitale

216.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile anterioare, cu deplasare, partiale, ale complexului zigomatic,sunt limitate la:
a) [ ] fisuri ale complexului zigomatic
b) [x] rebordul orbital inferior
c) [x] podeaua orbitei
d) [x] peretele lateral al orbitei
e) [x] peretele antero-lateral al sinusului maxilar

217.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fracturile posterioare, cu deplasare, duble, ale complexului zigomatic:
a) [x] delimiteaza un singur fragment intermediar
b) [ ] determina o denivelare in treapta" a arcadei temporo-zigomatice
c) [ ] determina doua fragmente intermediare
d) [x] determina o infundare in forma de sant a arcadei temporo-zigomatice
e) [ ] delimiteaza multiple fragmente la nivelul arcadei temporo-zigomatice

218.[M] TRAUMATO OMF[DM] Semnele clinice ale fracturilor anterioare fara deplasare ale osului malar sunt:
a) [ ] asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
b) [x] echimoza palpebrala in monoclu"
c) [x] discreta hipoestezie in teritoriul nervului infraorbital
d) [ ] exoftalmie sau enoftalmie
e) [x] uneori epistaxis unilateral

219.[M] TRAUMATO OMF[DM] Semnele clinice ale fracturilor posterioare cu deplasare ale osului malar sunt:
a) [x] infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice cu perceperea unei discontinuitati osoase in treapta"
b) [x] discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
c) [ ] tulburari functionale oculare
d) [ ] tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului infraorbital
e) [ ] limitarea miscarilor mandibulare

220.[M] TRAUMATO OMF[DM] Traumatismele dento-alveolare se pot clasifica in:

a) [ ] leziuni dentare
b) [x] traumatisme ale tesuturilor dento-parodontale
c) [ ] traumatisme ale articulatiei temporo-mandibulare
d) [x] traumatisme ale procesului alveolar
e) [x] leziuni ale mucoasei fixe si mobile

221.[M] TRAUMATO OMF[DM] Leziunile dentare prezinta urmatoarele forme anatomo-clinice:

a) [x] fisura coronara
b) [ ] sindromul de sept
c) [x] fractura coronara cu expunerea camerei pulpare
d) [x] fractura radiculara
e) [ ] fractura in lemn verde"

222.[M] TRAUMATO OMF[DM] Fractura radiculara in 1/3 medie beneficiaza de urmatorul tratament:
a) [x] daca nu exista deplasare,de obicei se obtine vindecarea fara sa fie necesar tratamentul endodontic
b) [ ] pentru a se asigura vindecarea unei fracturi fara deplasare trebuie sa se practice imobilizarea rigida a dintelui pentru 3-4 luni
c) [x] daca exista deplasare minima se poate tenta reducerea deplasarii prin cateterizarea canalului radicular cu instrumentar endodontic
d) [ ] daca exista deplasare minima se practica extractia celor doua fragmente dentare
e) [x] daca exista deplasare minima si se reuseste reducerea fracturii,se practica tratamentul endodontic cu obturatia de canal si imobilizarea
rigida a dintelui pentru 2-3 luni

223.[M] TRAUMATO OMF[DM] Printre traumatismele tesuturilor parodontale intalnim:

a) [x] contuzia parodontala
b) [x] luxatia cu intruzie
c) [ ] luxatia cu egresiune
d) [x] luxatia laterala
e) [ ] zdrobirea procesului alveolar

224.[M] TRAUMATO OMF[DM] Tratamentul subluxatiei dentare consta in:

a) [ ] atitudine de expectativa
b) [x] in cazul in care dintele prezinta o mobilitate minima (grad I) se instituie un regim alimentar (dieta moale)
c) [x] daca dintele prezinta o mobilitate de gradul II este indicata fixarea rigida la dintii vecini
d) [ ] nu este necesara testarea periodica a vitalitatii pulpare
e) [ ] irigarea dintelui cu ser fiziologic

225.[M] TRAUMATO OMF[DM] Tratamentul luxatiei cu intruzie consta in:

a) [x] favorizarea eruptiei dentare ,daca dintele este imatur
b) [x] repozitionarea imediata,chirurgicala,a dintelui in pozitie corecta cu fixarea lui la dintii vecini
c) [ ] extractia dintelui respectiv,indiferent daca este temporar sau permanent
d) [ ] aplicarea de forte ortodontice mari pentru repozitionarea dintelui respective cat mai repede posibil
e) [ ] fixarea dintelui se va face cu sarma subtire de 0,25 mm

226.[M] TRAUMATO OMF[DM] Tratamentul avulsiei dentare prin replantarea dintelui la locul accidentului consta in:
a) [x] inspectia dintelui pentru indepartarea detritusurilor
b) [ ] palparea dintelui pentru verificarea integritatii sale
c) [x] irigarea dintelui cu ser fiziologic
d) [x] introducerea imediata a dintelui in alveola
e) [ ] mentinerea unei presiuni semnificative asupra dintelui pana cand pacientul ajunge in serviciul de specialitate

227.[M] TRAUMATO OMF[DM] Un dinte avulsionat poate fi adus in siguranta pana la un serviciu de specialitate in vederea replantarii
astfel:
a) [x] mentinut in lapte
b) [ ] mentinut in apa potabila
c) [ ] mentinut in mediu uscat
d) [x] mentinut in ser fiziologic
e) [ ] mentinut in solutie antiseptic

228.[M] TRAUMATO OMF[DM] Etapele replantarii dentare cuprind:

a) [x] dintele va fi introdus manual in alveola,in pozitie corecta
b) [ ] este obligatorie aspirarea cheagului sanguin din alveola inaintea replantarii
c) [x] fixarea dintelui se face cu o atela semirigida pentru 7-10 zile
d) [ ] dintele traumatizat se adapteaza in ocluzie
e) [ ] daca dupa indepartarea imobilizarii dintele va mai prezenta mobilitate,se va practica o noua imobilizare pentru un interval mai lung de
timp

229.[M] TRAUMATO OMF[DM] Tratamentul fracturii de process alveolar consta in:

a) [x] reducerea fragmentului interesat in pozitie corecta prin presiune manuala
b) [x] imobilizarea se mentine timp de 4 saptamani
c) [ ] imobilizarea se mentine timp de 6-8 saptamani
d) [x] fixarea fragmentului va fi una rigida
e) [x] pentru fixarea fragmentului interesat se poate folosi sina lingual

230.[M] TRAUMATO OMF[DM] Printre dispozitivele cele mai utilizate in cadrul tehnicilor de imobilizare in traumatismele dento-
alveolare se numara:
a) [x] gutierele acrilice
b) [ ] sinele vestibulare
c) [x] imobilizarea cu sarma in 8"
d) [x] imobilizarea semirigida
e) [ ] fronda mentoniera

231.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Hiperplazia:
a) [ ] se defineste ca o cavitate patologica cu continut lichidian
b) [ ] reprezinta o proliferare dismorfica a tesutului din care deriva
c) [x] este constituita dintr-o masa tisulara proliferativa,bine diferentiata
d) [x] este intr-o oarecare masura autolimitanta
e) [ ] prezinta capacitate de crestere autonoma

232.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Tumorile benigne propriu-zise:
a) [x] sunt proliferari dismorfice de tesuturi,ireversibile
b) [x] prezinta o capacitate de crestere continua,autonoma si teoretic nelimitata
c) [ ] au o evolutie rapida
d) [x] cresc prin impingerea tesuturilor adiacente
e) [ ] cresc prin infiltrarea tesuturilor adiacente

233.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre chist sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] este o tumora propriu-zisa de dezvoltare,cu o capacitate de crestere continua
b) [ ] este similar hamartromului
c) [x] se defineste ca o cavitate patologica cu continut lichidian sau semisolid
d) [x] este delimitat de o membrana epiteliala
e) [ ] reprezinta o proliferare dismorfica a tesutului din care deriva

234.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Chisturi ale partilor moi orale sunt:
a) [x] chistul dermoid
b) [x] chistul teratoid
c) [ ] mucocelul
d) [ ] chistul sebaceu
e) [x] chistul limfoepitelial oral

235.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Chisturi salivare sunt:
a) [ ] chistul branhial
b) [ ] chistul dermoid
c) [x] ranula
d) [x] sialochistul
e) [x] mucocelul

236.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre chistul dermoid sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] este un chist de dezvoltare
b) [ ] apare cel mai frecvent la varstnici
c) [x] se datoreaza transformarii chistice a incluziilor epiteliale restante la locul de unire a arcurilor branhiale
d) [x] se poate localiza oriunde pe linia mediana
e) [ ] include structuri derivate din toate cele trei straturi germinative embrionare

237.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre chistul dermoid oral sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
a) [ ] se dezvolta la nivelul bazei limbii
b) [x] se dezvolta deasupra planului muschiului milohioidian,in planseul buccal anterior
c) [x] poate varia in dimensiuni de la cativa mm pana la 10-12 cm
d) [ ] are crestere rapida,simptomatica
e) [ ] mucoasa acoperitoare are un aspect congestive

238.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Chistul dermoid oral se caracterizeaza prin:
a) [x] are o consistenta ferm-elastica
b) [x] este mobil pe planurile adiacente
c) [x] la presiune lasa godeu
d) [ ] adera de cele mai multe ori de structurile invecinate
e) [ ] uneori se pot palpa structuri dure
239.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Diagnosticul diferential al chistului dermoid cu localizare in
planseul bucal se poate face cu:
a) [x] ranula sublinguala
b) [x] chistul teratoid
c) [ ] ranula suprahioidiana
d) [ ] chistul sebaceu
e) [x] tumorile glandelor sublinguale

240.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Diagnosticul diferential al chistului dermoid situat sub planul
muschiului milohioidian se poate face cu:
a) [x] abcesul lojei submentoniere
b) [x] adenita submentoniera
c) [ ] supuratiile lojei sublinguale
d) [x] ranula suprahioidiana
e) [ ] tumorile glandelor sublinguale

241.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Tratamentul chistului dermoid consta in:
a) [x] tratamentul este strict chirurgical
b) [x] extirparea in totalitate a acestuia
c) [x] extirparea prin abord oral sau cutanat
d) [ ] antibioterapie
e) [ ] electrocauterizare

242.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre chistul limfoepitelial oral sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
a) [x] este o leziune rara cu origine la nivelul structurilor limfoide ale cavitatii orale
b) [ ] uneori poate fi prezent la nastere
c) [x] se prezinta ca o formatiune nodulara submucoasa
d) [ ] poate ajunge la dimensiuni de 10-12 cm
e) [x] la palpare,formatiunea are consistenta ferma si este nedureroasa

243.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre chistul branhial sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] este localizat de-a lungul muschiului steno-cleido-mastoidian
b) [x] are o perioada lunga de latenta,dupa care se dezvolta rapid volumetric
c) [ ] tegumentele acoperitoare sunt cianotice
d) [ ] la palpare are o consistenta ferma
e) [x] nu se mobilizeaza liber

244.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Tratamentul chistului branhial consta in:
a) [x] extirpare chirurgicala
b) [x] abordul chirurgical este cervical
c) [ ] abordul chirurgical este oral
d) [x] incizia tegumentara este orizontala
e) [x] desprinderea acestuia de pachetul vasculo-nervos al gatului

245.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre chistul canalului tireoglos sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
a) [x] in mod constant chisturile sunt aderente de corpul sau coarnele hioidului
b) [ ] este mai frecvent intalnit la sexul feminin
c) [x] este cel mai frecvent chist cervical
d) [x] este rotund,bine delimitat
e) [ ] nu se mobilizeaza in deglutitie

246.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Diagnosticul diferential al chistului canalului tireoglos se
face cu:
a) [x] abcesul lojei submentoniere
b) [ ] limfangioame cervicale
c) [ ] adenite cronice specifice
d) [x] chistul dermoid
e) [x] ranula suprahioidiana

247.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre mucocel sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] este o formatiune cu aspect chistic care se datoreaza perforarii canalului de excretie al unei glande salivare accesorii si patrunderii
secretiei salivare in tesuturile adiacente
b) [ ] este o leziune datorata dilatatiei chistice a canalului de excretie a unei glande salivare accesorii
c) [x] nu prezinta membrana
d) [x] apare in urma unui traumatism acut sau unor microtraumatisme cronice ale mucoasei orale
e) [ ] nu are o etiologie precizata

248.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Aspectele clinice ale mucocelului cuprind:
a) [ ] apare ca o formatiune nodulara de consistenta ferma
b) [x] mucoasa acoperitoare este nemodificata
c) [x] consistenta este fluctuenta
d) [ ] este foarte dureros la palpare
e) [x] de cele mai multe ori mucocelul se sparge" eliminand continutul salivar
249.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre sialochist sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] este o leziune datorata dilatatiei chistice a canalului de excretie a unei glande salivare accesorii
b) [x] poate aparea prin evolutia cronica a unui mucocel
c) [ ] apare la copiii mici
d) [ ] aspectul clinic este asemanator gusei linguale
e) [x] prin orificiul de excretie se elimina la presiune o cantitate de mucus sau secretie purulenta

250.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Diagnosticul diferential al mucocelului si sialochistului se
face cu:
a) [x] hemangioamele de mici dimensiuni
b) [x] tumorile benigne ale glandelor salivare mici
c) [ ] chistul dermoid
d) [x] limfangioamele de mici dimensiuni
e) [ ] dilatatiile chistice ale canalului Wharton

251.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Mucocelul si sialochistul sinusului maxilar se caracterizeaza
prin:
a) [x] se localizeaza mai frecvent pe podeaua sinusului maxilar
b) [ ] apar in mod special la varstnici
c) [ ] apar pe fondul unei sinuzite maxilare acute
d) [x] hipertrofia celulelor specializate de la nivelul mucoasei sinusului maxilar, secretia de mucus acumulandu-se intre planseul osos al
sinusului si mucoasa detasata
e) [x] in evolutie,se dezvolta o cavitate chistica,identificata intamplator in urma unui examen radiographic

252.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Ranula sublinguala:
a) [x] se prezinta clinic ca o formatiune chistica,cu dimensiuni variabile
b) [ ] se prezinta clinic ca o formatiune tumorala
c) [ ] localizarea sa este pe linia mediana,in planseul bucal
d) [x] formatiunea este localizata paramedian,in planseul bucal
e) [ ] formatiunea se situeaza sub muschiul milohioidian

253.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre ranula sublinguala sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
a) [x] pe masura ce creste in volum,ranula ridica mucoasa planseului bucal
b) [x] coloratia tipica a ranulei sublinguale este albastruie
c) [ ] la palpare,ranula are o consistenta ferma
d) [x] este nedureroasa la palpare
e) [ ] nu adera la planurile profunde

254.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Ranula sublinguala:
a) [ ] nu depaseste ca dimensiuni cativa mm
b) [x] poate ocupa in totalitate hemiplanseul in care se gaseste impingand limba in sus si de partea opusa
c) [x] se poate perfora spontan
d) [ ] daca se decomprima,ranula se reface in cateva saptamani
e) [ ] deseori,ranula se poate suprainfecta

255.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Ranula in bisac":
a) [x] este varianta clinica in care formatiunea chistica trece in regiunea suprahioidiana peste fibrele muschiului milohioidian
b) [x] are forma unei clepsidre" cu continut lichidian
c) [x] clinic,formatiunea chistica bombeaza submentonier sau/si submandibular paramedian
d) [ ] clinic,formatiunea chistica bombeaza submentonier sau/si submandibular pe linia mediana
e) [ ] tegumentele acoperitoare sunt de aspect normal,aderente

256.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Tratamentul ranulei sublinguale este:
a) [x] chirurgical
b) [ ] abordul este cervical,submandibular
c) [x] abordul este oral,la nivelul planseului bucal
d) [x] extirparea este dificila deoarece membrana chistica este foarte subtire si extrem de aderenta la tesuturile adiacente
e) [x] marsupializarea

257.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Chistul sebaceu si chistul epidermoid:
a) [x] apar relativ frecvent la nivelul tegumentelor cervico-faciale
b) [ ] localizarile cele mai frecvente sunt la nivelul regiunii frontale
c) [x] se manifesta clinic sub forma unui nodul solitar
d) [x] consistenta este ferma sau fluctuenta
e) [ ] tegumentele,prin transluciditate,lasa sa se vada formatiunile chistice de culoare albastruie

258.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Tratamentul unui chist sebaceu/epidermoid suprainfectat
consta in:
a) [ ] extirparea completa in regim de urgenta
b) [x] se temporizeaza interventia chirurgicala de extirpare a chistului
c) [x] se administreaza antibiotice in concordanta cu etiologia stafilococica a infectiei
d) [ ] nu este necesara administrarea de antiinflamatoare
e) [x] daca chistul se transforma intr-o colectie supurativa este necesara incizia si drenajul colectiei si amanarea interventiei chirurgicale de
extirpare a chistului pana la refacerea chistului

259.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Hiperplazia fibroasa inflamatorie:
a) [ ] este localizata la nivelul planseului bucal
b) [x] se mai numeste epulis fissuratum
c) [x] apare pe fondul iritatiei cronice a mucoasei fundului de sant vestibular datorita instabilitatii unei proteze dentare mobile
d) [x] se localizeaza cu predilectie pe versantul vestibular al arcadei superioare
e) [ ] se localizeaza cu predilectie la nivelul tuberozitatii maxilare

260.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Hiperplazia fibroasa inflamatorie se caracterizeaza prin:
a) [x] se prezinta sub forma a doua pliuri de mucoasa paralele cu creasta alveolara
b) [x] santul dintre cele doua pliuri de mucoasa formate corespunde marginii protezei dentare mobile
c) [x] mucoasa acoperitoare poate avea aspect hiperemic
d) [ ] leziunea prezinta la palpare fluctuenta
e) [ ] leziunea este extrem de dureroasa la palpare

261.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Polipul fibroepitelial:
a) [x] este o varianta a hiperplaziei fibroase inflamatorii cu localizare la nivelul mucoasei palatului dur
b) [x] are aspectul clinic al unei formatiuni vegetante pediculate
c) [ ] nu are legatura cu iritatia cronica produsa de proteza dentara mobila
d) [x] formatiunea se observa clinic doar prin ridicarea de pe plan si explorarea instrumentala,ea fiind comprimata" de proteza
e) [ ] mucoasa acoperitoare poate prezenta o ulceratie

262.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie:
a) [x] este o varianta de hiperplazie fibroasa inflamatorie localizata la nivelul mucoasei palatului dur
b) [ ] se poate localiza si la nivelul crestei alveolare inferioare
c) [x] apare la purtatorii de proteze mobile incorect adaptate
d) [ ] se manifesta clinic sub forma unei formatiuni vegetante pediculate
e) [x] se manifesta clinic sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni, cu aspect de broboane"

263.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Tratamentul hiperplaziei fibroase inflamatorii (epulis
fissuratum) consta in:
a) [x] se recomanda pacientului sa renunte la purtarea protezei dentare timp de 10-14 zile
b) [x] se prescrie un colutoriu oral antiinflamator
c) [ ] indiferent daca leziunea se remite sau nu,se practica excizia in totalitate a zonei hiperplazice
d) [ ] dupa interventia chirurgicala se recomanda pacientului sa nu poarte proteza dentara timp de 7 zile
e) [x] uneori este necesara captusirea vechii proteze dentare in hipercorectie

264.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Granulomul piogen:
a) [x] este o masa pseudotumorala pediculata sau sesila
b) [x] are o culoare de la roz la rosu intens (purpuriu) in functie de vechimea leziunii
c) [x] suprafata leziunii poate prezenta zone ulcerative
d) [ ] la palpare are o consistenta ferma
e) [x] sangereaza la cel ami mic traumatism

265.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Epulisul granulomatos:
a) [ ] este un granulom piogen localizat la nivelul mucoasei labiale
b) [x] este un granulom piogen gingival
c) [x] este cea mai frecventa forma de granulom piogen oral
d) [x] apare in spatiul interdentar,in special pe versantul vestibular
e) [ ] este in legatura cu o proteza dentara mobile

266.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Botriomicomul:
a) [x] este granulomul piogen localizat la nivelul mucoasei labiale,linguale sau jugale
b) [ ] apare pe fondul unei iritatii acute
c) [ ] este in legatura cu un dinte care prezinta o carie subgingivala
d) [ ] apare pe fondul unei igiene orale deficitare
e) [x] este legat de traumatizarea mucoasei in momentul contactului arcadelor dentare (ex.:traumatisme acute ale mucoasei prin muscare in
timpul miscarilor functionale)

267.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Tratamentul granulomului piogen gingival (epulis
granulomatos) consta in:
a) [x] extirparea chirurgicala cu margini de siguranta de aproximativ 2 mm
b) [ ] nu se indeparteaza periostul subiacent
c) [x] daca se constata ca este moale,demineralizat,se practica chiuretajul osos pana in tesut sanatos
d) [ ] extractia dintelui/dintilor adiacenti este obligatorie
e) [x] plaga postoperatorie se vindeca per secundam

268.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Fibromul osifiant periferic (epulisul fibros):
a) [x] se localizeaza la nivelul crestei alveolare dentate
b) [ ] se localizeaza la nivelul crestei alveolare edentate
c) [x] localizarea cea mai frecventa este in regiunea frontala
d) [x] se prezinta clinic sub forma unei mase pseudotumorale gingivale,localizate la nivelul papilei interdentare
e) [ ] consistenta la palpare este moale
269.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Granulomul periferic cu celule gigante (epulisul cu celule
gigante):
a) [ ] este o leziune extrem de rara care apare la nou-nascuti
b) [x] se localizeaza exclusiv la nivelul crestei alveolare,in legatura cu un dinte cauzal care prezinta un factor iritativ gingivo-parodontal
c) [x] se prezinta ca o leziune nodulara
d) [ ] are o culoare roz-rosie
e) [x] examenul radiologic in cazul zonelor edentate evidentiaza o creasta alveolara subiacenta cu un aspect de os ciupit"

270.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Tratamentul granulomului periferic cu celule gigante consta
in:
a) [x] extirparea in totalitate a formatiunii cu margini libere plasate in tesut sanatos (aproximativ 2 mm)
b) [ ] indepartarea factorului iritativ local nu este obligatorie
c) [x] chiuretajul osos pana in tesut sanatos este obligatorie
d) [x] vindecarea plagii se face prin epitelizare secundara
e) [ ] plaga se inchide prin sutura primara

271.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Granulomul congenital (epulisul congenital):
a) [ ] afecteaza cel mai adesea sexul masculin (90% din cazuri)
b) [x] se manifesta clinic ca o formatiune cu aspect pseudotumoral
c) [x] se localizeaza pe creasta alveolara sau in mod exceptional la nivelul mucoasei linguale
d) [ ] suprafata sa este neregulata
e) [x] are forma ovoidala sau multilobulata

272.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Papilomul:
a) [x] este o proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului
b) [x] cauza probabila a aparitiei sale este infectia cu virusul papiloma uman (HPV)
c) [ ] suprafata tumorii este neteda
d) [x] se manifesta clinic ca o formatiune tumorala cu crestere exofitica, verucoasa sau conopidiforma
e) [ ] nu prezinta prelungiri digitiforme

273.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Localizarile papiloamelor sunt:
a) [x] la nivelul mucoasei linguale
b) [ ] la nivelul faringelui
c) [x] la nivelul rosului de buza
d) [ ] la nivelul planseului bucal
e) [x] la nivelul luetei

274.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Fibromul:
a) [ ] este o formatiune tumorala intalnita extrem de rar la nivelul mucoasei cavitatii orale
b) [x] se manifesta clinic sub forma unor leziuni nodulare
c) [x] prezinta o baza de implantare sesila sau pediculata
d) [x] localizarea este variata la nivelul cavitatii orale,putand fi situat pe mucoasa linguala,jugala,la nivelul buzelor,palatului,planseului
bucal sau gingivomucoasei procesului alveolar
e) [ ] nu se intalneste niciodata localizat la nivelul tegumentelor cervico-faciale

275.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Fibromul tegumentar:
a) [x] este localizat cel mai frecvent la nivelul regiunii geniene,nazale sau frontale
b) [x] se prezinta sub forma unui nodul mobil
c) [ ] tesutul acoperitor are un aspect congestiv
d) [ ] prezinta fluctuenta la palpare
e) [ ] este o formatiune fixata la tegument

276.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Fibromatoza gingivala:
a) [x] este o afectiune cu caracter ereditar
b) [ ] este o afectiune congenitala
c) [x] se manifesta clinic prin marirea de volum a fibromucoasei gingivale
d) [ ] consistenta sa este moale,lasa godeu la presiune
e) [x] poate fi neteda sau nodulara

277.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Diagnosticul diferential al fibromatozei gingivale se face cu:
a) [x] hiperplazia gingivala medicamentoasa
b) [x] hiperplazia gingivala din leucemii acute
c) [ ] papilomul mucoasei orale
d) [ ] granulomul piogen gingival
e) [x] neurofibromatoza ereditara

278.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DR] Lipomul:
a) [x] este o tumora benigna a tesutului adipos
b) [x] la nivel cervico-facial se prezinta ca o masa tumorala cu crestere lenta
c) [x] deformeaza progresiv regiunea in care apare
d) [ ] are o consistenta ferma,fibroasa
e) [x] tegumentele acoperitoare au aspect normal

279.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Schwannomul:
a) [ ] se prezinta clinic sub forma unei mase nodulare fixate pe planurile adiacente
b) [x] se asociaza in mod tipic cu traiectul unui nerv
c) [x] pentru localizarile endoosoase,manifestarea clinica este de parestezie sau anestezie in teritoriul nervului din care provine
d) [ ] evolueaza prin crestere constanta
e) [x] la nivelul cavitatii orale apare cel mai frecvent la nivelul limbii

280.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DR] Hemangiomul:
a) [x] este cea mai frecventa tumora a perioadei copilariei
b) [x] se localizeaza in mod special in teritoriul oro-maxilo-facial
c) [ ] tumora se goleste de sange la presiune
d) [ ] in primele zile dupa nastere,tumora se dezvolta rapid
e) [x] hemangiomul superficial tegumentar este reliefat si boselat,avand o culoare rosie aprinsa

281.[M] CHISTURI & TUM BEN PARTI MOI ORALE & CERV-FAC [DM] Despre hemangiom sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [ ] faza proliferativa dureaza de obicei 6-10 ani
b) [x] dupa regresia completa in jumatate dintre cazuri tegumentele vor avea aspect normal
c) [x] cea mai frecventa complicatie este ulceratia
d) [ ] localizarile oculare duc la orbire
e) [x] la nastere,hemangiomul se poate identifica cu o macula de culoare deschisa cu o retea teleangiectatica

282.[M] chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale [DM] Tratamentul hemangioamelor mici consta in:
a) [ ] radioterapie
b) [x] scleroterapie
c) [x] tratament chirurgical
d) [ ] terapie cortizonica
e) [ ] chimioterapie

283.[M] chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale [DM] Malformatiile capilare:
a) [ ] au de obicei o culoare albastruie si sunt compresibile
b) [x] se manifesta clinic sub forma de macule cutanate in pata de vin de Porto"
c) [x] se localizeaza cel mai frecvent pe fata
d) [ ] apar la nivelul sunturilor arterio-venoase
e) [x] se localizeaza in special in zonele de emergenta trigeminala

284.[M] chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale [DM] Despre limfangiom sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) [x] limfangioamele cervico-faciale apar mai frecvent in regiunea geniana si parotideo-maseterina
b) [x] limfangioamele orale apar cel mai frecvent in cele 2/3 anterioare ale limbii
c) [ ] se descriu 5 tipuri de limfangioame
d) [ ] este o leziune cu flux scazut
e) [x] avand in vedere posibilitatea de regresie spontana,se recomanda o atitudine expectativa cel putin pana la varsta de 5 ani

285.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chisturi odontogene sunt urmatoarele:
a) [ ] chistul radicular
b) [ ] chistul nazo-palatin
c) [x] chistul folicular (dentiger)
d) [x] chistul de eruptie
e) [x] keratochistul odontogen

286.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chisturi neodontogene sunt urmatoarele:
a) [x] chistul nazo-palatin (chistul canalului incisiv)
b) [ ] chistul rezidual
c) [ ] chistul osos anevrismal
d) [x] chistul median palatinal
e) [x] chistul nazo-labial (nazo-alveolar)

287.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Pseudochisturi sunt urmatoarele:
a) [ ] chistul gingival al adultului
b) [x] cavitatea osoasa idiopatica
c) [ ] chistul globulomaxilar
d) [x] chistul osos anevrismal
e) [x] defectul osos Stafne

288.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Cresterea unui chist continua pana cand:
a) [x] se efectueaza chistectomia
b) [ ] se administreaza un tratament medicamentos adecvat
c) [x] acesta se deschide intr-o cavitate naturala
d) [x] se indeparteaza factorul stimulator reprezentat de citokine prin inlaturarea factorului cauzal
e) [ ] la un moment dat se opreste in evolutie si poate involua de la sine

289.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Keratochistul odontogen primordial:
a) [x] se dezvolta in locul unui dinte
b) [ ] se dezvolta in jurul unui dinte
c) [ ] deriva din epiteliul adamantin redus
d) [x] deriva din resturile Serres
e) [x] are un caracter recidivant marcat
290.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Keratochisturile se localizeaza cel mai frecvent:
a) [x] la mandibula,in dreptul molarului de minte
b) [x] la maxilar,in dreptul molarului de minte
c) [ ] la maxilar,in dreptul incisivilor
d) [ ] la mandibula,in dreptul incisivilor
e) [x] la maxilar,in dreptul caninului

291.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Keratochistul odontogen:
a) [x] poate fi unilocular sau multilocular
b) [x] este in general asimptomatic
c) [ ] induce resorbtia coronara a dintilor adiacenti
d) [ ] induce tulburari senzitive in cazul localizarilor mandibulare
e) [x] are tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal

292.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Keratochistul odontogen:
a) [x] pe masura ce evolueaza,induce mobilitatea dintilor adiacenti
b) [x] pe masura ce evolueaza,induce resorbtia progresiva a radacinilor dintilor adiacenti
c) [ ] impinge pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre creasta alveolara
d) [x] induce liza corticalelor osoase in zonele unde acestea sunt mai subtiri si mai putin dense
e) [x] radiologic,apare sub forma unei leziuni osoase radiotransparente

293.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Tratamentul keratochistului odontogen consta in:
a) [ ] punctie
b) [x] marsupializare
c) [x] rezectie osoasa
d) [ ] rezectie apicala
e) [x] chistectomie

294.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul folicular (dentiger):
a) [x] apare prin transformarea chistica a sacului folicular care inconjoara coroana unui dinte neerupt
b) [x] este intotdeauna atasat la jonctiunea smalt-cement a dintelui neerupt
c) [ ] este un chist inflamator
d) [x] apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibular in legatura cu un molar de minte inclus sau semiinclus
e) [ ] aspectul radiologic tipic este de radioopacitate uniloculara

295.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Tratamentul chistului folicular consta in:
a) [x] chistectomie
b) [ ] marsupializare (in cazul chisturilor de mici dimensiuni)
c) [x] odontectomia dintelui semiinclus sau inclus
d) [x] marsupializare (in cazul chisturilor de mari dimensiuni)
e) [ ] decapusonare

296.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul de eruptie:
a) [ ] este un chist derivat din resturile Malassez
b) [x] apare in cazul unui dinte in eruptie,aflat submucos
c) [x] apare prin separarea foliculului dentar de suprafata coroanei dintelui
d) [ ] se localizeaza lateral de dintele in eruptie
e) [x] la palpare are o consistenta fluctuenta

297.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul parodontal lateral:
a) [x] se gaseste cel mai frecvent in spatiul interdentar de la nivelul premolarilor sau caninilor
b) [x] este in general asimptomatic
c) [x] imaginea radiologica este de radiotransparenta interdentara in forma de picatura"
d) [ ] dintii adiacenti sunt devitali
e) [ ] radiologic se poate evidentia convergenta radacinilor dintilor adiacenti

298.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul gingival al adultului:
a) [ ] clinic se prezinta ca o formatiune chistica de mari dimensiuni
b) [x] se situeaza in dreptul papilei interdentare
c) [x] mucoasa acoperitoare lasa sa se vada prin transparenta o coloratie albastruie
d) [ ] radiologic se evidentiaza resorbtii osoase
e) [x] trebuie diferentiat de abcesul parodontal

299.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chisturile gingivale (alveolare) ale nou nascutului (nodulii Bohn):
a) [x] se prezinta sub forma unor papule de mici dimensiuni
b) [x] sunt situate pe creasta alveolara
c) [ ] sunt situate pe mucoasa palatinala,pe linia mediana
d) [ ] sunt situate la nivelul valului moale
e) [x] nu necesita un tratament specific

300.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul odontogen calcificat,forma endoosoasa:
a) [x] este identificat intamplator in urma unui examen radiologic
b) [x] radiologic are un aspect de soare rasare" sau sare si piper"
c) [ ] are dimensiuni de cativa mm
d) [ ] in stadiile initiale sunt complet radioopace
e) [x] in evolutie dezvolta calcificari centrale bine circumscrise

301.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul nazo-palatin (chistul canalului incisiv):
a) [ ] in evolutie ajunge sa deformeze palatul posterior
b) [x] imaginea radiologica este de inima de carte de joc"
c) [x] are aspect similar unui abces palatinal situat pe linia mediana
d) [x] mucoasa acoperitoare poate fi integra sau poate prezenta o fistula prin care se elimina continutul chistic
e) [x] radiologic apare ca o formatiune bine delimitata,situata intre radacinile incisivilor centrali superiori,pe linia mediana sau imediat
paramedian

302.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul median palatinal:
a) [x] clinic,se prezinta sub forma unei deformatii la nivelul palatului dur imediat posterior de papila incisiva,pe linia mediana
b) [x] dimensiunile sale sunt de aproximativ 2 cm
c) [x] aspectul radiologic este de radiotransparenta bine circumscrisa in palat pe linia mediana
d) [ ] este un pseudochist
e) [ ] imaginea radiologica este de soare rasare"

303.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul nazo-labial:
a) [ ] apare in partile moi de la nivelul buzei superioare,median
b) [x] apare in partile moi de la nivelul buzei superioare,paramedian
c) [x] apare mai frecvent la sexul feminin
d) [ ] se dezvolta exclusiv unilateral
e) [x] tegumentele acoperitoare sunt nemodificate

304.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul globulomaxilar:
a) [x] este un chist endoosos situat intre incisivul lateral si caninul superior
b) [x] rareori,poate fi situat intre incisivul central si incisivul lateral superior
c) [ ] este un chist endoosos situat intre incisivul lateral si caninul inferior
d) [x] in evolutie se poate exterioriza la nivelul partilor moi din fundul de sant vestibular sau in palat
e) [ ] apare endooral ca o deformare asimptomatica

305.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul radicular:
a) [x] este un chist inflamator endoosos
b) [x] inconjoara apexul unui dinte devital,ca o complicatie a patologiei dentare
c) [ ] a fost considerat un chist fisural"
d) [x] este cel mai frecvent chist din patologia oaselor maxilare
e) [ ] prezinta o varianta anatomo-clinica numita chist botrioid

306.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul periapical:
a) [x] clinic,initial este asimptomatic
b) [x] in evolutie,la palparea in vestibulul bucal se percepe o consistenta de minge de celuloid" sau coaja de ou spart"
c) [x] este localizat la nivelul apexului unui dinte cu gangrena pulpara
d) [ ] testele de vitalitate ale dintilor cauzali sunt cel mai frecvent pozitive
e) [ ] in evolutie,creste in dimensiuni dar nu afecteaza corticala osoasa

307.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul periapical:
a) [x] se poate suprainfecta evoluand spre un abces
b) [x] prin extindere tridimensionala poate interesa si radacinile dintilor vecini
c) [x] dupa o evolutie indelungata poate fistuliza
d) [ ] radiologic nu se constata modificari la nivelul laminei dura
e) [ ] imaginea radiologica este de radiotransparenta cu limite sterse

308.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Atitudinea terapeutica fata de chistul radicular consta in:
a) [x] indepartarea chistului si tratamentul factorului cauzal dentar
b) [ ] tratamentul endodontic al dintelui cauzal
c) [x] chistectomia cu rezectia apicala a dintelui cauzal,daca,conditiile clinice sunt favorabile
d) [ ] extractia imediata a dintelui cauzal indiferent de aspectele clinice si radiologice
e) [x] cura radicala a sinusului maxilar in cazul in care chistul afecteaza mucoasa sinuzala

309.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Chistul rezidual:
a) [ ] se dezvolta la nivelul suprafetei radiculare laterale
b) [ ] se dezvolta pe seama unor canale pulpare aberante
c) [x] este un chist radicular care persista dupa tratamentul endodontic sau extractia dentara
d) [x] clasic,este un chist restant dupa extractia dentara fara chiuretarea alveolei
e) [ ] se localizeaza uneori interradicular

310.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Tumori ale epiteliului odontogen sunt:
a) [ ] cementoblastomul
b) [x] ameloblastomul
c) [x] tumora odontogena scuamoasa
d) [ ] odontomul compus
e) [ ] odontomul complex

311.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic:
a) [x] se localizeaza la mandibula,cel mai adesea in zona molarilor de minte si in ramul mandibular
b) [ ] evolutia sa este rapida,simptomatica
c) [x] deformeaza progresiv contururile fetei
d) [ ] in formele avansate apar intotdeauna parestezie si durere
e) [x] nu au tendinta de a invada partile moi

312.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Aspectul radiologic al ameloblastomului intraosos solid sau
multichistic:
a) [x] este de radiotransparenta multiloculara
b) [x] daca loculatiile sunt de mici dimensiuni,aspectul radiologic este de figure de miere"
c) [x] daca loculatiile sunt de mari dimensiuni,aspectul radiologic este de baloane de sapun"
d) [ ] da relatii despre prezenta frecventa la nivelul leziunii a unui dinte semiinclus
e) [x] uneori,aspectul radiologic poate fi aparent de radiotransparenta uniloculara

313.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Tratamentul ameloblastomului solid sau multichistic consta in:
a) [ ] rezectia marginala,fara margini libere
b) [x] chiuretajul tumorii
c) [ ] radioterapie
d) [x] rezectia marginala,cu margini libere osoase de cel putin 1-1,5 cm fata de limitele radiologice ale tumorii
e) [x] rezectia segmentara si hemirezectia de mandibula cu sau fara dezarticulare

314.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Ameloblastomul unichistic:
a) [x] poate aparea de novo,ca mecanism patogenic
b) [x] apare mai ales la pacientii tineri
c) [ ] se localizeaza cel mai frecvent la maxilar,in zona posterioara
d) [x] se localizeaza cel mai frecvent la mandibula,in zona posterioara
e) [x] ca mecanism patogenic,poate aparea prin transformarea tumorala benigna a epiteliului unui chist odontogen

315.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Ameloblastomul extraosos:
a) [x] deriva cel mai probabil din resturile lamei dentare (Serres)
b) [x] se prezinta sub forma unei formatiuni tumorale gingivale sesile sau pediculate
c) [ ] poate ajunge la dimensiuni impresionante
d) [x] se localizeaza pe mucoasa gingivala vestibulara a dintilor laterali,mai frecvent la mandibula
e) [ ] radiologic nu se poate evidentia nici o modificare la nivelul osului subiacent

316.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Fibromul ameloblastic:
a) [ ] este o tumora rara,de origine odontogena
b) [x] se localizeaza cu predilectie la mandibula,in zona laterala
c) [x] poate sa deformeze in timp corticalele osoase
d) [x] in majoritatea cazurilor,in leziune este prezent un dinte inclus (molar de minte inferior)
e) [x] in evolutie,tumora se poate extinde spre ramul mandibular si poate ajunge sa intereseze intreaga hemimandibula

317.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Odontomul:

a) [x] in stadiul matur este format din smalt si dentina,precum si din cantitati variabile de pulpa si cement
b) [x] prezinta doua forme anatomo-clinice
c) [ ] forma compusa este constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina,fara a avea configuratia unui dinte
d) [x] forma compusa este mai frevent localizata in zona anterioara
e) [x] forma complexa este mai frecvent localizata in zona molara

318.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Odontomul:

a) [x] se poate dezvolta in locul unui dinte (aparenta anodontie)
b) [x] poate fi in vecinatatea unor dinti erupti,inducand divergenta radacinilor acestora
c) [ ] imaginea radiologica este de radiotransparenta
d) [x] poate impiedica eruptia unui dinte,care ramane inclus intraosos
e) [x] tratamentul este chirurgical si consta in excizia in totalitate

319.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Fibromul odontogen central:
a) [x] este o tumora extrem de rara
b) [x] se localizeaza in proportii aproximativ egale la maxilar si la mandibula
c) [ ] localizarile maxilare sunt predominant in zona molara
d) [x] nu este legat obligatoriu de prezenta unui dinte,dar se asociaza cu acesta in aproximativ 1/3 dintre cazuri
e) [ ] formele de mici dimensiuni induc mobilitatea dintilor invecinati

320.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Cementoblastomul:

a) [x] este o proliferare de tip hamartrom a cementoblastilor cu formarea unei colectii dezorganizate de cement in jurul radacinii unui dinte
b) [ ] afecteaza mai frecvent dintii maxilari
c) [x] se prezinta ca o aparenta expansiune volumetrica a radacinilor unui dinte (premolar sau molar)
d) [ ] dintele implicat este mobil
e) [x] radiologic se caracterizeaza prin prezenta unei radioopacitati marcate care inglobeaza radacinile dintelui

321.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Tratamentul cementoblastomului consta in:
a) [ ] chiuretaj periapical
b) [ ] rezectie segmentara
c) [x] extractia dintelui monobloc cu cementoblastomul
d) [x] tratamentul este strict chirurgical
e) [ ] devitalizarea dintelui afectat

322.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Osteomul:

a) [x] are caracter solitar in marea majoritate a cazurilor
b) [ ] la nivelul oaselor maxilare localizarea predilecta este la nivelul tuberozitatii maxilare
c) [x] se poate localiza la nivelul condilului mandibular
d) [x] se poate localiza la nivelul sinusului frontal
e) [x] poate fi periostal si/sau endostal

323.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Osteoblastomul:

a) [ ] este o tumora osoasa cu o incidenta crescuta
b) [x] apare mai frecvent la mandibula,in zona posterioara
c) [x] se manifesta clinic printr-o discreta deformare osoasa
d) [ ] consistenta este fluctuenta
e) [x] radiologic se prezinta sub forma unei radiotransparente rotunde, bine delimitate, care prezinta focare multiple de radioopacitate

324.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Osteomul osteoid:
a) [x] este o varianta clinica si histopatologica de osteoblastom
b) [x] la nivelul tumorii sunt prezente numeroase fibre nervoase periferice
c) [ ] se manifesta clinic prin dureri moderate,difuze
d) [x] tumora produce prostaglandine,fapt pentru care este dureroasa
e) [x] durerea cedeaza la administrarea de aspirina

325.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Displazia osoasa (displazia cemento-osoasa):
a) [ ] apare la nivelul oaselor maxilare in zonele in care nu sunt prezenti dinti
b) [x] forma periapicala se localizeaza in portiunea anterioara a corpului mandibular
c) [x] forma periapicala este dificil de diferentiat radiologic de un chist radicular periapical
d) [x] forma periapicala - ligamentul parodontal este respectat de leziune
e) [ ] forma periapicala - dintii asociati leziunii sunt intotdeauna devitali

326.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Displazia cemento-osoasa focala:
a) [ ] are caracter autolimitant,depasind rareori 5 cm
b) [x] se prezinta ca o leziune unica localizata la nivelul osului alveolar in jurul apexului unui dinte vital
c) [x] se localizeaza in special in zona posterioara a corpului mandibular
d) [x] este total asimptomatica
e) [ ] se localizeaza in special in zona anterioara a corpului mandibular

327.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Displazia cemento-osoasa florida:
a) [x] are caracter multifocal
b) [x] este caracteristica bilateralitatea sau chiar simetria afectarii osoase
c) [x] se poate localiza atat in zone dentate cat si edentate
d) [ ] se poate localiza la nivelul condilului mandibular
e) [ ] are caracter familial

328.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Tratamentul displaziei cemento-osoase consta in:
a) [ ] tratament chirurgical
b) [x] dispensarizarea pacientului
c) [x] o buna igiena orala
d) [x] tratarea precoce a oricaror probleme odontale ale dintilor implicati
e) [ ] tratament medicamentos

329.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Fibromul osifiant:
a) [x] este o tumora benigna propriu-zisa
b) [ ] se localizeaza cel mai frecvent la maxilar in zona premolara sau molara
c) [x] produce o deformare progresiva a osului
d) [ ] durerea si parestezia sunt prezente in mod constant
e) [x] poate ajunge la dimensiuni impresionante,desfigurand pacientul

330.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Radiologic,fibromul osifiant se caracterizeaza prin:
a) [x] radiotransparenta bine definita si uniloculara
b) [ ] radiotransparenta multiloculara
c) [x] dezvoltare in mod egal in toate directiile
d) [x] aspect rotund sau usor ovalar
e) [ ] nu se instituie in evolutie nici un grad de radioopacitate

331.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Tratamentul fibromului osifiant consta in:
a) [ ] dispensarizarea pacientului
b) [x] indepartarea completa prin chiuretaj,in cazul formelor de mici dimensiuni
c) [x] rezectia osoasa pentru tumorile de mari dimensiuni
d) [ ] administrarea de aspirina
e) [ ] indepartarea completa a tumorii cu margini de siguranta de 1-2 mm

332.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Condromul:

a) [x] este o tumora benigna alcatuita din cartilaj hialin matur
b) [ ] este frecvent intalnit in teritoriul oro-maxilo-facial
c) [x] este frecvent intalnit la nivelul premaxilei,septului nazal,condilului mandibular si corpului mandibulei
d) [ ] are o evolutie rapida,agresiva
e) [x] radiologic are aspectul unei radiotransparente uniloculare cu o zona centrala de radioopacitate

333.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Torusul palatin:
a) [x] reprezinta o exostoza situata la nivelul osului maxilar
b) [ ] este o tumora benigna osoasa
c) [ ] se situeaza de-a lungul suturii mediane a palatului dur in 1/3 anterioara
d) [x] poate fi discret reliefat sau poate avea aspect lobulat
e) [ ] se poate evidentia cu usurinta pe ortopantomografie

334.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Torusul mandibular:
a) [ ] se localizeaza pe fata vestibulara a corpului mandibulei
b) [x] este bilateral in peste 90% din cazuri
c) [x] are consistenta dura,osoasa
d) [x] se trateaza prin rezectie modelanta in cazul formelor de mari dimensiuni
e) [ ] se trateaza prin rezectie segmentara

335.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Tumora centrala cu celule gigante:
a) [ ] este o tumora benigna cu caracter agresiv si osteolitic marcat
b) [x] celulele gigante se numesc si mieloplaxe
c) [ ] evolueaza expansiv in partile moi
d) [x] in evolutie,corticala osoasa va fi erodata in totalitate
e) [x] se localizeaza cel mai adesea la mandibular

336.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Cherubismul:

a) [x] este o afectiune rara,cu caracter familial,autozomal dominant
b) [ ] se manifesta clinic inca de la nastere
c) [x] pacientii prezinta multiple leziuni cu celule gigante ale maxilarului
d) [ ] leziunile cu celule gigante ale maxilarului sunt unilaterale
e) [x] da aspect facial bucalat"

337.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans sunt:
a) [x] afectare osoasa unifocala sau multifocala manifestata prin prezenta unor leziuni osteolitice,deformante,dureroase
b) [ ] afectare oculara - vizibilitatea anormala a sclerei situata inferior de iris
c) [x] afectare ganglionara - adenopatie,in special cervicala
d) [ ] afectare renala
e) [x] afectare endocrina

338.[M] CHISTURI, TUM BEN & OSTEOPAT OS MAXIL [DM] Boala Paget osoasa:
a) [x] este o afectiune caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si rezorbtie osoasa
b) [x] cel mai frecvent este afectat maxilarul superior ducand la largirea etajului mijlociu al fetei
c) [x] asociaza un risc crescut de transformare in osteosarcom
d) [ ] se trateaza chirurgical si prin radioterapie
e) [ ] nu afecteaza articulatiile invecinate leziunii

339.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Factorii de risc locali in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:
a) [x] tutunul
b) [x] alcoolul
c) [ ] varsta
d) [ ] factorii nutritionali
e) [x] radiatiile solare

340.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Factorii generali implicati in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:
a) [ ] factorii dentari
b) [ ] agentii infectiosi
c) [x] deficitul imunitar
d) [x] factorii nutritionali
e) [ ] virusul herpes simplex

341.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Semnele obiective in cadrul anamnezei unui pacient cu tumora maligna oro-maxilo-faciala pot fi:
a) [x] leziuni ale buzei sau tegumentelor cervico-faciale fara tendinta de vindecare
b) [ ] senzatie persistenta de corp strain in cavitatea orala sau orofarnge
c) [x] deformari ale contururilor cervico-faciale
d) [x] hemoragii minore persistente fara cauza evidenta la nivelul cavitatii orale
e) [ ] epistaxis minor bilateral

342.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:
a) [x] buza
b) [x] planseul bucal
c) [ ] tuberozitatea maxilara
d) [ ] palatul dur
e) [x] marginile laterale ale limbii

343.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei cavitatii orale sunt:
a) [x] lichenul plan
b) [ ] leucoplazia
c) [x] disfagia sideropenica (Sd. Plummer-Vinson)
d) [ ] eritroplazia
e) [x] glosita sifilitica

344.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Leucoplazia:

a) [x] este definita ca fiind o pata sau placard alb,care nu poate fi indepartata prin stergere,mai mare de 5 mmcare nu poate fi incadrata in
nici o alta entitate patologica
b) [ ] este o afectiune a mucoasei orale cu etiologie incerta
c) [ ] se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu pete rosii de eritroplazie
d) [x] reprezinta expresia clinica a displaziei mucoasei,de diferite grade
e) [x] se pot identifica uneori si focare de carcinom in situ

345.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Leucoplazia nodulara (granulara,verucoasa):

a) [ ] poate evolua spre carcinom spinocelular
b) [x] se prezinta clinic ca un placard leucoplazic de mici dimensiuni
c) [x] suprafata sa este neregulata,papilara,verucoasa
d) [ ] se prezinta clinic ca o pata alba sidefie nereliefata,cu aspect neted
e) [ ] la palpare nu prezinta nici un fel de rugozitati

346.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Eritroleucoplazia (leucoplazia patata):

a) [ ] este definita clinic ca fiind o pata rosie,cu aspect catifelat,care nu poate fi indepartata prin stergere si care nu poate fi incadrata in nici
o alta entitate patologica
b) [ ] poate fi omogena,nodulara sau verucoasa proliferativa
c) [ ] se mai numeste boala Bowen
d) [x] este expresia clinica a displaziei de diferite grade,cu zone de displazie de gradul III pe care se grefeaza multiple focare de neoplazie
intraepiteliala (carcinom in situ)
e) [x] se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu pete rosii de eritroplazie

347.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Eritroplazia:

a) [x] se mai numeste boala Bowen
b) [x] este definita clinic ca fiind o pata rosie cu aspect catifelat care nu poate fi indepartata prin stergere si care nu poate fi incadrata in nici
o alta entitate patologica
c) [x] se prezinta clinic rareori izolata, cel mai frecvent fiind asociata cu leucoplazia
d) [ ] este o leziune cu potential de malignizare
e) [ ] are caracter reversibil

348.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Formele anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale sunt:
a) [x] pete albe si pete rosii hipertrofice
b) [x] forma ulcerativa
c) [ ] forma omogena
d) [x] forma vegetanta (exofitica)
e) [x] forma infiltrativa, nodulara (endofitica)

349.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Forma ulcerativa, de debut, a tumorilor maligne orale se caracterizeaza prin:
a) [ ] leziunile sunt proeminente, burjonate, cu aspect conopidiform
b) [x] fundul ulceratiei are aspect granular si este acoperit de sfacele necrotice sau cruste hemoragice
c) [x] marginile ulceratiei sunt rulate spre interior
d) [ ] pete rosii si placarde albe hipertrofice
e) [x] baza ulceratiei este mai extinsa in tesuturile invecinate, avand consistenta ferma si limite imprecise

350.[M] tumori maligne oro-maxilo-faciale DR Forma infiltrativ, nodulara de debut a tumorilor maligne orale se caracterizeaza prin:
a) [ ] suprafata leziunii este brazdata de santuri cu aspect ulcerativ-fisural
b) [x] este caracteristica tumorilor maligne orale cu debut la nivelul glandelor salivare mici
c) [x] prezenta unui nodul ce se dezvolta la nivelul submucoasei
d) [ ] formatiunea nodulara prezinta limite precise in profunzime
e) [ ] mucoasa aacoperitoare prezinta ulceratii de la debutul afectiunii

351.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] In perioada de stare, caracteristica pentru tumorile maligne ale partilor moi orale, este:
a) [x] indurarea bazei leziunii
b) [ ] edemul
c) [x] infiltrarea difuza
d) [x] fixarea formatiunii
e) [ ] intreruperea continuitatii osoase

352.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Formele anatomo-clinice ale tumorilor maligne, in perioada de stare, sunt:
a) [x] forma ulcero-distructiva
b) [x] forma ulcero-vegetanta
c) [x] forma infiltrativ-difuza
d) [x] forma scleroasa
e) [ ] forma endofitica

353.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Forma ulcero-distructiva a tumorilor maligne se caracterizeaza prin:
a) [x] leziune este de tip ulcerativ, cu margini neregulate, evazate si reliefate
b) [ ] marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior
c) [ ] fundul ulceratiei este neted
d) [x] leziunea sangereaza la cele mai mici traumatisme
e) [x] fundul ulceratiei este murdar, acoperit cu sfacele fibrino-leucocitare

354.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Forma ulcero-vegetanta a tumorilor maligne, se caracterizeaza prin:
a) [x] apare pe un fond ulcerativ, o formatiune cu aspect vegetant, conopidiform
b) [ ] marginile tumorale sunt netede
c) [x] suprafata tumorala este brazdata de santuri, mai mul sau mai putin adanci
d) [x] baza de implantare este fara limite precise
e) [ ] muguri carnosi, cu aspect hemoragic

355.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] . Semnele clinice ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare, sunt:
a) [ ] epistaxis bilateral
b) [x] durere
c) [x] tumefactie
d) [ ] echimoze in fundurile de sant vestibulare
e) [x] semne dentare

356.[M] TUM MALIGNE OMF [DS] Pentru tumorile maligne ale mandibulei se intalnesc urmatoarele semne indirecte (asociate):
a) [ ] modificare acuitatii vizuale
b) [x] hipoestezia sau anestezia in teritoriul de inervatie a nervului alveolar
c) [ ] nestezia in teritoriul nervului infraorbital (senzatie de obraz de carton)
d) [x] trismus
e) [x] tulburari functionale in masticatie, deglutitie si fonatie

357.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Cheilita actinica:

a) [x] este o leziune cu potential de malignizare la nivelul buzelor
b) [ ] este o forma de debut a tumorilor maligne de la nivelul buzelor
c) [x] apare in urma expunerii cronice si prelungite la radiatiile solare
d) [x] se localizeaza in special la buza inferioara
e) [ ] este mult mai frecventa la femei

358.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Forma superficiala de debut a unei tumori maligne de buza se caracterizeaza prin:
a) [x] apare la inceput, ca o zona albicioasa, ingrosata
b) [ ] are aspectl similar formei vegetante de debut de la nivelul mucoasei orale
c) [x] poate evolua spre o leziune cu aspect verucos
d) [x] poate evolua spre ulceratie, ce se acopera rapid de cruste hemoragice
e) [ ] se caracterizeaza prin aparitia de mici ulceratii paramediene, la nivelul rosului de buza

359.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Leziunile tegumentare cu potential de malignizare sunt:
a) [x] keratoza actinica
b) [ ] cheilita actinica
c) [x] keratoacantomul
d) [x] nevul melanocitic
e) [ ] melanomul

360.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Formele tumorale maligne tegumentare sunt:
a) [ ] nevul melanocitic
b) [x] carcinomul spinocelular
c) [x] carcinomul bazocelular
d) [ ] cornul cutanat
e) [x] melanomul

361.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Factorii care influenteaza diseminarea metastatica a tumorii primare sunt:
a) [x] localizarea tumorii primare
b) [x] dimensiunea tumorii primare
c) [x] profunzimea invaziei
d) [ ] forma de debut a tumorii primare
e) [x] gradul de diferentiere histologica

362.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] In context oncologic, absenta ganglionilor cervicali palpabili denota:
a) [ ] ganglion reactiv
b) [ ] ganglion metastatic
c) [x] lipsa afectarii metastatice
d) [x] ganglion reactiv de mici dimensiuni
e) [x] microadenopatie metastatica

363.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Diagnosticul diferential al adenopatiei metastatice cervicale se face cu:
a) [x] tumori benigne cervicale
b) [x] infectii ale regiuniii cervicale
c) [ ] chisturi ale oaselor maxilare
d) [x] adenite inflamatorii
e) [x] afectiuni congenitale
364.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Investigatiile paraclinice curente in contextul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:
a) [x] metode chirurgicale
b) [x] metode de colorare vitala
c) [x] metode imagistice
d) [ ] metode antroplogice
e) [x] markeri tumorali, flow-citometrina

365.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Biopsia excizionala este indicate in:
a) [ ] leziunile tumorale extinse
b) [x] tumorile cu un diametru de pana la maxim 1 cm
c) [x] tumorile localizate superficial sau profund
d) [ ] tumorile inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic
e) [x] tumorile situate in partile moi sau in structurile osoase

366.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Biopsia incizionala este contraindicata in:
a) [x] leziunile vasculare (hemangiom)
b) [x] tumori parotidiene
c) [ ] tumori la care se urmareste intai reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical
d) [x] zonele anatomice cu risc vital
e) [ ] tumori sau adenopatii inoperabile

367.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Gradul IV Papanicolau semnifica:

a) [ ] citologie anormala, dar fara semne de malignitate
b) [ ] citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate
c) [x] citologie foarte sugestiva pentru malignitate
d) [ ] caracter net de malignitate
e) [x] pe frotiu apar celule atipice izolate sau in placard alaturi de elemente inflamatorii

368.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Folosirea testului cu albastru de toluidina in cadrul investigatiilor paraclinice pentru stabilirea
diagnosticului unei tumori maligne oro-maxilo-faciale este indicata pentru:
a) [x] leziuni care ridica suspiciunea unei forme de debut maligne a mucoasei orale
b) [x] alegerea zonei de elctie pentru prelevarea unei biosii
c) [ ] alegerea zonei de electie pentru interventia chirurgicala
d) [x] monitorizarea pacientilor diagnosticati cu o leziune maligna la nivelul tractului aero digestiv superior pentru diagnosticarea precoce a
unei tumori secundare in campul de cancerizare
e) [ ] leziuni care cu certitudine reprezinta forme de stare ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

369.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Metodele imagistice folosite pentru diagnosticarea unei tumori maligne oro-maxilo-faciale sunt:
a) [x] examenul radiologic uzual
b) [x] tomografia computerizata
c) [x] rezonanata magnetica
d) [ ] flow-citometria
e) [x] metode imagistice ultrasonice

370.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Tumora in situ se defineste astfel:

a) [ ] o tumora maligna cu toate caracterele specifice de invazie si metastazare
b) [ ] o tumora prezenta in acelasi timp cu tumora primara
c) [x] o tumora maligna de tip carcinomatos care nu a rupt membrana bazala
d) [x] o tumora care prezinta toate caracterele de invazie locala si metastazare, dar pe cane si le-a exercitat inca
e) [ ] o tumora prezenta la un interval de peste 6 luni de la diagnosticarea tumorii primare

371.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Prognosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale se face pe baza:
a) [x] statusului pacientului (varsta, afectiuni generale)
b) [x] adenopatiei cervicale
c) [ ] prezentei tumorii sincrone
d) [x] metastazelor la distanta
e) [ ] prezentei tumorilor secundare

372.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervicala sunt:
a) [ ] prezenta uni ganglion cervical clinic pozitiv
b) [x] prezenta ganglionilor la niveluri inferioare cervicale
c) [x] implicarea ganglionilor controlaterali sau bilaterali
d) [x] ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale
e) [ ] gradul de diferentiere histologica a tumorii primare

373.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Tratamentul multimodal (complex) al tumorilor maligne oror-maxilo-faciale include:
a) [x] tratament chirurgical
b) [x] tratament asociat radio-chimioterapeutic
c) [x] imunoterapie
d) [ ] biosie prin aspitie cu ac fin
e) [x] tratamente de sustinere

374.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Principiile generale ale tratamentului chirurgical al tumorilor maligne, cu intentie curativa sunt:
a) [x] extirparea tumorii primare cu margini libere
b) [x] plastia reconstructiva a defectului postoperator
c) [ ] metoda de reconstructie se alege dupa extirparea tumorii
d) [ ] se prefera recontructia ulterior extirparii tumorii
e) [x] nu se fac compromisuri excizionale in favoarea plastiei reconstructive

375.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Extirparea curativa a tumorii maligne primare are ca scop:
a) [x] indepartarea in totalitate, monobloc, a tumorii primare
b) [ ] diminuarea durerii
c) [ ] limitarea cresterii exofitice
d) [x] indepartarea tumorii primare cu margini libere
e) [ ] reducerea dimensiunii tumorii

376.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Extirparea paliativa a unei tumori maligne, are urmatoarele obiective:
a) [x] diminuarea durerii
b) [x] reducerea dimensiunilor tumorii
c) [x] limitarea cresterii exofitice
d) [ ] limitarea metastazelor
e) [x] inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic

377.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Clasificarea lambourilor folosite in chirurgia oro-maxilo-faciala a tumorilor maligne, in functie de
tipul de vascularizatie cuprinde:
a) [x] lambourile liber vascularizate
b) [x] lambourile miocutanate si fasciocutanate
c) [ ] grefele de piele cu grosime totala"
d) [ ] lambourile regionale
e) [x] lambourile arteriale

378.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Clasificarea lambourilor folosite in chirurgia oro-maxilo-faciala a tumorilor maligne, in functie de
localizarea sitului donor in raport cu situl receptor cuprinde:
a) [ ] lambourile cutanate la intamplare"
b) [x] lamboul local
c) [x] lamboul regional
d) [x] lamboul pediculat
e) [ ] lamboul arterial

379.[M] TUM MALIGNE OMF [DM] Contraindicatiile evidarii cervicale radicale in tratamentul tumorilor maligne sunt:
a) [x] prezenta metastazelor la distanta
b) [x] pacienti in stadiul terminal
c) [ ] mase cervicale metastatice, mai mari de 3 cm, indiferent de localizare
d) [ ] adenopatie dupa iradiere cervicala profilactica
e) [x] limfonoduli fixati chiar dupa radioterapie sau chimioterapie

380.[M] PATOL ATM [DM] In etiopatogenia sindromului algodisfunctional al articulatiei temporo-mandibulare intalnim urmatoarele
teorii:
a) [x] teoria deplasarii mecanice
b) [x] teoria neuro-musculara
c) [x] teoria psihologica
d) [ ] teoria functionala
e) [ ] teoria ocluzala

381.[M] PATOL ATM [DM] Semnele obiective observate in cadrul sindromului algodisfunctional al articulatiei temporo-mandibulare
cuprind:
a) [ ] crepitatii si cracmente
b) [x] deviatiile mandibulei
c) [x] limitarea miscarilor mandibulare
d) [ ] oboseala musculara
e) [ ] spasm muscular

382.[M] PATOL ATM [DM] Caracteristicile durerii in sindromul algodisfunctionl al articulatiei temporo-mandibulare sunt:
a) [x] durerea articulara are un caracter acut, este constanta si bine localizata
b) [x] durerea musculara este de regula lancinata, uni sau bilaterala
c) [ ] durerea apare de obicei seara
d) [ ] durerea nu se amplifica in conditii de stres
e) [ ] durerea persista si in timpul noptii

383.[M] PATOL ATM [DM] Limitarile miscarilor mandibulei in sindromul algodisfunctional se caracterizeaza prin:
a) [x] gradul de limitare este un indicator al severitatii boli
b) [x] limitarea deschiderii gurii apare mai ales dimineata, in cazul bruxismului nocturn
c) [x] limitarea miscarilor mandibulei poate sa apara in lateralitate dupa masticatie
d) [ ] miscarile mandibulei nu pot fi influentate de modificari structurale articulare
e) [ ] apar rar in cadrul sindromul algodisfunctional al articulatiei temporo-mandibulare

384.[M] PATOL ATM [DS] Cragmentele:

a) [ ] sunt zgomote articulare caracteristice asemanatoare celor produse de strangerea in mana a unui bulgare de zapada
b) [x] sunt zgomote intraarticulare de scurta durata
c) [x] apar in timpul miscarilor de deschidere sau inchidere, propulsie sau lateralitate
d) [ ] sunt unice
e) [x] semnaleaza alterarea relatiei normale disc-condil

385.[M] PATOL ATM [DM] Diagnosticul sindromului algodisfunctional se face si pe baza examenului radiologic reprezentat de:
a) [x] OPG
b) [x] tomografie
c) [ ] ecografie
d) [x] RMN
e) [x] artroscopie

386.[M] PATOL ATM [DM] Principiile de tratament in sindromul algodisfunctional cuprind:

a) [x] modificarea dietei
b) [x] tratamentul medicamentos
c) [ ] tratamentul radio-chimioterapeutic
d) [x] fizioterapia
e) [x] terapia ocluzala

387.[M] PATOL ATM [DS] Fizioterapia in tratamentul sindromului algodisfunctional este reprezentata prin:
a) [ ] stimularea nervoasa electrica transcutanata
b) [x] terapie cu agenti termici
c) [x] mecanoterapie
d) [ ] terapie ocluzala
e) [ ] acupunctura

388.[M] PATOL ATM [DM] Terapia ocluzala reversibila in cadrul tratamentului sindromului algodisfunctional se caracterizeaza prin:
a) [ ] slefuiri selective
b) [ ] refacerea lucrarilor protetice
c) [x] modifica temporara rapoartele ocluzale si relatia structurala condil-disc-glena prin repozitionarea mandibulei
d) [x] gutiere ocluzale
e) [ ] tratamente ortodontice

389.[M] PATOL ATM [DM] Contuziile articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:

a) [x] in etiopatogenie intalnim traumatisme indirecte sau directe aplicate pe mandibula cu respectarea integritatii componentelor oasoase al
articulatiei
b) [ ] in etiopatogenie intalnim traumatisme i care pe langa deschiderea accidentala a articulatiei pot fi lezate si componente articulare
c) [x] durere articulara spontana si/sau provocata de mobilizarea mandibulei
d) [ ] trismus sever
e) [x] tratamentul consta in repaus articular urmat de mecanoterapie

390.[M] PATOL ATM [DM] Etiopatogenia luxatiei anterioare acute a articlatiei temporo-mandibulare cuprinde:
a) [x] traumatism direct (caderi pe menton cu gura deschisa)
b) [ ] existenta unui tubercul articular cu relief sters
c) [ ] laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo-articulare
d) [x] traumatism indirect (luxarea mandibulei la extractia unui dinte)
e) [x] spasme musculare (deschiderea gurii timp indelungat)

391.[M] PATOL ATM [DM] Simptomatologia in luxatia anterioara bilaterala a articulatiei temporo-mandibulare cuprinde
a) [x] gura este partial deschisa, cu mandibula protruzata
b) [ ] linia interincisiva este deplasata contralateral
c) [x] inocluzie verticala frontala cu contact pe ultimii molari
d) [x] depresiunie pretragiana
e) [ ] contactul intre molari exista doar pe partea afectata

392.[M] PATOL ATM [DM] Luxatia anterioara recidivanta cronica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:
a) [ ] este intalnita frecvent
b) [x] apare un cracment caracteristic in momentul producerii
c) [x] reducerea luxatiei trebuie facuta cat mai precoce (tehnica Nelaton sau V. Popescu)
d) [ ] producerea luxatiei nu este dureroasa
e) [x] in etiopatogenie intalnim spasme musculare in cadrul crizelor toxicoclonice din epilepsie

393.[M] PATOL ATM [DM] Subluxatia anterioara a articulatiei temporo-mandibulare:

a) [x] este definita ca o luxatie anterioara partiala, cu autoreducere
b) [ ] este definita ca fiind o deplasare repetata a condilului anterior de tuberculul articular cu blocarea frecventa in aceasta pozitie
c) [x] prezinta in etiopatogenie coordonarea musculara deficitara
d) [x] se trateaza prin injectarea intraarticulara de solutii sclerozante
e) [x] uneori se trateaza prin capsilorafie

394.[M] PATOL ATM [DM] Luxatia posterioara a articulatiei temporo-mandibulare:

a) [ ] este posibila numai in asociere cu fractura subcondiliana
b) [x] este favorizata de absenta molarilor sau de tulburarile de ocluzie
c) [ ] se manifesta clinic prin ocluzie incrucisata
d) [x] se caracterizeaza prin absenta miscarilor mandibulare
e) [x] se acociaza cu otoragie si scaderea aciutatii auditive

395.[M] PATOL ATM [DM] Capsulita si sinovita se caracterizeaza prin:

a) [x] sunt afectiuni inflamatorii ale capsulei si sinoviei articulatiei temporo-mandibulare
b) [x] cresterea cantitatii de lichid sinovial cu impingerea condilului mndibular in jos
c) [ ] radiologic se observa largirea spatiului articular cu prezenta modificarilor osoase
d) [ ] in cadrul tratamentului se indica o dieta solida
e) [x] prezinta in etiopatogenie tulburari ocluzale

396.[M] PATOL ATM [DM] Artrita infectioasa nespecifica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:
a) [ ] este un proces inflamator localizat in tesutul retrodiscal
b) [ ] este un proces inflamator care intereseza toate structurile articulatiei, anumite forme clinice producand modificari degenerative
c) [x] etiopatogenia este reprezentata de extensia directa a infectiei din urechea medie, conductul auditiv extern
d) [x] germenii responsabili de declansarea afectiunii sunt stafilococul aureus, streptococi, gonococi, Haemophilus Influenzae si E. Coli
e) [x] simptomatologia cuprinde dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-articular si accentuate de miscarile mandibulei

397.[M] PATOL ATM [DM] Artrita infectioasa nespecifica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:
a) [x] semnele radiologce initiale sunt de largire a spatiului articular
b) [ ] varsta este un factor predispozant
c) [x] semnele radiologice ulterioare releva condilul cu aspect de ciupit de molie"
d) [x] in lipsa tratamentului evolueaza spre anchiloza temporo-mandibulara
e) [ ] nu este necesara punctia aspirativa pentru reducerea durerii si in scop diagnostic

398.[M] PATOL ATM [DM] Artrita reumatoida a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:
a) [x] este o inflamatie cronica a articulatiilor si a structurilor periarticulare
b) [x] durere intermitenta matinala
c) [x] modificari ale ocluziei, patognomonica fiind inocluzia verticala progresiva
d) [ ] de obicei este implicata doar una dintre articulatiile temporo-mandibulare
e) [ ] semnele radiologice apar precoce

399.[M] PATOL ATM [DM] Afectiunile articulare degenerative de tip artrozic se caracterizeaza prin:
a) [ ] etiopatogenie necunoscuta
b) [x] sunt definite ca afectiuni neinflamatorii articulare, cu deteriorarea tesutului articular moale si remodelare osoasa consecutiva
c) [x] in etiopatogenie intalnim suprasolicitarea cronica a articulatiei prin bruxism, masticatie unilaterala
d) [ ] hipermobilitate articulara
e) [x] specifice sunt crepitatiile care insotesc miscarile articulare

400.[M] PATOL ATM [DM] Examenul radiologic in afectiunile articulare degenerative de tip artrozic evidentiaza:
a) [x] osteofite
b) [x] un spatiu articular redus, cand se realizeaza cu gura inchisa
c) [ ] un spatiu articular largit, cand se realizeaza cu gura deschisa
d) [x] aplatizarea condilului si a tuberculului articular
e) [x] pierderea si/sau perforarea discului

401.[M] PATOL ATM [DM] Principiile de tratament ale afectiunilor articulare degenerative de tip artrozic cuprind:
a) [ ] artroscopia
b) [x] terapia ocluzala
c) [x] antiinflamatoare nesteroidiene
d) [ ] antibioterapie
e) [x] fizioterapie

402.[M] PATOL ATM [DM] Constrictia mandibulei se caracterizeaza prin:

a) [x] se defineste ca fiind limitarea progresiva, dar permanenta a miscarilor mandibulei
b) [ ] se defineste ca fiind limitarea permanenta a miscarilor mandibulei prin formarea unui tesut osos, fibros, sau mixt, cu disparitia
structurilor articulare (condil, disc, fosa glenoida)
c) [x] radiologic nu se observa leziuni ale componentelor osoase articulare
d) [x] miscarile de lateralitate si propulsie sunt mai putin afectate
e) [ ] aplicarea unui departator de arcade nu poate mari amplitudinea deschiderii gurii

403.[M] PATOL ATM [DM] Mecanismele care induc constrictia mandibulei sunt:
a) [x] constrictia de cauza periarticulara
b) [ ] constrictia de cauza nervoasa
c) [x] constrictia de cauza musculara
d) [x] constrictia de cauza cutaneo-mucoasa
e) [ ] constrictia de cauza ocluzala

404.[M] PATOL ATM [DM] Tratamentul constrictiei de mandibula consta in:

a) [x] aplicarea unor metode nechirurgicale care urmaresc distensia tesuturilor cicatriciale prin mobilizarea mandibulei
b) [x] mecanoterapie in asociere cu fizioterapie
c) [x] aplicarea unor metode chirurgicale de sectionare simpla sau transversala a bridelor cu sutura longitudinala
d) [ ] artroplastie
e) [ ] terapie ocluzala

405.[M] PATOL ATM [DM] Anchiloza temporomandibulara se caracterizeaza prin:

a) [x] limitare permanenta a miscarilor mandibulare prin formarea unui tesut osos fibros sau mixt, cu disparitia structurilor articulare (condil,
disc, fosa glenoida)
b) [ ] este mai frecvent bilaterala
c) [x] in etiopatogenie intalnim factori traumatici, infectiosi
d) [x] prezinta doua forme clinice: anchiloza intracapsulara si anchiloza extracapsulara (pseudoanchiloza)
e) [ ] aparitia anchilozei este mai rapida la adulti

406.[M] PATOL ATM [DM] Anchiloza intracapsulara prezinta urmatoarele semne clinice:
a) [ ] limitarea partiala, dar permanenta a deschiderii gurii
b) [x] imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
c) [ ] devierea mandibulei de partea afectata
d) [x] in anchiloza intracapsulara bilaterala bolnavii au profilul caracteristic de pasare" din cauza hipoplaziei bilaterale a mandibulei
e) [x] in anchiloza intracapsulara unilaterala, la palpare se poate percepe blocul osos, miscarile condilului contralateral putand fi absente

407.[M] PATOL ATM [DM] Semnele clinice ale anchilozei extracapsulare sunt:
a) [x] asimetrie faciala mai redusa comparativ cu cea din anchiloza intracapsulara
b) [x] miscarile de protruzie si lateralitate posibile, dar reduse ca amplitudune
c) [ ] bolnavii au un profil caracteristic de pasare"
d) [ ] imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
e) [x] devierea mandibulei de partea afectata

408.[M] PATOL ATM [DM] Principiile de tratament ale anchilozei temporo-mandibulare cuprind:
a) [ ] slefuiri selective
b) [x] in anchiloza intracapsulara singurul tratament indicat este artroplastia
c) [x] in anchiloza extracapsulara tratamentul este chirurgical si urmareste indepartarea cauzei
d) [x] tratamentul chirurgical urmat obligatoriu de mecanoterapie in asociere cu fizioterapie pe termen lung
e) [ ] tratament cu antibiotice cu spectru larg

409.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Despre plagile glandelor salivare si canalelor de excretie ale acestora sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
a) [x] patologia traumatica afecteaza in special glanda parotida
b) [x] hemoragia poate fi externa sau poate determina un hematom progresiv intraparotidian
c) [ ] in cazul sectionarii traumatice a trunchiului sau ramurilor nervului facial se indica neuroplastia imediata
d) [x] intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita fie sutura fie repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior
e) [ ] in lipsa unui tratament imediat , sechelele cele mai frecvente sunt hemipareza nervului facial si fistula cervicala

410.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Sialolitiaza (litiaza salivara):

a) [x] este caracterizata prin formarea si dezvoltarea de calculi la nivelul glandelor salivare sau la nivelul canalelor de excretie ale acestora
b) [ ] apare cel mai frecvent la nivelul glandelor salivare accesorii
c) [x] are caracter unilateral
d) [x] evolueaza lent ,asimptomatic, putand fi descoperita intamplator in urma unui examen radiologic
e) [ ] este determinata de boli infectioase acute,contagioase

411.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Calculii salivari:

a) [x] sunt formati din fosfati,carbonati si/sau oxalati de calciu care se depunprogresiv in jurul unui nucleu organic
b) [x] intracanaliculari sunt ovoidali,fusiformi,adesea cu un sant longitudinalformat prin scurgerea salivei
c) [ ] au suprafata neteda
d) [ ] microcalculii initiali se formeaza in canalele salivare
e) [x] pot predispune la obstructie mecanica

412.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Sialolitiaza glandei submandibulare se manifesta clinic prin triada salivara care cuprinde:
a) [x] colica salivara
b) [ ] calculul salivar intraglandular
c) [ ] periwhartonita
d) [x] abcesul salivar
e) [x] tumora salivara"

413.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Colica salivara in cadrul litiazei glandei submandibulare:
a) [ ] este urmarea fenomenelor mecanice retentive
b) [x] apare prin blocarea de moment,dar totala,a fluxului salivar
c) [x] se manifesta clinic prin criza dureroasa si tumora salivara fantoma"
d) [x] durerea apare brusc,in legatura cu orarul meselor
e) [ ] este insotita de producerea unei tumefactii a regiunii submandibulare care se remite rapid

414.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Abcesul salivar in litiaza glandei submandibulare:

a) [x] se poate instala ca urmare a unei infectii supraadaugate pe fondul unei staze salivare oligosimptomatice
b) [ ] in cazul in care calculul este situat in portiunea submilohioidiana a canalului Wharton sau intraglandular se produce un abces al lojei
sublinguale
c) [x] supuratia localizata strict la nivelul glandei submandibulare determina la presiune pe glanda aparitia durerii si eliminarea de puroi
d) [x] in cazul in care calculul este situat pe canalul Wharton,deasupra muschiului milohioidian,infectia determina aparitia unui abces de loja
sublinguala
e) [ ] se caracterizeaza printr-o legatura intre tumefactia sublinguala si fata interna a mandibulei

415.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Tumora salivara" in litiaza glandei submandibulare:

a) [x] reprezinta o sialadenita cronica
b) [ ] se manifesta clinic prin durere violenta,iradiata catre ureche
c) [x] obiectiv,glanda are un aspect pseudotumoral
d) [x] la presiune pe glanda apar cateva picaturi de secretie muco-purulenta
e) [ ] se remite treptat,in timp de 30 minute - 2-3 ore
416.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Litiaza parotidiana se caracterizeaza prin:
a) [x] este mai rar intalnita datorita caracterului seros al salivei secretate si particularitatilor anatomice ale canalului Stenon
b) [x] calculul este situat de obicei pe canalul Stenon si mai rar intraglandular
c) [x] calculul salivar are aspect coraliform"
d) [ ] colici salivare frecvente,cu simptomatologie dureroasa marcata
e) [x] fenomenele supurative sunt estompate,infectia supraadaugata determinand stenonita

417.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Investigatiile imagistice utilizate pentru diagnosticul sialolitiazei cuprind:
a) [x] sialografia
b) [x] ecografia
c) [x] scintigrafia functionala
d) [ ] radiografia simpla retroalveolara
e) [x] ortopantomograma

418.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Tratamentul sialolitiazei poate fi:

a) [x] ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon
b) [x] fragmentarea calculului prin litotritie externa (extracorporala)
c) [x] fragmentarea calculului prin laser-litotritie intracanaliculara (intracorporala)
d) [x] sialoendoscopia interventionala
e) [ ] extirparea paliativa

419.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Submaxilectomia (ablatia glandei submandibulare si a prelungirii sale anterioare) in litiaza
submandibulara este indicata in urmatoarele situatii:
a) [ ] calculi care se pot palpa in planseul bucal
b) [x] calculi cu dimensiuni mai mari de 8 mm situati in bazinet sau intraglandular
c) [x] prezenta de calculi multipli (mai mult de 2)
d) [x] esecul litotritiei
e) [ ] calculi situati pe canalul Wharton

420.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Parotidectomia in litiaza parotidiana este indicata:

a) [x] cand exista calculi multipli (mai mult de 3) situati intraglandular
b) [x] dupa esecul litotritiei extracorporale
c) [ ] in prezenta unui calcul localizat la nivelul canalului Stenon
d) [ ] in prezenta unui calcul situat in parenchimul glandular
e) [x] cu totul exceptional

421.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Sialadenitele virale - oreionul,se caracterizeaza prin:

a) [x] sunt boli contagioase cu transmitere pe cale aeriana
b) [x] parotidita bilaterala nesupurata
c) [ ] apar frecvent la varsta adulta
d) [x] o marire de volum a glandei parotide
e) [ ] presiunea pe glanda duce la evacuarea de puroi

422.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Sialadenita bacteriana nespecifica:

a) [ ] afecteaza mai frecvent glanda submandibulara
b) [x] in prima faza predomina senzatia de uscaciune a gurii
c) [x] papila canalului salivar este congestionata,tumefiata
d) [x] in prima faza apare o forma catarala
e) [ ] la presiune pe glanda se elimina o secretie salivara usor modificata

423.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Tratamentul sialadenitei bacteriene nespecifice consta in:
a) [x] tratament medicamentos
b) [x] administrarea de antibiotice cu spectru larg
c) [x] administrarea de antiinflamatoare
d) [ ] tratament multimodal
e) [x] instilatii endocanaliculare cu ser fiziologic,solutii antibiotice sau dezinfectante

424.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Parotidita recurenta juvenila (parotidita cronica de crestere"):
a) [x] prezinta episoade repetate de tumefiere parotidiana dureroasa si scurgere de puroi din canalul Stenon
b) [ ] sialografia nu are o valoare diagnostica certa
c) [x] glanda prezinta aspect de pom inflorit" pe imaginea sialografica
d) [x] tratamentul consta in antibioterapie pe cale generala si lavajul canalului Stenon
e) [ ] in toate cazurile,dispare spontan dupa perioada adolescentei

425.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Adenomul pleomorf (tumora mixta):

a) [x] este cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare
b) [x] se localizeaza cel mai adesea la nivelul parotidei
c) [ ] se intalneste in proportii egale la nivelul glandelor salivare
d) [x] apare cel mai adesea la varsta adulta
e) [ ] este o tumora benigna cu caracter chistic a glandelor salivare

426.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Adenomul pleomorf parotidian:

a) [x] initial se prezinta ca un nodul solitar,de mici dimensiuni,care deformeaza discret si limitat regiunea parotidiana
b) [ ] tegumentele acoperitoare adera la formatiunea tumorala
c) [ ] determina tulburari motorii pe traiectul nervului facial
d) [x] daca tumora debuteaza in lobul profund parotidian,pacientul poate prezenta fenomene de disfagie
e) [x] secretia salivara nu este modificata calitativ sau cantitativ

427.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Adenomul pleomorf parotidian:

a) [x] indiferent de localizare,evolutia tumorala este de crestere lenta,progresiva
b) [ ] in evolutie,cresterea tumorala se asociaza cu durere si tulburari functionale legate de nervul facial
c) [ ] se insoteste in evolutie de adenopatii cervicale
d) [x] suprafata tumorala are uneori un contur boselat,polilobat
e) [x] tumora ramane mobila pe planurile superficiale si profunde

428.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Caracteristicile adenomului pleomorf sunt:

a) [x] cel mai important aspect este legat de capsula tumorala
b) [ ] capsula este completa atat in tumorile parotidiene cat si in tumorile glandelor accesorii
c) [x] capsula delimiteaza doar aparent tumora,prezentand celule tumorale atat in grosimea ei cat si sub forma de extensii in structurile
adiacente
d) [ ] tratamentul chirurgical de enucleere" a tumorii nu va lasa pe loc focare reziduale
e) [x] caracterul multifocal" al tumorii se refera la recidivele dupa extirpare incomplete

429.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Semnele clinice de malignizare a unei tumori mixte de parotida sunt:
a) [x] accelerarea brusca a cresterii tumorii
b) [x] neregularitatea suprafetei si consistenta variabila,neuniforma a tumorii
c) [x] fixarea la tesuturile adiacente
d) [ ] tegumentele acoperitoare raman nemodificate
e) [ ] paralizia pe traiectul nervului trigemen

430.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Adenomul canalicular:

a) [ ] afecteaza aproape exclusiv glanda parotida
b) [x] se localizeaza in special la buza superioara
c) [x] clinic,se prezinta ca o masa nodulara de consistenta ferma
d) [ ] prezinta o crestere rapida,asimptomatica
e) [x] afecteaza glandele salivare accesorii

431.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Carcinomul mucoepidermoid:

a) [x] este cea mai frecventa tumora maligna,localizata cel mai adesea la nivelul glandei parotide
b) [x] formele bine diferentiate sunt bine circumscrise si intr-o oarecare masura incapsulate
c) [x] formele slab diferentiate sunt imprecis delimitate,au caracter infiltrative marcat si nu sunt incapsulate
d) [ ] formele bine diferentiate sunt forme solide
e) [ ] rezulta prin proliferarea reactiva a oncocitelor

432.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat al glandei parotide se caracterizeaza prin:
a) [ ] se prezinta initial ca o masa tumorala difuza,slab delimitata
b) [ ] evolutia sa este rapida
c) [x] debuteaza sub forma unei formatiuni relativ bine delimitate,asimptomatice
d) [x] evolutia este lenta,pe o perioada de cativa ani
e) [x] in evolutie se instaleaza pareza facial

433.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Carcinomul adenoid chistic:

a) [x] este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare accesorii, localizata in special la nivelul fibromucoasei palatului dur
b) [x] are un potential invaziv local extrem de marcat
c) [ ] nu prezinta tropism pentru structurile osoase
d) [x] prezinta risc crescut de metastazare la distanta
e) [ ] are o crestere rapida

434.[M] PAT GL SALIVARE [DM] Carcinomul adenoid chistic localizat la nivelul fibromucoasei palatului dur se caracterizeaza prin:
a) [x] tumora se localizeaza paramedian,in dreptul gaurii palatine mari
b) [ ] tumora se localizeaza median,retroincisiv
c) [x] infiltreaza si se fixeaza rapid de structurile adiacente
d) [x] mucoasa palatina prezinta o ulceratie cu aspect malign
e) [ ] lipsa hipoesteziei fibromucoasei hemipalatului dur

435.[M] DESPICATURI LAB-MAX-PALAT [DM] Facorii de mediu implicati in etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine sunt:
a) [x] agenti infectiosi (virusul rubeolei)
b) [x] medicamente (thalidomida)
c) [ ] tutunul
d) [ ] radiatiile solare
e) [x] droguri

436.[M] DESPICATURI LAB-MAX-PALAT [DM] Echipa de specialisti care va conduce tratamentul pacientilor cu despicaturi labio-
maxilo-palatine cuprinde:
a) [x] chirurg
b) [x] ortodont
c) [x] logoped
d) [ ] psihiatru
e) [x] ORL-ist
437.[M] DESPICATURI LAB-MAX-PALAT [DM] Despicaturile partiale anterioare in clasificarea Valerian Popescu se caracterizeaza
prin:
a) [ ] pot fi asociate
b) [x] intereseaza in diferite grade structurile palatului primar
c) [x] pot fi incomplete (uni sau bilaterale)
d) [x] pot fi complete (uni sau billaterale)
e) [ ] intereseaza structurile palatului secundar

438.[M] DESPICATURI LAB-MAX-PALAT [DM] Despicaturile partiale anterioare , dupa Valerian Popescu:
a) [x] intereseaza segmentul labio-nazo-alveolar,uni sau bilateral
b) [ ] sunt denumite urano-stafilo-schizis
c) [x] incomplete de gradul 1 afecteaza partile moi ale buzei,putand fi simple schite
d) [x] incomplete de gradul 2 afecteaza buza superioara in totalitate si pragul narinar uni sau bilateral
e) [ ] complete intereseaza numai buza superioara

439.[M] DESPICATURI LAB-MAX-PALAT [DM] Despicaturile partiale posterioare,dupa Valerian Popescu:

a) [ ] complete se mai numesc cheilo-gnato-schizis
b) [x] incomplete de gradul 1 afecteaza numai lueta
c) [x] incomplete de gradul 2 afecteaza atat lueta cat si valul palatin
d) [x] se mai numesc urano-stafilo-schizis
e) [ ] se mai numesc cheilo-gnato-stafilo-schizis

440.[M] DESPICATURI LAB-MAX-PALAT [DM] Despicaturile totale, dupa Valerian Popescu:

a) [x] rezulta din asocierea despicaturilor anterioare si posterioare complete
b) [x] intereseaza buza superioara,pragul narinar,creasta alveolara,palatul dur, valul palatin si lueta
c) [ ] cele unilaterale cuprind o diviziune anterioara care trece de o parte si de alta a bontului median
d) [x] cele unilaterale intereseaza palatul primar pe o singura parte
e) [x] se mai numesc cheilo-gnato-stafilo-schizis

441.[M] DESPICATURI LAB-MAX-PALAT [DM] Avantajele utilizarii placutei palatinale in cazurile clinice cu despicaturi largi sunt:
a) [x] usureaza alimentatia prin facilitarea succiunii
b) [x] ghideaza cresterea segmentelor maxilare care tind sa se uneasca pe linia mediana
c) [x] impiedica interpozitionarea limbii in despicatura
d) [ ] se asociaza cu folosirea suzetei care stimuleaza succiunea
e) [x] elimina folosirea suzetei care reprezinta un factor negativ in modelul de crestere a segmentelor maxilare aflate pe linia mediana

442.[M] DESPICATURI LAB-MAX-PALAT [DM] Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de o serie de factori
precum:
a) [x] severitatea malformatiei
b) [x] varsta la care s-a intervenit
c) [ ] serviciul specializat in care s-a intervenit
d) [x] tehnicile chirurgicale utilizate
e) [ ] tratamentul protetic prechirurgical

443.[M] DESPICATURI LAB-MAX-PALAT [DM] Cele mai frecvente sechele postoperatorii in cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine
sunt:
a) [x] supradimendionarea rosului de buza
b) [x] comunicari oro-nazale
c) [ ] comunicari oro-sinuzale
d) [x] deformatii ale nasului
e) [ ] deformatii ale urechii externe

444.[M] DUREREA in TERIT OMF, NEVR de TRIG [DM] Etiologia nevralgiei de trigemen cuprinde:
a) [x] demielinizarea (scleroza multipla)
b) [x] compresia radacinii nervului trigemen la intrarea in craniu
c) [x] procese expansive tumorale intracraniene
d) [x] anevrisme
e) [ ] anomalii venoase

445.[M] DUREREA in TERIT OMF, NEVR de TRIG [DM] Nevralgia trigeminala clasica (primara,idiopatica) se caracterizeaza prin:
a) [x] crize dureroase deosebit de intense pe ramura maxilara si/sau mandibulara a trigemenului
b) [x] este tipic unilaterala
c) [ ] durerea dureaza cateva ore
d) [x] durerea are caracter lancinant , de soc electric
e) [ ] este asociata cu afectarea senzitiva si motorie in teritoriul trigemenului

446.[M] DUREREA in TERIT OMF, NEVR de TRIG [DM] Criteriile de diagnostic in cazul nevralgiei trigeminale clasice sunt:
a) [x] durere intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de impungere"
b) [x] durere declansata de ariile trigger sau de factori trigger
c) [ ] exista semne clinice de deficit neurologic
d) [ ] sunt atribuite altor afectiuni
e) [x] afecteaza una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen

447.[M] DUREREA in TERIT OMF, NEVR de TRIG [DM] Criteriile de diagnostic ale nevralgiei trigeminale simptomatice sunt:
a) [x] atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute
b) [x] atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
c) [x] o leziune cauzala,alta decat compresia vasculara,a fost demonstrata prin investigatii speciale
d) [x] durerea este declansata de ariile trigger sau de factorii trigger
e) [ ] nu sunt atribuite altor afectiuni

448.[M] DUREREA in TERIT OMF, NEVR de TRIG [DM] Tratamentul nevralgiei de trigemen consta in:
a) [x] tratament medicamentos
b) [x] tratament chirurgical
c) [ ] tratament cu medicatie antiinflamatorie
d) [x] tratament cu medicatie anticonvulsivanta
e) [x] tratament cu oxcarbamazepina

449.[M] DUREREA in TERIT OMF, NEVR de TRIG [DM] Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen cuprinde urmatoarele
procedee chirurgicale:
a) [x] blocajul chimic anestezic
b) [x] injectarea ganglionului Gasser
c) [x] termocoagularea prin radiofrecventa
d) [x] criochirugie
e) [ ] intreruperea nervului trigemen

450.[M] DUREREA in TERIT OMF, NEVR de TRIG [DM] Blocajul chimic prin infiltratii anestezice folosit in tratamentul nevralgiei de
trigemen:
a) [x] este folosit pentru determinarea sediului durerii
b) [x] duce la ameliorarea crizelor dureroase
c) [x] foloseste xilina 2% si clorpromazina (largactyl)
d) [ ] foloseste alcool sau glicerol la nivelul ganglionului Gasser
e) [ ] indeparteaza vasele sanguine aberante situate in proximitatea radacinii trigeminale

451.[S] ODONTO REZI [DS] Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este:
a) [ ] de 40
b) [ ] mai mare de 30
c) [ ] mai mica de 40
d) [x] mai mica de 25
e) [ ] intre 25-35

452.[S] ODONTO REZI [DS] Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana
a) [ ] 30%
b) [ ] 35%
c) [ ] 72%
d) [x] 69%
e) [ ] 40%

453.[S] ODONTO REZI [DS] Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin
a) [ ] PH alcalin si efecte de iritatie pulpara
b) [ ] PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
c) [x] PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
d) [ ] PH acid si efecte de iritaie pulpara
e) [ ] PH cu valori cuprinse intre 6-9.

454.[S] ODONTO REZI [DS] Cavitatiile complexe:

a) [ ] implica doua suprafete ale dintelui
b) [x] implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
c) [ ] implica o suprafata a dintelui
d) [ ] se refera la adancimea cavitailor
e) [ ] se refera la ariile anatomice implicate

455.[S] ODONTO REZI [DS] Gravarea acida a dentinei se face timp de:
a) [ ] 10 secunde
b) [x] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [ ] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde

456.[S] ODONTO REZI [DS] Gravarea acida a smaltului se face timp de:
a) [ ] 10 secunde
b) [ ] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [x] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde

457.[S] ODONTO REZI [DS] In ce clasa sunt incluse cavitatile atipice de genul MOD?
a) [ ] clasa I
b) [ ] clasa a II-a
c) [ ] clasa a V-a
d) [x] clasa a VI-a
e) [ ] clasa a III-a

458.[S] ODONTO REZI [DS] Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare creste:
a) [x] de la 1% la 13,4%
b) [ ] de la 1% la 1,9%
c) [ ] de la 1% la 28,6%
d) [ ] de la 1% la 6,8%
e) [ ] de la 2% la 13,4%

459.[S] ODONTO REZI [DS] Cavitatile compuse implica afectarea a:

a) [ ] Trei suprafete dentare
b) [ ] Mai multe suprafete dentare
c) [x] Doua suprafete dentare
d) [ ] O singura suprafata dentara
e) [ ] Patru suprafete dentare

460.[S] ODONTO REZI [DS] Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de dentina care asigura protectia pulpara
chimica si termica?
a) [ ] 1.5-2 mm
b) [x] 2 mm
c) [ ] 2-3 mm
d) [ ] 0.5-1 mm
e) [ ] 2.5-3 mm

461.[S] ODONTO REZI [DS] Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte
urmatoarele reguli:
a) [ ] Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
b) [ ] Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
c) [ ] Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
d) [ ] Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective
e) [x] Toate de mai sus

462.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:
a) [ ] Remineralizarea leziunilor incipiente
b) [ ] Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
c) [ ] Modificarea dietei
d) [ ] Folosirea fluorurilor
e) [x] Toate de mai sus

463.[S] ODONTO REZI [DS] Peretii unei cavitati:

a) [ ] peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate
b) [ ] peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD
c) [ ] peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii
d) [ ] peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut decat de catre gingie
e) [x] peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui

464.[S] ODONTO REZI [DS] Planul de tratament in caria simpla:

a) [ ] nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza
b) [ ] exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
c) [ ] un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului
d) [ ] secvena planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de intreinere si faza de recuperare
e) [x] tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze

465.[S] ODONTO REZI [DS] Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei caviti:
a) [x] Indeprtarea complet a smalului subminat
b) [ ] Indeprtarea complet a dentinei ramolite
c) [ ] Indeprtarea complet a smalului cariat
d) [ ] Respectarea regulilor de rezisten
e) [ ] Respectarea regulilor de retenie

466.[S] ODONTO REZI [DS] Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior seamn cu un:
a) [ ] Patrat
b) [ ] Cerc
c) [x] Fluture
d) [ ] Coad de rndunic
e) [ ] Romb

467.[S] ODONTO REZI [DS] Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [ ] PH cu valori cuprinse ntre 6-9.
b) [ ] PH acid i efecte de iritaie pulpar
c) [x] PH aproape neutru i efect sedativ pulpar
d) [ ] PH aproape neutru i efecte de stimulare pulpar
e) [ ] PH alcalin i efecte de iritaie pulpar
468.[S] ODONTO REZI [DS] Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate:
a) [x] intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid
b) [ ] intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid
c) [ ] intre adeziv si rasina compozita
d) [ ] intre stratul hibrid si canaliculele dentinare
e) [ ] intre rasina compozita si stratul hybrid

469.[S] ODONTO REZI [DS] Profunzimea impregnarii dentine demineralizate cu monomer adeziv depinde de:
a) [x] afinitatea pentru substratul tisular
b) [ ] gradul de deshidratare dentinara
c) [ ] tipul de monomer adeziv
d) [ ] tipul leziunii carioase
e) [ ] localizarea leziunii carioase

470.[S] ODONTO REZI [DS] Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele:
a) [x] Proximale ale premolarilor
b) [ ] Proximale ale caninilor
c) [ ] Proximale ale incisivilor laterali
d) [ ] Proximale ale incisivilor centrali
e) [ ] Vestibulare ale molarilor

471.[S] ODONTO REZI [DS] Obtinerea formei de rezistenta reprezinta:

a) [ ] ameloplastia
b) [x] o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste fortelor ocluzale
c) [ ] accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii
d) [ ] rezistenta restauratiei la fortele de dislocare
e) [ ] nici un raspuns correct

472.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

a) [x] efect bacteriostatic
b) [ ] rezistenta la compresiune optima
c) [x] alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza
d) [ ] rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale
e) [x] stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara

473.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele lacurilor dentare sunt:

a) [ ] izoleaza termic
b) [x] incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului
c) [x] rezista in mediu l oral
d) [ ] adera fizic si chimic de tesuturile dentare
e) [x] reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara

474.[M] ODONTO REZI [DS] Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
a) [ ] Opti Bond
b) [x] One Coat Bond
c) [ ] Clearfil Liner Bond2
d) [x] Syntac Sprint
e) [ ] Tenure

475.[M] ODONTO REZI [DS] Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele
a) [x] izolare termica necorespunzatoare
b) [ ] protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare
c) [x] lipsa rezistentei mecanice semnificative
d) [x] desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor
e) [ ] alcalinitatea crescuta

476.[M] ODONTO REZI [DS] Factorul C:

a) [x] are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face in straturi succesive cat mai mici
b) [x] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
c) [ ] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
d) [ ] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale obturatiei
e) [x] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale obturatiei

477.[M] ODONTO REZI [DS] Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul;
a) [ ] benzen
b) [x] sandarac
c) [x] copal
d) [ ] clorbutanol
e) [x] colofoniu

478.[M] ODONTO REZI [DS] Primerii au rolul de:

a) [ ] inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent
b) [x] umectare intima a fibrelor de colagen
c) [ ] colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei
d) [x] inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
e) [ ] amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii

479.[M] ODONTO REZI [DS] Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare:

a) [ ] nu se modifica decat cu 1-2%
b) [ ] creste la valoarea de 8,2%
c) [x] creste la valoarea de 13,4%
d) [x] se mareste calibrul canaliculelor dentinare
e) [ ] nu sunt demineralizate canaliculele dentinare

480.[M] ODONTO REZI [DS] Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin;
a) [x] incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere
b) [ ] raport marit pulbere/lichid
c) [x] raport scazut pulbere/lichid
d) [ ] incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza
e) [x] contact prematur cu lichidele bucale

481.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla
a) [x] Biocompatibilitatea
b) [x] Adezivitatea la dentina
c) [ ] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
d) [x] Reducerea microinfiltraiei marginale
e) [x] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri

482.[M] ODONTO REZI [DS] Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:
a) [ ] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde

483.[M] ODONTO REZI [DS] Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza:
a) [x] Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor
b) [x] Biocompatibilitatii pulpare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [ ] Obligativitatii condiionarii plagii dentinare
e) [ ] Capacitatii de izolare termica

484.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele:
a) [x] Obturatii coronare adezive cu compozit
b) [x] Obturatii coronare adezive cu amalgam
c) [ ] Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
d) [x] Sigilarea preventiva a plagii dentinare
e) [x] Sigilarea curativa a plagii dentinare

485.[M] ODONTO REZI [DS] Lacurile dentare au urmatoarele indicatii:

a) [ ] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mm
b) [x] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 0,5-1
mm
c) [ ] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate peplaga dentinara
d) [x] Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de
smal ai cavitaii
e) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare

486.[M] ODONTO REZI [DS] Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele:

a) [x] Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ora de la spatulare
b) [x] Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic
c) [ ] Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza
d) [x] Adeziune chimica la smal si dentina
e) [ ] Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc

487.[M] ODONTO REZI [DS] Regulile generale ale unei hibridizari optime includ
a) [ ] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
b) [x] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
c) [ ] Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa
d) [x] Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte
e) [x] Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit

488.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele prepararilor multiple sunt:

a) [x] reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog
b) [x] conduce la castigare de timp
c) [x] necesita un numar redus de instrumente
d) [ ] reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
e) [ ] scad pretul de cost al tratamentului

489.[M] ODONTO REZI [DS] Cavitatiile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
a) [x] in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
b) [x] in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
c) [x] suprafata palatinala a frontalilor maxilari
d) [ ] suprafeele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
e) [ ] in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor

490.[M] ODONTO REZI [DS] Coafajul indirect este indicat in cavitati cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, daca:
a) [x] dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
b) [ ] dinti ce au si alte restaurari corecte
c) [x] accesibilitate directa
d) [x] pacient tanar, sanatos
e) [ ] dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru

491.[M] ODONTO REZI [DS] in ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
a) [ ] in cavitati profunde
b) [x] in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
c) [x] cand se doreste realizarea controlului cariei
d) [ ] la dini cu leziune carioasa minima
e) [ ] in cavitati punctiforme

492.[M] ODONTO REZI [DS] Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori:
a) [x] Porozitatea matricei dentare
b) [x] Umiditatea endogena
c) [x] Umiditatea accidentala
d) [x] Umiditatea exogena
e) [ ] Tipul rasinii adezive

493.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

a) [x] Alcalinitate crescuta
b) [ ] Alcalinitate scazut a
c) [x] Efect bacteriostatic
d) [x] Stimuleaza indirect neodentinogeneza
e) [ ] Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente

494.[M] ODONTO REZI [DS] Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:
a) [x] Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
b) [x] Varfului cuspizilor dintilor laterali
c) [ ] Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
d) [ ] Nivelul fetelor vestibulare
e) [x] Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale

495.[M] ODONTO REZI [DS] Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele:

a) [x] Sub coafajele indirecte
b) [x] Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
c) [ ] Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
d) [ ] Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare
e) [x] Sub obturatii de rasini acrilice sau composite

496.[M] ODONTO REZI [DS] In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie
de urmatorii factori:
a) [x] Extinderea cariei
b) [x] Materialul de restaurare folosit
c) [ ] Pozitia dintelui antagonist
d) [x] Forma dintilor
e) [ ] Tipul dietei

497.[M] ODONTO REZI [DS] Particularitatile hibridizarii dentine uscate sunt urmatoarele:
a) [x] Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
b) [x] Necesita o uscare moderata
c) [x] Nu exista riscul de supraumectare
d) [ ] Marja foarte mica de toleranta tehnica
e) [x] Larga utilizare

498.[M] ODONTO REZI [DS] Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate
a) [ ] cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
b) [ ] cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala
c) [x] cavitati simple: implica o singura suprafata
d) [x] cavitai compuse: implica doua suprafee
e) [ ] cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicate

499.[M] ODONTO REZI [DS] Hibridizarea dentinei uscate

a) [x] permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
b) [x] nu exista riscul de supraumectare
c) [ ] necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului
d) [x] dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa
e) [x] refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor in solutie apoasa

500.[M] ODONTO REZI [DS] Lacurile dentare (varnish-urile)

a) [ ] sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv
b) [x] sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
c) [ ] unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
d) [x] incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
e) [x] se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros

501.[M] ODONTO REZI [DS] Linerii

a) [x] in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
b) [x] nu realizeaza o buna izolare termica
c) [ ] dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
d) [ ] sunt un fel de lacuri mai subiri
e) [ ] contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici

502.[M] ODONTO REZI [DS] Obiectivele prepararii cavitatilor

a) [ ] refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
b) [ ] refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
c) [x] indepartarea tuturor tesuturilor alterate
d) [ ] oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore
e) [x] crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie

503.[M] ODONTO REZI [DS] Prepararea cavitatilor

a) [ ] cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor mandibulari
b) [x] cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor
c) [x] cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
d) [x] cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibulara si orala
e) [ ] cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor frontali

504.[M] ODONTO REZI [DS] Principii in prepararea cavitatilor: nomenclatura

a) [x] coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
b) [ ] unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
c) [x] jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
d) [x] prin marginile cavitailor inelegem jonciunea pereilor cu suprafaa externa a dintelui
e) [ ] prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")

505.[M] ODONTO REZI [DS] Ce instrumentar este indicat pentru finisare:

a) [x] Bizotatoare de prag gingival
b) [x] Toporiti de smal
c) [x] Freze fisur fr vrf i tietur transversal
d) [ ] Freze diamantate
e) [ ] Freze fisur cu tietur transversal

506.[M] ODONTO REZI [DS] La ce materiale de obturaie se indic bizotarea cavitii:

a) [ ] Porelan
b) [ ] Acrilat
c) [x] Compozite
d) [ ] Silicat
e) [x] Incrustaii

507.[M] ODONTO REZI [DS] Unde converg prismele de smal:

a) [x] In fosete
b) [x] In anuri
c) [ ] La cuspizi
d) [ ] La crestele marginale
e) [x] In fisuri

508.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatiile lacurilor dentare:

a) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
b) [x] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de
smalt ai cavitaii
c) [ ] Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinar
d) [x] Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 0,5-1
mm
e) [ ] Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 2 mm

509.[M] ODONTO REZI [DS] Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele avantaje:
a) [x] rezistena la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri
b) [x] Reducerea microinfiltraiei marginale
c) [ ] Rezistena la compresiune masticatorie superioar rinilor compozite
d) [x] Adezivitatea la dentin
e) [x] Biocompatibilitatea

510.[M] ODONTO REZI [DS] Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
a) [ ] Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene vscoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde

511.[M] ODONTO REZI [DS] Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale:
a) [x] Difuzivitatea termic
b) [x] Conductivitatea termic
c) [ ] Biocompatibilitatea
d) [x] Modulul de elasticitate
e) [x] Rezistena mecanic

512.[M] ODONTO REZI [DS] Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati:
a) [ ] Aderen la plaga dentinar prin adeziune chimic
b) [x] Aderen la plaga dentinar prin retenie micromecanic
c) [ ] PH 6 dup 48 de ore
d) [ ] Modul de elasticitate crescut
e) [x] Rezisten mecanic mare

513.[M] ODONTO REZI [DS] Adezivii dentinari sunt indicati n protecia plagii dentinare datorita:
a) [ ] Capacitii de izolare termic
b) [ ] Obligativitatii condiionrii plgii dentinare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [x] Biocompatibilitii pulpare
e) [x] Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor

514.[M] ODONTO REZI [DS] Indicaiile hibridizrii plagii dentinare sunt urmatoarele:
a) [x] Sigilarea curativ a plgii dentinare
b) [x] Sigilarea preventiv a plgii dentinare
c) [ ] Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl
d) [x] Obturaii coronare adezive cu amalgam
e) [x] Obturaii coronare adezive cu compozit

515.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru o hibridizare optima sunt necesare:

a) [x] Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit
b) [x] Indeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte
c) [ ] Indeprtarea detritusului remanent dentinar ntr-o singur etap
d) [x] Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
e) [ ] Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde

516.[M] ODONTO REZI [DS] Tehnicile de hibridizare includ:

a) [ ] Hibridizarea pe smalt
b) [x] Hibridizarea fr pstrarea detritusului dentinar remanent
c) [x] Hibridizarea cu pstrarea detritusului dentinar remanent
d) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai simultan
e) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai succesiv

517.[M] ODONTO REZI [DS] Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:
a) [x] microinfiltratie
b) [ ] percolare
c) [x] nanoinfiltratie
d) [ ] infiltratii marginale extinse
e) [ ] niciunul din raspunsurile de mai sus

518.[M] ODONTO REZI [DS] Cavitile de clasa a VI-a rezult n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
a) [x] Marginilor incizale
b) [x] Vrfului cuspizilor
c) [x] Suprafeelor mezio-ocluzo-distale
d) [ ] Suprafeelor vestibulare
e) [ ] Suprafeelor orale

519.[M] ODONTO REZI [DS] Stabilirea conturului marginal reprezinta:

a) [x] plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
b) [x] presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
c) [ ] se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
d) [ ] se realizeaza cu instrumente de mana
e) [x] marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei restauratii

520.[M] ODONTO REZI [DS] Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune:
a) [x] presiune minima
b) [ ] rapiditate
c) [x] caldura frictionala aproape zero
d) [x] control complet al instrumentului folosit
e) [ ] nici un raspuns correct
521.[M] ODONTO REZI [DS] Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii:
a) [ ] sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
b) [x] sub coafajele indirecte
c) [x] sub bazele cu CIS
d) [ ] protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN
e) [x] sub obturatiile din rasini acrilice sau composite

522.[S] ODONTO REZI [DS] Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti
odontopatogeni:
a) [ ] Herpex simplex tipul 1
b) [ ] HIV
c) [ ] Lactobacili
d) [ ] Levuri
e) [x] Toate de mai sus

523.[S] ODONTO REZI [DS] Aportul scazut de calciu perturba formarea matricei smaltului prin:
a) [x] Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
b) [ ] Reducerea continutului mineral total
c) [ ] Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
d) [ ] Modificari morfologice
e) [ ] Cresterea continutului mineral

524.[S] ODONTO REZI [DS] Calciul neionizat din compozitia lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
a) [ ] Fosfati si bicarbonati
b) [ ] Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
c) [ ] Legat de proteinele bogate in prolina
d) [ ] Legat de amilaza salivara
e) [x] Toate de mai sus

525.[S] ODONTO REZI [DS] Functiile salivei sunt urmatoarele:

a) [ ] Regleaza pH-ul bucal
b) [ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
c) [ ] Digestiva
d) [ ] Excretorie
e) [x] Toate de mai sus

526.[S] ODONTO REZI [DS] Volumul zilnic al secretiei salivare este de:
a) [ ] 1,5-2 l
b) [x] 0,5-1,5 l
c) [ ] 0,5-1 l
d) [ ] 0,5-2 l
e) [ ] 1-2 l

527.[S] ODONTO REZI [DS] Functiile salivei

a) [ ] ofensiva (anihilarea florei patogene)
b) [ ] absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
c) [ ] secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
d) [ ] favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
e) [x] digestiva (prin amilaza salivara)

528.[S] ODONTO REZI [DS] Perturbarea formarii matricei organice a smaltului

a) [ ] apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
b) [ ] apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor, prin modificarea metabolismului
neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare
c) [ ] prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne aparitia acestorperturbari
d) [ ] poate fi cauzata alimentaia saraca in hidroxiapatita
e) [x] dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere"

529.[S] ODONTO REZI [DS] Saliva

a) [ ] vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
b) [ ] contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
c) [ ] contine lipide: mucina, staterina
d) [ ] conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
e) [x] contine sistemul tampon fosfat anorganic

530.[S] ODONTO REZI [DS] Care este concentraia fluorului salivar fa de nivelul su plasmatic:
a) [ ] 10-20 %
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 30-50%
d) [ ] 50-60%
e) [x] 60-70%

531.[S] ODONTO REZI [DS] Valoarea normal a sialometriei la secreia de repaos este:
a) [ ] 0,15-0,20 ml/minut
b) [x] 0,25-0,35 ml/minut
c) [ ] 0,35-0,45 ml/minut
d) [ ] 0,45-0,55 ml/minut
e) [ ] 0,55-0,65 ml/minut

532.[S] ODONTO REZI [DS] Perturbarea formrii matricei organice a smalului are printre cauze i carena n vitamina:
a) [x] C
b) [ ] B1
c) [ ] E
d) [ ] D
e) [ ] PP

533.[S] ODONTO REZI [DS] Calciul neionizat din lichidul bucal se gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele
proportii:
a) [x] 10-20%
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 25-35%
d) [ ] 30-40%
e) [ ] peste 50%

534.[S] ODONTO REZI [DS] Triada incriminata in etiopatogenia cariei dentare este
a) [x] terenul, flora microbiana, alimentatia
b) [ ] saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare
c) [ ] igiena bucala, alimentatia
d) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
e) [ ] nici un raspuns correct

535.[M] ODONTO REZI [DS] Care dintre urmatoarele afirmatii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate:
a) [ ] este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
b) [x] este principalul sistem tampon salivar de repaus
c) [ ] este cel mai puternic sistem tampon salivar
d) [ ] are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
e) [x] are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2

536.[M] ODONTO REZI [DS] Care dintre afirmatiile care se refera la pelicula sunt adevarate:
a) [ ] un strat organic ce contine bacterii
b) [x] este formata din proteine si glicoproteine
c) [ ] este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
d) [x] este primul strat al placii
e) [ ] se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba

537.[M] ODONTO REZI [DS] Care dintre urmatoarele afirmatii legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate:
a) [ ] calciul neionizat are rolul functional cel mai important
b) [x] concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
c) [ ] calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva submandibulara
d) [x] calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
e) [x] calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva parotidiana

538.[M] ODONTO REZI [DS] In categoria indulcitorilor calorici fac parte:

a) [ ] aspartamul
b) [x] xilitolul
c) [ ] zaharina
d) [x] sorbitolul
e) [ ] palatinaza

539.[M] ODONTO REZI [DS] Leucotoxina salivara este:

a) [ ] o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
b) [x] un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
c) [x] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva
d) [ ] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa
e) [x] un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor

540.[M] ODONTO REZI [DS] Lichidul bucal este alcatuit din:

a) [ ] numai din saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si santului gingival
c) [x] saliva
d) [x] secretii gastrice si regurgitatoare
e) [x] mucus nasofaringian

541.[M] ODONTO REZI [DS] Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora:
a) [x] factorilor retentivi bucali
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [ ] consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
d) [x] ritmului scazut al secretiei salivare
e) [ ] consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
542.[M] ODONTO REZI [DS] Secretia salivara:
a) [ ] este constanta pe tot parcursul zilei
b) [x] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa saliva decat parotida
c) [ ] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva decat glanda submandibulara
d) [x] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide
e) [ ] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare

543.[M] ODONTO REZI [DS] Staterina este:

a) [ ] o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
b) [ ] favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt
c) [x] inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
d) [ ] o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
e) [x] o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol remineralizant

544.[M] ODONTO REZI [DS] Volumul zilnic al secretiei salivare globale:

a) [ ] este de 0,3-0,5 l/zi
b) [x] este de 0,5-1,5 l/zi
c) [ ] este de 0,5-0,8 l/zi
d) [x] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
e) [ ] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale

545.[M] ODONTO REZI [DS] Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de

a) [x] variatiile ph-ului
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a pH-ului bucal
d) [ ] consumul de alimente acide
e) [ ] vascozitatea salivei

546.[M] ODONTO REZI [DS] Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din
a) [x] Streptococi
b) [x] Lactobacili
c) [x] Nocardia
d) [ ] Candida albicans
e) [ ] Treponema pallidum.

547.[M] ODONTO REZI [DS] Functiile salivei sunt

a) [x] reglarea ph-ului bucal
b) [x] clearance
c) [x] lubrefianta
d) [ ] stimularea neodentinogenezei
e) [x] excretory

548.[M] ODONTO REZI [DS] Lichidul bucal contine

a) [x] saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si gingivale
c) [x] exudat din pungi parodontale
d) [ ] limfa dentinara
e) [x] mucus nazofaringian

549.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de
a) [x] carenta in vitamina A
b) [x] carenta in vitamina C
c) [x] prezenta oligoelementelor in dieta
d) [x] principiile nutritive
e) [ ] dereglari hormonale

550.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale
a) [x] hipofizectomia experimentala
b) [x] nanismul hipofizar
c) [ ] insuficienta tiroidiana
d) [ ] insuficienta paratiroidiana
e) [x] hormonii sexuali

551.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de
a) [x] carenta in calciu si fosfor
b) [x] prezenta fluorului
c) [ ] boli infecto-contagioase
d) [x] carenta in vitamina D
e) [x] dereglari hormonale.

552.[M] ODONTO REZI [DS] Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:
a) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [x] factori retentivi bucali
d) [ ] concentratia mica a fluorului salivar
e) [ ] concentratia mica a Ig A salivara

553.[M] ODONTO REZI [DS] Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa
cariei dentare la sobolani
a) [x] fluor
b) [x] bor
c) [x] cupru
d) [ ] seleniu
e) [x] molibden

554.[M] ODONTO REZI [DS] Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] lapte
b) [x] branzeturi
c) [x] grasimi
d) [ ] ceaiuri
e) [ ] cafea

555.[M] ODONTO REZI [DS] Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori:
a) [x] Ritmul secretiei salivare
b) [x] Contraceptivele orale
c) [x] Reologia bucala
d) [ ] Asigurarea mediu lui nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
e) [x] Valoarea initiala a pH-ului buccal

556.[M] ODONTO REZI [DS] Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici:
a) [ ] Ciclamatul
b) [x] Sorbitolul
c) [ ] Aspartamul
d) [x] Xilitolul
e) [x] Lycasinul

557.[M] ODONTO REZI [DS] Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte:
a) [x] Fosfataza acida
b) [x] Alfa amilaza
c) [ ] Hialuronidaza
d) [ ] Proteinaze
e) [x] Kalicreina

558.[M] ODONTO REZI [DS] in lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii
bucale din care fac parte:
a) [ ] Succindehidrogenaza
b) [ ] Aldolaza
c) [x] Fosfataza alcalina
d) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Fosfataza acida

559.[M] ODONTO REZI [DS] Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin:
a) [x] Asigurarea mediu lui nutritiv pentru glicoliza bacteriana
b) [x] Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
c) [x] Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
d) [ ] Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
e) [ ] Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita

560.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:
a) [x] Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
b) [x] Inhibarea adeziunii microbiene
c) [ ] Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
d) [ ] Vascozitatea si adeziunea unor produse
e) [x] Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante

561.[M] ODONTO REZI [DS] Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe:
a) [x] Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
b) [x] Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
c) [ ] Ritmul scazut al secretiei salivare
d) [ ] Vascozitate crescuta a salivei
e) [x] Periajul dentar la sfarsitul mesei

562.[M] ODONTO REZI [DS] Etiopatogenia cariei

a) [x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
b) [ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
c) [x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei microbiene
d) [x] prin teren inelegem calitatea smalului dentar si a lichidului bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete dizgratioase in timpul masticatie dar nu previn
caria
563.[M] ODONTO REZI [DS] Etiopatogenia cariei: calitatea smaltului dentar
a) [x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
b) [ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea cristalina necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece

564.[M] ODONTO REZI [DS] Lichidul bucal

a) [x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian
etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitate

565.[M] ODONTO REZI [DS] Proprietati antimicrobiene ale salivei

a) [ ] lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor
b) [x] peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
c) [x] aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
d) [ ] opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituia peretelui celular al microorganismelor
e) [ ] staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana

566.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul cariogen al hidrocarbonatelor

a) [ ] la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute creste
b) [x] consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
c) [x] cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul de preparat culinar care
contine zahar
d) [x] alimentaia naturala conine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul procesului de rafinare
e) [x] programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat de zahar

567.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul cariogen al hidrocarbonatelor

a) [x] amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
b) [ ] amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
c) [x] combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din cauza timpului de clearance prelungit
d) [x] zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
e) [ ] mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si blocheaza colonizarea
ei

568.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul laptelui in etiopatogenia cariei

a) [ ] contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
b) [ ] laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
c) [x] contine cazeina cu efect carioprotector
d) [x] conine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
e) [ ] contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui

569.[M] ODONTO REZI [DS] Saliva

a) [ ] secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
b) [x] in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei
c) [x] in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
d) [ ] la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor
e) [ ] faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care ajunge in acea zona

570.[M] ODONTO REZI [DS] Substituenti ai zaharului

a) [ ] siropul de porumbel
b) [x] xilitolul
c) [ ] lactoferina
d) [x] lycasinul
e) [x] aspartamul

571.[M] ODONTO REZI [DS] Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiiile unui aport exagerat:
a) [ ] Seleniu
b) [x] Molibden
c) [ ] Fluor
d) [x] Bor
e) [ ] Litiu

572.[M] ODONTO REZI [DS] Indulcitorii necalorici sunt:

a) [x] Zaharina
b) [ ] Sorbitolul
c) [ ] Xilitolul
d) [x] Ciclamatul
e) [x] Aspartamul

573.[M] ODONTO REZI [DS] Substanele cu aciune antimicrobian din lichidul bucal sunt:
a) [x] Aglutininele
b) [ ] Kalicreina
c) [ ] Anhidraza carbonic
d) [x] Opsoninele
e) [x] Peroxidaza

574.[M] ODONTO REZI [DS] Remineralizarea smaltului este favorizata de:

a) [x] suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
b) [x] PH alcalin salivar
c) [ ] suprasaturarea salivei in minerale
d) [ ] hipersalivatie
e) [x] concentratii salivare mari de fluor

575.[M] ODONTO REZI [DS] Sistemele tampon salivare include

a) [ ] sistemul fosfat organic
b) [x] sistemul fosfat anorganic
c) [x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
d) [x] sistemul macromolecular proetinic
e) [ ] sistemul acid carbonic

576.[M] ODONTO REZI [DS] Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:
a) [x] variatiile PH-ului atins
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a PH-ului bucal
d) [ ] concentratia de imunoglobuline salivare
e) [ ] vascozitatea salivara

577.[M] ODONTO REZI [DS] Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de:
a) [ ] vascozitatea scazut a a salivei
b) [ ] continutul scazut de mucina al salivei
c) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
d) [x] factori retentivi bucali
e) [ ] tipul de hidrocarbonate

578.[M] ODONTO REZI [DS] Alimentele cu rol cariprotector includ:

a) [x] faina din cerealele nerafinate
b) [ ] faina din cerealele rafinate
c) [x] grasimile
d) [x] cacao
e) [x] branzeturi

579.[M] ODONTO REZI [DS] Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include

a) [ ] xilitolul
b) [ ] sorbitolul
c) [x] siropul de porumb
d) [x] zaharul de cuplare
e) [ ] aspartamul

580.[M] ODONTO REZI [DS] Placa este constituita din:

a) [x] proteine
b) [x] glicoproteine anionice
c) [x] glicoproteine cationice
d) [ ] lipide
e) [x] amilaza

581.[M] ODONTO REZI [DS] Factorii imuni nespecifici include

a) [x] lizozimul
b) [x] lactoperoxidazele
c) [x] lactoferinele
d) [ ] Ig A salivare
e) [ ] glicoproteine cu greutate moleculara mica

582.[M] ODONTO REZI [DS] Triada Keyes cuprinde urmatorii factori:

a) [x] terenul
b) [x] flora microbiana
c) [x] alimentatia
d) [ ] factori locali
e) [ ] factori morfologici

583.[M] ODONTO REZI [DS] Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii:
a) [ ] carente in vitamina A in forme usoare
b) [x] carente in vitamina C la copii
c) [ ] carente in seleniu
d) [x] carente in vitamina A in forme grave
e) [ ] carente in vitamina C la adulti
584.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in:
a) [x] carente in calciu
b) [x] carente in fosfor
c) [x] raport calciu/fosfat 2/1
d) [ ] raport calciu/fosfat 3/1
e) [x] insuficiente tiroidiene

585.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbarea mineralizrii matricei smalului are drept cauze:
a) [x] Carena n calciu i fosfor
b) [x] Carena n fluor
c) [x] Carena n vitamina D
d) [ ] Carena n vitamina E
e) [x] Dereglrile hormonale

586.[M] ODONTO REZI [DS] Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel;
a) [x] Atrofierea organului smaltilui
b) [ ] Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
c) [x] Mineralizare defectuasa a dentinei
d) [ ] Microchisturi in organul smaltului
e) [ ] Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor

587.[M] ODONTO REZI [DS] Fluxul slivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
a) [x] Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
b) [ ] Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
c) [x] Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
d) [x] Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
e) [ ] Aport sporit de fosfati salivari

588.[M] ODONTO REZI [DS] Clearence-ul salivar, este un process fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala,
se caracterizeaza prin:
a) [ ] Are o valoare scazut a in cazul unui risc scazut la carii
b) [x] Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
c) [x] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [ ] Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
e) [ ] Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor

589.[M] ODONTO REZI [DS] Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
b) [ ] Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
c) [ ] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [x] Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
e) [x] La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar

590.[M] ODONTO REZI [DS] Concentratia calciului salivar poate fi influentatade:

a) [ ] Regimul alimentar
b) [x] Ponderea secretiei glandelor salivare
c) [x] Ritmul circadian
d) [x] Antagonisti calciului
e) [x] Fibroza chistic a glandelor salivare

591.[M] ODONTO REZI [DS] Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele:
a) [x] Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
b) [ ] Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
c) [x] Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
d) [x] Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
e) [ ] Administrarea sa topica scade timpul de clearance

592.[M] ODONTO REZI [DS] Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe:

a) [ ] Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5
b) [x] Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
c) [x] Stimularea secretiei salivare
d) [x] Reducerea acumulari de placa
e) [x] Este un substituent al zaharului din unele produse

593.[M] ODONTO REZI [DS] Caria dentara reprezinta

a) [ ] un proces distructiv cu evolutie ireversibila
b) [x] un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia acestora
c) [x] proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
d) [x] boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea microorganismelor
e) [ ] toate raspunsurile corecte

594.[M] ODONTO REZI [DS] Functiile salivei sunt

a) [x] functie digestiva
b) [x] reglarea PH-ului bucal
c) [x] mentinerea echilibrului ecologic bucal
d) [x] functie lubrifianta
e) [ ] rapunsuri corecte a si c

595.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul cario-preventiv al lichidului buccal se realizeaza prin
a) [ ] exacerbarea adeziunii microbiene
b) [x] scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
c) [x] efect bactericid
d) [x] remineralizarea cariilor incipiente
e) [ ] demineralizarea cariilor necavitare

596.[M] ODONTO REZI [DS] Placa bacteriana reprezinta

a) [x] un sistem ecologic microbian viguros
b) [x] agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
c) [ ] conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
d) [x] este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediu l unei matrici organice
e) [ ] nu este obligatoriu sa aiba aderenta

597.[S] ODONTO REZI [DS] Subiectiv, in hiperemia preinflamatorie apar

a) [ ] proces carios, care nu a deschis camera pulpara
b) [x] durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
c) [ ] durere iradiata
d) [ ] probe de vitalitate pozitiva
e) [ ] prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin

598.[S] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii:

a) [ ] persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existenta unui proces carios profund
nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
b) [x] persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui proces
carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
c) [ ] persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce, de intensitate mare, existenta unui
proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate intens pozitive
d) [ ] persistena durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existena unui proces carios profund
penetrant, percuie in ax pozitiva
e) [ ] persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui process carios profund
nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate positive

599.[S] ODONTO REZI [DS] Morfopatologic, in pulpita cronica deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt in
numar redus si se observa pe o sectiune axiala prezenta lor incepand cu:
a) [ ] primul strat
b) [ ] al doilea strat
c) [x] al treilea strat
d) [ ] al patrulea strat
e) [ ] al cincilea strat

600.[S] ODONTO REZI [DS] Testele de vitalitate sunt intens positive in urmatoarele situatii:
a) [ ] caria simpla
b) [x] pulpite acute seroase
c) [ ] pulpite acute purulente
d) [ ] pulpite cronice deschise
e) [ ] pulpite cronice inchise

601.[S] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu:
a) [x] Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara
b) [ ] Gangrena
c) [ ] Pulpita cronica ulceroasa
d) [ ] Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
e) [ ] Pulpita polipoasa

602.[S] ODONTO REZI [DS] Care enzima creste in intregul tesut pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
a) [ ] Fosfataza alcalina
b) [ ] Lacticdehidrogenaza
c) [ ] Fosfataza acida
d) [x] Succindehidrogenaza
e) [ ] Hialuronidaza

603.[S] ODONTO REZI [DS] Cat dureaza pulpalgia in hiperemia preinflamatorie:

a) [ ] Peste o ora
b) [x] Cateva minute dupa indepartarea excitantului
c) [ ] Este instantanee
d) [ ] Peste un sfert de ora
e) [ ] Cat timp actioneaza excitantul

604.[S] ODONTO REZI [DS] Una din afeciunile de mai jos se numete "turbarea dinilor":
a) [ ] pulpita seroas parial
b) [ ] hiperemia preinflamatorie
c) [ ] pulpita purulent total
d) [ ] pulpita purulent parial
e) [x] pulpita seroas total

605.[S] ODONTO REZI [DS] n pulpita seroas total, durerea nu iradiaz:

a) [ ] la dinii vecini
b) [ ] la dinii antagoniti
c) [ ] n regiunea temporal
d) [ ] n regiunea orbital
e) [x] la dinii simetrici

606.[M] ODONTO REZI [DS] In pulpita acuta seroasa partiala, obiectiv se pun in evidenta:
a) [x] dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata
b) [ ] percutia in ax dureroasa
c) [ ] dureri vii, localizate
d) [x] percutie transversala nedureroasa
e) [x] teste de vitalitate intens positive

607.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu:
a) [x] hiperemia preinflamatorie
b) [x] pulpita acuta seroasa totala
c) [x] pulpita purulenta partiala
d) [x] pulpita purulenta totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa

608.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza:
a) [x] caracterului continuu al durerii
b) [x] hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
c) [ ] calmarii temporare prin lichide reci
d) [x] sensibilitatii la percutia in ax
e) [ ] prezentei cavitatii carioase profunde

609.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza:
a) [x] persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
b) [x] teste de vitalitate pozitive
c) [x] semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma
d) [ ] existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] sensibilitate la percutia in ax

610.[M] ODONTO REZI [DS] Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
a) [x] traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
b) [x] traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
c) [x] excitatii termice transmise prin obturatii metalice
d) [ ] substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
e) [ ] exotoxinele bacteriilor

611.[M] ODONTO REZI [DS] Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt:
a) [x] se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise
b) [x] procesul inflamator se desfasoara lent
c) [ ] prezinta imagini radiologice bine conturate
d) [x] majoritatea au evolutie asimptomatica clinic
e) [x] modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie

612.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential in pulpit purulenta partiala se face cu:
a) [ ] caria dentara simpla
b) [x] pulpita seroasa coronara
c) [ ] pulpita seroasa totala
d) [x] pulpita purulenta coronoradiculara
e) [ ] parodontita apicala acuta purulenta

613.[M] ODONTO REZI [DS] Din categoria pulpitelor cornice deschise fac parte formele:
a) [x] ulceroasa
b) [x] polipoasa
c) [ ] scleroatrofica
d) [ ] hiperplazica
e) [ ] propriu-zisa

614.[M] ODONTO REZI [DS] in pulpita seroasa totala la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia catre:
a) [x] dintii vecini
b) [x] dintii antagonisti
c) [ ] hemimaxilarul opus
d) [x] zona temporala
e) [x] zona orbital
615.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie:
a) [x] Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
b) [x] Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp
c) [ ] Amputatia devitala
d) [x] Extirparea vitala
e) [ ] Extractia dintelui

616.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatii de tratament in pulpita acuta seroasa partiala:
a) [x] coafaj direct in dublu timp
b) [x] Amputatie vitala
c) [ ] Amputatie devitala
d) [x] Extirpare vitala
e) [ ] Extractia dintelui

617.[M] ODONTO REZI [DS] Pulpita acuta seroasa totala diagnostic pozitiv:
a) [x] Durere cu caracter continuu
b) [x] Intensitate mare a durerii
c) [x] Percutie in ax dureroasa
d) [x] Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
e) [ ] Carie profunda cu camera pulpara deschisa

618.[M] ODONTO REZI [DS] in faza de hiperemie preinflamatorie, durerea este provocata de:
a) [ ] Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii
b) [ ] Gustul sarat
c) [ ] Gustul acru
d) [x] Gustul dulce
e) [x] Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentine

619.[M] ODONTO REZI [DS] Tratamentul in pulpita acuta purulenta totala se face cu:
a) [x] Antibiotice endodontal
b) [x] Ozonoterapie
c) [x] Diatermie
d) [ ] Extirpare devitala
e) [ ] Amputatie vitala

620.[M] ODONTO REZI [DS] Simptomatologia in hiperemia preinflamatorie:

a) [ ] durere spontana
b) [ ] durerea iradiaza
c) [x] la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara
d) [x] usoara hipersensibilitate la testul termic rece
e) [x] sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.

621.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential in pulpit cronica deschisa granulomatoasa se face cu:
a) [x] Polipul gingival
b) [x] Necroza pulpara
c) [x] Pulpita cronica deschisa ulceroasa
d) [ ] Gangrena pulpara
e) [ ] Pulpitele cronice inchise

622.[S] ODONTO REZI [DS] Forma anatomo-clinica de gangrene complicata se caracterizeaza prin;
a) [ ] intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical
b) [x] procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical
c) [ ] intereseaza numai partial teritoriul pulpar
d) [ ] intereseaza numai teritoriul periapical
e) [ ] toate raspunsurile sunt corecte

623.[S] ODONTO REZI [DS] Prin necroza pulpara se intelege:

a) [ ] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni
b) [x] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici
c) [ ] mortificarea septica a pulpei
d) [ ] un proces inflamator al pulpei dentare
e) [ ] un proces inflamator al tesuturilor periapicale

624.[S] ODONTO REZI [DS] Primele elemente ce au de suferit in evolutia necrozei pulpare:
a) [x] Celulele
b) [ ] Fibrele conjunctive
c) [ ] Peretii vasculari
d) [ ] Fibrele nervoase
e) [ ] Substanta fundamental

625.[S] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se pune pe:
a) [ ] Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
b) [ ] Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
c) [ ] Teste de vitalitate pozitive
d) [x] Examen bacteriologic pozitiv
e) [ ] Durere la excitanti termici

626.[S] ODONTO REZI [DS] Factorii generali implicati in etiopatogenia necrozei pulpare sunt:
a) [ ] Traumatismele dentare
b) [x] Avitaminozele
c) [ ] Factori termici
d) [ ] Factori chimico-toxici bucali
e) [ ] Luxatiile dentare

627.[S] ODONTO REZI [DS] In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller este:
a) [ ] Dureroasa
b) [ ] Sangeranda
c) [x] Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa
d) [ ] Usoara, cu accesibilitate facila
e) [ ] Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate

628.[S] ODONTO REZI [DS] Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele:

a) [ ] Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini
b) [ ] Durere la excitanti termici
c) [ ] Durere la excitanti chimici
d) [x] Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie
e) [ ] Durere la percutie in axul dintelui

629.[S] ODONTO REZI [DS] Gangrena pulpar simpl:

a) [ ] este o mortificare aseptic
b) [ ] se datoreaz n special germenilor aerobi
c) [x] se datoreaz germenilor anaerobi de putrefacie
d) [ ] intereseaz parodoniul apical
e) [ ] are o imagine radiografic caracteristic

630.[S] ODONTO REZI [DS] Intre formele de cangren nu figureaz:

a) [ ] gangrena umed
b) [ ] gangrena uscat
c) [ ] gangrena parial
d) [ ] gangrena total
e) [x] gangrena de colicvaie

631.[M] ODONTO REZI [DS] Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara:
a) [x] uscata
b) [x] umeda
c) [x] simpla
d) [x] complicata
e) [ ] hiperemica

632.[M] ODONTO REZI [DS] Un dinte cu necroza pulpara poate prezenta:

a) [x] coloratie modificata
b) [ ] hipersensibilitate si hiperestezie
c) [x] o obturatie mai veche
d) [x] lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
e) [ ] testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric

633.[M] ODONTO REZI [DS] Necroza pulpara poate evolua spre:

a) [x] ramane pe o perioada in acest stadiu
b) [ ] vindecare spontana
c) [ ] pulpita cronica cu camera pulpara inchisa
d) [x] gangrena pulpara
e) [x] fractura dentara

634.[M] ODONTO REZI [DS] Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim:
a) [x] parodontitele apicale acute
b) [x] fracturi corono-radiculare
c) [ ] papilita
d) [x] endocardita
e) [x] glomerulonefrite

635.[M] ODONTO REZI [DS] Urmatoarele semne clinice caracterizeaza gangrena pulpara:
a) [x] modificari de culoare a dintelui
b) [x] sondarea canalelor radiculare nedureroase
c) [ ] sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate
d) [x] prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] hipersensibilitate dentinara

636.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:
a) [ ] Pulpite acute
b) [x] Pulpite cronice
c) [x] Necroza pulpara
d) [x] Gangrena complicata
e) [ ] Caria dentara

637.[M] ODONTO REZI [DS] Necroza pulpara:

a) [ ] Se trateaza ca pulpita cronica inchisa
b) [ ] Extirparea devitala este de electie
c) [x] Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
d) [ ] Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
e) [x] Se trateaza ca o gangrena pulpara

638.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin:
a) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
b) [x] Fetiditate
c) [ ] Dureri la masticatie
d) [x] Teste de vitalitate negative
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv

639.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:
a) [x] Modificarilor de culoare a dintelui
b) [x] Testelor de vitalitate negative
c) [ ] Percutiei in ax negative
d) [ ] Mirosului fetid
e) [x] Insamantarii bacteriene negative

640.[M] ODONTO REZI [DS] Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde:

a) [x] Modificarea de culoare a dintelui
b) [x] Pierderea marcata de substanta dentara
c) [ ] Durere la percutia transversala a dintelui
d) [ ] Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv

641.[M] ODONTO REZI [DS] Necroza de coligvatie este produsa prin:

a) [x] Enzime vegetale
b) [x] Enzime animale
c) [x] Solutii antiseptice
d) [ ] Arsenic
e) [ ] Bradichinina

642.[M] ODONTO REZI [DS] Gangrena umed se caracterizeaz prin:

a) [ ] esut pulpar putrificat ferm
b) [ ] Imagine radiologic cu modificri periapical
c) [x] esut pulpar putrificat foarte moale
d) [ ] Pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei
e) [x] Pierdere total a configuraiei structurale a pulpei

643.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv n gangrene pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte
a) [x] Examen bacteriologic pozitiv
b) [x] Prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator
c) [x] Fetiditate (nu este caracteristic)
d) [ ] Fetiditate (este caracteristic numai gangrenei)
e) [ ] Examen bacteriologic negative

644.[M] ODONTO REZI [DS] In etiopatogenia necrozei se incadreaza:

a) [x] Factori generali
b) [x] Factori traumatici
c) [x] Factori termici
d) [x] Factori chimicotoxici
e) [ ] Factori microbieni

645.[M] ODONTO REZI [DS] Macroscopic necroza pulpara se caracterizeaza prin

a) [x] In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure
b) [x] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa
c) [ ] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta
d) [ ] In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa
e) [x] In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta

646.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in gangrena simpla presupune

a) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor radiculare
b) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor radiculare
c) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare
d) [x] Fetiditate
e) [x] Teste de vitalitate negative
647.[M] ODONTO REZI [DS] Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpar putem enumera:
a) [x] Formolul
b) [x] Arsenul
c) [ ] Clorhexidina
d) [x] Fenolul
e) [ ] Toate rspunsurile de mai sus

648.[S] ODONTO REZI [DS] Evolutia cea mai frecventa a unei parodontite apicale acute purulente este spre
a) [ ] fistulizare
b) [ ] vindecare definitiva
c) [x] cronicizare
d) [ ] osteomielita
e) [ ] supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale

649.[S] ODONTO REZI [DS] A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului:

a) [ ] Este numita 'timpul mut'
b) [x] Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice
c) [ ] Este faza de alteraretisulara primara
d) [ ] Este o hiperemie de tip pasiv
e) [ ] Dureaza intree cateva ore si cateva zile

650.[S] ODONTO REZI [DS] Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Granulom simplu conjunctiv
c) [ ] Granulom epitelial
d) [ ] Granulom chistic
e) [x] Parodontita apicala cronica condensate

651.[S] ODONTO REZI [DS] Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in care
modificarile sunt:
a) [x] biochimice
b) [ ] mecanice
c) [ ] chimice
d) [ ] enzimatice
e) [ ] fizice

652.[S] ODONTO REZI [DS] Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre:
a) [x] cateva minute si 3-4 ore
b) [ ] 3 si 4 zile
c) [ ] 2 si 3 ore
d) [ ] 10-20 minute
e) [ ] cateva saptamani

653.[S] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se pune pe:
a) [ ] Teste de vitalitate pozitive
b) [x] Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
c) [ ] Sangerare la sondarea canalelor radiculare
d) [ ] Adenopatie loco-regionala
e) [ ] Imagine radiologica difuza

654.[S] ODONTO REZI [DS] Granulomul chistic reprezinta:

a) [ ] o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz
b) [ ] inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite
c) [x] stadiul final al unui granulom epitelial
d) [ ] stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase
e) [ ] o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.

655.[S] ODONTO REZI [DS] Cu ce afectiune se face diagnosticul diferential al granulomului chistic:
a) [ ] Actinomicoza
b) [ ] Adenopatiile supurate
c) [x] Granulomul epitelial
d) [ ] Osteomielita
e) [ ] TOATE cele de mai sus

656.[S] ODONTO REZI [DS] Precizati parodontita apicala cronica cu imagine radiologica neconturata:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
c) [ ] Osteita paradentara
d) [x] Parodontita apicala cronica condensanta
e) [ ] Abcesul cronic apical

657.[S] ODONTO REZI [DS] Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice:
a) [ ] n 90% din cazuri
b) [x] n 20% din cazuri
c) [ ] n 100% din cazuri
d) [ ] n 70% din cazuri
e) [ ] n 50% din cazuri
658.[S] ODONTO REZI [DS] Abcesul Phoenix:
a) [ ] Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
b) [ ] Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
c) [ ] Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
d) [x] Este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu
e) [ ] Este o parodontit apical acut seroas

659.[S] ODONTO REZI [DS] Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensate este:
a) [ ] Imagine radiologic difuz, cu spaii trabeculare nguste
b) [ ] Imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent
c) [x] ngustarea spaiului periapical
d) [ ] Rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
e) [ ] Percuia n ax este pozitiv

660.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu
a) [ ] pulpita acuta seroasa totala
b) [ ] hiperemia pulpara
c) [x] abcesul paroodntal marginal
d) [x] osteomielita maxilara
e) [x] foliculita dintilor inclusi

661.[M] ODONTO REZI [DS] Formele clinice de parodontita apicala acuta sunt
a) [ ] abcesul parodontal
b) [x] parodontita apicala seroasa
c) [ ] parodontita apicala difuza (Partsch)
d) [x] parodontita apicala purulenta
e) [x] parodontita apicala hiperemica

662.[M] ODONTO REZI [DS] Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt
a) [ ] sensibilitate usoara la atingerea dintelui
b) [x] durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
c) [ ] durerea cedeaza la calmante obisnuite
d) [x] durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
e) [ ] durerea cedeaza la aplicarea de caldura

663.[M] ODONTO REZI [DS] Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele:
a) [x] Este o osteita apicala cronica
b) [x] Este o parodontita apicala cronica
c) [ ] Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi
d) [x] Prezinta 4 zone
e) [x] Cel mai concludent estee examenul radiologic

664.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acuta a dintilor inclusi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicala acuta supurata
e) [x] Nevralgia de trigemen

665.[M] ODONTO REZI [DS] Edemul din parodontita apicala acuta seroasa:
a) [x] Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori
b) [ ] Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv
c) [x] Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
d) [x] Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori
e) [ ] Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori

666.[M] ODONTO REZI [DS] Accesul microorganismelor, ce constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale acute
hiperemice, se poate produce prin:
a) [x] canalul radicular
b) [x] pungi parodontale
c) [x] solutii de continuitate (plaga a mucoasei)
d) [ ] microtraumatisme
e) [ ] lucrari protetice defectoase

667.[M] ODONTO REZI [DS] Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
a) [x] resturile epiteliale ale lui Mallasez
b) [x] mucoasa sinusala
c) [x] mucoasa bucala in cazul unor fistule
d) [ ] pulpa dintelui
e) [ ] osul alveolar

668.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential in granulomul chistic se face cu:
a) [x] granulomul simplu conjunctiv
b) [x] granulomul epitelial
c) [ ] pulpita cronica granulomatoasa
d) [ ] pulpita seroasa totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa

669.[M] ODONTO REZI [DS] Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra:
a) [x] formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
b) [x] unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor
c) [x] unor fracturi radiculare
d) [x] unor cai false
e) [ ] caracterului durerii

670.[M] ODONTO REZI [DS] Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de:
a) [x] microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate ortodontice,cand
fortele nu sunt bine controlate si dirijate
b) [x] traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice
c) [x] pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase
d) [x] agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba
e) [ ] esecuri ale anesteziei

671.[M] ODONTO REZI [DS] Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
a) [x] stadiul endoosos
b) [x] stadiul subperiostal
c) [x] stadiul submucos
d) [ ] stadiul de fistula
e) [ ] stadiul de granulom periapical

672.[M] ODONTO REZI [DS] Prezenta durerii de mica intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale
cronice imbraca trei aspecte:
a) [x] durere cu caracter nevralgiform
b) [x] durere cu senzatie de usoara agresiune
c) [x] durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
d) [ ] durere insuportabila
e) [ ] durere lancinata

673.[M] ODONTO REZI [DS] Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:
a) [x] stadiul de evolutie a inflamatiei
b) [x] topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
c) [x] tipul de reactivitate individuala
d) [ ] numarul de radacini ale dintelui
e) [ ] varsta pacientului

674.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
a) [x] Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
b) [x] Sensibilitate la percutia in ax
c) [x] Simptomatologie de pulpita totala
d) [x] Congestia mucoasa in dreptul apexului
e) [ ] Prezenta fistulei in dreptul apexului

675.[M] ODONTO REZI [DS] Evolutia parodontitei apicale serosae difuze se face spre:
a) [x] Cronicizare
b) [x] Parodontita apicala acuta purulenta
c) [x] Stoparea procesului inflamator
d) [ ] Sinuzita maxilara
e) [ ] Adenopatie loco-regionala

676.[M] ODONTO REZI [DS] Parodontita apicala hiperemica iritativmecanica este produsa de urmatorii corpi straini care au
patruns in parodontiul apical:
a) [x] Ace rupte
b) [x] Obturatii de canal cu depasire
c) [x] Resturi de mese de vata
d) [x] Conuri de hartie
e) [ ] Freze rupte

677.[M] ODONTO REZI [DS] Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita
apicala acuta hiperemica sunt:
a) [x] Arsenic
b) [x] Formol
c) [x] Tricrezol
d) [x] Acid tricloracetic
e) [ ] Acidul cromic

678.[M] ODONTO REZI [DS] Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale
acute hiperemice sunt:
a) [x] Compusi fenolici
b) [x] Azotatul de argint
c) [x] Acidul cromic
d) [ ] Arsenicul
e) [ ] Apa oxigenata

679.[M] ODONTO REZI [DS] in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate:
a) [x] bruxismul
b) [ ] lucrari protetice in subocluzie
c) [x] traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic
d) [ ] eugenolul folosit in tratamentul endodontic
e) [x] agenti microbieni.

680.[M] ODONTO REZI [DS] Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
a) [ ] Parodontita apical acuta seroasa
b) [x] Foliculita dintilor inclusi
c) [ ] Nevralgia esentiala de trigemen
d) [x] Abcesul parodontal marginal
e) [ ] Parodontita apicala cronica recidivanta

681.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acut a dinilor inclui
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apical acut supurat
e) [x] Nevralgia de trigemen

682.[M] ODONTO REZI [DS] Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de:
a) [x] Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
b) [x] Gangrena pulpara simpla
c) [x] Utilizarea arsenicului
d) [ ] Obturarea corecta a canalului radicular
e) [x] Antisepticele utilizate pe canal

683.[M] ODONTO REZI [DS] Leziunile osteitice periapicale in parodontita apical cronic cu imagine radiologic conturat pot fi:
a) [x] Granulomul simplu conjunctiv
b) [ ] Parodontit apical cronic condensat
c) [x] Parodontit apical cronic cu hipercementoz
d) [x] Osteita paradentar (Merkior)
e) [x] Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoz)

684.[S] ODONTO REZI [DS] Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:
a) [ ] Cloraminele
b) [x] Hipocloritul de sodiu
c) [ ] Clorhexidina
d) [ ] Clorura de sodiu
e) [ ] Solutie de clorura de sodiu 7%

685.[S] ODONTO REZI [DS] Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
b) [ ] Este facultativa pe tot timpul tratamentului
c) [x] Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv
d) [ ] Este obligatorie in a treia sedina
e) [ ] Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive

686.[S] ODONTO REZI [DS] O preparatie mecanica corecta a canalului

a) [ ] nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
b) [ ] se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului
c) [ ] se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
d) [x] necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
e) [ ] se realizeaza pana la apexul radiologic

687.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in:
a) [ ] 1 etapa
b) [ ] 2 etape
c) [x] 3 etape
d) [ ] 4 etape
e) [ ] 5 etape

688.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul mecanic in gangrene pulpara se efectueaza:

a) [ ] Pana la foramenul apical
b) [x] Pana la constrictia apicala
c) [ ] Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
d) [ ] Pana la a canalului
e) [ ] Cu o usoara depasire a constrictiei apicale.

689.[S] ODONTO REZI [DS] Obturarea de canal in aceiasi sedinta se realizeaza cand
a) [x] avem un canal uscat
b) [ ] pulpite cronice
c) [ ] pulpite acute purulente, partiale sau totale
d) [ ] cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva
e) [ ] cand nu putem opri hemoragia

690.[S] ODONTO REZI [DS] Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte:
a) [ ] Introducerea cu acul Lentullo
b) [ ] Introducerea cu instrumentar de mana
c) [ ] Condensarea cu fuloare de canal
d) [ ] Injectarea cu seringa
e) [x] Toate de mai sus

691.[S] ODONTO REZI [DS] Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Lizozimul
c) [x] Pepsina
d) [ ] Neurotoxina
e) [ ] Amilaza

692.[S] ODONTO REZI [DS] Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:
a) [ ] Radacini in baioneta
b) [ ] Radacini cu curburi exagerate
c) [ ] Cai false interadiculare
d) [ ] Implantare deficitara
e) [x] Toate de mai sus

693.[S] ODONTO REZI [DS] Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrena pulpara contine:
a) [ ] Antibiotice
b) [ ] Nistatin
c) [ ] Sulfamide
d) [x] Metronidazol
e) [ ] Corticoizi

694.[S] ODONTO REZI [DS] Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia:
a) [ ] 7 %
b) [x] 5 %
c) [ ] 4 %
d) [ ] 3 %
e) [ ] 1 %

695.[S] ODONTO REZI [DS] Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Crearea accesului la camera pulpara
b) [ ] Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
c) [ ] Stabilirea lungimii canalului
d) [ ] Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
e) [x] Toate de mai sus

696.[S] ODONTO REZI [DS] Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:
a) [ ] Manuale
b) [ ] Sonice
c) [ ] Ultrasonice
d) [ ] Cu laser
e) [x] Toate de mai sus

697.[M] ODONTO REZI [DS] Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
a) [ ] examenul radiologic
b) [x] evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina sanatoasa
c) [x] sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu agenti fizici
d) [ ] adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena)
e) [x] sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa

698.[M] ODONTO REZI [DS] Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte
urmatoarele sisteme
a) [x] sistemul giromatic
b) [x] Canal Master U
c) [ ] Metoda conversiunii
d) [x] Canal Finder
e) [ ] Sistemul treptelor consecutive

699.[M] ODONTO REZI [DS] Hidroxidul de calciu se utilizeaza ca antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru
urmatoarele calitati
a) [x] puternic bactericid
b) [x] opreste secretiile persistente din canale
c) [x] se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical
d) [ ] nu dizolva detritusurile organice necrozate
e) [ ] nu are actiune antitoxica

700.[M] ODONTO REZI [DS] In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa
urmatoarele criterii
a) [x] forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
b) [x] prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
c) [x] tipul de reactivitate al pacientului
d) [ ] concentratia solutiei
e) [ ] lipsa efectului bactericid al substantei

701.[M] ODONTO REZI [DS] In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
a) [x] pansamente endodontale
b) [x] spalaturi endodontice
c) [x] asociate cu agenti fizici
d) [ ] diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
e) [ ] numai la persoane varstnice

702.[M] ODONTO REZI [DS] Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt
a) [ ] metoda telemetrica
b) [ ] metoda teleacustica
c) [x] metoda clinica
d) [x] metoda clinico-radiologica
e) [x] metoda electronica

703.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de
urmatoarele reguli
a) [ ] tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
b) [ ] nu se utlizeaza metode mecanice
c) [x] se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
d) [x] in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
e) [x] prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina sanatoasa

704.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode
a) [x] manuale
b) [x] mecanice
c) [x] ultrasonice
d) [ ] radiologice
e) [ ] composite

705.[M] ODONTO REZI [DS] Solutia Walkhoff contine

a) [x] p-monoclorfenol
b) [ ] eugenol
c) [x] camfor
d) [x] mentol
e) [ ] hidroxid de calciu

706.[M] ODONTO REZI [DS] Solutia Chlumsky contine:

a) [x] fenol 30%
b) [x] camfor 60%
c) [x] alcool 10%
d) [ ] formaldehida
e) [ ] sulfat de bariu 10%

707.[M] ODONTO REZI [DS] Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
a) [x] aparate analogice
b) [x] aparate audiometrice
c) [x] aparete digitale
d) [x] aparate de inalta frecventa
e) [ ] sonda bimetalica Kuralt

708.[M] ODONTO REZI [DS] Cauzele locale ale hemoragiei sunt:

a) [x] lezarea parodontiului marginal
b) [x] perforarea podelei camerei pulpare
c) [x] cai false radiculare
d) [ ] extirparea pulpara completa
e) [x] traumatizarea parodontiului apical

709.[M] ODONTO REZI [DS] La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale
a) [x] incisivii inferiori
b) [x] molarul prim superior
c) [x] premolarul 2 inferior
d) [x] primul si al doilea molar inferior
e) [ ] premolarul 1 superior
710.[M] ODONTO REZI [DS] Sistemele de canale sau tipul de configuratie dupa Weine sunt
a) [x] canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
b) [x] canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se deschid intrun
singur foramen apical
c) [x] 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
d) [x] canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
e) [ ] 3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate

711.[M] ODONTO REZI [DS] Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare
contine:
a) [ ] Streptomicina
b) [x] Eritromicina
c) [x] Cloramfenicol
d) [x] Hidrocortizon acetat
e) [ ] Hidrocortizon acetat

712.[M] ODONTO REZI [DS] Tratamentul Spad

a) [ ] reprezint o metod de tratament al pulpitei seroase totale
b) [x] reprezint o metod de tratament al gangrenei pulpare
c) [ ] se realizeaz cu soluie Walkhoff i past Spad
d) [ ] utilizeaz past Spad
e) [x] utilizeaz past Spad i un amestec de dou lichide

713.[M] ODONTO REZI [DS] Pasta PBSC contine:

a) [x] penicilina
b) [x] streptomicina
c) [ ] conservant
d) [ ] marfanil
e) [ ] benzoat de sodiu

714.[M] ODONTO REZI [DS] In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick:
a) [x] Utilizeaza o singura radiografie
b) [ ] Utilizeaza doua radiografii
c) [x] Se face cu acul introdus pe canal
d) [ ] Se face fara a introduce acul pe canal
e) [ ] Niciuna de mai sus

715.[S] ODONTO REZI [DS] Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de
a) [ ] 200-400 rotatii/minut
b) [ ] 400-600 rotatii/minut
c) [x] 600-800 rotatii/minut
d) [ ] 800-1000 rotatii/minut
e) [ ] 1000-1200 rotatii/minut

716.[S] ODONTO REZI [DS] Hand spreaderele au lungimea partii active de circa:
a) [ ] 10 mm
b) [ ] 15 mm
c) [ ] 20 mm
d) [ ] 25 mm
e) [x] 30 mm

717.[S] ODONTO REZI [DS] Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a
canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
a) [x] cu 1 numar mai mare
b) [ ] cu 2 numere mai mare
c) [ ] cu 1 numar mai mic
d) [ ] cu 2 numere mai mic
e) [ ] cu 3 numere mai mic

718.[S] ODONTO REZI [DS] Cati mm ai portiunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea formei varfului
a) [x] 2mm
b) [ ] 4 mm
c) [ ] 7 mm
d) [ ] 8 mm
e) [ ] 10 mm

719.[S] ODONTO REZI [DS] Miscarile reciproce de rotatie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade:
a) [ ] 80
b) [ ] 70
c) [ ] 60
d) [ ] 50
e) [x] 30-40

720.[S] ODONTO REZI [DS] Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu conditia unei largiri minime a calibrului
plugger / spreader
a) [ ] Nr.10
b) [ ] Nr.15
c) [ ] Nr.20
d) [ ] Nr.25
e) [x] Nr 30 si 45

721.[S] ODONTO REZI [DS] Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [ ] Canale scurte
d) [x] Rezorbtii radiculare interne
e) [ ] Rezorbtii radiculare externe

722.[S] ODONTO REZI [DS] Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:
a) [ ] 150-200%
b) [x] 250-280%
c) [ ] 300-350%
d) [ ] 240-270%
e) [ ] 230-260%

723.[S] ODONTO REZI [DS] Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:
a) [ ] permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei
b) [ ] nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri
c) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
d) [ ] partea activa are forma cilindrica
e) [ ] lungimea partii active este de cca 20 mm.

724.[S] ODONTO REZI [DS] Contraindicatiile Biocalexului

a) [ ] Parodontite apicale cornice
b) [ ] Curburi accentuate ale treimii apicale
c) [ ] Parodontite apicale cronice fistulizate
d) [x] parodontite apicale acute
e) [ ] Gangrena pulpara simpla

725.[S] ODONTO REZI [DS] Metoda ocalexica:

a) [ ] E bazata pe expansiunea oxidului de calciu
b) [ ] Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format
c) [ ] E indicata in tratamentul gangrenelor
d) [ ] E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice
e) [x] Toate de mai sus

726.[M] ODONTO REZI [DS] Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarece
a) [ ] creste riscul obturatiilor de canal cu depasire
b) [ ] nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale
c) [x] irita parodontiul apical
d) [x] sunt inactivate rapid in umorile tisulare
e) [ ] produc coloratii ale dintilor

727.[M] ODONTO REZI [DS] Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de
a) [x] nu necesita canale cu sectiune circulara
b) [ ] poate fi efectuata si in canale curbe, inguste
c) [x] nu se resoarbe
d) [x] asigura o buna sigilare
e) [x] este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri

728.[M] ODONTO REZI [DS] Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici
a) [x] este simplu si ergonomic
b) [x] exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
c) [x] incalzirea poate fi calibrata perfect
d) [x] racire rapida
e) [ ] nu poate fi utilizat in canale curbe

729.[M] ODONTO REZI [DS] Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere
a) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
b) [x] permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri
c) [x] permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii
d) [ ] sunt mai subtiri
e) [ ] sunt mai flexibile

730.[M] ODONTO REZI [DS] In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor
reguli obligatorii
a) [ ] trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
b) [x] plasarea corecta a varfului canulei
c) [x] injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
d) [x] injectarea gutapercii la consistenta adecvata
e) [x] proba clinica prealabila a pluggerelor

731.[M] ODONTO REZI [DS] Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede
a) [x] cu ace Lentullo
b) [ ] cu ace Kerr
c) [x] cu ace Neos-Hawes
d) [x] cu conuri de gutaperca
e) [x] cu pluggere prin pistonare

732.[M] ODONTO REZI [DS] Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin
a) [ ] tratament antiinflamator
b) [ ] tratament antibiotic
c) [x] indepartarea Biocalex-ului din canal
d) [x] aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi
e) [ ] administrarea de analgetice

733.[M] ODONTO REZI [DS] Utilizarea Biocalex-ului este indicata in urmatoarele situatii
a) [x] gangrena pulpara simpla
b) [ ] toate formele de pulpita
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice
e) [x] parodontite apicale cronice fistulizate

734.[M] ODONTO REZI [DS] Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt:
a) [x] Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm
b) [x] De diverse diametre
c) [ ] Corespund unei singure dimensiuni ISO
d) [ ] Sunt netede
e) [x] Sunt prevazute la baza cu un surub

735.[M] ODONTO REZI [DS] in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la
proba urmatoarelor criterii:
a) [x] Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
b) [ ] Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
c) [x] Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
d) [x] Sa nu depaseasca constricia apicala
e) [ ] Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictive

736.[M] ODONTO REZI [DS] in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin
efectul:
a) [ ] Bacteriostatic
b) [x] Bactericid
c) [x] De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
d) [ ] De stimulare a osteoclastelor
e) [x] De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare

737.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [x] Foramen apical larg
d) [ ] Delta apicala
e) [x] Perforatii ale foramenului apical

738.[M] ODONTO REZI [DS] Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
a) [x] Amalgamul de argint
b) [x] Gutaperca
c) [x] Conurile metalice de argint
d) [x] Conurile metalice de titan
e) [ ] Amalgamul de cupru

739.[M] ODONTO REZI [DS] Situatii mai frecvent intalnite la probarea conului sunt urmatoarele:
a) [x] neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
b) [x] imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
c) [x] depasirea lungimii de lucru
d) [x] discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
e) [ ] canale cu apex larg deschis

740.[M] ODONTO REZI [DS] Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:
a) [x] Topografia dintilor
b) [x] Integritatea fizica a acului Lentullo
c) [x] Volumul canalelor radiculare
d) [ ] Morfologia canalelor radiculare
e) [ ] Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei

741.[M] ODONTO REZI [DS] Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [x] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf
b) [x] Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
c) [ ] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza
d) [ ] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa
e) [x] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa

742.[M] ODONTO REZI [DS] Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:

a) [ ] Parodontitele apicale cronice
b) [x] Parodontitele apicale acute
c) [x] Persistenta pulpei vii in canal
d) [ ] Gangrena pulpara simpla
e) [ ] Obstacole de material organic pe canale

743.[M] ODONTO REZI [DS] utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta:
a) [x] sa aiba spirale integre
b) [ ] sa fie usor indoit
c) [ ] sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
d) [x] sa nu fie ruginit
e) [ ] sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal).

744.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt:
a) [x] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului
b) [ ] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a canalului
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
e) [x] gangrena pulpara simpla.

745.[M] ODONTO REZI [DS] Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata:
a) [ ] foramen apical larg
b) [ ] perforatii ale foramenului apical
c) [x] canale curbe
d) [x] canale inguste
e) [ ] rezorbtii radiculare interne

746.[M] ODONTO REZI [DS] Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite
prin incalzire:
a) [ ] Condensarea verticala la cald
b) [x] Sistemul Ultrafil
c) [ ] Tehnica McSpadden
d) [ ] Sistemul FibreFill
e) [x] Sistemul Obtura

747.[S] ODONTO REZI [DS] in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic

748.[S] ODONTO REZI [DS] in parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este
contraindocata:
a) [ ] Expectativa
b) [ ] Interventia chirurgicala
c) [x] Dezobturarea canalului radicular
d) [ ] Administrarea de antialgice
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%

749.[S] ODONTO REZI [DS] Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la
obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon
b) [x] pasta Walkhoff
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol
d) [ ] endometazona
e) [ ] ciment fosfat de zinc

750.[S] ODONTO REZI [DS] Care din urmatoarele material cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat
d) [ ] Araldit
e) [ ] Rasini cu epoxizi

751.[S] ODONTO REZI [DS] Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase
d) [ ] Tipul de reactivitate individuala
e) [x] Toate de mai sus

752.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
b) [ ] Permeabilizarea apexului
c) [ ] Dintele se lasa deschis
d) [ ] Aplicarea de prisnite
e) [x] Toate de mai sus

753.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul parodontitei apicalarsenicale, forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
e) [x] Toate de mai sus

754.[S] ODONTO REZI [DS] Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic
b) [ ] Abces apical cronic
c) [ ] Osteita paradentara
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva
e) [x] Toate de mai sus

755.[S] ODONTO REZI [DS] Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale
acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi

756.[M] ODONTO REZI [DS] Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice

757.[M] ODONTO REZI [DS] Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada
e) [ ] varsta bolnavului

758.[M] ODONTO REZI [DS] Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index
b) [ ] palmar
c) [x] monodigital
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu

759.[M] ODONTO REZI [DS] In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui
b) [x] extractia dintelui
c) [ ] administrarea masiva de analgetice
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotic

760.[M] ODONTO REZI [DS] In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra:
a) [x] Penicilina
b) [x] Ampicilina
c) [ ] Fenilbutazona
d) [ ] Diclofenac
e) [x] Tetraciclina

761.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se
recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
a) [x] antibiotice
b) [ ] anticoagulante
c) [x] antiinflamatoare nespecifice
d) [x] antialgice
e) [ ] antiacide
762.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute
exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
c) [x] anestezia
d) [ ] administrarea masiva de analgetice pe cale generala
e) [ ] extractia dintelui

763.[M] ODONTO REZI [DS] Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
d) [ ] se sutureaza fistula
e) [ ] se obtureaza dintele retrograde

764.[M] ODONTO REZI [DS] Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului
b) [ ] sexul pacientului
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual)
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie
e) [x] pozitia dintelui pe arcada

765.[M] ODONTO REZI [DS] in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [x] Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic

766.[M] ODONTO REZI [DS] in cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos

767.[M] ODONTO REZI [DS] in parodontitele apicale cornice fistulizate:

a) [x] Se face tratament mecanic
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal

768.[M] ODONTO REZI [DS] Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal
d) [x] corpi straini in canal
e) [x] radacini curbe

769.[M] ODONTO REZI [DS] Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul
c) [x] calitatea materialului de obturatie
d) [x] topografia loco-regionala
e) [ ] starea tesutului pulpar

770.[M] ODONTO REZI [DS] In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:

a) [x] este un tratament adjuvant
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala
c) [ ] nu este necesar
d) [ ] este un tratament principal
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala

771.[M] ODONTO REZI [DS] Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:

a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz

772.[M] ODONTO REZI [DS] Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet
b) [x] drenaj endodontic inefcient
c) [x] stare generala afectata
d) [x] boala de focar
e) [x] dinte fara valoare functionala

773.[S] ODONTO REZI [DS] Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este:
a) [ ] de 40
b) [ ] mai mare de 30
c) [ ] mai mica de 40
d) [x] mai mica de 25
e) [ ] intre 25-35

774.[S] ODONTO REZI [DS] Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana
a) [ ] 30%
b) [ ] 35%
c) [ ] 72%
d) [x] 69%
e) [ ] 40%

775.[S] ODONTO REZI [DS] Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin
a) [ ] PH alcalin si efecte de iritatie pulpara
b) [ ] PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
c) [x] PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
d) [ ] PH acid si efecte de iritaie pulpara
e) [ ] PH cu valori cuprinse intre 6-9.

776.[S] ODONTO REZI [DS] Cavitatiile complexe:

a) [ ] implica doua suprafete ale dintelui
b) [x] implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
c) [ ] implica o suprafata a dintelui
d) [ ] se refera la adancimea cavitailor
e) [ ] se refera la ariile anatomice implicate

777.[S] ODONTO REZI [DS] Gravarea acida a dentinei se face timp de:
a) [ ] 10 secunde
b) [x] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [ ] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde

778.[S] ODONTO REZI [DS] Gravarea acida a smaltului se face timp de:
a) [ ] 10 secunde
b) [ ] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [x] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde

779.[S] ODONTO REZI [DS] In ce clasa sunt incluse cavitatile atipice de genul MOD?
a) [ ] clasa I
b) [ ] clasa a II-a
c) [ ] clasa a V-a
d) [x] clasa a VI-a
e) [ ] clasa a III-a

780.[S] ODONTO REZI [DS] Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare creste:
a) [x] de la 1% la 13,4%
b) [ ] de la 1% la 1,9%
c) [ ] de la 1% la 28,6%
d) [ ] de la 1% la 6,8%
e) [ ] de la 2% la 13,4%

781.[S] ODONTO REZI [DS] Cavitatile compuse implica afectarea a:

a) [ ] Trei suprafete dentare
b) [ ] Mai multe suprafete dentare
c) [x] Doua suprafete dentare
d) [ ] O singura suprafata dentara
e) [ ] Patru suprafete dentare

782.[S] ODONTO REZI [DS] Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de dentina care asigura protectia pulpara
chimica si termica?
a) [ ] 1.5-2 mm
b) [x] 2 mm
c) [ ] 2-3 mm
d) [ ] 0.5-1 mm
e) [ ] 2.5-3 mm
783.[S] ODONTO REZI [DS] Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte
urmatoarele reguli:
a) [ ] Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
b) [ ] Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
c) [ ] Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
d) [ ] Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective
e) [x] Toate de mai sus

784.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:
a) [ ] Remineralizarea leziunilor incipiente
b) [ ] Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
c) [ ] Modificarea dietei
d) [ ] Folosirea fluorurilor
e) [x] Toate de mai sus

785.[S] ODONTO REZI [DS] Peretii unei cavitati:

a) [ ] peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate
b) [ ] peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD
c) [ ] peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii
d) [ ] peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut decat de catre gingie
e) [x] peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui

786.[S] ODONTO REZI [DS] Planul de tratament in caria simpla:

a) [ ] nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza
b) [ ] exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
c) [ ] un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului
d) [ ] secvena planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de intreinere si faza de recuperare
e) [x] tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze

787.[S] ODONTO REZI [DS] Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei caviti:
a) [x] Indeprtarea complet a smalului subminat
b) [ ] Indeprtarea complet a dentinei ramolite
c) [ ] Indeprtarea complet a smalului cariat
d) [ ] Respectarea regulilor de rezisten
e) [ ] Respectarea regulilor de retenie

788.[S] ODONTO REZI [DS] Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior seamn cu un:
a) [ ] Patrat
b) [ ] Cerc
c) [x] Fluture
d) [ ] Coad de rndunic
e) [ ] Romb

789.[S] ODONTO REZI [DS] Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [ ] PH cu valori cuprinse ntre 6-9.
b) [ ] PH acid i efecte de iritaie pulpar
c) [x] PH aproape neutru i efect sedativ pulpar
d) [ ] PH aproape neutru i efecte de stimulare pulpar
e) [ ] PH alcalin i efecte de iritaie pulpar

790.[S] ODONTO REZI [DS] Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate:
a) [x] intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid
b) [ ] intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid
c) [ ] intre adeziv si rasina compozita
d) [ ] intre stratul hibrid si canaliculele dentinare
e) [ ] intre rasina compozita si stratul hybrid

791.[S] ODONTO REZI [DS] Profunzimea impregnarii dentine demineralizate cu monomer adeziv depinde de:
a) [x] afinitatea pentru substratul tisular
b) [ ] gradul de deshidratare dentinara
c) [ ] tipul de monomer adeziv
d) [ ] tipul leziunii carioase
e) [ ] localizarea leziunii carioase

792.[S] ODONTO REZI [DS] Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele:
a) [x] Proximale ale premolarilor
b) [ ] Proximale ale caninilor
c) [ ] Proximale ale incisivilor laterali
d) [ ] Proximale ale incisivilor centrali
e) [ ] Vestibulare ale molarilor

793.[S] ODONTO REZI [DS] Obtinerea formei de rezistenta reprezinta:

a) [ ] ameloplastia
b) [x] o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste fortelor ocluzale
c) [ ] accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii
d) [ ] rezistenta restauratiei la fortele de dislocare
e) [ ] nici un raspuns correct

794.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

a) [x] efect bacteriostatic
b) [ ] rezistenta la compresiune optima
c) [x] alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza
d) [ ] rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale
e) [x] stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara

795.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele lacurilor dentare sunt:

a) [ ] izoleaza termic
b) [x] incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului
c) [x] rezista in mediu l oral
d) [ ] adera fizic si chimic de tesuturile dentare
e) [x] reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara

796.[M] ODONTO REZI [DS] Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
a) [ ] Opti Bond
b) [x] One Coat Bond
c) [ ] Clearfil Liner Bond2
d) [x] Syntac Sprint
e) [ ] Tenure

797.[M] ODONTO REZI [DS] Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele
a) [x] izolare termica necorespunzatoare
b) [ ] protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare
c) [x] lipsa rezistentei mecanice semnificative
d) [x] desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor
e) [ ] alcalinitatea crescuta

798.[M] ODONTO REZI [DS] Factorul C:

a) [x] are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face in straturi succesive cat mai mici
b) [x] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
c) [ ] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
d) [ ] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale obturatiei
e) [x] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale obturatiei

799.[M] ODONTO REZI [DS] Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul;
a) [ ] benzen
b) [x] sandarac
c) [x] copal
d) [ ] clorbutanol
e) [x] colofoniu

800.[M] ODONTO REZI [DS] Primerii au rolul de:

a) [ ] inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent
b) [x] umectare intima a fibrelor de colagen
c) [ ] colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei
d) [x] inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
e) [ ] amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii

801.[M] ODONTO REZI [DS] Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare:

a) [ ] nu se modifica decat cu 1-2%
b) [ ] creste la valoarea de 8,2%
c) [x] creste la valoarea de 13,4%
d) [x] se mareste calibrul canaliculelor dentinare
e) [ ] nu sunt demineralizate canaliculele dentinare

802.[M] ODONTO REZI [DS] Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin;
a) [x] incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere
b) [ ] raport marit pulbere/lichid
c) [x] raport scazut pulbere/lichid
d) [ ] incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza
e) [x] contact prematur cu lichidele bucale

803.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla
a) [x] Biocompatibilitatea
b) [x] Adezivitatea la dentina
c) [ ] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
d) [x] Reducerea microinfiltraiei marginale
e) [x] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri

804.[M] ODONTO REZI [DS] Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:
a) [ ] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistentevascoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde

805.[M] ODONTO REZI [DS] Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza:
a) [x] Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor
b) [x] Biocompatibilitatii pulpare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [ ] Obligativitatii condiionarii plagii dentinare
e) [ ] Capacitatii de izolare termica

806.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele:
a) [x] Obturatii coronare adezive cu compozit
b) [x] Obturatii coronare adezive cu amalgam
c) [ ] Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
d) [x] Sigilarea preventiva a plagii dentinare
e) [x] Sigilarea curativa a plagii dentinare

807.[M] ODONTO REZI [DS] Lacurile dentare au urmatoarele indicatii:

a) [ ] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mm
b) [x] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 0,5-1
mm
c) [ ] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate peplaga dentinara
d) [x] Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de
smal ai cavitaii
e) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare

808.[M] ODONTO REZI [DS] Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele:

a) [x] Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ora de la spatulare
b) [x] Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic
c) [ ] Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza
d) [x] Adeziune chimica la smal si dentina
e) [ ] Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc

809.[M] ODONTO REZI [DS] Regulile generale ale unei hibridizari optime includ
a) [ ] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
b) [x] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
c) [ ] Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa
d) [x] Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte
e) [x] Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit

810.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele prepararilor multiple sunt:

a) [x] reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog
b) [x] conduce la castigare de timp
c) [x] necesita un numar redus de instrumente
d) [ ] reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
e) [ ] scad pretul de cost al tratamentului

811.[M] ODONTO REZI [DS] Cavitatiile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
a) [x] in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
b) [x] in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
c) [x] suprafata palatinala a frontalilor maxilari
d) [ ] suprafeele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
e) [ ] in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor

812.[M] ODONTO REZI [DS] Coafajul indirect este indicat in cavitati cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, daca:
a) [x] dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
b) [ ] dinti ce au si alte restaurari corecte
c) [x] accesibilitate directa
d) [x] pacient tanar, sanatos
e) [ ] dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru

813.[M] ODONTO REZI [DS] in ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
a) [ ] in cavitati profunde
b) [x] in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
c) [x] cand se doreste realizarea controlului cariei
d) [ ] la dini cu leziune carioasa minima
e) [ ] in cavitati punctiforme

814.[M] ODONTO REZI [DS] Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori:
a) [x] Porozitatea matricei dentare
b) [x] Umiditatea endogena
c) [x] Umiditatea accidentala
d) [x] Umiditatea exogena
e) [ ] Tipul rasinii adezive

815.[M] ODONTO REZI [DS] Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

a) [x] Alcalinitate crescuta
b) [ ] Alcalinitate scazut a
c) [x] Efect bacteriostatic
d) [x] Stimuleaza indirect neodentinogeneza
e) [ ] Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente

816.[M] ODONTO REZI [DS] Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:
a) [x] Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
b) [x] Varfului cuspizilor dintilor laterali
c) [ ] Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
d) [ ] Nivelul fetelor vestibulare
e) [x] Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale

817.[M] ODONTO REZI [DS] Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele:

a) [x] Sub coafajele indirecte
b) [x] Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
c) [ ] Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
d) [ ] Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare
e) [x] Sub obturatii de rasini acrilice sau composite

818.[M] ODONTO REZI [DS] In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie
de urmatorii factori:
a) [x] Extinderea cariei
b) [x] Materialul de restaurare folosit
c) [ ] Pozitia dintelui antagonist
d) [x] Forma dintilor
e) [ ] Tipul dietei

819.[M] ODONTO REZI [DS] Particularitatile hibridizarii dentine uscate sunt urmatoarele:
a) [x] Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
b) [x] Necesita o uscare moderata
c) [x] Nu exista riscul de supraumectare
d) [ ] Marja foarte mica de toleranta tehnica
e) [x] Larga utilizare

820.[M] ODONTO REZI [DS] Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate
a) [ ] cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
b) [ ] cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala
c) [x] cavitati simple: implica o singura suprafata
d) [x] cavitai compuse: implica doua suprafee
e) [ ] cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicate

821.[M] ODONTO REZI [DS] Hibridizarea dentinei uscate

a) [x] permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
b) [x] nu exista riscul de supraumectare
c) [ ] necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului
d) [x] dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa
e) [x] refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor in solutie apoasa

822.[M] ODONTO REZI [DS] Lacurile dentare (varnish-urile)

a) [ ] sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv
b) [x] sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
c) [ ] unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
d) [x] incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
e) [x] se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros

823.[M] ODONTO REZI [DS] Linerii

a) [x] in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
b) [x] nu realizeaza o buna izolare termica
c) [ ] dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
d) [ ] sunt un fel de lacuri mai subiri
e) [ ] contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici

824.[M] ODONTO REZI [DS] Obiectivele prepararii cavitatilor

a) [ ] refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
b) [ ] refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
c) [x] indepartarea tuturor tesuturilor alterate
d) [ ] oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore
e) [x] crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie

825.[M] ODONTO REZI [DS] Prepararea cavitatilor

a) [ ] cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor mandibulari
b) [x] cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor
c) [x] cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
d) [x] cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibulara si orala
e) [ ] cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor frontali

826.[M] ODONTO REZI [DS] Principii in prepararea cavitatilor: nomenclatura

a) [x] coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
b) [ ] unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
c) [x] jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
d) [x] prin marginile cavitailor inelegem jonciunea pereilor cu suprafaa externa a dintelui
e) [ ] prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")

827.[M] ODONTO REZI [DS] Ce instrumentar este indicat pentru finisare:

a) [x] Bizotatoare de prag gingival
b) [x] Toporiti de smal
c) [x] Freze fisur fr vrf i tietur transversal
d) [ ] Freze diamantate
e) [ ] Freze fisur cu tietur transversal

828.[M] ODONTO REZI [DS] La ce materiale de obturaie se indic bizotarea cavitii:

a) [ ] Porelan
b) [ ] Acrilat
c) [x] Compozite
d) [ ] Silicat
e) [x] Incrustaii

829.[M] ODONTO REZI [DS] Unde converg prismele de smal:

a) [x] In fosete
b) [x] In anuri
c) [ ] La cuspizi
d) [ ] La crestele marginale
e) [x] In fisuri

830.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatiile lacurilor dentare:

a) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
b) [x] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de
smalt ai cavitaii
c) [ ] Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinar
d) [x] Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 0,5-1
mm
e) [ ] Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 2 mm

831.[M] ODONTO REZI [DS] Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele avantaje:
a) [x] rezistena la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri
b) [x] Reducerea microinfiltraiei marginale
c) [ ] Rezistena la compresiune masticatorie superioar rinilor compozite
d) [x] Adezivitatea la dentin
e) [x] Biocompatibilitatea

832.[M] ODONTO REZI [DS] Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
a) [ ] Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene vscoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde

833.[M] ODONTO REZI [DS] Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale:
a) [x] Difuzivitatea termic
b) [x] Conductivitatea termic
c) [ ] Biocompatibilitatea
d) [x] Modulul de elasticitate
e) [x] Rezistena mecanic

834.[M] ODONTO REZI [DS] Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati:
a) [ ] Aderen la plaga dentinar prin adeziune chimic
b) [x] Aderen la plaga dentinar prin retenie micromecanic
c) [ ] PH 6 dup 48 de ore
d) [ ] Modul de elasticitate crescut
e) [x] Rezisten mecanic mare

835.[M] ODONTO REZI [DS] Adezivii dentinari sunt indicati n protecia plagii dentinare datorita:
a) [ ] Capacitii de izolare termic
b) [ ] Obligativitatii condiionrii plgii dentinare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [x] Biocompatibilitii pulpare
e) [x] Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor

836.[M] ODONTO REZI [DS] Indicaiile hibridizrii plagii dentinare sunt urmatoarele:
a) [x] Sigilarea curativ a plgii dentinare
b) [x] Sigilarea preventiv a plgii dentinare
c) [ ] Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl
d) [x] Obturaii coronare adezive cu amalgam
e) [x] Obturaii coronare adezive cu compozit

837.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru o hibridizare optima sunt necesare:

a) [x] Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit
b) [x] Indeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte
c) [ ] Indeprtarea detritusului remanent dentinar ntr-o singur etap
d) [x] Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
e) [ ] Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde

838.[M] ODONTO REZI [DS] Tehnicile de hibridizare includ:

a) [ ] Hibridizarea pe smalt
b) [x] Hibridizarea fr pstrarea detritusului dentinar remanent
c) [x] Hibridizarea cu pstrarea detritusului dentinar remanent
d) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai simultan
e) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai succesiv

839.[M] ODONTO REZI [DS] Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:
a) [x] microinfiltratie
b) [ ] percolare
c) [x] nanoinfiltratie
d) [ ] infiltratii marginale extinse
e) [ ] niciunul din raspunsurile de mai sus

840.[M] ODONTO REZI [DS] Cavitile de clasa a VI-a rezult n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
a) [x] Marginilor incizale
b) [x] Vrfului cuspizilor
c) [x] Suprafeelor mezio-ocluzo-distale
d) [ ] Suprafeelor vestibulare
e) [ ] Suprafeelor orale

841.[M] ODONTO REZI [DS] Stabilirea conturului marginal reprezinta:

a) [x] plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
b) [x] presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
c) [ ] se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
d) [ ] se realizeaza cu instrumente de mana
e) [x] marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei restauratii

842.[M] ODONTO REZI [DS] Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune:
a) [x] presiune minima
b) [ ] rapiditate
c) [x] caldura frictionala aproape zero
d) [x] control complet al instrumentului folosit
e) [ ] nici un raspuns correct

843.[M] ODONTO REZI [DS] Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii:

a) [ ] sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
b) [x] sub coafajele indirecte
c) [x] sub bazele cu CIS
d) [ ] protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN
e) [x] sub obturatiile din rasini acrilice sau composite

844.[S] ODONTO REZI [DS] Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti
odontopatogeni:
a) [ ] Herpex simplex tipul 1
b) [ ] HIV
c) [ ] Lactobacili
d) [ ] Levuri
e) [x] Toate de mai sus

845.[S] ODONTO REZI [DS] Aportul scazut de calciu perturba formarea matricei smaltului prin:
a) [x] Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
b) [ ] Reducerea continutului mineral total
c) [ ] Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
d) [ ] Modificari morfologice
e) [ ] Cresterea continutului mineral

846.[S] ODONTO REZI [DS] Calciul neionizat din compozitia lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
a) [ ] Fosfati si bicarbonati
b) [ ] Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
c) [ ] Legat de proteinele bogate in prolina
d) [ ] Legat de amilaza salivara
e) [x] Toate de mai sus

847.[S] ODONTO REZI [DS] Functiile salivei sunt urmatoarele:

a) [ ] Regleaza pH-ul bucal
b) [ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
c) [ ] Digestiva
d) [ ] Excretorie
e) [x] Toate de mai sus

848.[S] ODONTO REZI [DS] Volumul zilnic al secretiei salivare este de:
a) [ ] 1,5-2 l
b) [x] 0,5-1,5 l
c) [ ] 0,5-1 l
d) [ ] 0,5-2 l
e) [ ] 1-2 l

849.[S] ODONTO REZI [DS] Functiile salivei

a) [ ] ofensiva (anihilarea florei patogene)
b) [ ] absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
c) [ ] secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
d) [ ] favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
e) [x] digestiva (prin amilaza salivara)

850.[S] ODONTO REZI [DS] Perturbarea formarii matricei organice a smaltului

a) [ ] apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
b) [ ] apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor, prin modificarea metabolismului
neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare
c) [ ] prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne aparitia acestor perturbari
d) [ ] poate fi cauzata alimentaia saraca in hidroxiapatita
e) [x] dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere"

851.[S] ODONTO REZI [DS] Saliva

a) [ ] vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
b) [ ] contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
c) [ ] contine lipide: mucina, staterina
d) [ ] conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
e) [x] contine sistemul tampon fosfat anorganic

852.[S] ODONTO REZI [DS] Care este concentraia fluorului salivar fa de nivelul su plasmatic:
a) [ ] 10-20 %
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 30-50%
d) [ ] 50-60%
e) [x] 60-70%

853.[S] ODONTO REZI [DS] Valoarea normal a sialometriei la secreia de repaos este:
a) [ ] 0,15-0,20 ml/minut
b) [x] 0,25-0,35 ml/minut
c) [ ] 0,35-0,45 ml/minut
d) [ ] 0,45-0,55 ml/minut
e) [ ] 0,55-0,65 ml/minut

854.[S] ODONTO REZI [DS] Perturbarea formrii matricei organice a smalului are printre cauze i carena n vitamina:
a) [x] C
b) [ ] B1
c) [ ] E
d) [ ] D
e) [ ] PP

855.[S] ODONTO REZI [DS] Calciul neionizat din lichidul bucal se gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele
proportii:
a) [x] 10-20%
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 25-35%
d) [ ] 30-40%
e) [ ] peste 50%

856.[S] ODONTO REZI [DS] Triada incriminata in etiopatogenia cariei dentare este
a) [x] terenul, flora microbiana, alimentatia
b) [ ] saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare
c) [ ] igiena bucala, alimentatia
d) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
e) [ ] nici un raspuns correct

857.[M] ODONTO REZI [DS] Care dintre urmatoarele afirmatii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate:
a) [ ] este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
b) [x] este principalul sistem tampon salivar de repaus
c) [ ] este cel mai puternic sistem tampon salivar
d) [ ] are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
e) [x] are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2

858.[M] ODONTO REZI [DS] Care dintre afirmatiile care se refera la pelicula sunt adevarate:
a) [ ] un strat organic ce contine bacterii
b) [x] este formata din proteine si glicoproteine
c) [ ] este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
d) [x] este primul strat al placii
e) [ ] se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba

859.[M] ODONTO REZI [DS] Care dintre urmatoarele afirmatii legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate:
a) [ ] calciul neionizat are rolul functional cel mai important
b) [x] concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
c) [ ] calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva submandibulara
d) [x] calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
e) [x] calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva parotidiana

860.[M] ODONTO REZI [DS] In categoria indulcitorilor calorici fac

parte:
a) [ ] aspartamul
b) [x] xilitolul
c) [ ] zaharina
d) [x] sorbitolul
e) [ ] palatinaza

861.[M] ODONTO REZI [DS] Leucotoxina salivara este:

a) [ ] o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
b) [x] un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
c) [x] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva
d) [ ] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa
e) [x] un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor

862.[M] ODONTO REZI [DS] Lichidul bucal este alcatuit din:

a) [ ] numai din saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si santului gingival
c) [x] saliva
d) [x] secretii gastrice si regurgitatoare
e) [x] mucus nasofaringian

863.[M] ODONTO REZI [DS] Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora:
a) [x] factorilor retentivi bucali
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [ ] consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
d) [x] ritmului scazut al secretiei salivare
e) [ ] consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza

864.[M] ODONTO REZI [DS] Secretia salivara:

a) [ ] este constanta pe tot parcursul zilei
b) [x] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa saliva decat parotida
c) [ ] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva decat glanda submandibulara
d) [x] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide
e) [ ] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare

865.[M] ODONTO REZI [DS] Staterina este:

a) [ ] o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
b) [ ] favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt
c) [x] inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
d) [ ] o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
e) [x] o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol remineralizant

866.[M] ODONTO REZI [DS] Volumul zilnic al secretiei salivare globale:

a) [ ] este de 0,3-0,5 l/zi
b) [x] este de 0,5-1,5 l/zi
c) [ ] este de 0,5-0,8 l/zi
d) [x] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
e) [ ] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale

867.[M] ODONTO REZI [DS] Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de

a) [x] variatiile ph-ului
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a pH-ului bucal
d) [ ] consumul de alimente acide
e) [ ] vascozitatea salivei

868.[M] ODONTO REZI [DS] Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din
a) [x] Streptococi
b) [x] Lactobacili
c) [x] Nocardia
d) [ ] Candida albicans
e) [ ] Treponema pallidum.

869.[M] ODONTO REZI [DS] Functiile salivei sunt

a) [x] reglarea ph-ului bucal
b) [x] clearance
c) [x] lubrefianta
d) [ ] stimularea neodentinogenezei
e) [x] excretory

870.[M] ODONTO REZI [DS] Lichidul bucal contine

a) [x] saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si gingivale
c) [x] exudat din pungi parodontale
d) [ ] limfa dentinara
e) [x] mucus nazofaringian

871.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de
a) [x] carenta in vitamina A
b) [x] carenta in vitamina C
c) [x] prezenta oligoelementelor in dieta
d) [x] principiile nutritive
e) [ ] dereglari hormonale

872.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale
a) [x] hipofizectomia experimentala
b) [x] nanismul hipofizar
c) [ ] insuficienta tiroidiana
d) [ ] insuficienta paratiroidiana
e) [x] hormonii sexuali

873.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de
a) [x] carenta in calciu si fosfor
b) [x] prezenta fluorului
c) [ ] boli infecto-contagioase
d) [x] carenta in vitamina D
e) [x] dereglari hormonale.

874.[M] ODONTO REZI [DS] Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:
a) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [x] factori retentivi bucali
d) [ ] concentratia mica a fluorului salivar
e) [ ] concentratia mica a Ig A salivara

875.[M] ODONTO REZI [DS] Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa
cariei dentare la sobolani
a) [x] fluor
b) [x] bor
c) [x] cupru
d) [ ] seleniu
e) [x] molibden

876.[M] ODONTO REZI [DS] Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] lapte
b) [x] branzeturi
c) [x] grasimi
d) [ ] ceaiuri
e) [ ] cafea

877.[M] ODONTO REZI [DS] Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori:
a) [x] Ritmul secretiei salivare
b) [x] Contraceptivele orale
c) [x] Reologia bucala
d) [ ] Asigurarea mediu lui nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
e) [x] Valoarea initiala a pH-ului buccal
878.[M] ODONTO REZI [DS] Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici:
a) [ ] Ciclamatul
b) [x] Sorbitolul
c) [ ] Aspartamul
d) [x] Xilitolul
e) [x] Lycasinul

879.[M] ODONTO REZI [DS] Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte:
a) [x] Fosfataza acida
b) [x] Alfa amilaza
c) [ ] Hialuronidaza
d) [ ] Proteinaze
e) [x] Kalicreina

880.[M] ODONTO REZI [DS] in lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii
bucale din care fac parte:
a) [ ] Succindehidrogenaza
b) [ ] Aldolaza
c) [x] Fosfataza alcalina
d) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Fosfataza acida

881.[M] ODONTO REZI [DS] Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin:
a) [x] Asigurarea mediu lui nutritiv pentru glicoliza bacteriana
b) [x] Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
c) [x] Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
d) [ ] Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
e) [ ] Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita

882.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul cariopreventiv al lichidului buccal se realizeaza prin:
a) [x] Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
b) [x] Inhibarea adeziunii microbiene
c) [ ] Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
d) [ ] Vascozitatea si adeziunea unor produse
e) [x] Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante

883.[M] ODONTO REZI [DS] Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe:
a) [x] Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
b) [x] Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
c) [ ] Ritmul scazut al secretiei salivare
d) [ ] Vascozitate crescuta a salivei
e) [x] Periajul dentar la sfarsitul mesei

884.[M] ODONTO REZI [DS] Etiopatogenia cariei

a) [x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
b) [ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
c) [x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei microbiene
d) [x] prin teren inelegem calitatea smalului dentar si a lichidului bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete dizgratioase in timpul masticatie dar nu previn
caria

885.[M] ODONTO REZI [DS] Etiopatogenia cariei: calitatea smaltului dentar

a) [x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
b) [ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea cristalina
necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece

886.[M] ODONTO REZI [DS] Lichidul bucal

a) [x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian
etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitate

887.[M] ODONTO REZI [DS] Proprietati antimicrobiene ale salivei

a) [ ] lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor
b) [x] peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
c) [x] aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
d) [ ] opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituia peretelui celular al microorganismelor
e) [ ] staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
888.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
a) [ ] la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute creste
b) [x] consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
c) [x] cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul de preparat culinar care
contine zahar
d) [x] alimentaia naturala conine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul procesului de rafinare
e) [x] programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat de zahar

889.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul cariogen al hidrocarbonatelor

a) [x] amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
b) [ ] amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
c) [x] combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din cauza timpului de clearance prelungit
d) [x] zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
e) [ ] mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si blocheaza colonizarea
ei

890.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul laptelui in etiopatogenia cariei

a) [ ] contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
b) [ ] laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
c) [x] contine cazeina cu efect carioprotector
d) [x] conine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
e) [ ] contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui

891.[M] ODONTO REZI [DS] Saliva

a) [ ] secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
b) [x] in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei
c) [x] in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
d) [ ] la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor
e) [ ] faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care ajunge in acea zona

892.[M] ODONTO REZI [DS] Substituenti ai zaharului

a) [ ] siropul de porumbel
b) [x] xilitolul
c) [ ] lactoferina
d) [x] lycasinul
e) [x] aspartamul

893.[M] ODONTO REZI [DS] Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiiile unui aport exagerat:
a) [ ] Seleniu
b) [x] Molibden
c) [ ] Fluor
d) [x] Bor
e) [ ] Litiu

894.[M] ODONTO REZI [DS] Indulcitorii necalorici sunt:

a) [x] Zaharina
b) [ ] Sorbitolul
c) [ ] Xilitolul
d) [x] Ciclamatul
e) [x] Aspartamul

895.[M] ODONTO REZI [DS] Substanele cu aciune antimicrobian din lichidul bucal sunt:
a) [x] Aglutininele
b) [ ] Kalicreina
c) [ ] Anhidraza carbonic
d) [x] Opsoninele
e) [x] Peroxidaza

896.[M] ODONTO REZI [DS] Remineralizarea smaltului este favorizata de:

a) [x] suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
b) [x] PH alcalin salivar
c) [ ] suprasaturarea salivei in minerale
d) [ ] hipersalivatie
e) [x] concentratii salivare mari de fluor

897.[M] ODONTO REZI [DS] Sistemele tampon salivare include

a) [ ] sistemul fosfat organic
b) [x] sistemul fosfat anorganic
c) [x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
d) [x] sistemul macromolecular proetinic
e) [ ] sistemul acid carbonic

898.[M] ODONTO REZI [DS] Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:
a) [x] variatiile PH-ului atins
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a PH-ului bucal
d) [ ] concentratia de imunoglobuline salivare
e) [ ] vascozitatea salivara

899.[M] ODONTO REZI [DS] Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de:
a) [ ] vascozitatea scazut a a salivei
b) [ ] continutul scazut de mucina al salivei
c) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
d) [x] factori retentivi bucali
e) [ ] tipul de hidrocarbonate

900.[M] ODONTO REZI [DS] Alimentele cu rol cariprotector includ:

a) [x] faina din cerealele nerafinate
b) [ ] faina din cerealele rafinate
c) [x] grasimile
d) [x] cacao
e) [x] branzeturi

901.[M] ODONTO REZI [DS] Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include

a) [ ] xilitolul
b) [ ] sorbitolul
c) [x] siropul de porumb
d) [x] zaharul de cuplare
e) [ ] aspartamul

902.[M] ODONTO REZI [DS] Placa este constituita din:

a) [x] proteine
b) [x] glicoproteine anionice
c) [x] glicoproteine cationice
d) [ ] lipide
e) [x] amilaza

903.[M] ODONTO REZI [DS] Factorii imuni nespecifici include

a) [x] lizozimul
b) [x] lactoperoxidazele
c) [x] lactoferinele
d) [ ] Ig A salivare
e) [ ] glicoproteine cu greutate moleculara mica

904.[M] ODONTO REZI [DS] Triada Keyes cuprinde urmatorii factori:

a) [x] terenul
b) [x] flora microbiana
c) [x] alimentatia
d) [ ] factori locali
e) [ ] factori morfologici

905.[M] ODONTO REZI [DS] Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii:
a) [ ] carente in vitamina A in forme usoare
b) [x] carente in vitamina C la copii
c) [ ] carente in seleniu
d) [x] carente in vitamina A in forme grave
e) [ ] carente in vitamina C la adulti

906.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in:
a) [x] carente in calciu
b) [x] carente in fosfor
c) [x] raport calciu/fosfat 2/1
d) [ ] raport calciu/fosfat 3/1
e) [x] insuficiente tiroidiene

907.[M] ODONTO REZI [DS] Perturbarea mineralizrii matricei smalului are drept cauze:
a) [x] Carena n calciu i fosfor
b) [x] Carena n fluor
c) [x] Carena n vitamina D
d) [ ] Carena n vitamina E
e) [x] Dereglrile hormonale

908.[M] ODONTO REZI [DS] Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel;
a) [x] Atrofierea organului smaltilui
b) [ ] Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
c) [x] Mineralizare defectuasa a dentinei
d) [ ] Microchisturi in organul smaltului
e) [ ] Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor

909.[M] ODONTO REZI [DS] Fluxul slivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
a) [x] Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
b) [ ] Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
c) [x] Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
d) [x] Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
e) [ ] Aport sporit de fosfati salivary

910.[M] ODONTO REZI [DS] Clearence-ul salivar, este un process fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala,
se caracterizeaza prin:
a) [ ] Are o valoare scazut a in cazul unui risc scazut la carii
b) [x] Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
c) [x] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [ ] Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
e) [ ] Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor

911.[M] ODONTO REZI [DS] Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
b) [ ] Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
c) [ ] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [x] Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
e) [x] La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar

912.[M] ODONTO REZI [DS] Concentratia calciului salivar poate fi influentatade:

a) [ ] Regimul alimentar
b) [x] Ponderea secretiei glandelor salivare
c) [x] Ritmul circadian
d) [x] Antagonisti calciului
e) [x] Fibroza chistic a glandelor salivare

913.[M] ODONTO REZI [DS] Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele:
a) [x] Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
b) [ ] Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
c) [x] Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
d) [x] Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
e) [ ] Administrarea sa topica scade timpul de clearance

914.[M] ODONTO REZI [DS] Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe:

a) [ ] Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5
b) [x] Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
c) [x] Stimularea secretiei salivare
d) [x] Reducerea acumulari de placa
e) [x] Este un substituent al zaharului din unele produse

915.[M] ODONTO REZI [DS] Caria dentara reprezinta

a) [ ] un proces distructiv cu evolutie ireversibila
b) [x] un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia acestora
c) [x] proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
d) [x] boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea microorganismelor
e) [ ] toate raspunsurile corecte

916.[M] ODONTO REZI [DS] Functiile salivei sunt

a) [x] functie digestiva
b) [x] reglarea PH-ului bucal
c) [x] mentinerea echilibrului ecologic bucal
d) [x] functie lubrifianta
e) [ ] rapunsuri corecte a si c

917.[M] ODONTO REZI [DS] Rolul cario-preventiv al lichidului buccal se realizeaza prin
a) [ ] exacerbarea adeziunii microbiene
b) [x] scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
c) [x] efect bactericid
d) [x] remineralizarea cariilor incipiente
e) [ ] demineralizarea cariilor necavitare

918.[M] ODONTO REZI [DS] Placa bacteriana reprezinta

a) [x] un sistem ecologic microbian viguros
b) [x] agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
c) [ ] conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
d) [x] este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediu l unei matrici organice
e) [ ] nu este obligatoriu sa aiba aderenta

919.[S] ODONTO REZI [DS] Subiectiv, in hiperemia preinflamatorie apar

a) [ ] proces carios, care nu a deschis camera pulpara
b) [x] durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
c) [ ] durere iradiata
d) [ ] probe de vitalitate pozitiva
e) [ ] prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin

920.[S] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii:

a) [ ] persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existenta unui proces carios profund
nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
b) [x] persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui proces
carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
c) [ ] persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce, de intensitate mare, existenta unui
proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate intens pozitive
d) [ ] persistena durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existena unui proces carios profund
penetrant, percuie in ax pozitiva
e) [ ] persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui process carios profund
nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate positive

921.[S] ODONTO REZI [DS] Morfopatologic, in pulpita cronica deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt in
numar redus si se observa pe o sectiune axiala prezenta lor incepand cu:
a) [ ] primul strat
b) [ ] al doilea strat
c) [x] al treilea strat
d) [ ] al patrulea strat
e) [ ] al cincilea strat

922.[S] ODONTO REZI [DS] Testele de vitalitate sunt intens positive in urmatoarele situatii:
a) [ ] caria simpla
b) [x] pulpite acute seroase
c) [ ] pulpite acute purulente
d) [ ] pulpite cronice deschise
e) [ ] pulpite cronice inchise

923.[S] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu:
a) [x] Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara
b) [ ] Gangrena
c) [ ] Pulpita cronica ulceroasa
d) [ ] Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
e) [ ] Pulpita polipoasa

924.[S] ODONTO REZI [DS] Care enzima creste in intregul tesut pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
a) [ ] Fosfataza alcalina
b) [ ] Lacticdehidrogenaza
c) [ ] Fosfataza acida
d) [x] Succindehidrogenaza
e) [ ] Hialuronidaza

925.[S] ODONTO REZI [DS] Cat dureaza pulpalgia in hiperemia preinflamatorie:

a) [ ] Peste o ora
b) [x] Cateva minute dupa indepartarea excitantului
c) [ ] Este instantanee
d) [ ] Peste un sfert de ora
e) [ ] Cat timp actioneaza excitantul

926.[S] ODONTO REZI [DS] Una din afeciunile de mai jos se numete "turbarea dinilor":
a) [ ] pulpita seroas parial
b) [ ] hiperemia preinflamatorie
c) [ ] pulpita purulent total
d) [ ] pulpita purulent parial
e) [x] pulpita seroas total

927.[S] ODONTO REZI [DS] n pulpita seroas total, durerea nu iradiaz:

a) [ ] la dinii vecini
b) [ ] la dinii antagoniti
c) [ ] n regiunea temporal
d) [ ] n regiunea orbital
e) [x] la dinii simetrici

928.[M] ODONTO REZI [DS] In pulpita acuta seroasa partiala, obiectiv se pun in evidenta:
a) [x] dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata
b) [ ] percutia in ax dureroasa
c) [ ] dureri vii, localizate
d) [x] percutie transversala nedureroasa
e) [x] teste de vitalitate intens positive

929.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu:
a) [x] hiperemia preinflamatorie
b) [x] pulpita acuta seroasa totala
c) [x] pulpita purulenta partiala
d) [x] pulpita purulenta totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa

930.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv al pulpitei acuteseroase totale se pune pe baza:
a) [x] caracterului continuu al durerii
b) [x] hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
c) [ ] calmarii temporare prin lichide reci
d) [x] sensibilitatii la percutia in ax
e) [ ] prezentei cavitatii carioase profunde

931.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza:
a) [x] persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
b) [x] teste de vitalitate pozitive
c) [x] semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma
d) [ ] existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] sensibilitate la percutia in ax

932.[M] ODONTO REZI [DS] Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
a) [x] traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
b) [x] traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
c) [x] excitatii termice transmise prin obturatii metalice
d) [ ] substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
e) [ ] exotoxinele bacteriilor

933.[M] ODONTO REZI [DS] Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt:
a) [x] se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise
b) [x] procesul inflamator se desfasoara lent
c) [ ] prezinta imagini radiologice bine conturate
d) [x] majoritatea au evolutie asimptomatica clinic
e) [x] modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie

934.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential in pulpit purulenta partiala se face cu:
a) [ ] caria dentara simpla
b) [x] pulpita seroasa coronara
c) [ ] pulpita seroasa totala
d) [x] pulpita purulenta coronoradiculara
e) [ ] parodontita apicala acuta purulenta

935.[M] ODONTO REZI [DS] Din categoria pulpitelor cornice deschise fac parte formele:
a) [x] ulceroasa
b) [x] polipoasa
c) [ ] scleroatrofica
d) [ ] hiperplazica
e) [ ] propriu-zisa

936.[M] ODONTO REZI [DS] in pulpita seroasa totala la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia catre:
a) [x] dintii vecini
b) [x] dintii antagonisti
c) [ ] hemimaxilarul opus
d) [x] zona temporala
e) [x] zona orbital

937.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie:

a) [x] Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
b) [x] Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp
c) [ ] Amputatia devitala
d) [x] Extirparea vitala
e) [ ] Extractia dintelui

938.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatii de tratament in pulpita acuta seroasa partiala:
a) [x] coafaj direct in dublu timp
b) [x] Amputatie vitala
c) [ ] Amputatie devitala
d) [x] Extirpare vitala
e) [ ] Extractia dintelui

939.[M] ODONTO REZI [DS] Pulpita acuta seroasa totala diagnostic pozitiv:
a) [x] Durere cu caracter continuu
b) [x] Intensitate mare a durerii
c) [x] Percutie in ax dureroasa
d) [x] Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
e) [ ] Carie profunda cu camera pulpara deschisa

940.[M] ODONTO REZI [DS] in faza de hiperemie preinflamatorie, durerea este provocata de:
a) [ ] Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii
b) [ ] Gustul sarat
c) [ ] Gustul acru
d) [x] Gustul dulce
e) [x] Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentine

941.[M] ODONTO REZI [DS] Tratamentul in pulpita acuta purulenta totala se face cu:
a) [x] Antibiotice endodontal
b) [x] Ozonoterapie
c) [x] Diatermie
d) [ ] Extirpare devitala
e) [ ] Amputatie vitala

942.[M] ODONTO REZI [DS] Simptomatologia in hiperemia preinflamatorie:

a) [ ] durere spontana
b) [ ] durerea iradiaza
c) [x] la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara
d) [x] usoara hipersensibilitate la testul termic rece
e) [x] sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.

943.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential in pulpita

cronica deschisa granulomatoasa se face cu:
a) [x] Polipul gingival
b) [x] Necroza pulpara
c) [x] Pulpita cronica deschisa ulceroasa
d) [ ] Gangrena pulpara
e) [ ] Pulpitele cronice inchise

944.[S] ODONTO REZI [DS] Forma anatomo-clinica de gangrene complicata se caracterizeaza prin;
a) [ ] intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical
b) [x] procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical
c) [ ] intereseaza numai partial teritoriul pulpar
d) [ ] intereseaza numai teritoriul periapical
e) [ ] toate raspunsurile sunt corecte

945.[S] ODONTO REZI [DS] Prin necroza pulpara se intelege:

a) [ ] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni
b) [x] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici
c) [ ] mortificarea septica a pulpei
d) [ ] un proces inflamator al pulpei dentare
e) [ ] un proces inflamator al tesuturilor periapicale

946.[S] ODONTO REZI [DS] Primele elemente ce au de suferit in evolutia necrozei pulpare:
a) [x] Celulele
b) [ ] Fibrele conjunctive
c) [ ] Peretii vasculari
d) [ ] Fibrele nervoase
e) [ ] Substanta fundamental

947.[S] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se pune pe:
a) [ ] Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
b) [ ] Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
c) [ ] Teste de vitalitate pozitive
d) [x] Examen bacteriologic pozitiv
e) [ ] Durere la excitanti termici

948.[S] ODONTO REZI [DS] Factorii generali implicati in etiopatogenia necrozei pulpare sunt:
a) [ ] Traumatismele dentare
b) [x] Avitaminozele
c) [ ] Factori termici
d) [ ] Factori chimico-toxici bucali
e) [ ] Luxatiile dentare

949.[S] ODONTO REZI [DS] In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller este:
a) [ ] Dureroasa
b) [ ] Sangeranda
c) [x] Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa
d) [ ] Usoara, cu accesibilitate facila
e) [ ] Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate

950.[S] ODONTO REZI [DS] Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele:

a) [ ] Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini
b) [ ] Durere la excitanti termici
c) [ ] Durere la excitanti chimici
d) [x] Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie
e) [ ] Durere la percutie in axul dintelui
951.[S] ODONTO REZI [DS] Gangrena pulpar simpl:
a) [ ] este o mortificare aseptic
b) [ ] se datoreaz n special germenilor aerobi
c) [x] se datoreaz germenilor anaerobi de putrefacie
d) [ ] intereseaz parodoniul apical
e) [ ] are o imagine radiografic caracteristic

952.[S] ODONTO REZI [DS] Intre formele de cangren nu figureaz:

a) [ ] gangrena umed
b) [ ] gangrena uscat
c) [ ] gangrena parial
d) [ ] gangrena total
e) [x] gangrena de colicvaie

953.[M] ODONTO REZI [DS] Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara:
a) [x] uscata
b) [x] umeda
c) [x] simpla
d) [x] complicata
e) [ ] hiperemica

954.[M] ODONTO REZI [DS] Un dinte cu necroza pulpara poate prezenta:

a) [x] coloratie modificata
b) [ ] hipersensibilitate si hiperestezie
c) [x] o obturatie mai veche
d) [x] lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
e) [ ] testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric

955.[M] ODONTO REZI [DS] Necroza pulpara poate evolua spre:

a) [x] ramane pe o perioada in acest stadiu
b) [ ] vindecare spontana
c) [ ] pulpita cronica cu camera pulpara inchisa
d) [x] gangrena pulpara
e) [x] fractura dentara

956.[M] ODONTO REZI [DS] Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim:
a) [x] parodontitele apicale acute
b) [x] fracturi corono-radiculare
c) [ ] papilita
d) [x] endocardita
e) [x] glomerulonefrite

957.[M] ODONTO REZI [DS] Urmatoarele semne clinice caracterizeaza gangrena pulpara:
a) [x] modificari de culoare a dintelui
b) [x] sondarea canalelor radiculare nedureroase
c) [ ] sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate
d) [x] prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] hipersensibilitate dentinara

958.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:
a) [ ] Pulpite acute
b) [x] Pulpite cronice
c) [x] Necroza pulpara
d) [x] Gangrena complicata
e) [ ] Caria dentara

959.[M] ODONTO REZI [DS] Necroza pulpara:

a) [ ] Se trateaza ca pulpita cronica inchisa
b) [ ] Extirparea devitala este de electie
c) [x] Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
d) [ ] Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
e) [x] Se trateaza ca o gangrena pulpara

960.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin:
a) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
b) [x] Fetiditate
c) [ ] Dureri la masticatie
d) [x] Teste de vitalitate negative
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv

961.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:
a) [x] Modificarilor de culoare a dintelui
b) [x] Testelor de vitalitate negative
c) [ ] Percutiei in ax negative
d) [ ] Mirosului fetid
e) [x] Insamantarii bacteriene negative

962.[M] ODONTO REZI [DS] Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde:

a) [x] Modificarea de culoare a dintelui
b) [x] Pierderea marcata de substanta dentara
c) [ ] Durere la percutia transversala a dintelui
d) [ ] Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv

963.[M] ODONTO REZI [DS] Necroza de coligvatie este produsa prin:

a) [x] Enzime vegetale
b) [x] Enzime animale
c) [x] Solutii antiseptice
d) [ ] Arsenic
e) [ ] Bradichinina

964.[M] ODONTO REZI [DS] Gangrena umed se caracterizeaz prin:

a) [ ] esut pulpar putrificat ferm
b) [ ] Imagine radiologic cu modificri periapical
c) [x] esut pulpar putrificat foarte moale
d) [ ] Pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei
e) [x] Pierdere total a configuraiei structurale a pulpei

965.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv n gangrene pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte
a) [x] Examen bacteriologic pozitiv
b) [x] Prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator
c) [x] Fetiditate (nu este caracteristic)
d) [ ] Fetiditate (este caracteristic numai gangrenei)
e) [ ] Examen bacteriologic negative

966.[M] ODONTO REZI [DS] In etiopatogenia necrozei se incadreaza:

a) [x] Factori generali
b) [x] Factori traumatici
c) [x] Factori termici
d) [x] Factori chimicotoxici
e) [ ] Factori microbieni

967.[M] ODONTO REZI [DS] Macroscopic necroza pulpara se caracterizeaza prin

a) [x] In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure
b) [x] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa
c) [ ] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta
d) [ ] In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa
e) [x] In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta

968.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in gangrena simpla presupune

a) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor radiculare
b) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor radiculare
c) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare
d) [x] Fetiditate
e) [x] Teste de vitalitate negative

969.[M] ODONTO REZI [DS] Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpar putem enumera:
a) [x] Formolul
b) [x] Arsenul
c) [ ] Clorhexidina
d) [x] Fenolul
e) [ ] Toate rspunsurile de mai sus

970.[S] ODONTO REZI [DS] Evolutia cea mai frecventa a unei parodontite apicale acute purulente este spre
a) [ ] fistulizare
b) [ ] vindecare definitiva
c) [x] cronicizare
d) [ ] osteomielita
e) [ ] supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale

971.[S] ODONTO REZI [DS] A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului:

a) [ ] Este numita 'timpul mut'
b) [x] Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice
c) [ ] Este faza de alteraretisulara primara
d) [ ] Este o hiperemie de tip pasiv
e) [ ] Dureaza intree cateva ore si cateva zile

972.[S] ODONTO REZI [DS] Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Granulom simplu conjunctiv
c) [ ] Granulom epitelial
d) [ ] Granulom chistic
e) [x] Parodontita apicala cronica condensate

973.[S] ODONTO REZI [DS] Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in care
modificarile sunt:
a) [x] biochimice
b) [ ] mecanice
c) [ ] chimice
d) [ ] enzimatice
e) [ ] fizice

974.[S] ODONTO REZI [DS] Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre:
a) [x] cateva minute si 3-4 ore
b) [ ] 3 si 4 zile
c) [ ] 2 si 3 ore
d) [ ] 10-20 minute
e) [ ] cateva saptamani

975.[S] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se pune pe:
a) [ ] Teste de vitalitate pozitive
b) [x] Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
c) [ ] Sangerare la sondarea canalelor radiculare
d) [ ] Adenopatie loco-regionala
e) [ ] Imagine radiologica difuza

976.[S] ODONTO REZI [DS] Granulomul chistic reprezinta:

a) [ ] o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz
b) [ ] inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite
c) [x] stadiul final al unui granulom epitelial
d) [ ] stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase
e) [ ] o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.

977.[S] ODONTO REZI [DS] Cu ce afectiune se face diagnosticul diferential al granulomului chistic:
a) [ ] Actinomicoza
b) [ ] Adenopatiile supurate
c) [x] Granulomul epitelial
d) [ ] Osteomielita
e) [ ] TOATE cele de mai sus

978.[S] ODONTO REZI [DS] Precizati parodontita apicala cronica cu imagine radiologica neconturata:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
c) [ ] Osteita paradentara
d) [x] Parodontita apicala cronica condensanta
e) [ ] Abcesul cronic apical

979.[S] ODONTO REZI [DS] Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice:
a) [ ] n 90% din cazuri
b) [x] n 20% din cazuri
c) [ ] n 100% din cazuri
d) [ ] n 70% din cazuri
e) [ ] n 50% din cazuri

980.[S] ODONTO REZI [DS] Abcesul Phoenix:

a) [ ] Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
b) [ ] Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
c) [ ] Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
d) [x] Este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu
e) [ ] Este o parodontit apical acut seroas

981.[S] ODONTO REZI [DS] Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensate este:
a) [ ] Imagine radiologic difuz, cu spaii trabeculare nguste
b) [ ] Imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent
c) [x] ngustarea spaiului periapical
d) [ ] Rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
e) [ ] Percuia n ax este pozitiv

982.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu
a) [ ] pulpita acuta seroasa totala
b) [ ] hiperemia pulpara
c) [x] abcesul paroodntal marginal
d) [x] osteomielita maxilara
e) [x] foliculita dintilor inclusi
983.[M] ODONTO REZI [DS] Formele clinice de parodontita apicala acuta sunt
a) [ ] abcesul parodontal
b) [x] parodontita apicala seroasa
c) [ ] parodontita apicala difuza (Partsch)
d) [x] parodontita apicala purulenta
e) [x] parodontita apicala hiperemica

984.[M] ODONTO REZI [DS] Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt
a) [ ] sensibilitate usoara la atingerea dintelui
b) [x] durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
c) [ ] durerea cedeaza la calmante obisnuite
d) [x] durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
e) [ ] durerea cedeaza la aplicarea de caldura

985.[M] ODONTO REZI [DS] Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele:
a) [x] Este o osteita apicala cronica
b) [x] Este o parodontita apicala cronica
c) [ ] Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi
d) [x] Prezinta 4 zone
e) [x] Cel mai concludent estee examenul radiologic

986.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acuta a dintilor inclusi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicala acuta supurata
e) [x] Nevralgia de trigemen

987.[M] ODONTO REZI [DS] Edemul din parodontita apicala acuta seroasa:
a) [x] Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori
b) [ ] Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv
c) [x] Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
d) [x] Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori
e) [ ] Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori

988.[M] ODONTO REZI [DS] Accesul microorganismelor, ce constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale acute
hiperemice, se poate produce prin:
a) [x] canalul radicular
b) [x] pungi parodontale
c) [x] solutii de continuitate (plaga a mucoasei)
d) [ ] microtraumatisme
e) [ ] lucrari protetice defectoase

989.[M] ODONTO REZI [DS] Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
a) [x] resturile epiteliale ale lui Mallasez
b) [x] mucoasa sinusala
c) [x] mucoasa bucala in cazul unor fistule
d) [ ] pulpa dintelui
e) [ ] osul alveolar

990.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferential in granulomul chistic se face cu:
a) [x] granulomul simplu conjunctiv
b) [x] granulomul epitelial
c) [ ] pulpita cronica granulomatoasa
d) [ ] pulpita seroasa totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa

991.[M] ODONTO REZI [DS] Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra:
a) [x] formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
b) [x] unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor
c) [x] unor fracturi radiculare
d) [x] unor cai false
e) [ ] caracterului durerii

992.[M] ODONTO REZI [DS] Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de:
a) [x] microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate ortodontice,cand
fortele nu sunt bine controlate si dirijate
b) [x] traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice
c) [x] pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase
d) [x] agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba
e) [ ] esecuri ale anesteziei

993.[M] ODONTO REZI [DS] Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
a) [x] stadiul endoosos
b) [x] stadiul subperiostal
c) [x] stadiul submucos
d) [ ] stadiul de fistula
e) [ ] stadiul de granulom periapical

994.[M] ODONTO REZI [DS] Prezenta durerii de mica intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale
cronice imbraca trei aspecte:
a) [x] durere cu caracter nevralgiform
b) [x] durere cu senzatie de usoara agresiune
c) [x] durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
d) [ ] durere insuportabila
e) [ ] durere lancinata

995.[M] ODONTO REZI [DS] Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:
a) [x] stadiul de evolutie a inflamatiei
b) [x] topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
c) [x] tipul de reactivitate individuala
d) [ ] numarul de radacini ale dintelui
e) [ ] varsta pacientului

996.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
a) [x] Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
b) [x] Sensibilitate la percutia in ax
c) [x] Simptomatologie de pulpita totala
d) [x] Congestia mucoasa in dreptul apexului
e) [ ] Prezenta fistulei in dreptul apexului

997.[M] ODONTO REZI [DS] Evolutia parodontitei apicale serosae difuze se face spre:
a) [x] Cronicizare
b) [x] Parodontita apicala acuta purulenta
c) [x] Stoparea procesului inflamator
d) [ ] Sinuzita maxilara
e) [ ] Adenopatie loco-regionala

998.[M] ODONTO REZI [DS] Parodontita apicala hiperemica iritativmecanica este produsa de urmatorii corpi straini care au
patruns in parodontiul apical:
a) [x] Ace rupte
b) [x] Obturatii de canal cu depasire
c) [x] Resturi de mese de vata
d) [x] Conuri de hartie
e) [ ] Freze rupte

999.[M] ODONTO REZI [DS] Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita
apicala acuta hiperemica sunt:
a) [x] Arsenic
b) [x] Formol
c) [x] Tricrezol
d) [x] Acid tricloracetic
e) [ ] Acidul cromic

1000.[M] ODONTO REZI [DS] Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale
acute hiperemice sunt:
a) [x] Compusi fenolici
b) [x] Azotatul de argint
c) [x] Acidul cromic
d) [ ] Arsenicul
e) [ ] Apa oxigenata

1001.[M] ODONTO REZI [DS] in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate:
a) [x] bruxismul
b) [ ] lucrari protetice in subocluzie
c) [x] traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic
d) [ ] eugenolul folosit in tratamentul endodontic
e) [x] agenti microbieni.

1002.[M] ODONTO REZI [DS] Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
a) [ ] Parodontita apical acuta seroasa
b) [x] Foliculita dintilor inclusi
c) [ ] Nevralgia esentiala de trigemen
d) [x] Abcesul parodontal marginal
e) [ ] Parodontita apicala cronica recidivanta

1003.[M] ODONTO REZI [DS] Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acut a dinilor inclui
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apical acut supurat
e) [x] Nevralgia de trigemen

1004.[M] ODONTO REZI [DS] Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de:
a) [x] Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
b) [x] Gangrena pulpara simpla
c) [x] Utilizarea arsenicului
d) [ ] Obturarea corecta a canalului radicular
e) [x] Antisepticele utilizate pe canal

1005.[M] ODONTO REZI [DS] Leziunile osteitice periapicale in parodontita apical cronic cu imagine radiologic conturat pot fi:
a) [x] Granulomul simplu conjunctiv
b) [ ] Parodontit apical cronic condensat
c) [x] Parodontit apical cronic cu hipercementoz
d) [x] Osteita paradentar (Merkior)
e) [x] Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoz)

1006.[S] ODONTO REZI [DS] Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:
a) [ ] Cloraminele
b) [x] Hipocloritul de sodiu
c) [ ] Clorhexidina
d) [ ] Clorura de sodiu
e) [ ] Solutie de clorura de sodiu 7%

1007.[S] ODONTO REZI [DS] Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
b) [ ] Este facultativa pe tot timpul tratamentului
c) [x] Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv
d) [ ] Este obligatorie in a treia sedina
e) [ ] Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive

1008.[S] ODONTO REZI [DS] O preparatie mecanica corecta a canalului

a) [ ] nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
b) [ ] se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului
c) [ ] se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
d) [x] necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
e) [ ] se realizeaza pana la apexul radiologic

1009.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in:
a) [ ] 1 etapa
b) [ ] 2 etape
c) [x] 3 etape
d) [ ] 4 etape
e) [ ] 5 etape

1010.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul mecanic in gangrene pulpara se efectueaza:

a) [ ] Pana la foramenul apical
b) [x] Pana la constrictia apicala
c) [ ] Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
d) [ ] Pana la a canalului
e) [ ] Cu o usoara depasire a constrictiei apicale.

1011.[S] ODONTO REZI [DS] Obturarea de canal in aceiasi sedinta se realizeaza cand
a) [x] avem un canal uscat
b) [ ] pulpite cronice
c) [ ] pulpite acute purulente, partiale sau totale
d) [ ] cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva
e) [ ] cand nu putem opri hemoragia

1012.[S] ODONTO REZI [DS] Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte:
a) [ ] Introducerea cu acul Lentullo
b) [ ] Introducerea cu instrumentar de mana
c) [ ] Condensarea cu fuloare de canal
d) [ ] Injectarea cu seringa
e) [x] Toate de mai sus

1013.[S] ODONTO REZI [DS] Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Lizozimul
c) [x] Pepsina
d) [ ] Neurotoxina
e) [ ] Amilaza

1014.[S] ODONTO REZI [DS] Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:
a) [ ] Radacini in baioneta
b) [ ] Radacini cu curburi exagerate
c) [ ] Cai false interadiculare
d) [ ] Implantare deficitara
e) [x] Toate de mai sus

1015.[S] ODONTO REZI [DS] Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrena pulpara contine:
a) [ ] Antibiotice
b) [ ] Nistatin
c) [ ] Sulfamide
d) [x] Metronidazol
e) [ ] Corticoizi

1016.[S] ODONTO REZI [DS] Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia:
a) [ ] 7 %
b) [x] 5 %
c) [ ] 4 %
d) [ ] 3 %
e) [ ] 1 %

1017.[S] ODONTO REZI [DS] Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Crearea accesului la camera pulpara
b) [ ] Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
c) [ ] Stabilirea lungimii canalului
d) [ ] Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
e) [x] Toate de mai sus

1018.[S] ODONTO REZI [DS] Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:
a) [ ] Manuale
b) [ ] Sonice
c) [ ] Ultrasonice
d) [ ] Cu laser
e) [x] Toate de mai sus

1019.[M] ODONTO REZI [DS] Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
a) [ ] examenul radiologic
b) [x] evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina sanatoasa
c) [x] sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu agenti fizici
d) [ ] adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena)
e) [x] sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa

1020.[M] ODONTO REZI [DS] Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte
urmatoarele sisteme
a) [x] sistemul giromatic
b) [x] Canal Master U
c) [ ] Metoda conversiunii
d) [x] Canal Finder
e) [ ] Sistemul treptelor consecutive

1021.[M] ODONTO REZI [DS] Hidroxidul de calciu se utilizeaza ca antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare
pentru urmatoarele calitati
a) [x] puternic bactericid
b) [x] opreste secretiile persistente din canale
c) [x] se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical
d) [ ] nu dizolva detritusurile organice necrozate
e) [ ] nu are actiune antitoxica

1022.[M] ODONTO REZI [DS] In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida
dupa urmatoarele criterii
a) [x] forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
b) [x] prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
c) [x] tipul de reactivitate al pacientului
d) [ ] concentratia solutiei
e) [ ] lipsa efectului bactericid al substantei

1023.[M] ODONTO REZI [DS] In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
a) [x] pansamente endodontale
b) [x] spalaturi endodontice
c) [x] asociate cu agenti fizici
d) [ ] diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
e) [ ] numai la persoane varstnice

1024.[M] ODONTO REZI [DS] Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt
a) [ ] metoda telemetrica
b) [ ] metoda teleacustica
c) [x] metoda clinica
d) [x] metoda clinico-radiologica
e) [x] metoda electronica

1025.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont
de urmatoarele reguli
a) [ ] tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
b) [ ] nu se utlizeaza metode mecanice
c) [x] se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
d) [x] in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
e) [x] prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina sanatoasa

1026.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode
a) [x] manuale
b) [x] mecanice
c) [x] ultrasonice
d) [ ] radiologice
e) [ ] composite

1027.[M] ODONTO REZI [DS] Solutia Walkhoff contine

a) [x] p-monoclorfenol
b) [ ] eugenol
c) [x] camfor
d) [x] mentol
e) [ ] hidroxid de calciu

1028.[M] ODONTO REZI [DS] Solutia Chlumsky contine:

a) [x] fenol 30%
b) [x] camfor 60%
c) [x] alcool 10%
d) [ ] formaldehida
e) [ ] sulfat de bariu 10%

1029.[M] ODONTO REZI [DS] Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
a) [x] aparate analogice
b) [x] aparate audiometrice
c) [x] aparete digitale
d) [x] aparate de inalta frecventa
e) [ ] sonda bimetalica Kuralt

1030.[M] ODONTO REZI [DS] Cauzele locale ale hemoragiei sunt:

a) [x] lezarea parodontiului marginal
b) [x] perforarea podelei camerei pulpare
c) [x] cai false radiculare
d) [ ] extirparea pulpara completa
e) [x] traumatizarea parodontiului apical

1031.[M] ODONTO REZI [DS] La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale
a) [x] incisivii inferiori
b) [x] molarul prim superior
c) [x] premolarul 2 inferior
d) [x] primul si al doilea molar inferior
e) [ ] premolarul 1 superior

1032.[M] ODONTO REZI [DS] Sistemele de canale sau tipul de configuratie dupa Weine sunt
a) [x] canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
b) [x] canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se deschid intron singur foramen apical
c) [x] 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
d) [x] canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
e) [ ] 3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate

1033.[M] ODONTO REZI [DS] Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei
pulpare contine:
a) [ ] Streptomicina
b) [x] Eritromicina
c) [x] Cloramfenicol
d) [x] Hidrocortizon acetat
e) [ ] Hidrocortizon acetat

1034.[M] ODONTO REZI [DS] Tratamentul Spad

a) [ ] reprezint o metod de tratament al pulpitei seroase totale
b) [x] reprezint o metod de tratament al gangrenei pulpare
c) [ ] se realizeaz cu soluie Walkhoff i past Spad
d) [ ] utilizeaz past Spad
e) [x] utilizeaz past Spad i un amestec de dou lichide
1035.[M] ODONTO REZI [DS] Pasta PBSC contine:
a) [x] penicilina
b) [x] streptomicina
c) [ ] conservant
d) [ ] marfanil
e) [ ] benzoat de sodiu

1036.[M] ODONTO REZI [DS] In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick:
a) [x] Utilizeaza o singura radiografie
b) [ ] Utilizeaza doua radiografii
c) [x] Se face cu acul introdus pe canal
d) [ ] Se face fara a introduce acul pe canal
e) [ ] Niciuna de mai sus

1037.[S] ODONTO REZI [DS] Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de
a) [ ] 200-400 rotatii/minut
b) [ ] 400-600 rotatii/minut
c) [x] 600-800 rotatii/minut
d) [ ] 800-1000 rotatii/minut
e) [ ] 1000-1200 rotatii/minut

1038.[S] ODONTO REZI [DS] Hand spreaderele au lungimea partii active de circa:
a) [ ] 10 mm
b) [ ] 15 mm
c) [ ] 20 mm
d) [ ] 25 mm
e) [x] 30 mm

1039.[S] ODONTO REZI [DS] Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a
canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
a) [x] cu 1 numar mai mare
b) [ ] cu 2 numere mai mare
c) [ ] cu 1 numar mai mic
d) [ ] cu 2 numere mai mic
e) [ ] cu 3 numere mai mic

1040.[S] ODONTO REZI [DS] Cati mm ai portiunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea formei
varfului
a) [x] 2mm
b) [ ] 4 mm
c) [ ] 7 mm
d) [ ] 8 mm
e) [ ] 10 mm

1041.[S] ODONTO REZI [DS] Miscarile reciproce de rotatie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade:
a) [ ] 80
b) [ ] 70
c) [ ] 60
d) [ ] 50
e) [x] 30-40

1042.[S] ODONTO REZI [DS] Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu conditia unei largiri minime a calibrului
plugger / spreader
a) [ ] Nr.10
b) [ ] Nr.15
c) [ ] Nr.20
d) [ ] Nr.25
e) [x] Nr 30 si 45

1043.[S] ODONTO REZI [DS] Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [ ] Canale scurte
d) [x] Rezorbtii radiculare interne
e) [ ] Rezorbtii radiculare externe

1044.[S] ODONTO REZI [DS] Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:
a) [ ] 150-200%
b) [x] 250-280%
c) [ ] 300-350%
d) [ ] 240-270%
e) [ ] 230-260%

1045.[S] ODONTO REZI [DS] Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:
a) [ ] permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei
b) [ ] nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri
c) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
d) [ ] partea activa are forma cilindrica
e) [ ] lungimea partii active este de cca 20 mm.

1046.[S] ODONTO REZI [DS] Contraindicatiile Biocalexului

a) [ ] Parodontite apicale cornice
b) [ ] Curburi accentuate ale treimii apicale
c) [ ] Parodontite apicale cronice fistulizate
d) [x] parodontite apicale acute
e) [ ] Gangrena pulpara simpla

1047.[S] ODONTO REZI [DS] Metoda ocalexica:

a) [ ] E bazata pe expansiunea oxidului de calciu
b) [ ] Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format
c) [ ] E indicata in tratamentul gangrenelor
d) [ ] E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice
e) [x] Toate de mai sus

1048.[M] ODONTO REZI [DS] Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarece
a) [ ] creste riscul obturatiilor de canal cu depasire
b) [ ] nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale
c) [x] irita parodontiul apical
d) [x] sunt inactivate rapid in umorile tisulare
e) [ ] produc coloratii ale dintilor

1049.[M] ODONTO REZI [DS] Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de
a) [x] nu necesita canale cu sectiune circulara
b) [ ] poate fi efectuata si in canale curbe, inguste
c) [x] nu se resoarbe
d) [x] asigura o buna sigilare
e) [x] este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri

1050.[M] ODONTO REZI [DS] Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici
a) [x] este simplu si ergonomic
b) [x] exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
c) [x] incalzirea poate fi calibrata perfect
d) [x] racire rapida
e) [ ] nu poate fi utilizat in canale curbe

1051.[M] ODONTO REZI [DS] Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere
a) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
b) [x] permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri
c) [x] permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii
d) [ ] sunt mai subtiri
e) [ ] sunt mai flexibile

1052.[M] ODONTO REZI [DS] In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor
reguli obligatorii
a) [ ] trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
b) [x] plasarea corecta a varfului canulei
c) [x] injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
d) [x] injectarea gutapercii la consistenta adecvata
e) [x] proba clinica prealabila a pluggerelor

1053.[M] ODONTO REZI [DS] Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede
a) [x] cu ace Lentullo
b) [ ] cu ace Kerr
c) [x] cu ace Neos-Hawes
d) [x] cu conuri de gutaperca
e) [x] cu pluggere prin pistonare

1054.[M] ODONTO REZI [DS] Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin
a) [ ] tratament antiinflamator
b) [ ] tratament antibiotic
c) [x] indepartarea Biocalex-ului din canal
d) [x] aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi
e) [ ] administrarea de analgetice

1055.[M] ODONTO REZI [DS] Utilizarea Biocalex-ului este indicate in urmatoarele situatii
a) [x] gangrena pulpara simpla
b) [ ] toate formele de pulpita
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice
e) [x] parodontite apicale cronice fistulizate

1056.[M] ODONTO REZI [DS] Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt:
a) [x] Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm
b) [x] De diverse diametre
c) [ ] Corespund unei singure dimensiuni ISO
d) [ ] Sunt netede
e) [x] Sunt prevazute la baza cu un surub

1057.[M] ODONTO REZI [DS] in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la
proba urmatoarelor criterii:
a) [x] Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
b) [ ] Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
c) [x] Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
d) [x] Sa nu depaseasca constricia apicala
e) [ ] Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictive

1058.[M] ODONTO REZI [DS] in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin
efectul:
a) [ ] Bacteriostatic
b) [x] Bactericid
c) [x] De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
d) [ ] De stimulare a osteoclastelor
e) [x] De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare

1059.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [x] Foramen apical larg
d) [ ] Delta apicala
e) [x] Perforatii ale foramenului apical

1060.[M] ODONTO REZI [DS] Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
a) [x] Amalgamul de argint
b) [x] Gutaperca
c) [x] Conurile metalice de argint
d) [x] Conurile metalice de titan
e) [ ] Amalgamul de cupru

1061.[M] ODONTO REZI [DS] Situatii mai frecvent intalnite la probarea conului sunt urmatoarele:
a) [x] neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
b) [x] imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
c) [x] depasirea lungimii de lucru
d) [x] discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
e) [ ] canale cu apex larg deschis

1062.[M] ODONTO REZI [DS] Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:
a) [x] Topografia dintilor
b) [x] Integritatea fizica a acului Lentullo
c) [x] Volumul canalelor radiculare
d) [ ] Morfologia canalelor radiculare
e) [ ] Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei

1063.[M] ODONTO REZI [DS] Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [x] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf
b) [x] Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
c) [ ] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza
d) [ ] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa
e) [x] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa

1064.[M] ODONTO REZI [DS] Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:

a) [ ] Parodontitele apicale cronice
b) [x] Parodontitele apicale acute
c) [x] Persistenta pulpei vii in canal
d) [ ] Gangrena pulpara simpla
e) [ ] Obstacole de material organic pe canale

1065.[M] ODONTO REZI [DS] utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta:
a) [x] sa aiba spirale integre
b) [ ] sa fie usor indoit
c) [ ] sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
d) [x] sa nu fie ruginit
e) [ ] sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal).

1066.[M] ODONTO REZI [DS] Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt:
a) [x] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului
b) [ ] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a canalului
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
e) [x] gangrena pulpara simpla.

1067.[M] ODONTO REZI [DS] Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata:
a) [ ] foramen apical larg
b) [ ] perforatii ale foramenului apical
c) [x] canale curbe
d) [x] canale inguste
e) [ ] rezorbtii radiculare interne

1068.[M] ODONTO REZI [DS] Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite
prin incalzire:
a) [ ] Condensarea verticala la cald
b) [x] Sistemul Ultrafil
c) [ ] Tehnica McSpadden
d) [ ] Sistemul FibreFill
e) [x] Sistemul Obtura

1069.[S] ODONTO REZI [DS] in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic

1070.[S] ODONTO REZI [DS] in parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este
contraindocata:
a) [ ] Expectativa
b) [ ] Interventia chirurgicala
c) [x] Dezobturarea canalului radicular
d) [ ] Administrarea de antialgice
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%

1071.[S] ODONTO REZI [DS] Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la
obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon
b) [x] pasta Walkhoff
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol
d) [ ] endometazona
e) [ ] ciment fosfat de zinc

1072.[S] ODONTO REZI [DS] Care din urmatoarele material cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat
d) [ ] Araldit
e) [ ] Rasini cu epoxizi

1073.[S] ODONTO REZI [DS] Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase
d) [ ] Tipul de reactivitate individuala
e) [x] Toate de mai sus

1074.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
b) [ ] Permeabilizarea apexului
c) [ ] Dintele se lasa deschis
d) [ ] Aplicarea de prisnite
e) [x] Toate de mai sus

1075.[S] ODONTO REZI [DS] Tratamentul parodontitei apicalarsenicale, forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
e) [x] Toate de mai sus

1076.[S] ODONTO REZI [DS] Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic
b) [ ] Abces apical cronic
c) [ ] Osteita paradentara
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva
e) [x] Toate de mai sus

1077.[S] ODONTO REZI [DS] Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale
acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi

1078.[M] ODONTO REZI [DS] Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice

1079.[M] ODONTO REZI [DS] Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada
e) [ ] varsta bolnavului

1080.[M] ODONTO REZI [DS] Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index
b) [ ] palmar
c) [x] monodigital
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu

1081.[M] ODONTO REZI [DS] In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui
b) [x] extractia dintelui
c) [ ] administrarea masiva de analgetice
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotic

1082.[M] ODONTO REZI [DS] In tratamentul general cu antibiotic al parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra:
a) [x] Penicilina
b) [x] Ampicilina
c) [ ] Fenilbutazona
d) [ ] Diclofenac
e) [x] Tetraciclina

1083.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se
recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
a) [x] antibiotice
b) [ ] anticoagulante
c) [x] antiinflamatoare nespecifice
d) [x] antialgice
e) [ ] antiacide

1084.[M] ODONTO REZI [DS] Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute
exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
c) [x] anestezia
d) [ ] administrarea masiva de analgetice pe cale generala
e) [ ] extractia dintelui

1085.[M] ODONTO REZI [DS] Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
d) [ ] se sutureaza fistula
e) [ ] se obtureaza dintele retrograde

1086.[M] ODONTO REZI [DS] Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului
b) [ ] sexul pacientului
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual)
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie
e) [x] pozitia dintelui pe arcada

1087.[M] ODONTO REZI [DS] in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [x] Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic

1088.[M] ODONTO REZI [DS] in cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos

1089.[M] ODONTO REZI [DS] in parodontitele apicale cornice fistulizate:

a) [x] Se face tratament mecanic
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal

1090.[M] ODONTO REZI [DS] Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal
d) [x] corpi straini in canal
e) [x] radacini curbe

1091.[M] ODONTO REZI [DS] Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul
c) [x] calitatea materialului de obturatie
d) [x] topografia loco-regionala
e) [ ] starea tesutului pulpar

1092.[M] ODONTO REZI [DS] In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:

a) [x] este un tratament adjuvant
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala
c) [ ] nu este necesar
d) [ ] este un tratament principal
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala

1093.[M] ODONTO REZI [DS] Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:

a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz

1094.[M] ODONTO REZI [DS] Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet
b) [x] drenaj endodontic inefcient
c) [x] stare generala afectata
d) [x] boala de focar
e) [x] dinte fara valoare functionala

1095.[S] ODONTO [DS] S1315002. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal;
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.

1096.[S] ODONTO [DS] S1315004. In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie,
este contraindicata:
a) [ ] Expectativa;
b) [ ] Interventia chirurgicala;
c) [x] Dezobturarea canalului radicular;
d) [ ] Administrarea de antialgice;
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%.
1097.[S] ODONTO [DS] S1415006. Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate
recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon;
b) [x] pasta Walkhoff;
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol;
d) [ ] endometazona;
e) [ ] ciment fosfat de zinc.

1098.[S] ODONTO [DS] S1515008. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica;
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina;
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat;
d) [ ] Araldit;
e) [ ] Rasini cu epoxizi
.
1099.[S] ODONTO [DS] S1515009. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul;
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie;
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
d) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
e) [x] Toate de mai sus.

1100.[S] ODONTO [DS] S1515010. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice;
b) [ ] Permeabilizarea apexului;
c) [ ] Dintele se lasa deschis;
d) [ ] Aplicarea de prisnite;
e) [x] Toate de mai sus.

1101.[S] ODONTO [DS] S1515011. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui;
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice;
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial;
e) [x] Toate de mai sus.

1102.[S] ODONTO [DS] S1515012. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic;
b) [ ] Abces apical cronic;
c) [ ] Osteita paradentara;
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva;
e) [x] Toate de mai sus.

1103.[S] ODONTO [DS] S2115013. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi;
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi;
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi;
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi;
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi;

1104.[M] ODONTO [DS] S1215028. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie;
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical;
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol;
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal;
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice.

1105.[M] ODONTO [DS] S1215029. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex;
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente;
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici;
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada;
e) [ ] varsta bolnavului.

1106.[M] ODONTO [DS] S1215031. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigital, dintele fiind imobilizat intre police si index;
b) [ ] palmar;
c) [x] monodigital;
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz;
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu.
1107.[M] ODONTO [DS] S1215032. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui;
b) [x] extractia dintelui;
c) [ ] administrarea masiva de analgetice;
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice.

1108.[M] ODONTO [DS] S1215035. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate
administra:
a) [x] Penicilina;
b) [x] Ampicilina;
c) [ ] Fenilbutazona;
d) [ ] Diclofenac;
e) [x] Tetraciclina.

1109.[M] ODONTO [DS] S1215037. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente
se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
a) [x] antibiotice;
b) [ ] anticoagulante;
c) [x] antiinflamatoare nespecifice;
d) [x] antialgice;
e) [ ] antiacide.

1110.[M] ODONTO [DS] S1215038. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute
exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui;
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia;
c) [x] anestezia;
d) [ ] administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala;
e) [ ] extractia dintelui.

1111.[M] ODONTO [DS] S1215039. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena;
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului;
d) [ ] se sutureaza fistula;
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd.

1112.[M] ODONTO [DS] S1215041. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului;
b) [ ] sexul pacientului;
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual);
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie;
e) [x] pozitia dintelui pe arcada.

1113.[M] ODONTO [DS] S1315043. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal;
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [x] Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.

1114.[M] ODONTO [DS] S1315044. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice;
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice;
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica;
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos.

1115.[M] ODONTO [DS] S1315048. In parodontitele apicale cornice fistulizate:

a) [x] Se face tratament mecanic;
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice;
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal;
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal.

1116.[M] ODONTO [DS] S1415052. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane;
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal;
d) [x] corpi straini in canal;
e) [x] radacini curbe.

1117.[M] ODONTO [DS] S1415055. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei;
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul;
c) [x] calitatea materialului de obturatie;
d) [x] topografia loco-regionala;
e) [ ] starea tesutului pulpar.

1118.[M] ODONTO [DS] S1415056. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:

a) [x] este un tratament adjuvant;
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala;
c) [ ] nu este necesar;
d) [ ] este un tratament principal;
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala.

1119.[M] ODONTO [DS] S1515070. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:

a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic;
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii;
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte;
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml;
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz.

1120.[M] ODONTO [DS] S2315087. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet;
b) [x] drenaj endodontic inefcient;
c) [x] stare generala afectata;
d) [x] boala de focar;
e) [x] dinte fara valoare functionala.

1121.[S] ODONTO [DS] S1216001. Baza santului gingival o constituie

a) [ ] epiteliul sulcular;
b) [x] conturul coronar al epiteliului jonctional;
c) [ ] epiteliul adamantin redus;
d) [ ] insertia epiteliala;
e) [ ] jonctiunea amelo-dentinara.

1122.[S] ODONTO [DS] S1216002. Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentar formeaza
a) [x] stratul adamantin extern;
b) [ ] stratul adamantin intern;
c) [ ] lamina dentara primara;
d) [ ] teaca Hertwig;
e) [ ] stratul epitelial.

1123.[S] ODONTO [DS] S1216003. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin
a) [ ] aparitia fenomenului de atritie;
b) [ ] epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt;
d) [ ] epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului;
e) [ ] baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement.

1124.[S] ODONTO [DS] S1416004. Adancimea santului gingival este in medie:

a) [ ] 2 mm;
b) [ ] 1,5 mm;
c) [ ] 1 mm;
d) [x] 1,8 mm;
e) [ ] 2,2 mm.

1125.[S] ODONTO [DS] S1416005. Gingia fixa are o inaltime verticala de:
a) [ ] 3-5 mm;
b) [x] 1-9 mm;
c) [ ] 5-9 mm;
d) [ ] 1-5 mm;
e) [ ] 3-9 mm.

1126.[S] ODONTO [DS] S1516007. Coroana clinica este:

a) [ ] portiunea dintelui acoperita de smalt;
b) [ ] portiunea dintelui acoperita de cement;
c) [x] portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
d) [ ] mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;
e) [ ] mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.

1127.[S] ODONTO [DS] S2116012. Mucoasa gingivala este:

a) [ ] Senzoriala;
b) [ ] Jugala;
c) [ ] Alveolara;
d) [ ] De captusire;
e) [x] Masticatorie.
1128.[S] ODONTO [DS] S2816024. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:
a) [ ] dimineata;
b) [ ] prin masaj gingival;
c) [ ] in sarcina;
d) [ ] in urma folosirii contraceptivelor;
e) [x] toate de mai sus.

1129.[M] ODONTO [DS] S1216027. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
a) [x] functia senzitiva;
b) [x] functia colageno-formatoare;
c) [ ] mezializarea fiziologica;
d) [ ] functia de implantare;
e) [x] functia de nutritie.

1130.[M] ODONTO [DS] S1216031. Care sunt componentele gingiei

a) [x] papila interdentara;
b) [x] marginea gingivala libera;
c) [ ] mucoasa alveolara;
d) [ ] frenul labial;
e) [x] gingia fixa.

1131.[M] ODONTO [DS] S1216032. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin

a) [x] coroana anatomica este egala cu coroana clinica;
b) [x] radacina anatomica este egala cu radacina clinica
c) [x] apozitie de os alveolar;
d) [ ] coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica;
e) [x] deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional.

1132.[M] ODONTO [DS] S1216033. Gingia fixa se caracterizeaza prin

a) [ ] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm;
b) [x] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
c) [ ] este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori;
d) [x] adera ferm de dinte;
e) [x] adera de osul alveolar.

1133.[M] ODONTO [DS] S1316039. Osul alveolar propriu-zis se mai numeste si:
a) [ ] os alveolar sustinator;
b) [x] lamina dura;
c) [x] lamina cribriforma;
d) [ ] os medular;
e) [ ] corticala externa.

1134.[M] ODONTO [DS] S1316042. Principalele tipuri de celule din desmodontiu sunt:
a) [x] fibroblasti;
b) [x] osteoblasti;
c) [ ] odontoblasti;
d) [x] cementoblasti;
e) [x] celule nediferentiate.

1135.[M] ODONTO [DS] S1416047. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi:
a) [x] granulos;
b) [x] cornos;
c) [x] bazal;
d) [x] spinos;
e) [ ] lamelar.

1136.[M] ODONTO [DS] S1416050. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
a) [x] cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri;
b) [ ] cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri;
c) [x] cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri;
d) [ ] cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri;
e) [x] cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri.

1137.[M] ODONTO [DS] S1516053. Formele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar
sunt:
a) [x] atritia;
b) [ ] egresiunea;
c) [ ] extruzia;
d) [x] abfractia;
e) [x] eroziunea..

1138.[M] ODONTO [DS] S2316071. Epiteliul joncional poate fi localizat:

a) [x] numai pe smalt;
b) [x] pe smalt si pe cement;
c) [x] numai pe cement;
d) [ ] pe smalt si pe dentina;
e) [ ] numai pe dentina.

1139.[M] ODONTO [DS] S2316076. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
a) [ ] la nivelul molarilor inferiori;
b) [ ] la nivelul premolarilor inferiori;
c) [x] la nivelul premolarilor superiori;
d) [ ] la nivelul tuberozitatii maxilare;
e) [x] la nivelul molarilor superiori.

1140.[M] ODONTO [DS] S2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este reprezentat de:
a) [ ] epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement;
b) [ ] baza santului gingival se proiecteaza pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement;
d) [x] baza santului gingival se proiecteaza pe smalt;
e) [ ] epiteliul jonctional este localizat pe smalt.

1141.[M] ODONTO [DS] S2816097. Gingia fixa are o inaltime verticala de:
a) [x] 2 mm;
b) [x] 5 mm;
c) [x] 7 mm;
d) [x] 1 mm;
e) [ ] 10 mm.

1142.[M] ODONTO [DS] S2816098. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
a) [ ] sex;
b) [x] varsta;
c) [x] tipul constitutional;
d) [x] traumatisme directe;
e) [x] traumatisme indirecte.

1143.[M] ODONTO [DS] S2816100. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:
a) [ ] caninii superiori;
b) [ ] caninii inferiori;
c) [x] tuberozitatea maxilara;
d) [x] premolarii inferiori;
e) [x] molarii inferiori.

1144.[M] ODONTO [DS] S2816101. Mobilitatea dentara fiziologica are valori de:
a) [ ] 0,15 mm la pluriradiculari;
b) [ ] 0,10 mm la monoradiculari;
c) [x] 0,15 mm la monoradiculari;
d) [x] 0,10 mm la pluriradiculari;
e) [ ] 0,18 mm la pluriradiculari.

1145.[M] ODONTO [DS] S2916104. Cresteri ale lichidului gingival se constata:

a) [x] dimineata;
b) [x] prin periaj;
c) [ ] la pubertate;
d) [x] in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical;
e) [x] in cursul folosirii contraceptivelor.

1146.[S] ODONTO [DS] S1217001. Informatia antigenica preluata de limfocitul B determina

a) [ ] declansarea raspunsului imun celular;
b) [x] declansarea raspunsului imun umoral;
c) [ ] reactia antigen-anticorp;
d) [ ] imunitate nespecifica;
e) [ ] elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular.

1147.[S] ODONTO [DS] S1217002. Leucotoxina este o exotoxina sintetizata de

a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
c) [ ] Prevotella;
d) [ ] Treponema denticola;
e) [ ] Capnocytophaga.

1148.[S] ODONTO [DS] S1317003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt:
a) [x] bruxismul;
b) [ ] respiratia orala si deglutitia infantila;
c) [ ] onicofagia;
d) [ ] sugerea degetului;
e) [ ] periajul dentar traumatic.

1149.[S] ODONTO [DS] S1417004. In cadrul maturarii placii bacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
a) [ ] Mg;
b) [ ] Al;
c) [x] Ca;
d) [ ] Fe;
e) [ ] Li.

1150.[S] ODONTO [DS] S1517007. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea:

a) [ ] gingivitei descuamative;
b) [x] parodontopatiei juvenile;
c) [ ] gingivostomatitei ulceronecrotice;
d) [ ] parodontopatiei adultului;
e) [ ] parodontitei marginala cronica.

1151.[S] ODONTO [DS] S1517010. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la:
a) [ ] doua ore;
b) [ ] 30 minute;
c) [ ] 10 minute;
d) [x] 60 minute;
e) [ ] 3 ore.

1152.[S] ODONTO [DS] S1517011. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la:
a) [ ] 1-2 luni de la initierea depunerii;
b) [ ] 2-4 luni de la initierea depunerii;
c) [ ] 3-4 luni de la initierea depunerii;
d) [x] 4-6 luni de la initierea depunerii;
e) [ ] 6-8 luni de la initierea depunerii.

1153.[S] ODONTO [DS] S2317019. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale cronice:
a) [ ] in plan vertical;
b) [ ] in plan orizontal;
c) [ ] in plan sagital;
d) [ ] in plan oblic;
e) [x] in plan orizontal si vertical.

1154.[S] ODONTO [DS] S2317021. Cele mai multe din conditiile de pathogen parodontal le indeplineste:
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [ ] Veilonella;
c) [ ] Prevotella intermedia;
d) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
e) [ ] Bacteroides gracillis.

1155.[S] ODONTO [DS] S2517022. Compoziia plcii dentare procentual n bacterii este de:
a) [ ] 20%;
b) [ ] 30%;
c) [ ] 60%;
d) [x] 70%;
e) [ ] 100%.

1156.[M] ODONTO [DS] S1317037. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
a) [x] aderenta prin mecanism electrostatic;
b) [ ] aderenta prin mecanism chimic;
c) [ ] aderenta prin mecanisme hidrofile;
d) [x] aderena prin structuri bacteriene specializate;
e) [x] aderenta prin receptori de suprafata specifici.

1157.[M] ODONTO [DS] S1317045. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin:

a) [ ] culoare maroniu inchis spre negru;
b) [ ] este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera;
c) [x] localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori;
d) [x] se depune pe suprafaa ocluzala a dinilor lipsii de antagonisti
e) [x] are consistenta friabila moale.

1158.[M] ODONTO [DS] S1417052. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
a) [x] glicoproteine;
b) [x] carbohidrati;
c) [x] factori de inhibitie ai hemaglutinarii;
d) [ ] celule fagocitare;
e) [ ] celule epiteliale descuamate.

1159.[M] ODONTO [DS] S1517055. Bruxismul este:

a) [x] diurn;
b) [ ] intotdeauna nocturn;
c) [x] caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
d) [x] un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
e) [ ] miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.
1160.[M] ODONTO [DS] S1517058. Saliva contine numerosi factori antibacterieni ca:
a) [x] lizozimul;
b) [ ] indolul;
c) [x] lactoferina;
d) [ ] amoniac;
e) [x] sistemul peroxidaza.

1161.[M] ODONTO [DS] S1517059. Tartrul dentar:

a) [x] se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;
b) [x] se depune de la varste tinere;
c) [x] care apare primul este cel supragingival;
d) [x] incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;
e) [ ] se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare ca in saliva.

1162.[M] ODONTO [DS] S1617061. Celula bacteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
a) [x] peretele celular bacterian;
b) [ ] enzime;
c) [ ] exotoxine;
d) [ ] metaboliti;
e) [x] lipopolizaharidul.

1163.[M] ODONTO [DS] S1617062. Factorii favorizanti in etiologia parodontitei marginale cronice sunt:
a) [ ] placa bacteriana;
b) [x] tartru dentar,
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] cariile dentare;
e) [x] edentatia.

1164.[M] ODONTO [DS] S2317076. Fumatul actioneaza local prin:

a) [ ] iritatii indirecte;
b) [x] iritatii directe;
c) [x] depuneri de nicotina;
d) [ ] vasoconstrictie periferica;
e) [ ] ischemie.

1165.[M] ODONTO [DS] S2317077. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cornice
sunt:
a) [x] incongruenta dento-alveolara cu inghesuire;
b) [ ] ocluzia cap la cap;
c) [x] ocluzia deschisa;
d) [x] ocluzia adanca;
e) [x] incongruenta dento-alveolara cu spatiere.

1166.[M] ODONTO [DS] S2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin:

a) [ ] psihiatric;
b) [x] neurologic;
c) [x] psihologic;
d) [x] ocluzal;
e) [x] professional.

1167.[M] ODONTO [DS] S2817099. Hiperfunctia hipofizei produce:

a) [x] spatieri dentare;
b) [x] cresterea in volum a maxilarelor;
c) [x] impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale;
d) [ ] aspect palid al gingiei;
e) [ ] cresterea usoara a mobilitatii dintilor.

1168.[M] ODONTO [DS] S2917101. Factorii locali favorizanti ai bolii parodontale sunt:
a) [x] factorii iatrogeni;
b) [x] obiceiurile vicioase;
c) [ ] placa bacteriana;
d) [x] trauma ocluzala;
e) [x] tartrul dentar.

1169.[S] ODONTO [DS] S1219001. Examenul radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
a) [x] Demineralizarea septurilor alveolare;
b) [ ] Hiperestezie dentinara;
c) [ ] Traumatism ocluzal;
d) [ ] Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical;
e) [ ] Adenite.

1170.[S] ODONTO [DS] S1219002. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal
a) [x] Prezinta o inflamatie manifesta;
b) [ ] Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare;
c) [ ] Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului;
d) [ ] Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive ;
e) [ ] Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina.

1171.[S] ODONTO [DS] S1219003. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)

a) [x] Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana);
b) [ ] Este de cauza micotica;
c) [ ] Este de natura virala;
d) [ ] Apare in cadrul unor boli sistemice;
e) [ ] Apare in lichenul plan sau alte dermatoze.

1172.[S] ODONTO [DS] S1219004. Parodontita juvenila este

a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.

1173.[S] ODONTO [DS] S1219005. Parodontita prepubertala este

a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.

1174.[S] ODONTO [DS] S1419011. Cate categorii de parodontite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?
a) [ ] 3;
b) [ ] 4;
c) [x] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.

1175.[S] ODONTO [DS] S1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica in:
a) [ ] gingivite, parodontite si parodontoze;
b) [ ] gingivite, parodontite si parodontome;
c) [ ] stomatite si parodontite;
d) [ ] parodontite, parodontoze si parodontome;
e) [x] gingivite si parodontite.

1176.[S] ODONTO [DS] S1619014. Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:
a) [x] hidantoina;
b) [ ] betablocantele;
c) [ ] metronidazolu;
d) [ ] cefalosporinele;
e) [ ] prednisonul.

1177.[M] ODONTO [DS] S1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in anul
1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
a) [x] Parodontite;
b) [x] Parodontoze;
c) [x] Parodontome;
d) [ ] Parodontita prepuberala;
e) [ ] Parodontita rapid progresiva.

1178.[M] ODONTO [DS] S1219030. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite este afectat
a) [ ] Parodontiul de sustinere;
b) [x] Parodontiul marginal de invelis;
c) [x] Epiteliul si corionul gingival;
d) [x] Sistemul ligamentar supraalveolar;
e) [ ] Sinusul maxilar.

1179.[M] ODONTO [DS] S1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:
a) [x] gingivite de pubertate;
b) [x] gingivite de sarcina;
c) [x] gingivite de menopauza;
d) [ ] gingivite hiperplazice idiopatice;
e) [ ] gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana.

1180.[M] ODONTO [DS] S1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:

a) [x] gingivo-stomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivo-stomatita herpetica;
c) [x] aftele recidivante;
d) [ ] gingivite din SIDA;
e) [ ] stomatite din SIDA.

1181.[M] ODONTO [DS] S1319036. In gingivite este afectat:

a) [x] parodontiul marginal de invelis;
b) [x] sistemul ligamentar supraalveolar;
c) [ ] ligamentele orizontale;
d) [ ] ligamentele oblice;
e) [ ] nici una din acestea.

1182.[M] ODONTO [DS] S1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:
a) [ ] parodontita rapid progresiva a adultului;
b) [x] parodontita prepubertara;
c) [x] parodontita juvenila;
d) [ ] parodontita din SIDA;
e) [ ] parodontita ulcero-necrotica.

1183.[M] ODONTO [DS] S1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:

a) [x] gingivostomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivostomatita herpetica;
c) [ ] gingivita alergica;
d) [x] gingivostomatita aftoasa recidivanta;
e) [ ] gingivostomatita de menopauza.

1184.[M] ODONTO [DS] S1619050. Gingivitele descuamative reprezinta manifestari bucale ale:
a) [x] pemfigusului ;
b) [ ] diabetului ;
c) [x] lichenului plan ;
d) [ ] administrarii de antagonisti de Ca;
e) [x] sclerodermiei.

1185.[M] ODONTO [DS] S2319060. Parodontiul marginal prezinta semne de suferinta in situatii ca
a) [ ] infectie virala;
b) [ ] infectie fungica;
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] lipsa de contact dentar ocluzal;
e) [ ] edentatii unidentare.

1186.[M] ODONTO [DS] S2319063. La adulti inflamatia are:

a) [x] intensitate redusa;
b) [x] evolutie lenta;
c) [x] pusee inflamatorii subacute;
d) [ ] evolutie rapid progresiva;
e) [ ] caracter recidivant.

1187.[M] ODONTO [DS] S2319064. Urmatoarele denumiri sunt necorespunzatoare:

a) [x] gingivita tartrica;
b) [x] gingivita iritativa;
c) [x] gingivita de cauza iritativa;
d) [ ] gingivita cronica (simpla, necomplicata);
e) [ ] gingivita cronica de cauza microbiana.

1188.[M] ODONTO [DS] S2319065. Gingivitele descuamative apar in urmatoarele afectiuni:

a) [x] lichen plan;
b) [x] sclerodermie;
c) [x] pemfigus;
d) [ ] sindrom Behcet;
e) [ ] lupus eritematos diseminat.

1189.[M] ODONTO [DS] S2819077. Gingivitele descuamative se intalnesc in unele boli sistemice ca:
a) [ ] diabet;
b) [x] lichen plan;
c) [x] sclerodermie;
d) [ ] carenta vitaminei C;
e) [x] pemfigus.

1190.[M] ODONTO [DS] S2919081. Dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
a) [x] diabet;
b) [x] boli de sange;
c) [ ] menopauza;
d) [x] carenta vitaminei C;
e) [x] stari imune.

1191.[S] ODONTO [DS] S1320004. Gingivita cronica de cauza microbiana poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
a) [ ] 2-3 ani;
b) [x] 2-3 luni;
c) [ ] 2-4 luni;
d) [ ] 2-4 zile;
e) [ ] 2-3 saptamani.

1192.[S] ODONTO [DS] S1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
a) [ ] usor prurit gingival;
b) [x] dureri severe;
c) [ ] senzatie de usturime;
d) [ ] sangerari gingivale la periaj;
e) [ ] sangerari gingivale la masticatie.

1193.[S] ODONTO [DS] S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
a) [ ] 3;
b) [x] 4;
c) [ ] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.

1194.[S] ODONTO [DS] S1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:
a) [ ] culoarea rosie deschisa a gingiei;
b) [ ] tumefactia;
c) [x] sangerarea gingivala;
d) [ ] modificarile aspectului suprafetei gingivale;
e) [ ] consistenta variabila a gingiei.

1195.[S] ODONTO [DS] S1520009. Gingivita acuta ulcero-necrotica:

a) [ ] apare in special la batrani;
b) [ ] s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
c) [x] are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
d) [ ] este favorizata de deficienta vitaminei PP;
e) [ ] prezinta hipersalivatie seroasa.

1196.[S] ODONTO [DS] S1520014. Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivo-stomatitei herpetice
este:
a) [x] 48-72 ore;
b) [ ] 36-48 ore;
c) [ ] 18 ore;
d) [ ] 24 ore;
e) [ ] 24-48 ore.

1197.[S] ODONTO [DS] S1620015. Gingivita acuta ulcero-necrotica este caracterizata prin:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] alterarea starii generale;
c) [ ] absenta sangerarii la palpare cu sonda;
d) [ ] consistenta ferma a papilelor;
e) [ ] mobilitate dentara.
1198.[S] ODONTO [DS] S2920033. Semnul patognomonic din gingivostomatita ulcero-necrotica este:
a) [ ] culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate;
b) [x] papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat);
c) [ ] gingivoragii la cele mai mici atingeri;
d) [ ] adenopatie regionala;
e) [ ] limitarea deschiderii gurii prin trismus.

1199.[M] ODONTO [DS] S1220038. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea:

a) [x] senzatii dureroase la atingere, masticatie;
b) [x] dificultatea de a purta protezele mobile;
c) [x] fisuri dureroase ale comisurilor orale;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [ ] prurit gingival.

1200.[M] ODONTO [DS] S1220039. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale;
c) [x] usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [x] senzatie de tensiune.

1201.[M] ODONTO [DS] S1220042. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii:
a) [ ] trismus;
b) [ ] febra;
c) [x] abcese de vecinatate;
d) [x] edem laringian;
e) [x] meningita acuta.
1202.[M] ODONTO [DS] S1220043. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
a) [x] usor prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale la periaj si masticatie;
c) [x] senzatie de usturime;
d) [ ] tumefactie;
e) [ ] halena.

1203.[M] ODONTO [DS] S1320053. Producerea gingivostomatitei ulceronecrotice este data de:
a) [x] boli generale cronice casectizante;
b) [ ] menopauza si postmenopauza;
c) [ ] deficitul de vitamina A, D, E;
d) [x] prezena bacililor fuziformi si spirochetelor;
e) [ ] hiposalivatia din colagenoze.

1204.[M] ODONTO [DS] S1320055. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in:
a) [x] glosita;
b) [x] ulceratii orale si faringiene;
c) [ ] mucoasa gingivala este palida;
d) [x] disfagie;
e) [ ] toate de mai sus.

1205.[M] ODONTO [DS] S1420059. Simptomatologia gingivitei acute ulceronecrotice cuprinde:

a) [ ] fisuri dureroase la comisuri;
b) [x] halena fetida intensa;
c) [x] limitarea deschiderii gurii prin trismus;
d) [ ] stare generala de regula nealterata;
e) [x] dureri spontane iradiante in oasele maxilare.

1206.[M] ODONTO [DS] S1520061. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:
a) [x] consumul excesiv de antibiotice;
b) [x] sarcina;
c) [ ] varsta si sexul;
d) [x] SIDA;
e) [x] diabetul.

1207.[M] ODONTO [DS] S1520065. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:

a) [x] aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
b) [ ] este mai frecventa intre 10-12 ani;
c) [x] implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
d) [ ] aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
e) [x] inflamatie gingivala rosu-violacee.

1208.[M] ODONTO [DS] S1520066. Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata prin:

a) [x] dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
b) [x] senzatie de gust metalic si alterat;
c) [x] halena fetida;
d) [x] aspect decapitat al papilelor;
e) [ ] mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.

1209.[M] ODONTO [DS] S2120076. Factori favorizanti in producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:
a) [x] fumatul excesiv;
b) [ ] deficitul vitaminelor E si PP;
c) [x] alcoolismul;
d) [x] pericoronaritele;
e) [x] stresul.

1210.[M] ODONTO [DS] S2320086. n gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiective:
a) [ ] senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale;
b) [x] rigiditatea fetei si adenopatie regionala;
c) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
d) [x] papile interdentare cu "aspect decapitat";
e) [ ] accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.

1211.[M] ODONTO [DS] S2820106. Tumora de sarcina

a) [ ] prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri;
b) [ ] prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri;
c) [ ] apare dupa luna a 5-a de sarcina;
d) [x] din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom;
e) [x] apare dupa luna a 3-a de sarcina.

1212.[M] ODONTO [DS] S2920115. Gingivitele hiperplazice medicamentoase pot sa apara in urma administrarii de:
a) [x] antagonisti de calciu;
b) [ ] stamicin;
c) [x] hidantoina;
d) [ ] cefalosporine;
e) [x] ciclosporine.
1213.[S] ODONTO [DS] S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent
a) [ ] dupa 40 ani;
b) [ ] la varstnici;
c) [ ] la copii;
d) [x] dupa 20 ani;
e) [ ] la menopauza.

1214.[S] ODONTO [DS] S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este:

a) [ ] durere localizata;
b) [ ] sangerari gingivale la succiune;
c) [x] senzatie de egresiune;
d) [ ] halistereza;
e) [ ] prezenta pungilor parodontale.

1215.[S] ODONTO [DS] S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de:
a) [ ] 2-6%;
b) [x] 4-8%;
c) [ ] 48%;
d) [ ] 33%;
e) [ ] 0,5%.

1216.[S] ODONTO [DS] S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale:
a) [ ] molarilor secunzi si incisivilor;
b) [ ] molarilor primi si caninilor;
c) [x] molarilor primi si incisivilor;
d) [ ] molarilor secunzi si caninilor;
e) [ ] premolarilor.

1217.[S] ODONTO [DS] S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila:

a) [x] resorbtia osoasa este verticala;
b) [ ] resorbtia osoasa este orizontala;
c) [ ] apare halistereza;
d) [ ] demineralizarea are aspect de canal septal;
e) [ ] demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.

1218.[S] ODONTO [DS] S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca:

a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] resorbtia osoasa orizontala;
c) [ ] halistereza;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.

1219.[S] ODONTO [DS] S1621016. In parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] halistereza;
c) [ ] resorbtie osoasa orizontala;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.

1220.[S] ODONTO [DS] S2321021. Elementul esenial de difereniere i transformare a gingivitei n parodontit marginal cronic
este:
a) [ ] apariia sngerrii gingivale spontane;
b) [ ] apariia fisurilor Stillman;
c) [ ] apariia tartrului;
d) [x] afectarea osului prin demineralizare sau distrucie;
e) [ ] mobilitatea dinilor.

1221.[S] ODONTO [DS] S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de:
a) [ ] 20 ani;
b) [ ] 25-30 ani;
c) [x] 30-35 ani;
d) [ ] 35-40 ani;
e) [ ] 45 ani.

1222.[M] ODONTO [DS] S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone:
a) [ ] zona mentoniera;
b) [x] liniile oblice externa si interna;
c) [ ] gaura palatina mare;
d) [x] cresta zigomato-molara;
e) [x] zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori.

1223.[M] ODONTO [DS] S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar:
a) [ ] migrari dentare patologice;
b) [x] prurit gingival;
c) [x] jena dureroasa la nivelul gingiei;
d) [x] usturimi gingivale;
e) [x] sangerari gingivale.

1224.[M] ODONTO [DS] S1321042. In parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele
microorganisme:
a) [x] Bacillus forsytus - 25%;
b) [ ] Bacillus forsytus - 52%;
c) [ ] Bacillus forsytus - 40%;
d) [ ] Porphyromonas gingivalis -50%;
e) [x] Porphyromonas gingivalis - 15 %.

1225.[M] ODONTO [DS] S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin:

a) [x] lipsa unei inflamatii evidenta clinic;
b) [ ] pungi parodontale false;
c) [ ] radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi;
d) [x] mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi;
e) [x] resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi.

1226.[M] ODONTO [DS] S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul:
a) [ ] apofizelor genii;
b) [ ] spinei nazale;
c) [x] liniilor oblice: interna si externa;
d) [x] crestei zigomato-malare;
e) [x] zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori.

1227.[M] ODONTO [DS] S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a) [x] fisuri Stillman;
b) [x] feston McCall;
c) [ ] atrofie osoasa predominant verticala;
d) [ ] retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate;
e) [x] hiperestezie.

1228.[M] ODONTO [DS] S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
a) [x] gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular;
b) [ ] gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa;
c) [x] gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm;
d) [ ] gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus;
e) [x] gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular.

1229.[M] ODONTO [DS] S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:
a) [x] sindromul Down;
b) [x] sindromul Papillon-Lefevre;
c) [ ] hiperfosfatazia;
d) [ ] anemia;
e) [x] sindromul Chediak-Higashi.

1230.[M] ODONTO [DS] S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv:
a) [x] apar tulburari de masticatie;
b) [x] tulburari de fonatie;
c) [ ] retractie gingivala;
d) [ ] pungi adevarate;
e) [x] manifestari psihice anxios-obsesive.

1231.[M] ODONTO [DS] S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:
a) [x] prurit gingival;
b) [ ] dureri intense la atingerea gingiei;
c) [x] jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie;
d) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
e) [ ] dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.

1232.[M] ODONTO [DS] S2321078. Ce tip de exsudat se poate ntlni n pungile parodontale adevrate din parodontita marginal
cronic profund a adultului?
a) [x] exsudat seros;
b) [ ] exsudat fibrinos;
c) [x] exsudat sero-fibrinos;
d) [ ] exsudat sangvinolent;
e) [x] exsudat purulent.

1233.[M] ODONTO [DS] S2321084. Care dintre urmtoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale n
parodontita marginal cronic superficial:
a) [x] papila gingival tumefiata de aspect uneori filiform "prelins" interdentar spre marginea incizala sau suprafaa ocluzal;
b) [x] uneori papila poate fi desprins de pe dinte;
c) [x] papila gingival are uneori aspect lobulat, cu un an discret la baz, care o delimiteaz de gingia fix;
d) [ ] relieful papilei este ters, pna aproape de dipariie;
e) [ ] papila gingival are culoare roz-pal datorit slabei vascularizri.

1234.[M] ODONTO [DS] S2321085. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu parodontita prepubertar, sunt adevrate:
a) [x] apare la dentiia temporar i mixt;
b) [x] este asociat cu sindromul Papillon-Lefvre;
c) [x] este asociat cu sindromul Down;
d) [ ] nu se asociaz cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia;
e) [x] este asociat cu sindromul Chediak-Higashi.

1235.[M] ODONTO [DS] S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala:

a) [ ] scade fosfataza alcalina;
b) [ ] scade ARN;
c) [x] scade Succindehidrogenaza;
d) [x] creste fosfataza alcalina;
e) [x] creste ARN.

1236.[S] ODONTO [DS] S1222001. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de

a) [x] un virus - HIV;
b) [ ] specii de stafilococ;
c) [ ] specii de streptococ;
d) [ ] spirochete;
e) [ ] endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans.

1237.[S] ODONTO [DS] S1222002. Sindromul imunodeficientei dobandite este

a) [ ] congenital;
b) [x] consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare;
c) [ ] ereditar;
d) [ ] de etiologie microbiana;
e) [ ] de etiologie micotica.

1238.[S] ODONTO [DS] S1322006. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:
a) [x] posibil;
b) [ ] probabil;
c) [ ] exclus;
d) [ ] crescut;
e) [ ] scazut .

1239.[S] ODONTO [DS] S1322007. SIDA este consecinta unei infectii

a) [ ] Bacilare;
b) [ ] Cu candida;
c) [ ] Parazitare;
d) [x] Virale;
e) [ ] Polimicrobiene.

1240.[S] ODONTO [DS] S1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale ganglionilor:

a) [x] subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior;
b) [ ] retroauriculari;
c) [ ] occipitali;
d) [ ] pretragieni;
e) [ ] submentonieri.

1241.[S] ODONTO [DS] S2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:
a) [ ] preferenial pe gingie;
b) [ ] preferenial pe mucoasa bolii palatine;
c) [ ] preferenial pe mucoasa jugal;
d) [ ] preferenial pe mucoasa planeului bucal;
e) [x] preferenial pe gingie i mucoasa bolii palatine.

1242.[M] ODONTO [DS] S1222028. Infectia cu HIV se transmite in special

a) [ ] prin atingerea persoanei infectate;
b) [x] prin contact sexual;
c) [x] prin contaminare cu sange infectat;
d) [ ] aerian;
e) [ ] nu se transmite.

1243.[M] ODONTO [DS] S1222029. Manifestarile extraorale si generale frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de:
a) [ ] leucoplazia viloasa ;
b) [ ] sarcomul Kaposi;
c) [ ] hiperpigmentarea mucoasei orale;
d) [x] histoplasmoza;
e) [x] toxoplasmoza cerebrala.

1244.[M] ODONTO [DS] S1222031. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva din AIDS
a) [ ] nu apare decat in stadiile terminale ale bolii;
b) [x] apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate;
c) [ ] se prezinta exclusiv localizat;
d) [x] se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;
e) [x] poate fi localizata sau generalizata.

1245.[M] ODONTO [DS] S1222033. Sarcomul Kaposi este

a) [x] o tumora maligna;
b) [ ] o tumora benigna;
c) [ ] specifica infectie HIV;
d) [x] nespecifica infectiei HIV;
e) [x] apare mai frecvent la bolnavii SIDA.

1246.[M] ODONTO [DS] S1222034. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in:
a) [ ] lichidul santului gingival;
b) [ ] saliva;
c) [x] sange;
d) [x] lichid cefalo-rahidian;
e) [x] sperma.

1247.[M] ODONTO [DS] S1322036. Diagnosticul diferential al hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:
a) [ ] eritroplazia;
b) [x] hiperpigmentatiile medicamentoase;
c) [x] coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;
d) [ ] sarcomul Kaposi;
e) [ ] candidoza eritematoasa.

1248.[M] ODONTO [DS] S1322037. Eritemul gingival liniar:

a) [x] se mai numeste gingivita HIV;
b) [x] frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri usoare;
c) [x] este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;
d) [ ] se insoeste de mobilitate dentara;
e) [ ] creste incidenta cariilor de colet.

1249.[M] ODONTO [DS] S1422042. In cursul infectiei HIV propriu-zise, starea generala a bolnavului se poate altera prin:
a) [x] febra;
b) [x] inapetenta;
c) [ ] aritmie cardiaca;
d) [x] astenie;
e) [x] diaree.

1250.[M] ODONTO [DS] S2322057. Ce populaie celular este afectat de virusul HIV ?
a) [ ] limfocitele T-kiler;
b) [x] limfocitele T-helper;
c) [x] macrofagele;
d) [x] celule Langerhans;
e) [x] unii neuroni i celulele gliale ale creierului.

1251.[S] ODONTO [DS] S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:
a) [ ] lingual, palatinal, vestibular;
b) [ ] palatinal, vestibular, lingual;
c) [ ] vestibular, palatinal, lingual;
d) [x] vestibular, lingual, palatinal;
e) [ ] lingual, vestibular, palatinal.

1252.[S] ODONTO [DS] S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent:
a) [ ] palatinal;
b) [ ] lingual;
c) [x] vestibular;
d) [ ] mezial;
e) [ ] distal.

1253.[S] ODONTO [DS] S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin:

a) [ ] insistenta la periaj;
b) [x] exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural al acestuia este redus sau
blocat;
c) [ ] scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale;
d) [ ] scaderea rezistentei imune a organismului;
e) [ ] microtraume repetate ale gingiei.

1254.[S] ODONTO [DS] S1523008. Abcesul parodontal poate fi:

a) [x] simplu;
b) [ ] complicat;
c) [ ] mixt;
d) [ ] diferentiat;
e) [ ] simetric.

1255.[S] ODONTO [DS] S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:
a) [ ] aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
b) [x] celulita a buzei superioare;
c) [ ] tulburari de ocluzie frontala;
d) [ ] cefalee si stare de curbatura;
e) [ ] sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.

1256.[S] ODONTO [DS] S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:

a) [ ] periaj;
b) [x] detartraj;
c) [ ] badijonaj cu ZnCl2;
d) [ ] traumatisme dento-alveolare;
e) [ ] indepartarea obturatiilor in exces.

1257.[S] ODONTO [DS] S1623013. Lacunele cuneiforme:

a) [ ] apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare;
b) [ ] apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrine;
c) [ ] apar mai frecvent ocluzal;
d) [x] au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui;
e) [ ] nu reprezinta o lipsa de substanta.

1258.[M] ODONTO [DS] S1223029. Abcesul parodontal marginal

a) [x] este o complicatie a parodontitei marginale cronice;
b) [ ] este localizat cel mai frecvent palatinal;
c) [ ] nu poate fi intalnit niciodata lingual;
d) [x] se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale;
e) [ ] tratamentul consta in drenaj prin punctionare.

1259.[M] ODONTO [DS] S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu instrumente metalice;
b) [x] contact cu alimente;
c) [x] amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi;
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.

1260.[M] ODONTO [DS] S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:

a) [x] retractii gingivale;
b) [x] interventii chirurgicale parodontale;
c) [ ] periaj profesional;
d) [ ] aplicarea acidului in vederea realizarii obturaiilor fizionomice;
e) [x] planarea radiculara.

1261.[M] ODONTO [DS] S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt:
a) [ ] gastrita cronica;
b) [ ] pancreatita;
c) [ ] rectocolita ulcero-hemoragica;
d) [x] colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica;
e) [x] septicopioemii si septicemie.

1262.[M] ODONTO [DS] S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:

a) [x] sunt, in general, indemni de carie;
b) [ ] prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;
c) [x] au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
d) [ ] prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
e) [x] au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.

1263.[M] ODONTO [DS] S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal:

a) [x] este rotunda;
b) [x] este ovalara;
c) [x] are dimensiuni variabile;
d) [x] este circumscrisa;
e) [ ] nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.

1264.[M] ODONTO [DS] S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi:
a) [x] Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica;
b) [ ] Diabet;
c) [ ] Leucemie;
d) [x] Septicopioemii;
e) [x] Septicemie.

1265.[M] ODONTO [DS] S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu alimente acre sau dulci;
b) [x] contact cu alimente solide sau lichide;
c) [ ] contact cu alimente calde(cel mai frecvent);
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.

1266.[S] ODONTO [DS] S1324001. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre:
a) [x] 20 000 - 45 000 cicli pe secunda;
b) [ ] 45 000 - 60 000 cicli pe secunda;
c) [ ] 20 000 - 60 000 cicli pe secunda;
d) [ ] 20 000 - 70 000 cicli pe secunda;
e) [ ] 20 000 - 80 000 cicli pe secunda.

1267.[S] ODONTO [DS] S1324003. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:
a) [x] totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale;
b) [ ] formele incipiente de imbolnavire;
c) [ ] prevenirea recidivelor;
d) [ ] tratamentul abcesului parodontal;
e) [ ] slefuiri ocluzale preventive.

1268.[S] ODONTO [DS] S1324004. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:
a) [ ] azotat de potasiu;
b) [x] carbonat de calciu si magneziu;
c) [ ] monofluorfosfat de sodiu;
d) [ ] carboximetilceluloza;
e) [ ] sulfat de sodiu.

1269.[S] ODONTO [DS] S1324005. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de
a) [x] 3-5 minute;
b) [ ] 5-10 minute;
c) [ ] 5-7 minute;
d) [ ] 1-3 minute;
e) [ ] 5-8 minute.

1270.[S] ODONTO [DS] S1424006. Actiunea amoxicilinei asupra stafilococilor este redusa datorita:
a) [x] beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia;
b) [ ] alfa-lactamazei secretata de acestia;
c) [ ] grosimii peretelui celular al stafilococilor;
d) [ ] lipsei beta-lactamazei;
e) [ ] virulentei deosebite a stafilococilor.

1271.[S] ODONTO [DS] S1424007. Care dintre urmatoarele antibiotic actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
a) [ ] Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina;
b) [ ] Nistatina, Polimixina;
c) [ ] Tetraciclina, Streptomicina;
d) [ ] Eritromicina, Cloramfenicolul;
e) [x] Fluorochinolonele.

1272.[S] ODONTO [DS] S1524010. Chiuretele speciale sunt:

a) [x] chiurete Gracey;
b) [ ] chiurete Langer;
c) [ ] chiuretele Columbia-McCall;
d) [ ] chiuretele Goldman-Fox;
e) [ ] chiuretele Orban.

1273.[M] ODONTO [DS] S1224034. Matricele pentru obturatii de colet au urmatoarele caracteristici:
a) [x] realizeaza o suprafata neteda a obturatiei;
b) [x] permit fotopolimerizarea prin transparenta;
c) [ ] necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga;
d) [x] favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor;
e) [ ] necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta.

1274.[M] ODONTO [DS] S1224035. Mijloace secundare de indepartare a placii microbiene sunt:
a) [x] matasea interdentara;
b) [x] scobitori din lemn;
c) [ ] periajul electric;
d) [x] periute interdentare;
e) [ ] periute din par natural.

1275.[M] ODONTO [DS] S1324041. Aparatul de detartraj cu ultrasunete este format din:
a) [x] generatorul electric;
b) [ ] sistemul de incalzire a apei;
c) [x] sistemul de racire cu apa;
d) [x] piesa de mana si partea terminala activa;
e) [x] dispozitivul de pornire-oprire.

1276.[M] ODONTO [DS] S1324043. Dezavantajele periilor de dinti cu peri naturali sunt:
a) [x] oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea;
b) [ ] se incarca bine si retin pasta de dinti;
c) [ ] nu produc traumatisme gingivale;
d) [x] degradare mecanica intr-un timp relativ scurt;
e) [ ] suplete prea mare.

1277.[M] ODONTO [DS] S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt:
a) [ ] recesiuni parodontale;
b) [x] modificari tranzitorii ale senzatiei gustative;
c) [x] coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice;
d) [x] depuneri crescute de tartru supragingival;
e) [x] iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale.

1278.[M] ODONTO [DS] S1424051. Ampicilina este:

a) [x] un antibiotic obtinut prin semisinteza;
b) [ ] o fluoximetilpenicilina;
c) [ ] o benzilpenicilina;
d) [x] similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg;
e) [ ] un antibiotic aminoglicozidic.

1279.[M] ODONTO [DS] S1424054. Nistatina are urmatoarele indicatii:

a) [x] stomatita micotica a nou-nascutilor;
b) [x] stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti;
c) [x] stomatita micotica sub placa protetica;
d) [x] profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti;
e) [ ] gingivo-stomatita ulcero-necrotica.

1280.[M] ODONTO [DS] S1524059. Detartrajul:

a) [x] este o manopera sangeranda;
b) [x] subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
c) [ ] este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
d) [x] este supra- si subgingival;
e) [x] se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.

1281.[M] ODONTO [DS] S1524063. Periile de dinti cu par natural sunt confectionate mai frecvent din:
a) [x] par de camila;
b) [ ] par de vitel;
c) [ ] par de cal;
d) [x] par de porc;
e) [ ] par de oaie.

1282.[M] ODONTO [DS] S2124073. Stimulatorul gingival actioneaza:

a) [ ] in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale;
b) [ ] pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj;
c) [x] pentru indepartarea placii microbiene;
d) [x] pentru masaj gingival;
e) [x] pentru indepartarea detritusurilor moi.

1283.[M] ODONTO [DS] S2324077. Care dintre urmtoarele sunt mijloace secundare, ajuttoare de ndeprtare a plcii microbiene
i a resturilor organice?
a) [x] Duurile i irigaia bucal;
b) [x] Scobitorile din lemn;
c) [x] Firul de mtase;
d) [x] Stimulatorul gingival;
e) [ ] Detartrorul ultrasonic.

1284.[M] ODONTO [DS] S2324078. Cltirea gurii dup un periaj dentar corect
a) [ ] nu este necesar;
b) [x] se face cu ap curent;
c) [x] se face cu clorhexidin;
d) [x] se face cu sanguinarin;
e) [x] se face cu hipermanganat de potasiu.

1285.[M] ODONTO [DS] S2324079. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu detartrajul, sunt adevrate:
a) [x] reprezint una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale;
b) [ ] necesit dexteritate din partea practicianului;
c) [x] este o manoper sngernd;
d) [x] necesit protecie de antibiotice la pacienii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc);
e) [ ] tehnicile moderne prevd n exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic.

1286.[M] ODONTO [DS] S2324082. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale cronice
profunde, este contraindicat
a) [x] in herpes;
b) [x] in mononucleoz infecioas;
c) [x] in leucemie limfoid;
d) [ ] in anemie;
e) [x] in tratamentul cu alopurinol.

1287.[M] ODONTO [DS] S2924091. Clorhexidina se indica in:

a) [x] abcese parodontale marginale;
b) [ ] hiperestezie dentinara;
c) [x] gingivite acute;
d) [x] gingivite cronice si parodontite marginale cronice;
e) [x] prevenirea depunerii placii microbiene.

1288.[S] ODONTO [DS] S1315002. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal;
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.

1289.[S] ODONTO [DS] S1315004. In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie,
este contraindicata:
a) [ ] Expectativa;
b) [ ] Interventia chirurgicala;
c) [x] Dezobturarea canalului radicular;
d) [ ] Administrarea de antialgice;
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%.

1290.[S] ODONTO [DS] S1415006. Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate
recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon;
b) [x] pasta Walkhoff;
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol;
d) [ ] endometazona;
e) [ ] ciment fosfat de zinc.

1291.[S] ODONTO [DS] S1515008. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica;
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina;
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat;
d) [ ] Araldit;
e) [ ] Rasini cu epoxizi.

1292.[S] ODONTO [DS] S1515009. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul;
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie;
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
d) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
e) [x] Toate de mai sus.

1293.[S] ODONTO [DS] S1515010. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice;
b) [ ] Permeabilizarea apexului;
c) [ ] Dintele se lasa deschis;
d) [ ] Aplicarea de prisnite;
e) [x] Toate de mai sus.

1294.[S] ODONTO [DS] S1515011. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui;
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice;
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial;
e) [x] Toate de mai sus.

1295.[S] ODONTO [DS] S1515012. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic;
b) [ ] Abces apical cronic;
c) [ ] Osteita paradentara;
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva;
e) [x] Toate de mai sus.

1296.[S] ODONTO [DS] S2115013. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi;
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi;
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi;
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi;
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi;

1297.[M] ODONTO [DS] S1215028. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie;
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical;
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol;
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal;
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice.

1298.[M] ODONTO [DS] S1215029. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex;
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente;
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici;
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada;
e) [ ] varsta bolnavului.

1299.[M] ODONTO [DS] S1215031. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigital, dintele fiind imobilizat intre police si index;
b) [ ] palmar;
c) [x] monodigital;
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz;
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu.

1300.[M] ODONTO [DS] S1215032. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui;
b) [x] extractia dintelui;
c) [ ] administrarea masiva de analgetice;
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice.

1301.[M] ODONTO [DS] S1215035. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate
administra:
a) [x] Penicilina;
b) [x] Ampicilina;
c) [ ] Fenilbutazona;
d) [ ] Diclofenac;
e) [x] Tetraciclina.

1302.[M] ODONTO [DS] S1215037. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente
se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
a) [x] antibiotice;
b) [ ] anticoagulante;
c) [x] antiinflamatoare nespecifice;
d) [x] antialgice;
e) [ ] antiacide.

1303.[M] ODONTO [DS] S1215038. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute
exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui;
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia;
c) [x] anestezia;
d) [ ] administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala;
e) [ ] extractia dintelui.

1304.[M] ODONTO [DS] S1215039. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena;
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului;
d) [ ] se sutureaza fistula;
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd.

1305.[M] ODONTO [DS] S1215041. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului;
b) [ ] sexul pacientului;
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual);
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie;
e) [x] pozitia dintelui pe arcada.

1306.[M] ODONTO [DS] S1315043. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal;
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [x] Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.
1307.[M] ODONTO [DS] S1315044. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice;
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice;
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica;
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos.

1308.[M] ODONTO [DS] S1315048. In parodontitele apicale cornice fistulizate:

a) [x] Se face tratament mecanic;
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice;
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal;
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal.

1309.[M] ODONTO [DS] S1415052. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane;
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal;
d) [x] corpi straini in canal;
e) [x] radacini curbe.

1310.[M] ODONTO [DS] S1415055. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei;
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul;
c) [x] calitatea materialului de obturatie;
d) [x] topografia loco-regionala;
e) [ ] starea tesutului pulpar.

1311.[M] ODONTO [DS] S1415056. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:

a) [x] este un tratament adjuvant;
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala;
c) [ ] nu este necesar;
d) [ ] este un tratament principal;
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala.

1312.[M] ODONTO [DS] S1515070. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:

a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic;
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii;
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte;
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml;
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz.

1313.[M] ODONTO [DS] S2315087. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet;
b) [x] drenaj endodontic inefcient;
c) [x] stare generala afectata;
d) [x] boala de focar;
e) [x] dinte fara valoare functionala.

1314.[S] ODONTO [DS] S1216001. Baza santului gingival o constituie

a) [ ] epiteliul sulcular;
b) [x] conturul coronar al epiteliului jonctional;
c) [ ] epiteliul adamantin redus;
d) [ ] insertia epiteliala;
e) [ ] jonctiunea amelo-dentinara.

1315.[S] ODONTO [DS] S1216002. Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentar formeaza
a) [x] stratul adamantin extern;
b) [ ] stratul adamantin intern;
c) [ ] lamina dentara primara;
d) [ ] teaca Hertwig;
e) [ ] stratul epitelial.

1316.[S] ODONTO [DS] S1216003. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin
a) [ ] aparitia fenomenului de atritie;
b) [ ] epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt;
d) [ ] epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului;
e) [ ] baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement.

1317.[S] ODONTO [DS] S1416004. Adancimea santului gingival este in medie:

a) [ ] 2 mm;
b) [ ] 1,5 mm;
c) [ ] 1 mm;
d) [x] 1,8 mm;
e) [ ] 2,2 mm.

1318.[S] ODONTO [DS] S1416005. Gingia fixa are o inaltime verticala de:
a) [ ] 3-5 mm;
b) [x] 1-9 mm;
c) [ ] 5-9 mm;
d) [ ] 1-5 mm;
e) [ ] 3-9 mm.

1319.[S] ODONTO [DS] S1516007. Coroana clinica este:

a) [ ] portiunea dintelui acoperita de smalt;
b) [ ] portiunea dintelui acoperita de cement;
c) [x] portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
d) [ ] mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;
e) [ ] mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.

1320.[S] ODONTO [DS] S2116012. Mucoasa gingivala este:

a) [ ] Senzoriala;
b) [ ] Jugala;
c) [ ] Alveolara;
d) [ ] De captusire;
e) [x] Masticatorie.

1321.[S] ODONTO [DS] S2816024. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:
a) [ ] dimineata;
b) [ ] prin masaj gingival;
c) [ ] in sarcina;
d) [ ] in urma folosirii contraceptivelor;
e) [x] toate de mai sus.

1322.[M] ODONTO [DS] S1216027. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
a) [x] functia senzitiva;
b) [x] functia colageno-formatoare;
c) [ ] mezializarea fiziologica;
d) [ ] functia de implantare;
e) [x] functia de nutritie.

1323.[M] ODONTO [DS] S1216031. Care sunt componentele gingiei

a) [x] papila interdentara;
b) [x] marginea gingivala libera;
c) [ ] mucoasa alveolara;
d) [ ] frenul labial;
e) [x] gingia fixa.

1324.[M] ODONTO [DS] S1216032. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin

a) [x] coroana anatomica este egala cu coroana clinica;
b) [x] radacina anatomica este egala cu radacina clinica
c) [x] apozitie de os alveolar;
d) [ ] coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica;
e) [x] deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional.

1325.[M] ODONTO [DS] S1216033. Gingia fixa se caracterizeaza prin

a) [ ] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm;
b) [x] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
c) [ ] este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori;
d) [x] adera ferm de dinte;
e) [x] adera de osul alveolar.

1326.[M] ODONTO [DS] S1316039. Osul alveolar propriu-zis se mai numeste

si:
a) [ ] os alveolar sustinator;
b) [x] lamina dura;
c) [x] lamina cribriforma;
d) [ ] os medular;
e) [ ] corticala externa.

1327.[M] ODONTO [DS] S1316042. Principalele tipuri de celule din desmodontiu sunt:
a) [x] fibroblasti;
b) [x] osteoblasti;
c) [ ] odontoblasti;
d) [x] cementoblasti;
e) [x] celule nediferentiate.

1328.[M] ODONTO [DS] S1416047. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi:
a) [x] granulos;
b) [x] cornos;
c) [x] bazal;
d) [x] spinos;
e) [ ] lamelar.

1329.[M] ODONTO [DS] S1416050. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
a) [x] cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri;
b) [ ] cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri;
c) [x] cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri;
d) [ ] cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri;
e) [x] cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri.

1330.[M] ODONTO [DS] S1516053. Formele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar
sunt:
a) [x] atritia;
b) [ ] egresiunea;
c) [ ] extruzia;
d) [x] abfractia;
e) [x] eroziunea..

1331.[M] ODONTO [DS] S2316071. Epiteliul joncional poate fi localizat:

a) [x] numai pe smalt;
b) [x] pe smalt si pe cement;
c) [x] numai pe cement;
d) [ ] pe smalt si pe dentina;
e) [ ] numai pe dentina.

1332.[M] ODONTO [DS] S2316076. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:
a) [ ] la nivelul molarilor inferiori;
b) [ ] la nivelul premolarilor inferiori;
c) [x] la nivelul premolarilor superiori;
d) [ ] la nivelul tuberozitatii maxilare;
e) [x] la nivelul molarilor superiori.

1333.[M] ODONTO [DS] S2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este reprezentat de:
a) [ ] epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement;
b) [ ] baza santului gingival se proiecteaza pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement;
d) [x] baza santului gingival se proiecteaza pe smalt;
e) [ ] epiteliul jonctional este localizat pe smalt.

1334.[M] ODONTO [DS] S2816097. Gingia fixa are o inaltime verticala de:
a) [x] 2 mm;
b) [x] 5 mm;
c) [x] 7 mm;
d) [x] 1 mm;
e) [ ] 10 mm.

1335.[M] ODONTO [DS] S2816098. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
a) [ ] sex;
b) [x] varsta;
c) [x] tipul constitutional;
d) [x] traumatisme directe;
e) [x] traumatisme indirecte.

1336.[M] ODONTO [DS] S2816100. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:
a) [ ] caninii superiori;
b) [ ] caninii inferiori;
c) [x] tuberozitatea maxilara;
d) [x] premolarii inferiori;
e) [x] molarii inferiori.

1337.[M] ODONTO [DS] S2816101. Mobilitatea dentara fiziologica are valori de:
a) [ ] 0,15 mm la pluriradiculari;
b) [ ] 0,10 mm la monoradiculari;
c) [x] 0,15 mm la monoradiculari;
d) [x] 0,10 mm la pluriradiculari;
e) [ ] 0,18 mm la pluriradiculari.

1338.[M] ODONTO [DS] S2916104. Cresteri ale lichidului gingival se constata:

a) [x] dimineata;
b) [x] prin periaj;
c) [ ] la pubertate;
d) [x] in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical;
e) [x] in cursul folosirii contraceptivelor.

1339.[S] ODONTO [DS] S1217001. Informatia antigenica preluata de limfocitul B determina

a) [ ] declansarea raspunsului imun celular;
b) [x] declansarea raspunsului imun umoral;
c) [ ] reactia antigen-anticorp;
d) [ ] imunitate nespecifica;
e) [ ] elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular.

1340.[S] ODONTO [DS] S1217002. Leucotoxina este o exotoxina sintetizata de

a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
c) [ ] Prevotella;
d) [ ] Treponema denticola;
e) [ ] Capnocytophaga.

1341.[S] ODONTO [DS] S1317003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt:
a) [x] bruxismul;
b) [ ] respiratia orala si deglutitia infantila;
c) [ ] onicofagia;
d) [ ] sugerea degetului;
e) [ ] periajul dentar traumatic.

1342.[S] ODONTO [DS] S1417004. In cadrul maturarii placii bacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
a) [ ] Mg;
b) [ ] Al;
c) [x] Ca;
d) [ ] Fe;
e) [ ] Li.

1343.[S] ODONTO [DS] S1517007. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea:

a) [ ] gingivitei descuamative;
b) [x] parodontopatiei juvenile;
c) [ ] gingivostomatitei ulceronecrotice;
d) [ ] parodontopatiei adultului;
e) [ ] parodontitei marginala cronica.

1344.[S] ODONTO [DS] S1517010. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la:
a) [ ] doua ore;
b) [ ] 30 minute;
c) [ ] 10 minute;
d) [x] 60 minute;
e) [ ] 3 ore.

1345.[S] ODONTO [DS] S1517011. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la:
a) [ ] 1-2 luni de la initierea depunerii;
b) [ ] 2-4 luni de la initierea depunerii;
c) [ ] 3-4 luni de la initierea depunerii;
d) [x] 4-6 luni de la initierea depunerii;
e) [ ] 6-8 luni de la initierea depunerii.

1346.[S] ODONTO [DS] S2317019. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale cronice:
a) [ ] in plan vertical;
b) [ ] in plan orizontal;
c) [ ] in plan sagital;
d) [ ] in plan oblic;
e) [x] in plan orizontal si vertical.

1347.[S] ODONTO [DS] S2317021. Cele mai multe din conditiile de pathogen parodontal le indeplineste:
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [ ] Veilonella;
c) [ ] Prevotella intermedia;
d) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
e) [ ] Bacteroides gracillis.

1348.[S] ODONTO [DS] S2517022. Compoziia plcii dentare procentual n bacterii este de:
a) [ ] 20%;
b) [ ] 30%;
c) [ ] 60%;
d) [x] 70%;
e) [ ] 100%.

1349.[M] ODONTO [DS] S1317037. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
a) [x] aderenta prin mecanism electrostatic;
b) [ ] aderenta prin mecanism chimic;
c) [ ] aderenta prin mecanisme hidrofile;
d) [x] aderena prin structuri bacteriene specializate;
e) [x] aderenta prin receptori de suprafata specifici.

1350.[M] ODONTO [DS] S1317045. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin:

a) [ ] culoare maroniu inchis spre negru;
b) [ ] este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera;
c) [x] localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori;
d) [x] se depune pe suprafaa ocluzala a dinilor lipsii de antagonisti
e) [x] are consistenta friabila moale.

1351.[M] ODONTO [DS] S1417052. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
a) [x] glicoproteine;
b) [x] carbohidrati;
c) [x] factori de inhibitie ai hemaglutinarii;
d) [ ] celule fagocitare;
e) [ ] celule epiteliale descuamate.

1352.[M] ODONTO [DS] S1517055. Bruxismul este:

a) [x] diurn;
b) [ ] intotdeauna nocturn;
c) [x] caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
d) [x] un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
e) [ ] miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.

1353.[M] ODONTO [DS] S1517058. Saliva contine numerosi factori antibacterieni ca:
a) [x] lizozimul;
b) [ ] indolul;
c) [x] lactoferina;
d) [ ] amoniac;
e) [x] sistemul peroxidaza.

1354.[M] ODONTO [DS] S1517059. Tartrul dentar:

a) [x] se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;
b) [x] se depune de la varste tinere;
c) [x] care apare primul este cel supragingival;
d) [x] incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;
e) [ ] se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare ca in saliva.

1355.[M] ODONTO [DS] S1617061. Celula bacteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
a) [x] peretele celular bacterian;
b) [ ] enzime;
c) [ ] exotoxine;
d) [ ] metaboliti;
e) [x] lipopolizaharidul.

1356.[M] ODONTO [DS] S1617062. Factorii favorizanti in etiologia parodontitei marginale cronice sunt:
a) [ ] placa bacteriana;
b) [x] tartru dentar,
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] cariile dentare;
e) [x] edentatia.

1357.[M] ODONTO [DS] S2317076. Fumatul actioneaza local prin:

a) [ ] iritatii indirecte;
b) [x] iritatii directe;
c) [x] depuneri de nicotina;
d) [ ] vasoconstrictie periferica;
e) [ ] ischemie.

1358.[M] ODONTO [DS] S2317077. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cornice
sunt:
a) [x] incongruenta dento-alveolara cu inghesuire;
b) [ ] ocluzia cap la cap;
c) [x] ocluzia deschisa;
d) [x] ocluzia adanca;
e) [x] incongruenta dento-alveolara cu spatiere.

1359.[M] ODONTO [DS] S2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin:

a) [ ] psihiatric;
b) [x] neurologic;
c) [x] psihologic;
d) [x] ocluzal;
e) [x] professional.
1360.[M] ODONTO [DS] S2817099. Hiperfunctia hipofizei produce:
a) [x] spatieri dentare;
b) [x] cresterea in volum a maxilarelor;
c) [x] impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale;
d) [ ] aspect palid al gingiei;
e) [ ] cresterea usoara a mobilitatii dintilor.

1361.[M] ODONTO [DS] S2917101. Factorii locali favorizanti ai bolii parodontale sunt:
a) [x] factorii iatrogeni;
b) [x] obiceiurile vicioase;
c) [ ] placa bacteriana;
d) [x] trauma ocluzala;
e) [x] tartrul dentar.

1362.[S] ODONTO [DS] S1219001. Examenul radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
a) [x] Demineralizarea septurilor alveolare;
b) [ ] Hiperestezie dentinara;
c) [ ] Traumatism ocluzal;
d) [ ] Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical;
e) [ ] Adenite.

1363.[S] ODONTO [DS] S1219002. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal
a) [x] Prezinta o inflamatie manifesta;
b) [ ] Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare;
c) [ ] Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului;
d) [ ] Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive ;
e) [ ] Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina.

1364.[S] ODONTO [DS] S1219003. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)

a) [x] Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana);
b) [ ] Este de cauza micotica;
c) [ ] Este de natura virala;
d) [ ] Apare in cadrul unor boli sistemice;
e) [ ] Apare in lichenul plan sau alte dermatoze.

1365.[S] ODONTO [DS] S1219004. Parodontita juvenila este

a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.

1366.[S] ODONTO [DS] S1219005. Parodontita prepubertala este

a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.

1367.[S] ODONTO [DS] S1419011. Cate categorii de parodontite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?
a) [ ] 3;
b) [ ] 4;
c) [x] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.

1368.[S] ODONTO [DS] S1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica in:
a) [ ] gingivite, parodontite si parodontoze;
b) [ ] gingivite, parodontite si parodontome;
c) [ ] stomatite si parodontite;
d) [ ] parodontite, parodontoze si parodontome;
e) [x] gingivite si parodontite.

1369.[S] ODONTO [DS] S1619014. Urmatoarele medicamente au ca effect secundar gingivite hiperplazice:
a) [x] hidantoina;
b) [ ] betablocantele;
c) [ ] metronidazolu;
d) [ ] cefalosporinele;
e) [ ] prednisonul.

1370.[M] ODONTO [DS] S1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in anul
1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
a) [x] Parodontite;
b) [x] Parodontoze;
c) [x] Parodontome;
d) [ ] Parodontita prepuberala;
e) [ ] Parodontita rapid progresiva.

1371.[M] ODONTO [DS] S1219030. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite este afectat
a) [ ] Parodontiul de sustinere;
b) [x] Parodontiul marginal de invelis;
c) [x] Epiteliul si corionul gingival;
d) [x] Sistemul ligamentar supraalveolar;
e) [ ] Sinusul maxilar.

1372.[M] ODONTO [DS] S1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:
a) [x] gingivite de pubertate;
b) [x] gingivite de sarcina;
c) [x] gingivite de menopauza;
d) [ ] gingivite hiperplazice idiopatice;
e) [ ] gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana.

1373.[M] ODONTO [DS] S1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:

a) [x] gingivo-stomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivo-stomatita herpetica;
c) [x] aftele recidivante;
d) [ ] gingivite din SIDA;
e) [ ] stomatite din SIDA.

1374.[M] ODONTO [DS] S1319036. In gingivite este afectat:

a) [x] parodontiul marginal de invelis;
b) [x] sistemul ligamentar supraalveolar;
c) [ ] ligamentele orizontale;
d) [ ] ligamentele oblice;
e) [ ] nici una din acestea.

1375.[M] ODONTO [DS] S1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:
a) [ ] parodontita rapid progresiva a adultului;
b) [x] parodontita prepubertara;
c) [x] parodontita juvenila;
d) [ ] parodontita din SIDA;
e) [ ] parodontita ulcero-necrotica.

1376.[M] ODONTO [DS] S1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:

a) [x] gingivostomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivostomatita herpetica;
c) [ ] gingivita alergica;
d) [x] gingivostomatita aftoasa recidivanta;
e) [ ] gingivostomatita de menopauza.

1377.[M] ODONTO [DS] S1619050. Gingivitele descuamative reprezinta manifestari bucale ale:
a) [x] pemfigusului ;
b) [ ] diabetului ;
c) [x] lichenului plan ;
d) [ ] administrarii de antagonisti de Ca;
e) [x] sclerodermiei.

1378.[M] ODONTO [DS] S2319060. Parodontiul marginal prezinta semne de suferinta in situatii ca
a) [ ] infectie virala;
b) [ ] infectie fungica;
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] lipsa de contact dentar ocluzal;
e) [ ] edentatii unidentare.

1379.[M] ODONTO [DS] S2319063. La adulti inflamatia are:

a) [x] intensitate redusa;
b) [x] evolutie lenta;
c) [x] pusee inflamatorii subacute;
d) [ ] evolutie rapid progresiva;
e) [ ] caracter recidivant.

1380.[M] ODONTO [DS] S2319064. Urmatoarele denumiri sunt necorespunzatoare:

a) [x] gingivita tartrica;
b) [x] gingivita iritativa;
c) [x] gingivita de cauza iritativa;
d) [ ] gingivita cronica (simpla, necomplicata);
e) [ ] gingivita cronica de cauza microbiana.
1381.[M] ODONTO [DS] S2319065. Gingivitele descuamative apar in urmatoarele afectiuni:
a) [x] lichen plan;
b) [x] sclerodermie;
c) [x] pemfigus;
d) [ ] sindrom Behcet;
e) [ ] lupus eritematos diseminat.

1382.[M] ODONTO [DS] S2819077. Gingivitele descuamative se intalnesc in unele boli sistemice ca:
a) [ ] diabet;
b) [x] lichen plan;
c) [x] sclerodermie;
d) [ ] carenta vitaminei C;
e) [x] pemfigus.

1383.[M] ODONTO [DS] S2919081. Dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
a) [x] diabet;
b) [x] boli de sange;
c) [ ] menopauza;
d) [x] carenta vitaminei C;
e) [x] stari immune.

1384.[S] ODONTO [DS] S1320004. Gingivita cronica de cauza microbiana poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
a) [ ] 2-3 ani;
b) [x] 2-3 luni;
c) [ ] 2-4 luni;
d) [ ] 2-4 zile;
e) [ ] 2-3 saptamani.

1385.[S] ODONTO [DS] S1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
a) [ ] usor prurit gingival;
b) [x] dureri severe;
c) [ ] senzatie de usturime;
d) [ ] sangerari gingivale la periaj;
e) [ ] sangerari gingivale la masticatie.

1386.[S] ODONTO [DS] S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
a) [ ] 3;
b) [x] 4;
c) [ ] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.

1387.[S] ODONTO [DS] S1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:
a) [ ] culoarea rosie deschisa a gingiei;
b) [ ] tumefactia;
c) [x] sangerarea gingivala;
d) [ ] modificarile aspectului suprafetei gingivale;
e) [ ] consistenta variabila a gingiei.

1388.[S] ODONTO [DS] S1520009. Gingivita acuta ulcero-necrotica:

a) [ ] apare in special la batrani;
b) [ ] s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
c) [x] are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
d) [ ] este favorizata de deficienta vitaminei PP;
e) [ ] prezinta hipersalivatie seroasa.

1389.[S] ODONTO [DS] S1520014. Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivo-stomatitei herpetice
este:
a) [x] 48-72 ore;
b) [ ] 36-48 ore;
c) [ ] 18 ore;
d) [ ] 24 ore;
e) [ ] 24-48 ore.

1390.[S] ODONTO [DS] S1620015. Gingivita acuta ulcero-necrotica este caracterizata prin:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] alterarea starii generale;
c) [ ] absenta sangerarii la palpare cu sonda;
d) [ ] consistenta ferma a papilelor;
e) [ ] mobilitate dentara.

1391.[S] ODONTO [DS] S2920033. Semnul patognomonic din gingivostomatita ulcero-necrotica este:
a) [ ] culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate;
b) [x] papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat);
c) [ ] gingivoragii la cele mai mici atingeri;
d) [ ] adenopatie regionala;
e) [ ] limitarea deschiderii gurii prin trismus.

1392.[M] ODONTO [DS] S1220038. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea:

a) [x] senzatii dureroase la atingere, masticatie;
b) [x] dificultatea de a purta protezele mobile;
c) [x] fisuri dureroase ale comisurilor orale;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [ ] prurit gingival.

1393.[M] ODONTO [DS] S1220039. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale;
c) [x] usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [x] senzatie de tensiune.

1394.[M] ODONTO [DS] S1220042. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii:
a) [ ] trismus;
b) [ ] febra;
c) [x] abcese de vecinatate;
d) [x] edem laringian;
e) [x] meningita acuta.

1395.[M] ODONTO [DS] S1220043. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:

a) [x] usor prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale la periaj si masticatie;
c) [x] senzatie de usturime;
d) [ ] tumefactie;
e) [ ] halena.

1396.[M] ODONTO [DS] S1320053. Producerea gingivostomatitei ulceronecrotice este data de:
a) [x] boli generale cronice casectizante;
b) [ ] menopauza si postmenopauza;
c) [ ] deficitul de vitamina A, D, E;
d) [x] prezena bacililor fuziformi si spirochetelor;
e) [ ] hiposalivatia din colagenoze.

1397.[M] ODONTO [DS] S1320055. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in:
a) [x] glosita;
b) [x] ulceratii orale si faringiene;
c) [ ] mucoasa gingivala este palida;
d) [x] disfagie;
e) [ ] toate de mai sus.

1398.[M] ODONTO [DS] S1420059. Simptomatologia gingivitei acute ulceronecrotice cuprinde:

a) [ ] fisuri dureroase la comisuri;
b) [x] halena fetida intensa;
c) [x] limitarea deschiderii gurii prin trismus;
d) [ ] stare generala de regula nealterata;
e) [x] dureri spontane iradiante in oasele maxilare.

1399.[M] ODONTO [DS] S1520061. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:
a) [x] consumul excesiv de antibiotice;
b) [x] sarcina;
c) [ ] varsta si sexul;
d) [x] SIDA;
e) [x] diabetul.

1400.[M] ODONTO [DS] S1520065. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:

a) [x] aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
b) [ ] este mai frecventa intre 10-12 ani;
c) [x] implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
d) [ ] aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
e) [x] inflamatie gingivala rosu-violacee.

1401.[M] ODONTO [DS] S1520066. Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata prin:

a) [x] dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
b) [x] senzatie de gust metalic si alterat;
c) [x] halena fetida;
d) [x] aspect decapitat al papilelor;
e) [ ] mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.
1402.[M] ODONTO [DS] S2120076. Factori favorizanti in producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:
a) [x] fumatul excesiv;
b) [ ] deficitul vitaminelor E si PP;
c) [x] alcoolismul;
d) [x] pericoronaritele;
e) [x] stresul.

1403.[M] ODONTO [DS] S2320086. n gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiective:
a) [ ] senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale;
b) [x] rigiditatea fetei si adenopatie regionala;
c) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
d) [x] papile interdentare cu "aspect decapitat";
e) [ ] accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.

1404.[M] ODONTO [DS] S2820106. Tumora de sarcina

a) [ ] prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri;
b) [ ] prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri;
c) [ ] apare dupa luna a 5-a de sarcina;
d) [x] din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom;
e) [x] apare dupa luna a 3-a de sarcina.

1405.[M] ODONTO [DS] S2920115. Gingivitele hiperplazice medicamentoasepot sa apara in urma administrarii de:
a) [x] antagonisti de calciu;
b) [ ] stamicin;
c) [x] hidantoina;
d) [ ] cefalosporine;
e) [x] ciclosporine.

1406.[S] ODONTO [DS] S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent
a) [ ] dupa 40 ani;
b) [ ] la varstnici;
c) [ ] la copii;
d) [x] dupa 20 ani;
e) [ ] la menopauza.

1407.[S] ODONTO [DS] S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este:

a) [ ] durere localizata;
b) [ ] sangerari gingivale la succiune;
c) [x] senzatie de egresiune;
d) [ ] halistereza;
e) [ ] prezenta pungilor parodontale.

1408.[S] ODONTO [DS] S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de:
a) [ ] 2-6%;
b) [x] 4-8%;
c) [ ] 48%;
d) [ ] 33%;
e) [ ] 0,5%.

1409.[S] ODONTO [DS] S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale:
a) [ ] molarilor secunzi si incisivilor;
b) [ ] molarilor primi si caninilor;
c) [x] molarilor primi si incisivilor;
d) [ ] molarilor secunzi si caninilor;
e) [ ] premolarilor.

1410.[S] ODONTO [DS] S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila:

a) [x] resorbtia osoasa este verticala;
b) [ ] resorbtia osoasa este orizontala;
c) [ ] apare halistereza;
d) [ ] demineralizarea are aspect de canal septal;
e) [ ] demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.

1411.[S] ODONTO [DS] S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca:

a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] resorbtia osoasa orizontala;
c) [ ] halistereza;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.

1412.[S] ODONTO [DS] S1621016. In parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] halistereza;
c) [ ] resorbtie osoasa orizontala;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.

1413.[S] ODONTO [DS] S2321021. Elementul esenial de difereniere i transformare a gingivitei n parodontit marginal cronic
este:
a) [ ] apariia sngerrii gingivale spontane;
b) [ ] apariia fisurilor Stillman;
c) [ ] apariia tartrului;
d) [x] afectarea osului prin demineralizare sau distrucie;
e) [ ] mobilitatea dinilor.

1414.[S] ODONTO [DS] S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de:
a) [ ] 20 ani;
b) [ ] 25-30 ani;
c) [x] 30-35 ani;
d) [ ] 35-40 ani;
e) [ ] 45 ani.

1415.[M] ODONTO [DS] S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone:
a) [ ] zona mentoniera;
b) [x] liniile oblice externa si interna;
c) [ ] gaura palatina mare;
d) [x] cresta zigomato-molara;
e) [x] zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori.

1416.[M] ODONTO [DS] S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar:
a) [ ] migrari dentare patologice;
b) [x] prurit gingival;
c) [x] jena dureroasa la nivelul gingiei;
d) [x] usturimi gingivale;
e) [x] sangerari gingivale.

1417.[M] ODONTO [DS] S1321042. In parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele
microorganisme:
a) [x] Bacillus forsytus - 25%;
b) [ ] Bacillus forsytus - 52%;
c) [ ] Bacillus forsytus - 40%;
d) [ ] Porphyromonas gingivalis -50%;
e) [x] Porphyromonas gingivalis - 15 %.

1418.[M] ODONTO [DS] S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin:

a) [x] lipsa unei inflamatii evidenta clinic;
b) [ ] pungi parodontale false;
c) [ ] radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi;
d) [x] mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi;
e) [x] resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi.

1419.[M] ODONTO [DS] S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul:
a) [ ] apofizelor genii;
b) [ ] spinei nazale;
c) [x] liniilor oblice: interna si externa;
d) [x] crestei zigomato-malare;
e) [x] zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori.

1420.[M] ODONTO [DS] S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a) [x] fisuri Stillman;
b) [x] feston McCall;
c) [ ] atrofie osoasa predominant verticala;
d) [ ] retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate;
e) [x] hiperestezie.

1421.[M] ODONTO [DS] S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
a) [x] gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular;
b) [ ] gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa;
c) [x] gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm;
d) [ ] gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus;
e) [x] gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular.

1422.[M] ODONTO [DS] S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:
a) [x] sindromul Down;
b) [x] sindromul Papillon-Lefevre;
c) [ ] hiperfosfatazia;
d) [ ] anemia;
e) [x] sindromul Chediak-Higashi.
1423.[M] ODONTO [DS] S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv:
a) [x] apar tulburari de masticatie;
b) [x] tulburari de fonatie;
c) [ ] retractie gingivala;
d) [ ] pungi adevarate;
e) [x] manifestari psihice anxios-obsesive.

1424.[M] ODONTO [DS] S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:
a) [x] prurit gingival;
b) [ ] dureri intense la atingerea gingiei;
c) [x] jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie;
d) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
e) [ ] dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.

1425.[M] ODONTO [DS] S2321078. Ce tip de exsudat se poate ntlni n pungile parodontale adevrate din parodontita marginal
cronic profund a adultului?
a) [x] exsudat seros;
b) [ ] exsudat fibrinos;
c) [x] exsudat sero-fibrinos;
d) [ ] exsudat sangvinolent;
e) [x] exsudat purulent.

1426.[M] ODONTO [DS] S2321084. Care dintre urmtoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale n
parodontita marginal cronic superficial:
a) [x] papila gingival tumefiata de aspect uneori filiform "prelins" interdentar spre marginea incizala sau suprafaa ocluzal;
b) [x] uneori papila poate fi desprins de pe dinte;
c) [x] papila gingival are uneori aspect lobulat, cu un an discret la baz, care o delimiteaz de gingia fix;
d) [ ] relieful papilei este ters, pna aproape de dipariie;
e) [ ] papila gingival are culoare roz-pal datorit slabei vascularizri.

1427.[M] ODONTO [DS] S2321085. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu parodontita prepubertar, sunt adevrate:
a) [x] apare la dentiia temporar i mixt;
b) [x] este asociat cu sindromul Papillon-Lefvre;
c) [x] este asociat cu sindromul Down;
d) [ ] nu se asociaz cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia;
e) [x] este asociat cu sindromul Chediak-Higashi.

1428.[M] ODONTO [DS] S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala:

a) [ ] scade fosfataza alcalina;
b) [ ] scade ARN;
c) [x] scade Succindehidrogenaza;
d) [x] creste fosfataza alcalina;
e) [x] creste ARN.

1429.[S] ODONTO [DS] S1222001. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de

a) [x] un virus - HIV;
b) [ ] specii de stafilococ;
c) [ ] specii de streptococ;
d) [ ] spirochete;
e) [ ] endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans.

1430.[S] ODONTO [DS] S1222002. Sindromul imunodeficientei dobandite este

a) [ ] congenital;
b) [x] consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare;
c) [ ] ereditar;
d) [ ] de etiologie microbiana;
e) [ ] de etiologie micotica.

1431.[S] ODONTO [DS] S1322006. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:
a) [x] posibil;
b) [ ] probabil;
c) [ ] exclus;
d) [ ] crescut;
e) [ ] scazut .

1432.[S] ODONTO [DS] S1322007. SIDA este consecinta unei infectii

a) [ ] Bacilare;
b) [ ] Cu candida;
c) [ ] Parazitare;
d) [x] Virale;
e) [ ] Polimicrobiene.

1433.[S] ODONTO [DS] S1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale ganglionilor:

a) [x] subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior;
b) [ ] retroauriculari;
c) [ ] occipitali;
d) [ ] pretragieni;
e) [ ] submentonieri.

1434.[S] ODONTO [DS] S2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:
a) [ ] preferenial pe gingie;
b) [ ] preferenial pe mucoasa bolii palatine;
c) [ ] preferenial pe mucoasa jugal;
d) [ ] preferenial pe mucoasa planeului bucal;
e) [x] preferenial pe gingie i mucoasa bolii palatine.

1435.[M] ODONTO [DS] S1222028. Infectia cu HIV se transmite in special

a) [ ] prin atingerea persoanei infectate;
b) [x] prin contact sexual;
c) [x] prin contaminare cu sange infectat;
d) [ ] aerian;
e) [ ] nu se transmite.

1436.[M] ODONTO [DS] S1222029. Manifestarile extraorale si generale frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de:
a) [ ] leucoplazia viloasa ;
b) [ ] sarcomul Kaposi;
c) [ ] hiperpigmentarea mucoasei orale;
d) [x] histoplasmoza;
e) [x] toxoplasmoza cerebrala.

1437.[M] ODONTO [DS] S1222031. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva din AIDS
a) [ ] nu apare decat in stadiile terminale ale bolii;
b) [x] apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate;
c) [ ] se prezinta exclusiv localizat;
d) [x] se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;
e) [x] poate fi localizata sau generalizata.

1438.[M] ODONTO [DS] S1222033. Sarcomul Kaposi este

a) [x] o tumora maligna;
b) [ ] o tumora benigna;
c) [ ] specifica infectie HIV;
d) [x] nespecifica infectiei HIV;
e) [x] apare mai frecvent la bolnavii SIDA.

1439.[M] ODONTO [DS] S1222034. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in:
a) [ ] lichidul santului gingival;
b) [ ] saliva;
c) [x] sange;
d) [x] lichid cefalo-rahidian;
e) [x] sperma.

1440.[M] ODONTO [DS] S1322036. Diagnosticul diferential al hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:
a) [ ] eritroplazia;
b) [x] hiperpigmentatiile medicamentoase;
c) [x] coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;
d) [ ] sarcomul Kaposi;
e) [ ] candidoza eritematoasa.

1441.[M] ODONTO [DS] S1322037. Eritemul gingival liniar:

a) [x] se mai numeste gingivita HIV;
b) [x] frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri usoare;
c) [x] este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;
d) [ ] se insoeste de mobilitate dentara;
e) [ ] creste incidenta cariilor de colet.

1442.[M] ODONTO [DS] S1422042. In cursul infectiei HIV propriu-zise, starea generala a bolnavului se poate altera prin:
a) [x] febra;
b) [x] inapetenta;
c) [ ] aritmie cardiaca;
d) [x] astenie;
e) [x] diaree.

1443.[M] ODONTO [DS] S2322057. Ce populaie celular este afectat de virusul HIV ?
a) [ ] limfocitele T-kiler;
b) [x] limfocitele T-helper;
c) [x] macrofagele;
d) [x] celule Langerhans;
e) [x] unii neuroni i celulele gliale ale creierului.

1444.[S] ODONTO [DS] S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:
a) [ ] lingual, palatinal, vestibular;
b) [ ] palatinal, vestibular, lingual;
c) [ ] vestibular, palatinal, lingual;
d) [x] vestibular, lingual, palatinal;
e) [ ] lingual, vestibular, palatinal.

1445.[S] ODONTO [DS] S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent:
a) [ ] palatinal;
b) [ ] lingual;
c) [x] vestibular;
d) [ ] mezial;
e) [ ] distal.

1446.[S] ODONTO [DS] S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin:

a) [ ] insistenta la periaj;
b) [x] exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural al
acestuia este redus sau blocat;
c) [ ] scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale;
d) [ ] scaderea rezistentei imune a organismului;
e) [ ] microtraume repetate ale gingiei.

1447.[S] ODONTO [DS] S1523008. Abcesul parodontal poate fi:

a) [x] simplu;
b) [ ] complicat;
c) [ ] mixt;
d) [ ] diferentiat;
e) [ ] simetric.

1448.[S] ODONTO [DS] S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:
a) [ ] aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
b) [x] celulita a buzei superioare;
c) [ ] tulburari de ocluzie frontala;
d) [ ] cefalee si stare de curbatura;
e) [ ] sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.

1449.[S] ODONTO [DS] S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:

a) [ ] periaj;
b) [x] detartraj;
c) [ ] badijonaj cu ZnCl2;
d) [ ] traumatisme dento-alveolare;
e) [ ] indepartarea obturatiilor in exces.

1450.[S] ODONTO [DS] S1623013. Lacunele cuneiforme:

a) [ ] apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare;
b) [ ] apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrine;
c) [ ] apar mai frecvent ocluzal;
d) [x] au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui;
e) [ ] nu reprezinta o lipsa de substanta.

1451.[M] ODONTO [DS] S1223029. Abcesul parodontal marginal

a) [x] este o complicatie a parodontitei marginale cronice;
b) [ ] este localizat cel mai frecvent palatinal;
c) [ ] nu poate fi intalnit niciodata lingual;
d) [x] se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale;
e) [ ] tratamentul consta in drenaj prin punctionare.

1452.[M] ODONTO [DS] S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu instrumente metalice;
b) [x] contact cu alimente;
c) [x] amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi;
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.

1453.[M] ODONTO [DS] S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:

a) [x] retractii gingivale;
b) [x] interventii chirurgicale parodontale;
c) [ ] periaj profesional;
d) [ ] aplicarea acidului in vederea realizarii obturaiilor fizionomice;
e) [x] planarea radiculara.

1454.[M] ODONTO [DS] S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt:
a) [ ] gastrita cronica;
b) [ ] pancreatita;
c) [ ] rectocolita ulcero-hemoragica;
d) [x] colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica;
e) [x] septicopioemii si septicemie.

1455.[M] ODONTO [DS] S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:

a) [x] sunt, in general, indemni de carie;
b) [ ] prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;
c) [x] au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
d) [ ] prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
e) [x] au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.

1456.[M] ODONTO [DS] S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal:

a) [x] este rotunda;
b) [x] este ovalara;
c) [x] are dimensiuni variabile;
d) [x] este circumscrisa;
e) [ ] nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.

1457.[M] ODONTO [DS] S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi:
a) [x] Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica;
b) [ ] Diabet;
c) [ ] Leucemie;
d) [x] Septicopioemii;
e) [x] Septicemie.

1458.[M] ODONTO [DS] S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu alimente acre sau dulci;
b) [x] contact cu alimente solide sau lichide;
c) [ ] contact cu alimente calde(cel mai frecvent);
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.

1459.[S] ODONTO [DS] S1324001. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre:
a) [x] 20 000 - 45 000 cicli pe secunda;
b) [ ] 45 000 - 60 000 cicli pe secunda;
c) [ ] 20 000 - 60 000 cicli pe secunda;
d) [ ] 20 000 - 70 000 cicli pe secunda;
e) [ ] 20 000 - 80 000 cicli pe secunda.

1460.[S] ODONTO [DS] S1324003. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:
a) [x] totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale;
b) [ ] formele incipiente de imbolnavire;
c) [ ] prevenirea recidivelor;
d) [ ] tratamentul abcesului parodontal;
e) [ ] slefuiri ocluzale preventive.

1461.[S] ODONTO [DS] S1324004. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:
a) [ ] azotat de potasiu;
b) [x] carbonat de calciu si magneziu;
c) [ ] monofluorfosfat de sodiu;
d) [ ] carboximetilceluloza;
e) [ ] sulfat de sodiu.

1462.[S] ODONTO [DS] S1324005. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de
a) [x] 3-5 minute;
b) [ ] 5-10 minute;
c) [ ] 5-7 minute;
d) [ ] 1-3 minute;
e) [ ] 5-8 minute.

1463.[S] ODONTO [DS] S1424006. Actiunea amoxicilinei asupra stafilococilor este redusa datorita:
a) [x] beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia;
b) [ ] alfa-lactamazei secretata de acestia;
c) [ ] grosimii peretelui celular al stafilococilor;
d) [ ] lipsei beta-lactamazei;
e) [ ] virulentei deosebite a stafilococilor.

1464.[S] ODONTO [DS] S1424007. Care dintre urmatoarele antibiotic actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
a) [ ] Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina;
b) [ ] Nistatina, Polimixina;
c) [ ] Tetraciclina, Streptomicina;
d) [ ] Eritromicina, Cloramfenicolul;
e) [x] Fluorochinolonele.

1465.[S] ODONTO [DS] S1524010. Chiuretele speciale sunt:

a) [x] chiurete Gracey;
b) [ ] chiurete Langer;
c) [ ] chiuretele Columbia-McCall;
d) [ ] chiuretele Goldman-Fox;
e) [ ] chiuretele Orban.

1466.[M] ODONTO [DS] S1224034. Matricele pentru obturatii de colet au urmatoarele caracteristici:
a) [x] realizeaza o suprafata neteda a obturatiei;
b) [x] permit fotopolimerizarea prin transparenta;
c) [ ] necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga;
d) [x] favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor;
e) [ ] necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta.

1467.[M] ODONTO [DS] S1224035. Mijloace secundare de indepartare a placii microbiene sunt:
a) [x] matasea interdentara;
b) [x] scobitori din lemn;
c) [ ] periajul electric;
d) [x] periute interdentare;
e) [ ] periute din par natural.

1468.[M] ODONTO [DS] S1324041. Aparatul de detartraj cu ultrasunete este format din:
a) [x] generatorul electric;
b) [ ] sistemul de incalzire a apei;
c) [x] sistemul de racire cu apa;
d) [x] piesa de mana si partea terminala activa;
e) [x] dispozitivul de pornire-oprire.

1469.[M] ODONTO [DS] S1324043. Dezavantajele periilor de dinti cu peri naturali sunt:
a) [x] oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea;
b) [ ] se incarca bine si retin pasta de dinti;
c) [ ] nu produc traumatisme gingivale;
d) [x] degradare mecanica intr-un timp relativ scurt;
e) [ ] suplete prea mare.

1470.[M] ODONTO [DS] S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt:
a) [ ] recesiuni parodontale;
b) [x] modificari tranzitorii ale senzatiei gustative;
c) [x] coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice;
d) [x] depuneri crescute de tartru supragingival;
e) [x] iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale.

1471.[M] ODONTO [DS] S1424051. Ampicilina este:

a) [x] un antibiotic obtinut prin semisinteza;
b) [ ] o fluoximetilpenicilina;
c) [ ] o benzilpenicilina;
d) [x] similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg;
e) [ ] un antibiotic aminoglicozidic.

1472.[M] ODONTO [DS] S1424054. Nistatina are urmatoarele indicatii:

a) [x] stomatita micotica a nou-nascutilor;
b) [x] stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti;
c) [x] stomatita micotica sub placa protetica;
d) [x] profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti;
e) [ ] gingivo-stomatita ulcero-necrotica.

1473.[M] ODONTO [DS] S1524059. Detartrajul:

a) [x] este o manopera sangeranda;
b) [x] subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
c) [ ] este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
d) [x] este supra- si subgingival;
e) [x] se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.

1474.[M] ODONTO [DS] S1524063. Periile de dinti cu par natural sunt confectionate mai frecvent din:
a) [x] par de camila;
b) [ ] par de vitel;
c) [ ] par de cal;
d) [x] par de porc;
e) [ ] par de oaie.

1475.[M] ODONTO [DS] S2124073. Stimulatorul gingival actioneaza:

a) [ ] in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale;
b) [ ] pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj;
c) [x] pentru indepartarea placii microbiene;
d) [x] pentru masaj gingival;
e) [x] pentru indepartarea detritusurilor moi.
1476.[M] ODONTO [DS] S2324077. Care dintre urmtoarele sunt mijloace secundare, ajuttoare de ndeprtare a plcii microbiene
i a resturilor organice?
a) [x] Duurile i irigaia bucal;
b) [x] Scobitorile din lemn;
c) [x] Firul de mtase;
d) [x] Stimulatorul gingival;
e) [ ] Detartrorul ultrasonic.

1477.[M] ODONTO [DS] S2324078. Cltirea gurii dup un periaj dentar corect
a) [ ] nu este necesar;
b) [x] se face cu ap curent;
c) [x] se face cu clorhexidin;
d) [x] se face cu sanguinarin;
e) [x] se face cu hipermanganat de potasiu.

1478.[M] ODONTO [DS] S2324079. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu detartrajul, sunt adevrate:
a) [x] reprezint una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale;
b) [ ] necesit dexteritate din partea practicianului;
c) [x] este o manoper sngernd;
d) [x] necesit protecie de antibiotice la pacienii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc);
e) [ ] tehnicile moderne prevd n exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic.

1479.[M] ODONTO [DS] S2324082. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale cronice
profunde, este contraindicat
a) [x] in herpes;
b) [x] in mononucleoz infecioas;
c) [x] in leucemie limfoid;
d) [ ] in anemie;
e) [x] in tratamentul cu alopurinol.

1480.[M] ODONTO [DS] S2924091. Clorhexidina se indica in:

a) [x] abcese parodontale marginale;
b) [ ] hiperestezie dentinara;
c) [x] gingivite acute;
d) [x] gingivite cronice si parodontite marginale cronice;
e) [x] prevenirea depunerii placii microbiene.

1481.[M] ORTO Vaida [DS] 1. Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a se caracterizeaz prin:
a) [x] reducerea, mrirea sau deviaia parametrilor de referin (diametre, linii ale frenului i interincisive), fa de planul medio-sagital;
b) [ ] asimetrie facial exprimat n timpul cinematicii mandibulare;
c) [ ] un grad mai mare de acoperire a incisivilor inferiori de ctre cei superiori;
d) [x] perturbarea predominent n sens transversal, compensat de procesul dento-alveolar i reflectat n relaiile: antero-posterioar i
ocluzal;
e) [ ] lipsa contactelor dintre cele dou iruri dentare antagoniste.

1482.[M] ORTO Vaida [DS] Factorii cauzali ai inocluziei vertical frontale pot fi:
a) [x] factori ereditari
b) [ ] factorul constituional
c) [ ] caria dentar i complicaiile ei
d) [ ] cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatin, dup interveniile n anomaliile congenitale
e) [x] factorii iatrogenic

1483.[S] ORTO Vaida [DS] Etiopatogenia endognaiei cu protruzie depinde de urmtorii factori:
a) [ ] tulburri fonetice
b) [ ] interpoziia obrazului nsoit de mucare
c) [ ] incongruena dento-alveolar cu nghesuire primar sau secundar
d) [ ] afeciunile reumatice localizate la nivelul artculaiei temporo-mandibulare
e) [x] factorul constitutional

1484.[S] ORTO Vaida [DS] Factorii patologici locali care intervin n etiopatogenia endognaiei cu protruzie sunt urmtorii:
a) [x] caria dentar i complicaiile ei
b) [ ] sugerea limbii
c) [ ] incongruena dento-alveolar cu nghesuire primar sau secundar
d) [ ] cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatin, dup interveniile n anomaliile congenitale
e) [ ] absena suturii de cretere a maxilarului

1485.[M] ORTO Vaida [DS] Manifestrile clinice prezente n malocluzia de clasa II1 pot fi:
a) [x] dezvoltare general ngreunat
b) [x] anemie
c) [x] reacie general rebel la tratament
d) [ ] mbolnvire parodontal caracteristic
e) [x] hipotonie uni- sau bilateral a muchilor narinari

1486.[S] ORTO Vaida [DS] Unghiul ANB, luat n considerare de Tweed i Steiner n analiza cefalometric reprezint:
a) [ ] raportul bazelor osoase n plan vertical
b) [ ] decalajul interbazal sagital absolut
c) [x] decalajul interbazal sagital relativ
d) [ ] gradul de protruzie sau retruzie al mandibulei n raport cu baza craniului
e) [ ] raportul posterior/anterior facial

1487.[M] ORTO Vaida [DS] n cadrul cefalometriei, Ricketts analizeaz:

a) [x] nlimea anterioar a feei
b) [x] nlimea posterioar a feei
c) [ ] indicele postero/anterior
d) [x] adncimea feei
e) [ ] unghiul Z

1488.[M] ORTO Vaida [DS] Triunghiul lui Tweed aparinnd analizei cefalometric este format din urmtoarele laturi:
a) [ ] planul bazei craniului
b) [x] planul de la Frankfurt
c) [ ] planul bispinal
d) [x] planul mandibular
e) [x] axa incisivului inferior

1489.[M] ORTO Vaida [DS] n cadrul anomaliilor de clasa a II-a Angle, coala francez descrie urmtoarele forme clinice:
a) [x] endognaia
b) [x] laterodeviaia mandibular
c) [ ] sindromul de compresiune maxilar
d) [ ] ocluzia ncruciat
e) [ ] laterognaia mandibular

1490.[M] ORTO Vaida [DS] Factorii locali de dezvoltare care intervin n etiopatogenia malocluziei de clasa a II1-a sunt:
a) [x] fibroame uterine
b) [ ] caria dentar i complicaiile ei
c) [ ] schimbarea echilibrului ntre forele intra- i extraorale
d) [x] cicatrici chirurgicale, rezultate pe bolta palatin, dup interveniile n anomaliile chirurgicale
e) [ ] hipotonia muchiului orbicular oris al buzei superioare

1491.[S] ORTO Vaida [DS] Obiceiul vicios de sugere a degetului determin:

a) [ ] sindromul de compresiune maxilar paralel
b) [ ] malpoziii grave ale incisivilor superiori i inferiori
c) [x] compresiune alveolar cu protruzie
d) [ ] dezechilibre scheletale i comportamente musculare noi
e) [ ] hipertonia muchilor maseter, buccinator, mentalis

1492.[S] ORTO Vaida [DS] Obiceiul vicios de sugere a limbii poate determina:
a) [ ] deglutiia de tip protruziv
b) [ ] ocluzie adnc incomplet
c) [ ] distalizarea mandibulei cu restructurri n ATM
d) [x] compresiuni ale maxilarelor
e) [ ] posibile laterodeviaii mandibulare

1493.[M] ORTO Vaida [DS] Explorarea grupelor musculare n malocluzia de clasa II1 pune n eviden:
a) [ ] hipotonia muchilor maseteri
b) [x] hipotonia muchiului orbicular al buzei superioare
c) [ ] hipotonia sau hipertonia buzei inferioare
d) [x] hipertonia muchiului mentalis
e) [ ] hipotonia muchilor retropulsori ai mandibulei

1494.[S] ORTO Vaida [DS] Unghiul SNA folosit n cadrul analizei cefalometrice prezint urmtoarele valori normale:
a) [ ] 80+ 20
b) [x] 82+20
c) [ ] 78+20
d) [ ] 80+30
e) [ ] 82+30

1495.[M] ORTO Vaida [DS] Studiul raportului dinte-schelet n analiza teleradiografiei prin metoda Steiner prevede:
a) [x] nclinarea planului de ocluzie fa de craniu
b) [x] poziia incisivului superior raportat la linia NA
c) [ ] poziia incisivului inferior raportat la linia NA
d) [x] unghiul axelor celor doi incisivi centrali
e) [ ] poziia incisivului inferior raportat la planul bazal mandibular

1496.[S] ORTO Vaida [DS] nlimea posterioar a feei n cadrul tehnicii Ricketts este analizat prin:
a) [ ] unghiul facial
b) [ ] nclinarea axului facial
c) [ ] convexitatea facial
d) [x] unghiul de conicitate
e) [ ] indexul postero-anterior
1497.[M] ORTO Vaida [DS] Planul mandibular ales de Tweed n cadrul analizei cefalometrice este:
a) [ ] planul care unete punctele Go i Gn
b) [ ] linia care unete punctele Go i Me
c) [x] planul mandibular definit de Downs
d) [ ] linia care trece prin Go i partea inferioar a imaginii simfizei
e) [x] linia ce unete partea inferioar a imaginii simfizei cu partea inferioar a imaginii unghiului mandibular

1498.[M] ORTO Vaida [DS] Sindromul Down este anomalia caracterizat prin:
a) [x] tulburri n dezvoltarea bazei craniului, reprezentate de deficit de cretere localizat la nivelul planumului
b) [ ] inframicrognaia maxilarului superior i scurtarea ramului orizontal al mandibulei
c) [x] disfuncii fonetice
d) [x] deficit de dezvoltare a maxilarului superior interesnd n mod special sectorul anterior
e) [x] microdonie

1499.[M] ORTO Vaida [DS] Producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe conditii:
a) [x] intensitatea cu care este practicat obiceiul
b) [x] durata fiecarei sedinte
c) [x] frecventa obiceiului
d) [ ] eruptia intirziata a dintilor
e) [ ] inhibarea dezvoltarii mandibulei

1500.[S] ORTO Vaida [DS] n primele dou luni de via intrauterin, relaiile intermaxilare se caracterizeaz prin:
a) [ ] prognatism mandibular embrionar
b) [x] retrognaie mandibular
c) [ ] relaii echilibrate n plan sagital
d) [ ] mezializarea incisivilor i caninilor
e) [ ] distalizarea MI i MII

1501.[M] ORTO Vaida [DS] n luna a treia intrauterin se produc urmtoarele schimbri:
a) [x] formarea bolii palatine
b) [x] limba, determinat s coboare n potcoava mandibular, stimuleaz dezvoltarea mandibulei
c) [ ] se instaleaz etapa prognaiei maxilare embrionare
d) [x] se instaleaz etapa prognaiei mandibulare embrionare
e) [ ] se instaleaz etapa retrognaiei mandibulare

1502.[S] ORTO Vaida [DS] n ultimele luni de via intrauterin se produc urmtoarele schimbri n relaiile intermaxilare:
a) [ ] retrognaie mandibular
b) [ ] prognaie mandibular embrionar
c) [ ] prognaie maxilar embrionar
d) [x] a doua etap a retrognaiei mandibulare
e) [ ] relaii echilibrate n plan sagittal

1503.[M] ORTO Vaida [DS] n luna a cincea de via intrauterin la nivelul maxilarului se remarc:
a) [x] orientarea n palatoversie a incisivului lateral (tipul I) sau n echer (tipul II)
b) [ ] orientarea n palatoversie a caninilor
c) [x] caninii plasai ntr-o veritabil vestibuloversie
d) [ ] spaiul dintre canin i molarul decidual descrete simultan cu dezvoltarea mugurilor dentari
e) [ ] mezializarea incisivilor centrali

1504.[M] ORTO Vaida [DS] n lunile a aptea i a opta intrauterin, la nivelul mandibulei se observ:
a) [ ] mugurii incisivilor centrali mult distalizai
b) [x] mezializarea incisivilor centrali
c) [ ] spaiul necesar pentru alinierea incisivului lateral i a caninului insuficient
d) [x] simfiza mentonier se consolideaz
e) [x] un ctig de spaiu ntre mugurele incisivului central i molarul prim temporar

1505.[S] ORTO Vaida [DS] n cursul dezvoltrii au loc migrri continue ale mugurilor dinilor temporari. Astfel:
a) [ ] toi mugurii dentari se mezializeaz
b) [ ] incisivii se mezializeaz, iar caninul, MI i MII se distalizeaz
c) [ ] incisivii, caninul i MI se mezializeaz iar MII sufer o uoar distalizare
d) [x] incisivii i caninul se mezializeaz iar MII i MI se distalizeaz
e) [ ] nici una din afirmaiile de mai sus nu este corect

1506.[M] ORTO Vaida [DS] La natere crestele alveolare prezint urmtoarele caracteristici:
a) [x] diferena dintre bolta palatin i crestele alveolare este redus
b) [x] crestele alveolare sunt acoperite de periost fibros i dens
c) [x] crestele alveolare sunt delimitate de regiunile labial i jugal prin anul labio-jugal
d) [x] frenul buzei superioare se inser pe creast
e) [ ] creasta alveolar inferioareste n form de potcoav, cu deschiderea maxim posterior i turtirea zonei anterioare

1507.[M] ORTO Vaida [DS] La nou-nscut relaiile anteroposterioare intermaxilare se caracterizez prin:
a) [ ] prognatism mandibular fiziologic
b) [ ] absena decalajului sagital
c) [x] retrognaie mandibular, cunoscut sub denumirea de prognatismul nou-nscutului
d) [x] tiparul constituional cu decalaj sagital de 3-4 mm
e) [x] tiparul constituional n care platoul alveolar superior l acoper pe cel inferior n capac de cutie"

1508.[M] ORTO Vaida [DS] Urmtoarele afirmaii legate de micarea de propulsie mandibular din primele luni dup natere sunt
adevrate:
a) [x] este determinat de actul suptului la sn
b) [ ] este determinat de alimentaia artificial
c) [x] marcheaz reglarea relaiei centrice pe planul relaiei ntre baza craniului i mandibul
d) [x] marcheaz actul de compensare a relaiilor sagitale intermaxilare
e) [x] transpus n viitoarea ocluzie dentar marcheaz prima mezializare

1509.[M] ORTO Vaida [DS] Urmtoarele afirmaii legate de erupia dinilor temporari sunt adevrate:
a) [x] este declanat la 6 luni de via postnatal
b) [x] se desfoar ntr-un interval ciclic cu media de 6 luni, terminndu-se dup 30 luni
c) [ ] dinii erup mai nti pe mandibul i apoi pe maxilar
d) [ ] ordinea sau secvena de erupie este cea care topografiaz pe maxilare cu excepia incisivului lateral
e) [x] erupia incisivilor inferiori i superiori care realizeaz primele relaii ocluzale ofer stabilitate mandibulei

1510.[M] ORTO Vaida [DS] Factorii generatori de dezechilibre n dentaia temporar pot fi considerai:
a) [ ] treme i diasteme
b) [x] caria dentar
c) [x] obturaii incorecte
d) [x] extracii dentare
e) [ ] abrazia dentar

1511.[M] ORTO Vaida [DS] Urmtoarele afirmaii referitoare la arcadele dentare n dentiia temporar sunt adevrate:
a) [ ] creterea lor e accentuat
b) [x] pot fi, dup Boyssou i Mler, spaiate (tipul A) i nespaiate (tipul B)
c) [x] spaierea este expresia caracterului constituional i nu rezultat al creterii
d) [ ] exist posibilitatea ca un tip de arcad B s evolueze ctre tipul A
e) [ ] relaia dintre dentiia spaiat sau cea nespaiat i evoluia viitoare echilibrat este puternic

1512.[S] ORTO Vaida [DS] O valoare prognostica pentru evoluia la malocluzie n perioada 3-5-6 ani pot s aib locul i mrimea
tremei, n sensul c:
a) [ ] o trema mai mare precanin maxilar exprim tendina la distalizare a arcadei superioare
b) [ ] la maxilar, o trem postcanin relev tendina la mezializare a arcadei
c) [x] o trem mai mare precanin mandibular exprim tendina la mezializare a arcadei inferioare
d) [ ] o trem postcanin mandibular relev tendina la mezializare a arcadei
e) [ ] o trem postcanin mandibular mare relev tendina la distalizare a arcadei

1513.[M] ORTO Vaida [DS] Se consider c n perioada 3-5-6 ani au loc urmtoarele reglri importante ale relaiilor intermaxilare
i ocluzale:
a) [ ] prima mezializare fiziologic a mandibulei
b) [x] reducerea spaiului de inocluzie i a gradului de supraacoperire
c) [x] a doua mezializare a mandibulei
d) [x] planul postlacteal trece de la relaia de treapt distalizat la linia dreapt sau treapt mezializat
e) [x] un rol important n reglarea relaiilor intermaxilare l are creterea splanhnocraniului

1514.[M] ORTO Vaida [DS] n perioada 3-5-6 ani urmtoarele situaii pot fi considerate semne de dezechilibre viitoare:
a) [ ] arcada n form de V este un semn timpuriu al unei ocluzii distalizate;
b) [ ] ocluzia adnc fr inocluzie sagital este semnul cert al unei evoluii ctre ocluzia distalizat n dentaia permanent;
c) [ ] ocluzia cap la cap asociat cu un grad de inocluzie este interpretat greit ca o stare normal;
d) [x] ocluzia deschis, produs prin interpoziii, reine atenia pentru tratamentul etiologic (reeducare, decondiionare), pn cnd dinii
permaneni ajung n cursul erupiei n faza funcional;
e) [x] absena atriiei dentare este semnul de alarm pentru viitoarele ocluzii distalizate, ocluzii intercalate, angrenaje inverse, pante de
conducere forat.

1515.[M] ORTO Vaida [DS] n dentaia mixt, erupia dentar prezint urmtoarele caracteristici:
a) [x] erupia dentar este mai accelerat la fete comparativ cu bieii;
b) [x] timpul de accelerare al erupiei dentare este mai intens i mai frecvent n urban, comparativ cu ruralul;
c) [x] secvena de erupie marcheaz trei tipare: tipul M, tipul IM, tipul I;
d) [ ] tipul M al erupiei dentare, care este cel conservator, este ntlni mai frecvent n rural, la fete;
e) [x] tipul I, cel mai recent ntlnit, este mai frecvent la fete n comparaie cu bieii, n urban comparativ cu ruralul;

1516.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia incisivilor permaneni prezint urmtoarele aspecte:
a) [ ] incisivii centrali inferiori erup n poziie vestibular fa de dinii temporari, mrindu-se astfel perimetrul arcadei;
b) [x] incisivii centrali superiori erup cu un ax de nclinare mai mare dect dinii temporari;
c) [x] erupia dinilor superiori are loc pn la contactul cu incisivii inferiori;
d) [ ] erupia incisivilor centrali este nsoit de o nclinare uor mezial, ce determin apariia diastemei;
e) [x] dac exist decalaje mari ntre erupia grupului incisiv superior inferior i superior, se angajeaz cu uurin ocluzia invers frontal.

1517.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia primilor molari permaneni prezint urmtoarele aspecte:
a) [ ] mugurii molarilor primi superiori sunt orientai ctre mezial, ocluzal i oral;
b) [x] iniial, mugurii molarilor primi superiori sunt orientai ctre distal, ocluzal i oral;
c) [x] iniial, mugurii molarilor primi mandibulari se gsesc sub marginea anterioar a ramului ascendent al mandibulei;
d) [ ] mugurii molarilor primi mandibulari se gsesc anterior de marginea anterioar a ramului ascendent al mandibulei;
e) [x] dup erupia mucoas, calea lui M1 este trasat de planul postlacteal.

1518.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia M1 permanent este influenat de planul postlacteal astfel:
a) [x] un plan postlacteal n linie dreapt ofer raportul cuspid la cuspid al M1;
b) [ ] un plan postlacteal n linie dreapt ofer un raport de distalizare de un cuspid al M1;
c) [x] plan postlacteal n treapt mezializat ofer raportul cuspid n anul intercuspidian al M1;
d) [x] un plan postlacteal n treapt distal conduce la o relaie ocluzal distalizat a M1;
e) [ ] plan postlacteal nu influeneaz raportul ocluzal al M1.

1519.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia M1 aduce schimbri dentoalveolare i dento-dentare importante, astfel:
a) [x] prin puseul mezializant se reduce spaiul primat;
b) [x] se modific lungimea arcadei;
c) [ ] are loc trecerea de la forma arcadei de semicerc la cea eliptic;
d) [ ] se produce prima nlare de ocluzie;
e) [ ] rareori erupia prematur a lui M1 pe maxilar, n comparaie cu cea de pe mandibul, poate s semnifice evoluia ctre o distocluzie.

1520.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia I2 prezint urmtoarele aspecte:

a) [x] incisivii laterali inferiori erup dup incisivii centrali superiori sau n acelai timp;
b) [ ] incisivii laterali inferiori erup, de regul, n poziie vestibular fa de predecesori;
c) [ ] incisivii laterali superiori erup ntr-o poziie uor labial, suprapunndu-se ntr-o distorotaie peste centrali;
d) [ ] orientarea n labioversie este expresia relaiei pe care o are rdcina incisivului lateral cu rdcina incisivului central;
e) [x] pe msur ce caninul migreaz n maxilar, se produce i reglarea poziiei incisivului lateral.

1521.[M] ORTO Vaida [DS] 1. Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a se caracterizeaz prin:
a) [x] reducerea, mrirea sau deviaia parametrilor de referin (diametre, linii ale frenului i interincisive), fa de planul medio-sagital;
b) [ ] asimetrie facial exprimat n timpul cinematicii mandibulare;
c) [ ] un grad mai mare de acoperire a incisivilor inferiori de ctre cei superiori;
d) [x] perturbarea predominent n sens transversal, compensat de procesul dento-alveolar i reflectat n relaiile: antero-posterioar i
ocluzal;
e) [ ] lipsa contactelor dintre cele dou iruri dentare antagoniste.

1522.[M] ORTO Vaida [DS] Factorii cauzali ai inocluziei vertical frontale pot fi:
a) [x] factori ereditari
b) [ ] factorul constituional
c) [ ] caria dentar i complicaiile ei
d) [ ] cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatin, dup interveniile n anomaliile congenitale
e) [x] factorii iatrogenic

1523.[S] ORTO Vaida [DS] Etiopatogenia endognaiei cu protruzie depinde de urmtorii factori:
a) [ ] tulburri fonetice
b) [ ] interpoziia obrazului nsoit de mucare
c) [ ] incongruena dento-alveolar cu nghesuire primar sau secundar
d) [ ] afeciunile reumatice localizate la nivelul artculaiei temporo-mandibulare
e) [x] factorul constitutional

1524.[S] ORTO Vaida [DS] Factorii patologici locali care intervin n etiopatogenia endognaiei cu protruzie sunt urmtorii:
a) [x] caria dentar i complicaiile ei
b) [ ] sugerea limbii
c) [ ] incongruena dento-alveolar cu nghesuire primar sau secundar
d) [ ] cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatin, dup interveniile n anomaliile congenitale
e) [ ] absena suturii de cretere a maxilarului

1525.[M] ORTO Vaida [DS] Manifestrile clinice prezente n malocluzia de clasa II1 pot fi:
a) [x] dezvoltare general ngreunat
b) [x] anemie
c) [x] reacie general rebel la tratament
d) [ ] mbolnvire parodontal caracteristic
e) [x] hipotonie uni- sau bilateral a muchilor narinari

1526.[S] ORTO Vaida [DS] Unghiul ANB, luat n considerare de Tweed i Steiner n analiza cefalometric reprezint:
a) [ ] raportul bazelor osoase n plan vertical
b) [ ] decalajul interbazal sagital absolut
c) [x] decalajul interbazal sagital relativ
d) [ ] gradul de protruzie sau retruzie al mandibulei n raport cu baza craniului
e) [ ] raportul posterior/anterior facial

1527.[M] ORTO Vaida [DS] n cadrul cefalometriei, Ricketts analizeaz:

a) [x] nlimea anterioar a feei
b) [x] nlimea posterioar a feei
c) [ ] indicele postero/anterior
d) [x] adncimea feei
e) [ ] unghiul Z

1528.[M] ORTO Vaida [DS] Triunghiul lui Tweed aparinnd analizei cefalometric este format din urmtoarele laturi:
a) [ ] planul bazei craniului
b) [x] planul de la Frankfurt
c) [ ] planul bispinal
d) [x] planul mandibular
e) [x] axa incisivului inferior

1529.[M] ORTO Vaida [DS] n cadrul anomaliilor de clasa a II-a Angle, coala francez descrie urmtoarele forme clinice:
a) [x] endognaia
b) [x] laterodeviaia mandibular
c) [ ] sindromul de compresiune maxilar
d) [ ] ocluzia ncruciat
e) [ ] laterognaia mandibular

1530.[M] ORTO Vaida [DS] Factorii locali de dezvoltare care intervin n etiopatogenia malocluziei de clasa a II1-a sunt:
a) [x] fibroame uterine
b) [ ] caria dentar i complicaiile ei
c) [ ] schimbarea echilibrului ntre forele intra- i extraorale
d) [x] cicatrici chirurgicale, rezultate pe bolta palatin, dup interveniile n anomaliile chirurgicale
e) [ ] hipotonia muchiului orbicular oris al buzei superioare

1531.[S] ORTO Vaida [DS] Obiceiul vicios de sugere a degetului determin:

a) [ ] sindromul de compresiune maxilar paralel
b) [ ] malpoziii grave ale incisivilor superiori i inferiori
c) [x] compresiune alveolar cu protruzie
d) [ ] dezechilibre scheletale i comportamente musculare noi
e) [ ] hipertonia muchilor maseter, buccinator, mentalis

1532.[S] ORTO Vaida [DS] Obiceiul vicios de sugere a limbii poate determina:
a) [ ] deglutiia de tip protruziv
b) [ ] ocluzie adnc incomplet
c) [ ] distalizarea mandibulei cu restructurri n ATM
d) [x] compresiuni ale maxilarelor
e) [ ] posibile laterodeviaii mandibulare

1533.[M] ORTO Vaida [DS] Explorarea grupelor musculare n malocluzia de clasa II1 pune n eviden:
a) [ ] hipotonia muchilor maseteri
b) [x] hipotonia muchiului orbicular al buzei superioare
c) [ ] hipotonia sau hipertonia buzei inferioare
d) [x] hipertonia muchiului mentalis
e) [ ] hipotonia muchilor retropulsori ai mandibulei

1534.[S] ORTO Vaida [DS] Unghiul SNA folosit n cadrul analizei cefalometrice prezint urmtoarele valori normale:
a) [ ] 80+ 20
b) [x] 82+20
c) [ ] 78+20
d) [ ] 80+30
e) [ ] 82+30

1535.[M] ORTO Vaida [DS] Studiul raportului dinte-schelet n analiza teleradiografiei prin metoda Steiner prevede:
a) [x] nclinarea planului de ocluzie fa de craniu
b) [x] poziia incisivului superior raportat la linia NA
c) [ ] poziia incisivului inferior raportat la linia NA
d) [x] unghiul axelor celor doi incisivi centrali
e) [ ] poziia incisivului inferior raportat la planul bazal mandibular

1536.[S] ORTO Vaida [DS] nlimea posterioar a feei n cadrul tehnicii Ricketts este analizat prin:
a) [ ] unghiul facial
b) [ ] nclinarea axului facial
c) [ ] convexitatea facial
d) [x] unghiul de conicitate
e) [ ] indexul postero-anterior

1537.[M] ORTO Vaida [DS] Planul mandibular ales de Tweed n cadrul analizei cefalometrice este:
a) [ ] planul care unete punctele Go i Gn
b) [ ] linia care unete punctele Go i Me
c) [x] planul mandibular definit de Downs
d) [ ] linia care trece prin Go i partea inferioar a imaginii simfizei
e) [x] linia ce unete partea inferioar a imaginii simfizei cu partea inferioar a imaginii unghiului mandibular

1538.[M] ORTO Vaida [DS] Sindromul Down este anomalia caracterizat prin:
a) [x] tulburri n dezvoltarea bazei craniului, reprezentate de deficit de cretere localizat la nivelul planumului
b) [ ] inframicrognaia maxilarului superior i scurtarea ramului orizontal al mandibulei
c) [x] disfuncii fonetice
d) [x] deficit de dezvoltare a maxilarului superior interesnd n mod special sectorul anterior
e) [x] microdonie
1539.[M] ORTO Vaida [DS] Producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe conditii:
a) [x] intensitatea cu care este practicat obiceiul
b) [x] durata fiecarei sedinte
c) [x] frecventa obiceiului
d) [ ] eruptia intirziata a dintilor
e) [ ] inhibarea dezvoltarii mandibulei

1540.[S] ORTO Vaida [DS] n primele dou luni de via intrauterin, relaiile intermaxilare se caracterizeaz prin:
a) [ ] prognatism mandibular embrionar
b) [x] retrognaie mandibular
c) [ ] relaii echilibrate n plan sagital
d) [ ] mezializarea incisivilor i caninilor
e) [ ] distalizarea MI i MII

1541.[M] ORTO Vaida [DS] n luna a treia intrauterin se produc urmtoarele schimbri:
a) [x] formarea bolii palatine
b) [x] limba, determinat s coboare n potcoava mandibular, stimuleaz dezvoltarea mandibulei
c) [ ] se instaleaz etapa prognaiei maxilare embrionare
d) [x] se instaleaz etapa prognaiei mandibulare embrionare
e) [ ] se instaleaz etapa retrognaiei mandibulare

1542.[S] ORTO Vaida [DS] n ultimele luni de via intrauterin se produc urmtoarele schimbri n relaiile intermaxilare:
a) [ ] retrognaie mandibular
b) [ ] prognaie mandibular embrionar
c) [ ] prognaie maxilar embrionar
d) [x] a doua etap a retrognaiei mandibulare
e) [ ] relaii echilibrate n plan sagittal

1543.[M] ORTO Vaida [DS] n luna a cincea de via intrauterin la nivelul maxilarului se remarc:
a) [x] orientarea n palatoversie a incisivului lateral (tipul I) sau n echer (tipul II)
b) [ ] orientarea n palatoversie a caninilor
c) [x] caninii plasai ntr-o veritabil vestibuloversie
d) [ ] spaiul dintre canin i molarul decidual descrete simultan cu dezvoltarea mugurilor dentari
e) [ ] mezializarea incisivilor centrali

1544.[M] ORTO Vaida [DS] n lunile a aptea i a opta intrauterin, la nivelul mandibulei se observ:
a) [ ] mugurii incisivilor centrali mult distalizai
b) [x] mezializarea incisivilor centrali
c) [ ] spaiul necesar pentru alinierea incisivului lateral i a caninului insuficient
d) [x] simfiza mentonier se consolideaz
e) [x] un ctig de spaiu ntre mugurele incisivului central i molarul prim temporar

1545.[S] ORTO Vaida [DS] n cursul dezvoltrii au loc migrri continue ale mugurilor dinilor temporari. Astfel:
a) [ ] toi mugurii dentari se mezializeaz
b) [ ] incisivii se mezializeaz, iar caninul, MI i MII se distalizeaz
c) [ ] incisivii, caninul i MI se mezializeaz iar MII sufer o uoar distalizare
d) [x] incisivii i caninul se mezializeaz iar MII i MI se distalizeaz
e) [ ] nici una din afirmaiile de mai sus nu este corect

1546.[M] ORTO Vaida [DS] La natere crestele alveolare prezint urmtoarele caracteristici:
a) [x] diferena dintre bolta palatin i crestele alveolare este redus
b) [x] crestele alveolare sunt acoperite de periost fibros i dens
c) [x] crestele alveolare sunt delimitate de regiunile labial i jugal prin anul labio-jugal
d) [x] frenul buzei superioare se inser pe creast
e) [ ] creasta alveolar inferioareste n form de potcoav, cu deschiderea maxim posterior i turtirea zonei anterioare

1547.[M] ORTO Vaida [DS] La nou-nscut relaiile anteroposterioare intermaxilare se caracterizez prin:
a) [ ] prognatism mandibular fiziologic
b) [ ] absena decalajului sagital
c) [x] retrognaie mandibular, cunoscut sub denumirea de prognatismul nou-nscutului
d) [x] tiparul constituional cu decalaj sagital de 3-4 mm
e) [x] tiparul constituional n care platoul alveolar superior l acoper pe cel inferior n capac de cutie"

1548.[M] ORTO Vaida [DS] Urmtoarele afirmaii legate de micarea de propulsie mandibular din primele luni dup natere sunt
adevrate:
a) [x] este determinat de actul suptului la sn
b) [ ] este determinat de alimentaia artificial
c) [x] marcheaz reglarea relaiei centrice pe planul relaiei ntre baza craniului i mandibul
d) [x] marcheaz actul de compensare a relaiilor sagitale intermaxilare
e) [x] transpus n viitoarea ocluzie dentar marcheaz prima mezializare

1549.[M] ORTO Vaida [DS] Urmtoarele afirmaii legate de erupia dinilor temporari sunt adevrate:
a) [x] este declanat la 6 luni de via postnatal
b) [x] se desfoar ntr-un interval ciclic cu media de 6 luni, terminndu-se dup 30 luni
c) [ ] dinii erup mai nti pe mandibul i apoi pe maxilar
d) [ ] ordinea sau secvena de erupie este cea care topografiaz pe maxilare cu excepia incisivului lateral
e) [x] erupia incisivilor inferiori i superiori care realizeaz primele relaii ocluzale ofer stabilitate mandibulei

1550.[M] ORTO Vaida [DS] Factorii generatori de dezechilibre n dentaia temporar pot fi considerai:
a) [ ] treme i diasteme
b) [x] caria dentar
c) [x] obturaii incorecte
d) [x] extracii dentare
e) [ ] abrazia dentar

1551.[M] ORTO Vaida [DS] Urmtoarele afirmaii referitoare la arcadele dentare n dentiia temporar sunt adevrate:
a) [ ] creterea lor e accentuat
b) [x] pot fi, dup Boyssou i Mler, spaiate (tipul A) i nespaiate (tipul B)
c) [x] spaierea este expresia caracterului constituional i nu rezultat al creterii
d) [ ] exist posibilitatea ca un tip de arcad B s evolueze ctre tipul A
e) [ ] relaia dintre dentiia spaiat sau cea nespaiat i evoluia viitoare echilibrat este puternic

1552.[S] ORTO Vaida [DS] O valoare prognostica pentru evoluia la malocluzie n perioada 3-5-6 ani pot s aib locul i mrimea
tremei, n sensul c:
a) [ ] o trema mai mare precanin maxilar exprim tendina la distalizare a arcadei superioare
b) [ ] la maxilar, o trem postcanin relev tendina la mezializare a arcadei
c) [x] o trem mai mare precanin mandibular exprim tendina la mezializare a arcadei inferioare
d) [ ] o trem postcanin mandibular relev tendina la mezializare a arcadei
e) [ ] o trem postcanin mandibular mare relev tendina la distalizare a arcadei

1553.[M] ORTO Vaida [DS] Se consider c n perioada 3-5-6 ani au loc urmtoarele reglri importante ale relaiilor intermaxilare
i ocluzale:
a) [ ] prima mezializare fiziologic a mandibulei
b) [x] reducerea spaiului de inocluzie i a gradului de supraacoperire
c) [x] a doua mezializare a mandibulei
d) [x] planul postlacteal trece de la relaia de treapt distalizat la linia dreapt sau treapt mezializat
e) [x] un rol important n reglarea relaiilor intermaxilare l are creterea splanhnocraniului

1554.[M] ORTO Vaida [DS] n perioada 3-5-6 ani urmtoarele situaii pot fi considerate semne de dezechilibre viitoare:
a) [ ] arcada n form de V este un semn timpuriu al unei ocluzii distalizate;
b) [ ] ocluzia adnc fr inocluzie sagital este semnul cert al unei evoluii ctre ocluzia distalizat n dentaia permanent;
c) [ ] ocluzia cap la cap asociat cu un grad de inocluzie este interpretat greit ca o stare normal;
d) [x] ocluzia deschis, produs prin interpoziii, reine atenia pentru tratamentul etiologic (reeducare, decondiionare), pn cnd dinii
permaneni ajung n cursul erupiei n faza funcional;
e) [x] absena atriiei dentare este semnul de alarm pentru viitoarele ocluzii distalizate, ocluzii intercalate, angrenaje inverse, pante de
conducere forat.

1555.[M] ORTO Vaida [DS] n dentaia mixt, erupia dentar prezint urmtoarele caracteristici:
a) [x] erupia dentar este mai accelerat la fete comparativ cu bieii;
b) [x] timpul de accelerare al erupiei dentare este mai intens i mai frecvent n urban, comparativ cu ruralul;
c) [x] secvena de erupie marcheaz trei tipare: tipul M, tipul IM, tipul I;
d) [ ] tipul M al erupiei dentare, care este cel conservator, este ntlni mai frecvent n rural, la fete;
e) [x] tipul I, cel mai recent ntlnit, este mai frecvent la fete n comparaie cu bieii, n urban comparativ cu ruralul;

1556.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia incisivilor permaneni prezint urmtoarele aspecte:
a) [ ] incisivii centrali inferiori erup n poziie vestibular fa de dinii temporari, mrindu-se astfel perimetrul arcadei;
b) [x] incisivii centrali superiori erup cu un ax de nclinare mai mare dect dinii temporari;
c) [x] erupia dinilor superiori are loc pn la contactul cu incisivii inferiori;
d) [ ] erupia incisivilor centrali este nsoit de o nclinare uor mezial, ce determin apariia diastemei;
e) [x] dac exist decalaje mari ntre erupia grupului incisiv superior inferior i superior, se angajeaz cu uurin ocluzia invers frontal.

1557.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia primilor molari permaneni prezint urmtoarele aspecte:
a) [ ] mugurii molarilor primi superiori sunt orientai ctre mezial, ocluzal i oral;
b) [x] iniial, mugurii molarilor primi superiori sunt orientai ctre distal, ocluzal i oral;
c) [x] iniial, mugurii molarilor primi mandibulari se gsesc sub marginea anterioar a ramului ascendent al mandibulei;
d) [ ] mugurii molarilor primi mandibulari se gsesc anterior de marginea anterioar a ramului ascendent al mandibulei;
e) [x] dup erupia mucoas, calea lui M1 este trasat de planul postlacteal.

1558.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia M1 permanent este influenat de planul postlacteal astfel:
a) [x] un plan postlacteal n linie dreapt ofer raportul cuspid la cuspid al M1;
b) [ ] un plan postlacteal n linie dreapt ofer un raport de distalizare de un cuspid al M1;
c) [x] plan postlacteal n treapt mezializat ofer raportul cuspid n anul intercuspidian al M1;
d) [x] un plan postlacteal n treapt distal conduce la o relaie ocluzal distalizat a M1;
e) [ ] plan postlacteal nu influeneaz raportul ocluzal al M1.

1559.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia M1 aduce schimbri dentoalveolare i dento-dentare importante, astfel:
a) [x] prin puseul mezializant se reduce spaiul primat;
b) [x] se modific lungimea arcadei;
c) [ ] are loc trecerea de la forma arcadei de semicerc la cea eliptic;
d) [ ] se produce prima nlare de ocluzie;
e) [ ] rareori erupia prematur a lui M1 pe maxilar, n comparaie cu cea de pe mandibul, poate s semnifice evoluia ctre o distocluzie.

1560.[M] ORTO Vaida [DS] Erupia I2 prezint urmtoarele aspecte:

a) [x] incisivii laterali inferiori erup dup incisivii centrali superiori sau n acelai timp;
b) [ ] incisivii laterali inferiori erup, de regul, n poziie vestibular fa de predecesori;
c) [ ] incisivii laterali superiori erup ntr-o poziie uor labial, suprapunndu-se ntr-o distorotaie peste centrali;
d) [ ] orientarea n labioversie este expresia relaiei pe care o are rdcina incisivului lateral cu rdcina incisivului central;
e) [x] pe msur ce caninul migreaz n maxilar, se produce i reglarea poziiei incisivului lateral.

1561.[S] ORTO REZI [DS] Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina:
a) [ ] anomalii la toti subiectii care practica acest obicei;
b) [x] anomalii la unii subiecti care practica obiceiul;
c) [ ] forma arcadei in ocluzia acoperita;
d) [ ] ameliorarea ocluziilor deschise;
e) [ ] disparitia parafunctiilor.

1562.[S] ORTO REZI [DS] Reeducarea deglutitiei anormale poate fi facuta prin:
a) [ ] exercitii care stimuleaza interpunerea limbii intre arcade
b) [ ] exercitii de respiratie nazala
c) [x] scut lingual
d) [ ] placua vestibulara pariala
e) [ ] exercitii de propulsie a mandibulei.

1563.[S] ORTO REZI [DS] S1202003. Timpul bucal al deglutitiei se termina prin:
a) [x] miscari ale limbii in regiunea faringiana
b) [ ] miscari ale limbii in regiunea laringiana
c) [ ] trecerea bolului in laringe
d) [ ] oprirea bolului in cavitatea bucala
e) [ ] patrunderea bolului in esofag

1564.[S] ORTO REZI [DS] S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de:
a) [ ] 18 ore
b) [ ] 12 ore
c) [ ] 1 minut
d) [x] 24 ore
e) [ ] 30 minute.

1565.[S] ORTO REZI [DS] S1302005. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este:
a) [ ] imobil
b) [ ] temporar
c) [ ] absolut
d) [x] relativ
e) [ ] permanent.

1566.[S] ORTO REZI [DS] S1302006. Terapia deglutitiei anormale se realizeaza prin:
a) [ ] placa palatina cu surub ortodontic
b) [ ] scut vestibular
c) [ ] speculim labial
d) [x] reeducare prin exercitii
e) [ ] kineziterapie generala.

1567.[S] ORTO REZI [DS] S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate
urmatoarele afirmatii:
a) [x] deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor
b) [ ] in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei
c) [ ] pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelasi
d) [ ] la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dini se poate instala o ocluzie adanca
e) [ ] Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii.

1568.[S] ORTO REZI [DS] S1402008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste sugerea degetului:
a) [ ] acest reflex exista chiar prenatal, deoarece a fost demonstrata de catre Bulgarelli prin fluoroscopie prezenta contractiilor orale chiar
inainte de nastere
b) [x] copilul suge inainte de a vedea si de a distinge sunetele ( Tinn )
c) [ ] la varsta de 5-6 luni, dezvoltarea neuromotorie ajunge la un stadiu in care sunt posibile miscari suficient de ample ale membrelor
superioare si mana poate fi adusa la nivelul gurii
d) [ ] in primele 3 luni are loc ass-numita "exploraie bucala"
e) [ ] frecvanta practicarii obiceiului vicios este scazut a inainte de a adormi si in timpul somnului.

1569.[S] ORTO REZI [DS] S1502009. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin:
a) [x] reducerea suprafetei de contact ocluzal;
b) [ ] amploarea miscarilor masticatorii;
c) [ ] reeducarea functiei masticatorii;
d) [ ] introducerea unei alimentatii rationale;
e) [ ] corectarea anomaliilor dento-maxilare.
1570.[S] ORTO REZI [DS] S1502010. In interpozitia cu succiune intensa are loc o scadere a:
a) [x] presiunii intraorale;
b) [ ] presiunii exoorale;
c) [ ] presiunii intraorale si exoorale;
d) [ ] presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei;
e) [ ] presiunii orbicularului intern superior.

1571.[S] ORTO REZI [DS] S1502011. Interpozitia obrajilor in zonele laterale are ca efect:
a) [x] supraocluzia incisiva accentuata;
b) [ ] ocluzie minima in zona frontala;
c) [ ] ocluzie deschisa frontala;
d) [ ] inocluzie transversala;
e) [ ] ocluzie inversa incrucisata.

1572.[S] ORTO REZI [DS] S1502012. Interpozitia simpla determina instalarea unei:
a) [x] inocluzii verticale in regiunea anterioara a arcadelor;
b) [ ] inocluzie transversala;
c) [ ] inocluzie sagitala;
d) [ ] inocluzie simetrica sau asimetrica transversala;
e) [ ] toate aceste variante.

1573.[S] ORTO REZI [DS] S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
multe conditii:
a) [x] intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios;
b) [ ] bilantul fortelor oro-faciale;
c) [ ] parafunctiile;
d) [ ] hipertonia sau hipotonia musculara;
e) [ ] rezultanta generala a fortelor.

1574.[S] ORTO REZI [DS] S1502014. Zonele faciale de sprijin mai des intresate sunt:
a) [x] mentonul;
b) [ ] sprijinul fetei pe pumni;
c) [ ] sprijinul fetei pe palma;
d) [ ] sprijinul fetei intre index si police;
e) [ ] sprijinul fetei pe dosul mainii.

1575.[S] ORTO REZI [DS] S1602015. Electromiografia este o metoda care apreciaza:
a) [x] functia musculara dupa potentialele de actiune;
b) [ ] fortele de la nivelul arcadelor dentare;
c) [ ] modificari de pozitie ale organelor in componenta carora intra muschii;
d) [ ] modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le insera muschii;
e) [ ] fortele de presiune exercitate pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor.

1576.[S] ORTO REZI [DS] S1602016. in cadrul functiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind:
a) [ ] dislalia;
b) [ ] sigmatismul;
c) [ ] rotacismul;
d) [ ] rotacismul;
e) [x] tahilalia.

1577.[S] ORTO REZI [DS] S1602017. in mod normal in deglutitia de tip"adult":

a) [ ] limba are o pozitie posterioara;
b) [x] varful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
c) [ ] arcadele sunt in contact;
d) [ ] limba vine in contact cu incisivii superiori;
e) [ ] limba vine in conatct cu treimea ocluzala a suprafetelor orale a dintilor laterali.

1578.[S] ORTO REZI [DS] S1602018. in timpul articularii fonetice normale se poate observa:
a) [ ] sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori;
b) [ ] interpozitia limbii catre incisivi;
c) [ ] interpozitia limbii catre premolari;
d) [x] varful limbii in contact cu papila incisiva;
e) [ ] sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori.

1579.[S] ORTO REZI [DS] S1602019. Prelungirea stadiului de deglutitie infantila se datoreaza:
a) [ ] maturitatii neuromusculare;
b) [ ] inclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare;
c) [ ] maxilarului superior largit transversal;
d) [ ] factorului genetic ereditar;
e) [x] macroglosiei.

1580.[S] ORTO REZI [DS] S1602020. Raportul dintre deglutitie si dezvoltarea Ap. DM:
a) [ ] fortele cele mai puternice se declanseaza in stadiul II al deglutitiei (stadiul faringian);
b) [ ] timpul I al deglutitiei (stadiul bucal) ramane acelasi in cursul vietii;
c) [ ] dupa eruptia dintilor permanenti limba patrunde intre arcade in timpul deglutitiei;
d) [x] daca dupa eruptia dintilor temporari persista deglutitia infantila, situatia se considera anormala;
e) [ ] intr-o deglutitie normala buzele vin in contractie puternica.

1581.[S] ORTO REZI [DS] S2102021. Alimentarea artificial prezint unele avantaje fa de alimentarea la sn, care constau n:
a) [ ] copilul evit s fac micri de propulsie;
b) [ ] ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer, deci aerofagie;
c) [ ] se reduce secreia salivar;
d) [ ] absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
e) [x] toate rspunsurile sunt greite.

1582.[S] ORTO REZI [DS] S2102022. Caracteristicile etapei tranziionale a deglutiiei sunt urmtoarele:
a) [ ] datorit erupiei incisivilor, limba i ia o poziie superioar lor;
b) [ ] limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile dentate;
c) [x] limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile adentate;
d) [ ] buzele se nchid reflex;
e) [ ] muchii mimicii se relaxeaz.

1583.[S] ORTO REZI [DS] S2102023. Deplasarea bolului alimentar n faringe este asigurat prin:
a) [ ] contracia muchiului milohioidian i buccinator;
b) [ ] contracia muchiului milohioidian i pterigoidian lateral;
c) [x] contracia muchiului milohioidian i unda peristaltic a limbii;
d) [ ] unda peristaltic a limbii i contracia muchilor latero-faringieni;
e) [ ] greutatea bolului alimentar.

1584.[S] ORTO REZI [DS] S2102024. Examenul clinic al musculaturii:

a) [ ] pune n eviden poziia buzelor;
b) [x] volumul limbii;
c) [ ] interpoziia limbii;
d) [ ] fora limbii n corelaie cu dimensiunea acesteia;
e) [ ] evideniaz simetria facial.

1585.[S] ORTO REZI [DS] S2102025. Fora muscular poate fi utilizat de ctre aparatele funcionale n urmtoarele situaii, cu
excepia:
a) [ ] pentru a exercita fore corectoare;
b) [ ] pentru a declana n mod reflex contracii musculare;
c) [x] pentru a declana n mod voluntar contracii musculare;
d) [ ] pentru a genera fore intermaxilare;
e) [ ] pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice

1586.[S] ORTO REZI [DS] S2102026. n A.T.M, n timpul masticaiei, se produc urmtoarele micri, cu excepia:
a) [ ] micri n balama;
b) [ ] micri de propulsie;
c) [ ] micri de lateralitate;
d) [x] micri de lateropulsie;
e) [ ] micri de retropulsie.

1587.[S] ORTO REZI [DS] S2102027. n sistemul matematic folosit n patologia neuro-muscular, cifra 2 corespunde la:
a) [ ] nu este posibil contracia muscular;
b) [ ] efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaiei;
c) [ ] efectul motor e posibil n condiiile eliminrii gravitaiei;
d) [x] este vizibil contracia, dar lipsete efectul motor;
e) [ ] efectul motor este complet contra unei rezistene.

1588.[S] ORTO REZI [DS] S2102028. n timpul deglutiiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercit:
a) [x] n regiunea anterioar i pe pereii laterali ai bolii;
b) [ ] sublingual i pe pereii laterali ai proceselor alveolare inferioare;
c) [ ] n regiunea anterioar i pe feele palatinale ale dinilor laterali;
d) [ ] n regiunea central a bolii;
e) [ ] la nivelul coroanelor dinilor frontali.

1589.[S] ORTO REZI [DS] S2102029. n timpul deglutiiei de tip adult, osul hioid se deplaseaz
a) [ ] nainte i n jos;
b) [ ] napoi i n sus;
c) [x] nainte i n sus;
d) [ ] napoi i n jos;
e) [ ] n lateral i n sus.

1590.[S] ORTO REZI [DS] S2102030. n timpul deglutiiei normale, muchii buzelor i obrajilor:
a) [ ] se contract cu o for important;
b) [x] se contract foarte puin, cu o for mic;
c) [ ] se interpun ntre arcade;
d) [ ] exercit fore importante pe faa vestibular a apofizelor alveolare i a dinilor;
e) [ ] nu dezvolt nici un fel de for pe apofizele dento-alveolare.

1591.[S] ORTO REZI [DS] S2102031. ncheierea stadiului bucal al deglutiiei se face prin:
a) [ ] micri ale limbii pe zonele laterale ale arcadei;
b) [ ] micri ale limbii pe palatul dur;
c) [ ] micri ale limbii interarcadice;
d) [x] micri ale limbii n regiunea faringian;
e) [ ] micri ale vrfului limbii n zona incisiv.

1592.[S] ORTO REZI [DS] S2102032. ntre interpoziiile autotrope nu se regsete:

a) [ ] interpoziia buzei inferioare;.
b) [ ] interpoziia limbii;
c) [ ] interpoziia obrajilor;
d) [x] interpoziia degetului;
e) [ ] interpoziia buzei superioare.

1593.[S] ORTO REZI [DS] S2102033. Micarea de circumducie rezult din combinarea:
a) [ ] micrii de lateralitate cu micarea de propulsie i retropulsie;
b) [ ] micrii de lateralitate cu micarea n balama;
c) [ ] micrii n balama cu micarea de propulsie i retropulsie;
d) [ ] micrii n balama cu micarea de lateropulsie;
e) [x] micrii n balama cu micarea de propulsie, retropulsie i cu micarea de lateralitate.

1594.[S] ORTO REZI [DS] S2102034. Numrul de deglutiii effectuate n 24 de ore poate varia, dup diveri autori, ntre:
a) [x] 600-1600;
b) [ ] 200-600;
c) [ ] 200-400;
d) [ ] 1200-1600;
e) [ ] 600-2000.

1595.[S] ORTO REZI [DS] S2102035. Printre consecinele glosoptozei putem enumera urmtoarele, cu excepia:
a) [ ] ntrziere n dezvoltarea general a copilului;
b) [ ] aspect palid i suferind al pacientului;
c) [ ] ingestia de ap i aer, pentru a uura coborrea bolului alimentar;
d) [ ] ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal n vederea respiraiei;
e) [x] participarea coloanei cervicale, a crei scolioz este foarte accentuat.

1596.[S] ORTO REZI [DS] S2102036. Reabilitarea funciei masticatorii vizeaz urmtoarele aspecte, cu excepia:
a) [ ] nlturarea fenomenelor dureroase;
b) [ ] corectarea anomaliei dentomaxilare;
c) [ ] reeducarea funcional;
d) [x] introducerea unei alimentaii de consisten crescut;
e) [ ] introducerea unei alimentaii raionale.

1597.[S] ORTO REZI [DS] S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraia oral depind de urmtorii factori, cu excepia:
a) [ ] momentul instalrii;
b) [ ] durat;
c) [ ] dac pasajul nazal este exclus n totalitate;
d) [ ] dac pasajul nazal este exclus parial;
e) [x] dac respiraia este sau nu independent de alimentarea nou-nscutului.

1598.[S] ORTO REZI [DS] S2102038. Sistemul de notare matematic folosit n patologia neuro-muscular utilizeaz cifre de la:
a) [ ] 0-3;
b) [ ] 0-4;
c) [x] 0-5;
d) [ ] 0-6;
e) [ ] 1-6.

1599.[S] ORTO REZI [DS] S2102039. Timpul bucal:

a) [ ] este involuntar;
b) [x] const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n faringe;
c) [ ] const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n esofag;
d) [ ] la nceputul lui are loc o expiraie (expiraia deglutiiei);
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte.

1600.[S] ORTO REZI [DS] S2102040. Timpul faringian:

a) [x] este scurt i autonom;
b) [ ] progresiunea bolului n faringe este asigurat de contracia voluntar a constrictorului superior al faringelui;
c) [ ] faringele este cobort prin contracia muchilor palato-faringian i stilo-faringian;
d) [ ] ptrunderea alimentelor n cavitatea nazal este prevenit prin acolarea palatului dur la peretele posterior al faringelui;
e) [ ] ptrunderea alimentelor n laringe este prevenit prin ridicarea epiglotei, care astfel nchide glota.

1601.[S] ORTO REZI [DS] S2902048. Pentru activitatea clinico - terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara normal
atunci cand:
a) [ ] dintii posteriori nu sunt in contact;
b) [ ] limba se interpune intre dintii posteriori;
c) [x] buzele ramin in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara;
d) [ ] mandibula este propulsata spre anterior;
e) [ ] varful limbii se sprijina pe marginea alveolara inferioara.

1602.[S] ORTO REZI [DS] S2902049. Muschii aparatului dento - maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin
jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati:
a) [ ] prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase;
b) [ ] prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediu l sistemului dentar;
c) [ ] prin intermediu l insertiilor pieloase;
d) [x] prin intermediu l insertiilor osoase;
e) [ ] prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediu l ATM.

1603.[S] ORTO REZI [DS] S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa
de energie sunt:
a) [ ] prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara;
b) [ ] sunt active in absenta oricaror contractii musculare;
c) [ ] aparatul descompune fortele orizontale;
d) [x] aparatul descompune fortele verticale;
e) [ ] normalizarea functiilor perturbate (respiratie si deglutitie) nu se realizeaza cu aparate functionale.

1604.[M] ORTO REZI [DS] S1202051. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate determina:
a) [ ] modificari de ax ale incisivilor superiori spre oral;
b) [x] modificari de ax ale incisivilor superiori spre vestibular;
c) [x] modificari de ax ale incisivilor inferiori spre lingual;
d) [ ] modificari de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular;
e) [ ] prognatism mandibular.

1605.[M] ORTO REZI [DS] S1202052. In cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce:
a) [x] contractii puternice ale musculaturii labiale;
b) [x] forte concentrice la nivelul arcadelor dentare;
c) [ ] forte excentrice la nivelul arcadelor dentare;
d) [ ] efect modelant favorabil asupra maxilarelor;
e) [ ] efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare.

1606.[M] ORTO REZI [DS] S1202053. In dezvoltarea unei masticatii riguroase au rol:
a) [x] alimentele de consistenta crescuta;
b) [ ] alimentele moi;
c) [x] fructele proaspete;
d) [x] cruditaile;
e) [ ] alimentele lipicioase.

1607.[M] ORTO REZI [DS] S1202054. In mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii:
a) [x] incisivii au rol in miscarile de propulsie;
b) [ ] caninii au rol in incizia alimentelor;
c) [ ] premolarii au rol in sfasierea alimentelor;
d) [x] molarii au rol in triturarea alimentelor;
e) [x] premolarii au rol in zdrobirea alimentelor.

1608.[M] ORTO REZI [DS] S1202055. In situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca:
a) [x] respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara;
b) [x] respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare;
c) [x] anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala;
d) [x] respiraia orala a favorizat anomalia dento-maxilara;
e) [ ] respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar.

1609.[M] ORTO REZI [DS] S1202056. Inconvenientele alimentatiei artificiale la sugar sunt:
a) [ ] stimularea miscarii de propulsie;
b) [x] aerofagie;
c) [ ] stimularea secretiei salivare;
d) [x] diminuarea activitaii glandelor salivare;
e) [x] perturbari in dezvoltarea mandibulei.

1610.[M] ORTO REZI [DS] S1202057. Mecanismul sugerii in alaptarea la san comporta urmatoarele:
a) [ ] retropulsia mandibulei;
b) [x] succiune;
c) [x] realizarea unui vid in cavitatea bucala;
d) [x] presiune;
e) [x] exprimarea laptelui matern din mamelon.

1611.[M] ORTO REZI [DS] S1202058. Obiectivele terapeutice inanomaliile dento-maxilare sunt:
a) [x] corectarea modificarilor morfologice;
b) [x] echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste;
c) [x] modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare;
d) [x] folosirea contraciei musculare pentru corectarea modificarilor morfologice;
e) [ ] mentinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare.

1612.[M] ORTO REZI [DS] S1202059. Se considera deglutitie anormala:

a) [ ] deglutitia cu arcadele in contact;
b) [ ] sprijinirea varfului limbii pe papila retroincisiva superioara;
c) [x] deglutitie cu arcadele departate;
d) [x] deplasarea limbii intre arcade;
e) [x] contactul limbii cu buzele.

1613.[M] ORTO REZI [DS] S1202060. Terapia maxilotoracica determina:

a) [x] marirea lumenului faringian;
b) [x] deplasarea stabila inainte a mandibulei;
c) [x] cresterea capacitatii toracice;
d) [x] coordonarea ritmului respirator;
e) [ ] distalizarea mandibulei.

1614.[M] ORTO REZI [DS] S1202061. Timpii deglutitiei:

a) [x] timpul bucal - voluntar;
b) [ ] timpul bucal - involuntar;
c) [x] timpul faringian;
d) [ ] timpul laringian;
e) [x] timpul esofagian.

1615.[M] ORTO REZI [DS] S1302062. Activitatea tonica a unui muschi poate fi de:
a) [ ] somn;
b) [ ] veghe;
c) [x] repaus;
d) [x] postura;
e) [x] efort.

1616.[M] ORTO REZI [DS] S1302063. Alimentatia artificiala prezinta urmatoarele inconveniente:
a) [ ] retropulsia mandibulei;
b) [x] aerofagia;
c) [x] evitarea miscarilor de propulsie;
d) [x] reducerea secretiei salivare;
e) [x] absenta stimulilor functionali.

1617.[M] ORTO REZI [DS] S1302064. Influenta activitatii musculare asupra oaselor maxilare se realizeaza prin:
a) [ ] actiunile compensatorii ale limbii;
b) [x] intermediu l insertiilor osoase;
c) [x] aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediu l sistemului dentar;
d) [ ] asigurarea echilibrului capului;
e) [x] aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase.

1618.[M] ORTO REZI [DS] S1302065. Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor poate produce:
a) [x] oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale;
b) [x] aparitia unei supraocluzii incisive accentuate;
c) [ ] prognatia mandibulara functionala;
d) [ ] laterodeviatia mandibulara;
e) [ ] respiratia orala.

1619.[M] ORTO REZI [DS] S1302066. Modificarile care se produc in perioada sugerii degetelor:
a) [x] contractii puternice ale musculaturii labiale;
b) [ ] cresterea pronuntata a presiunii intraorale;
c) [x] existenta unor santuri juxtacomisurale;
d) [x] existenta depresiunilor jugale;
e) [ ] miscarea de propulsie a mandibulei.

1620.[M] ORTO REZI [DS] S1302067. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe
conditii:
a) [x] intensitatea cu care este practicat obiceiul;
b) [x] durata fiecarei sedinte;
c) [x] frecventa obiceiului;
d) [ ] eruptia intirziata a dintilor;
e) [ ] inhibarea dezvoltarii mandibulei.

1621.[M] ORTO REZI [DS] S1302068. Sugerea in timpul alaptarii este legata de:
a) [x] ingestia hranei;
b) [x] satisfacerea foamei;
c) [x] nevoia de somn;
d) [ ] asigurarea respiratiei orale;
e) [ ] prognatia mandibulara.

1622.[M] ORTO REZI [DS] S1302069. Tulburarile de pronuntie care insotesc anomaliile dento-maxilare sunt:
a) [ ] bilbiiala;
b) [x] sigmatismul;
c) [x] dislalia;
d) [ ] rinolalia;
e) [x] rotacismul.

1623.[M] ORTO REZI [DS] S1402070. Actiunea muschilor prin intermediu l insertiilor are urmatoarele aspecte adevarate:
a) [ ] este mult mai evidenta la maxilar;
b) [ ] este mai putin evidenta la mandibula;
c) [x] mandibula reprezinta sediul unor insertii musculare numeroase si puternice;
d) [x] subiecii care fac miscari masticatorii susinute au o dezvoltare robusta a mandibulei
e) [ ] sub influenta dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente a mandibulei.

1624.[M] ORTO REZI [DS] S1402071. Aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediu l sistemului dentar are urmatoarele
aspecte:
a) [x] generatorul de forte este aparatul muscular; directia principala verticala si sensul ei, in sus, sunt date de contractia muschilor ridicatori;
b) [x] in timpul masticatiei forta musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si altul catre mandibula;
c) [ ] socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forta la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor faciale si chiar craniene;
d) [ ] forele de masticaie, avand tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os;
e) [x] se poate considera deci parodontiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu de insertie functionala"amuschilor mobilizatori la teritoriul
oaselor maxilare

1625.[M] ORTO REZI [DS] S1402072. Cand vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem in vedere urmatoarele:
a) [x] se produc contractii puternice ale musculaturii labiale a muschiului motului barbiei;
b) [ ] succiunea determina o crestere pronuntata a presiunii intraorale;
c) [x] presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si arcadelor dentare;
d) [ ] absena sanurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale;
e) [x] apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioasa decat celelalte.

1626.[M] ORTO REZI [DS] S1402073. Cand vorbim de tonusul de repaus putem afirma urmatoarele:
a) [x] un muschi, chiar relaxat, nu este complet inert; sectionandu-l, cele doua parti se scurteaza;
b) [x] tonusul de repaus poate fi pus in evidenta si la nivelul altor grupe musculare in afara de muschiimobilizatori;
c) [ ] Cauhp acorda o foarte mare importanta echilibrului de repaus dintre chinga externa si cea interna in etiopatogenia anomaliilor
dentomaxilare;
d) [ ] poziia de repaus se stabileste da la o varsta foarte frageda si este rezultatul aciunii buzelor si adaptarilor funcionale ale muschilor
mobilizatori;
e) [x] muschii mobilizatori asigura mentinerea spatiului de inocluzie fiziologica cu ajutorul contractiilor partiale comandate de catre reflexe
tonice.

1627.[M] ORTO REZI [DS] S1402074. in cazul obiceiurilor de interpunere vicioasa a unor parti moi ale aparatului dentomaxilar
intre arcadele dentare urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) [x] interpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie inferioara si retrodentie superioara;
b) [x] interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodentie superioara si retodentie inferioara;
c) [ ] interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare determina sindromul Cauhp, caracterizat prin ocluzie deschisa si
ocluzie inversa laterala;
d) [x] interpoziia parilor moi se face de obicei in momente de concentrare, de tensiune psihica;
e) [x] interpozitiile limbii au loc cel mai adesea in desfasurarea paranormala a deglutitiei si fonatiei.

1628.[M] ORTO REZI [DS] S1402075. in ceea ce priveste influenta presiunii musculare aplicate pe suprafetele osoase putem afirma
urmatoarele:
a) [x] constituie aspectul cel mai usor de sesizat;
b) [x] se acorda o importanta mare antagonismului de forte generate de grupa muschilor interni ( limba si planseu ) si grupa muschilor
externi;
c) [ ] se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in care fortele izvorate din
actiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibreaza;
d) [x] exercitarea pariala a funciilor se face cu apariia unor fore rezultante spre vestibular sau oral faa de aceasta linie a arcadelor;
e) [ ] ciclul de timp in care diversele functii sunt repetate cu o constanta mai mare sau mai mica este de 18 ore.

1629.[M] ORTO REZI [DS] S1402076. In comportamentele articulatorii anormale se poate observa:
a) [ ] sprijinul limbii pe suprafata palatinala a molarilor in articularea labio-dentalelor;
b) [x] sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori;
c) [x] interpozitia limbii catre incisivi;
d) [x] interpoziia limbii catre premolari;
e) [x] sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori in articularea dentalelor.

1630.[M] ORTO REZI [DS] S1402077. In ocluziile adanci acoperite:

a) [ ] apare o activitate crescuta a fasciculului anterior al temporalului;
b) [x] apare o activitate crescuta a maseterului;
c) [x] limba ocupa o pozitie mai posterioara;
d) [ ] cand pleaca de la poziia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inainte;
e) [x] cand pleaca de la pozitia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inapoi.

1631.[M] ORTO REZI [DS] S1402078. Reducerea considerabila a suprafetei de contact ocluzal apare in urmatoarele anomalii
dento-maxilare:
a) [x] ocluzie distalizata;
b) [ ] ocluzie adanca;
c) [x] ocluzie deschisa;
d) [x] ocluzie progena cu inocluzie sagitala;
e) [ ] ocluzie progena fara inocluzie sagitala.
1632.[M] ORTO REZI [DS] S1402079. Timpii deglutitie sunt:
a) [ ] timpul I faringian;
b) [ ] timpul II bucal;
c) [x] timpul III esofagian;
d) [x] primul timp, timpul bucal;
e) [x] timpul II faringian.

1633.[M] ORTO REZI [DS] S1402080. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influente asupra respiratiei sunt:
a) [ ] prognatismul maxilar;
b) [x] ingustarea maxilarului superior;
c) [ ] prognatismul mandibular;
d) [x] retropoziia mandibulei;
e) [x] ocluzia deschisa.

1634.[M] ORTO REZI [DS] S1502081. Aspectele decelabile pe o electromiograma sunt:

a) [x] amplitudinea potentialului electric;
b) [ ] intensitatea contractiei musculare;
c) [x] frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi;
d) [ ] viteza de transmitere a impulsului nervos;
e) [x] durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune.

1635.[M] ORTO REZI [DS] S1502082. Caracteristicile tipului constitutional leptosomatic sunt:
a) [ ] etajul inferior micsorat;
b) [ ] profil drept;
c) [ ] gnation situat anterior de planul Simon;
d) [x] compresie de maxilar;
e) [x] fanta labiala deschisa.

1636.[M] ORTO REZI [DS] S1502083. Echilibrarea actiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dento-
maxilare presupune:
a) [x] modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare;
b) [x] stabilirea unui echilibru adecvat de tonus intre grupele musculare antagoniste;
c) [x] folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vedere corectarii modificarilor morfologice;
d) [ ] stimularea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate redusa;
e) [ ] inhibarea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate crescuta.

1637.[M] ORTO REZI [DS] S1502084. Factorii principali care determina retrognatia mandibulei sunt:
a) [x] cauze congenitale;
b) [x] alimentatia artificiala;
c) [x] obiceiurile vicioase;
d) [ ] respiratia orala;
e) [ ] interpozitia limbii intre arcadele dentare.

1638.[M] ORTO REZI [DS] S1502085. Partea statica a comportamentului muscular se refera la:
a) [x] tonusul de repaus;
b) [ ] tonusul de efort;
c) [x] tonusul de postura;
d) [x] tonusul de repaus si de postura;
e) [ ] variantele a,b,c sunt corecte.

1639.[M] ORTO REZI [DS] S1502086. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt;
a) [x] perioada prenatala:schita functionala;
b) [ ] perioada primei dentitii neabrazate care cere o presiune functionala maxima;
c) [x] perioada primei dentitii abrazate;
d) [x] a II-a dentitie neabrazata;
e) [ ] a II-a dentitie abrazata care cere o presiune functionala minima.

1640.[M] ORTO REZI [DS] S1502087. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determina respiratia
orala sunt:
a) [x] ingustarea maxilarului superior;
b) [x] retropozitia mandibulei;
c) [x] ocluzia deschisa;
d) [ ] angrenajul invers;
e) [ ] ocluzia inversa incrucisata.

1641.[M] ORTO REZI [DS] S1502088. Terapia cu aparate functionale se bazeaza pe:
a) [x] declansarea in mod reflex a contractiilor musculare;
b) [ ] inhibarea contractiilor grupelor musculare hipertone;
c) [x] normalizarea functiilor perturbate;
d) [ ] volum redus care nu incomodeaza actiunea limbii;
e) [x] rezultate stabile postterapeutice.

1642.[M] ORTO REZI [DS] S1602089. Anomaliile care influenteaza in mod special respiratia sunt:
a) [x] ingustarea maxilarului superior;
b) [x] retropozitia mandibulei;
c) [ ] ocluzia adanca acoperita;
d) [x] ocluzia deschisa;
e) [ ] prognatie mandibulara.

1643.[M] ORTO REZI [DS] S1602090. Dupa modul de articulare consoanele sunt clasificate in:
a) [x] semiocluzive;
b) [ ] bilabiale;
c) [x] ocluzive;
d) [ ] labio-dentale;
e) [ ] linguale.

1644.[M] ORTO REZI [DS] S1602091. in cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
a) [x] mentonul in zona centrala;
b) [ ] zonele laterale ale partii superioare a fetei;
c) [x] zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
d) [ ] mentonul in zona inferioara;
e) [x] regiunea bilabiala.

1645.[M] ORTO REZI [DS] S1602092. In tratamentul deglutitiei infantile:

a) [ ] corectarea anomaliilor morfologice atrage dupa sine si reeducarea functionala;
b) [ ] aparatele ortodontice vor inlatura fortele anormale exercitate de buzele inferioare;
c) [ ] dupa indepartarea aparatului componentul functional poate fii identic cu cel dinainte in 6% din cazuri;
d) [x] se va imbina reeducarea functionala cu corectarea anomaliilor morfologice;
e) [x] dupa indepartarea scutului lingual se produc schimbari imediate in secventele inghitirii.

1646.[M] ORTO REZI [DS] S1602093. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in special in:
a) [x] copilul evita sa faca miscari de propulsie;
b) [x] ingestia de aer (aerofagie);
c) [ ] creste secretia salivara;
d) [x] absenta stimulilor functionali;
e) [x] influente de ordin general.

1647.[M] ORTO REZI [DS] S1602094. Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin:
a) [ ] nu exista decat teoretic;
b) [x] este modalitatea principala de producere a interpozitiilor;
c) [x] apar contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus;
d) [ ] fortele declansate de aceste miscari sunt minime;
e) [x] scaderea pronuntata a presiunii intraorale.

1648.[M] ORTO REZI [DS] S1602095. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenteaza masticatia sunt:
a) [x] reducerea suprafetei de contact ocluzal;
b) [x] dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii,
c) [x] lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
d) [x] limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje;
e) [ ] cariile dentare in perioada dureroasa.

1649.[M] ORTO REZI [DS] S2102096. Al patrulea timp al deglutiiei, dup unii autori, const n:
a) [x] relaxarea sfincterului cardial;
b) [x] trecerea bolului alimentar n stomac;
c) [ ] contracia sfinterului piloric;
d) [ ] declanarea secreiei gastrice;
e) [ ] inhibarea secreiei salivare.

1650.[M] ORTO REZI [DS] S2102097. Alimentaia artificial prezint unele inconveniente ce constau n:
a) [x] absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
b) [ ] creterea secreiei salivare;
c) [x] ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer (aerofagie);
d) [x] reducerea calitilor nutritive i imunologice ale substituentului (lapte artificial), cu repercusiuni de ordin general;
e) [x] scderea travaliului muscular.

1651.[M] ORTO REZI [DS] S2102098. Alimentele de consisten crescut ofer cele mai bune condiii pentru:
a) [x] efectuarea unor micri masticatorii susinute;
b) [x] creterea secreiei salivare;
c) [ ] creterea secreiei gastrice;
d) [ ] scderea secreiei salivare;
e) [ ] efectuarea unor micri masticatorii lente.

1652.[M] ORTO REZI [DS] S2102099. Anomaliile dentomaxilare, odat instalate, pot micora eficiena masticatorie prin mai multe
mecanisme:
a) [ ] mrirea suprafeei de contact ocluzal;
b) [x] reducerea suprafeei de contact ocluzal;
c) [x] absena sau dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii;
d) [x] lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
e) [ ] exacerbarea micrilor masticatorii.
1653.[M] ORTO REZI [DS] S2102100. Bilanul forelor cuprinde:
a) [x] tonicitatea muscular;
b) [x] masticaia;
c) [x] fonaia;
d) [x] deglutiia;
e) [ ] respiraia.

1654.[M] ORTO REZI [DS] S2102101. Deglutiia la nou-nscut:

a) [x] buzele asigur nchiderea etan a cavitii bucale;
b) [ ] n repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, prile laterale ale limbii ptrund ntre cele dou maxilare, meninndu-le deprtate;
c) [x] maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia limbii n zona frontal;
d) [x] maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia, n zonele laterale, a mucoasei jugale i a musculaturii obrazului;
e) [x] deglutiia cu arcadele deprtate se numete deglutiie de tip infantil.

1655.[M] ORTO REZI [DS] S2102102. Dup Ackermann, perioadeleprincipalelor variaii funcionale masticatorii sunt:
a) [ ] perioada prenatal: succiune labioalveololingual;
b) [ ] perioada postnatal: schia funcional;
c) [x] perioada primei dentiii abrazate;
d) [x] a doua dentiie neabrazat;
e) [x] a doua dentiie abrazat.

1656.[M] ORTO REZI [DS] S2102103. Dup Costa, stereotipurile dinamice de masticaie sunt:
a) [x] stereotipul dinamic masticator toctor;
b) [x] stereotipul dinamic masticator frector;
c) [x] stereotipul dinamic masticator intermediar;
d) [ ] stereotipul dinamic masticator masseterin;
e) [ ] stereotipul dinamic masticator pterigoidian.

1657.[M] ORTO REZI [DS] S2102104. Dup Korkhaus, retrognaia mandibular se poate datora:
a) [ ] unei lipse de nchidere a fantei labiale n repaus;
b) [x] unor cauze congenitale;
c) [ ] unei proeminene anterioare a arcadei superioare;
d) [x] unei alptri artificiale;
e) [x] unor obiceiuri vicioase.

1658.[M] ORTO REZI [DS] S2102105. Echilibrarea tonusului muscular se realizeaz n practic prin:
a) [ ] reducerea tonusului muscular al unei grupe;
b) [x] mrirea tonusului muscular al altei grupe;
c) [x] efectuarea ritmic a unor exerciii de gimnastic muscular;
d) [ ] micorarea masei musculare prin metode chirurgicale;
e) [ ] reinserii musculare.

1659.[M] ORTO REZI [DS] S2102106. Efectul aplicrii directe a presiunilor musculare pe suprafeele osoase este rezultatul:
a) [x] forei muchiului;
b) [x] comportamentului muscular n desfurarea diferitelor funcii;
c) [x] antagonismului dintre forele generate;
d) [x] timpului ct se exercit aceste fore:
e) [ ] nu e semnificativ.

1660.[M] ORTO REZI [DS] S2102107. Electromiografia:

a) [x] este o metod care apreciaz funcia muscular dup potenialele de aciune;
b) [ ] este o metod care apreciaz funcia muscular dup pragul de sensibilitate muscular;
c) [x] se realizeaz n perioadele de repaus muscular;
d) [x] se realizeaz n perioadele de aciune a muchiului;
e) [ ] potenialele de aciune se materializeaz prin apariia unui platou izoelectric.

1661.[M] ORTO REZI [DS] S2102108. n digestie, cavitatea bucal are rol n:
a) [x] prehensiunea alimentelor;
b) [x] deglutiie;
c) [ ] impregnarea gastric;
d) [x] fragmentarea alimentelor n vederea deglutiiei;
e) [ ] digestia propriu-zis.

1662.[M] ORTO REZI [DS] S2102109. n situaia coexistenei anomaliilor dento-maxilare i a respiraiei orale, se poate pune n
eviden, de la caz la caz:
a) [x] c respiraia oral a precedat i este una din cauzele anomaliei dento-maxilare;
b) [x] c anomalia dento-maxilar a favorizat instalarea respiraiei orale;
c) [x] c amndou s-au instalat i evolueaz paralel ca manifestri ale aceluiai teren predispozant;
d) [ ] nu se poate stabili o corelaie ntre respiraia oral i anomalia dento-maxilar;
e) [ ] nici una din cele de mai sus.

1663.[M] ORTO REZI [DS] S2102110. n timpul deglutiiei de tip adult, micarea dorsumului limbii:
a) [ ] onduleaz ctre anterior;
b) [x] onduleaz ctre posterior;
c) [x] este asemntoare peristaltismului;
d) [x] separ cavitatea bucal de cea nazal;
e) [x] face contact cu peretele posterior al faringelui.

1664.[M] ORTO REZI [DS] S2102111. n timpul deglutiiei de tip adult, vrful limbii:
a) [x] se mic n sus i nainte, i face contact cu faa palatinal a incisivilor;
b) [x] se mic n sus i nainte, i face contact cu mucoasa palatinal, imediat n spatele incisivilor;
c) [ ] se mic n jos i nainte i ia contact cu faa oral a incisivilor inferiori;
d) [ ] se mic nainte i ia contact cu feele orale ale incisivilor;
e) [ ] se interpune ntre arcade.

1665.[M] ORTO REZI [DS] S2102112. n timpul erupiei caninilor i molarilor temporari:
a) [ ] limba ptrunde ntre arcadele dentare n zona anterioar, contribuind la fixarea unei poziii mandibulare;
b) [ ] limba determin fixarea spaiului de inocluzie fiziologic;
c) [x] iniial, limba rmne ntre arcadele dentare n timpul deglutiiei;
d) [x] ulterior, limba este cuprins n interiorul arcadelor, care vin n contact una cu cealalt i se trece ladeglutiia somatic;
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte;

1666.[M] ORTO REZI [DS] S2102113. Influena muchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizeaz prin
urmtoarele modaliti:
a) [x] prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase;
b) [x] prin intermediu l inseriilor osoase;
c) [ ] prin aplicarea direct a forelor musculare;
d) [ ] prin poziia pe care o ocup n contextul aparatului dento-maxilar;
e) [x] prin intermediu l sistemului dentar (aplicare indirect a forelor musculare).

1667.[M] ORTO REZI [DS] S2102114. Intensitatea forei masticatorii depinde de:
a) [x] puterea de contracie a muchilor;
b) [x] pragul de toleran;
c) [ ] sensibilitatea muscular;
d) [ ] sensibilitatea dentar;
e) [ ] suportul osos maxilar.

1668.[M] ORTO REZI [DS] S2102115. Interpunerea cu mucare a buzei inferioare poate produce:
a) [ ] nclinarea palatinal a dinilor superiori;
b) [ ] nclinarea vestibular a dinilor inferiori;
c) [x] nclinarea vestibular a dinilor superiori;
d) [x] nclinarea oral a dinilor inferiori;
e) [ ] vestibularizarea dinilor superiori i inferiori.

1669.[M] ORTO REZI [DS] S2102116. Particularitile stadiului bucal la tipul adult de deglutiie sunt:
a) [x] vrful limbii este situat la nivelul, sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
b) [x] sagital, ntre vrful limbii i faa lingual a incisivilor inferiori, rmne un spaiu de 5-7 mm;
c) [x] prile laterale ale limbii sunt n contact cu coletul dinilor laterali superiori;
d) [x] palatul moale atinge dorsumul lingual;
e) [ ] toate rspunsurile sunt greite.

1670.[M] ORTO REZI [DS] S2102117. Reflexul masticator iniial:

a) [ ] este tactilogustavokinestezic;
b) [x] este tactilokinestezic;
c) [x] este caracterizat prin micri de sugere;
d) [x] este caracterizat prin secreie salivar;
e) [ ] este precedat de schie de micri masticatorii pentru alimentele pstoase, concomitent cu erupia dinilor.

1671.[M] ORTO REZI [DS] S2102118. Respiraia oral intervine asupra dezvoltrii aparatului dento-maxilar prin:
a) [x] aciune direct asupra bolii;
b) [x] compresiune asupra pereilor laterali ai maxilarului superior prin intermediu l muchilor obrazului;
c) [x] mpiedicarea aciunii de compresie a limbii asupra pereilor laterali ai bolii;
d) [ ] modificri n comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaz o retropoziie a mandibulei i limbii, cu tulburri n dezvoltarea
transversal;
e) [x] dezechilibru ntre presiunea negativ a inspiraiei nazale i hipertensiunea expiraiei bucale.

1672.[M] ORTO REZI [DS] S2102119. Susintorii teoriilor care admit influena negativ a anomaliilor dento-maxilare asupra
respiraiei aduc n sprijin urmtoarele argumente i observaii:
a) [ ] legtura strns ntre scheletul nazal i facial i participarea scheletului nazal n deformaiile maxilarelor;
b) [x] predispoziie la inflamaii n mod frecvent, favorizat de ngustimea pasajului nazal;
c) [x] fenomene de staz limfatic i circulatorie, datorate ngustimii pasajului nazal;
d) [x] variaiile de poziie ale limbii n unele anomalii dento-maxilare;
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte.

1673.[M] ORTO REZI [DS] S2102120. Timpii deglutiiei sunt urmtorii, cu excepia:
a) [x] timpul bucal;
b) [x] timpul faringian;
c) [ ] timpul epiglotic;
d) [x] timpul esofagian;
e) [ ] timpul gastric.

1674.[M] ORTO REZI [DS] S2102121. Tipul leptosomatic al lui Evans se caracterizeaz prin:
a) [x] fa prelungit;
b) [ ] fant labial nchis;
c) [x] compresiune de maxilar;
d) [ ] lipsa vegetaiilor adenoide;
e) [x] tendin alergic.

1675.[M] ORTO REZI [DS] S2102122. Tonicitatea buzelor se apreciaz:

a) [x] n funcie de rezistena pe care o opune la deget;
b) [x] n funcie de rezistena pe care o opune la dou degete;
c) [ ] n funcie de rezistena pe care o opune la police;
d) [ ] n funcie de rezistena pe care o opune la aplicarea palmei;
e) [ ] n funcie de rezistena pe care o opune la tracionarea cu oglinda.

1676.[M] ORTO REZI [DS] S2102123. Triturarea alimentelor, dup Maronneaud, comport urmtoarele faze:
a) [x] faza de atac;
b) [x] faza de orientare;
c) [ ] faza periocluzal;
d) [x] faza juxtaocluzal;
e) [x] faza de ocluzie.

1677.[M] ORTO REZI [DS] S2102124. Tulburrile masticatorii, ca factori predispozani n producerea anomaliilor dento maxilare,
intervin pe mai multe ci:
a) [x] datorit activitii insuficiente, musculatura masticatorie i oasele maxilare sunt mai puin dezvoltate;
b) [x] abraziunea fiziologic n ultima perioad a dentiiei temporare lipsete sau este foarte redus;
c) [ ] secreia salivar este mai crescut;
d) [x] migrarea orizontal i vertical a dinilor;
e) [x] cariile dentare n perioada dureroas.

1678.[M] ORTO REZI [DS] S2302125. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorita
a) [x] arhitectonicii speciale
b) [ ] structurii osului maxilar
c) [x] functiilor glandulare
d) [x] tesutului venos erectil
e) [ ] pozitiei mandibulare

1679.[M] ORTO REZI [DS] S2302126. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente in ceea ce priveste
a) [x] reglarea cantitatii de aer;
b) [x] umectarea si sterilizarea aerului;
c) [x] reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar
d) [ ] structura osului alveolar
e) [ ] tulburari de eruptie dentara

1680.[M] ORTO REZI [DS] S2302127. Aerul inspirat pe gura are ca efect
a) [x] o actiune directa asupra boltii palatine;
b) [x] lipsa de eficienta a buzei superioare;
c) [x] retroalveolodontia superioara;
d) [ ] ocluzia adanca acoperita;
e) [ ] efectul de tiraj asupra aerului aflat in cavitatile nazale si sinusale.

1681.[M] ORTO REZI [DS] S2302128. Alimentarea artificiala a sugarului prezinta unele inconveniente
a) [x] copilul executa miscari de retropulsie;
b) [ ] ingestia unei cavitati de aer(aerofagie);
c) [ ] cresterea secretiei salivare;
d) [x] absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei;
e) [x] prezenta deformatiei rahitice a maxilarelor.

1682.[M] ORTO REZI [DS] S2302129. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor
dentomaxilare intervin prin mai multe cai
a) [x] musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin;
b) [x] abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa;
c) [ ] aparitia ocluziei adanci acoperite;
d) [ ] aparitia hipersecretiei salivare;
e) [x] migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei.

1683.[M] ORTO REZI [DS] S2302130. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme
a) [x] reducerea suprafetei de contact ocluzal;
b) [x] absenta sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii;
c) [x] limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje;
d) [x] dintii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist;
e) [ ] prezenta ocluziei echilibrate.

1684.[M] ORTO REZI [DS] S2302131. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual in faringe sunt
a) [ ] coborarea limbii in planseul bucal;
b) [x] deplasarea bolului este asigurata prin contractia muschiului milohiodian;
c) [ ] deschiderea epiglotei;
d) [x] unda peristaltica a limbii;
e) [x] unda peristaltica faringiana.

1685.[M] ORTO REZI [DS] S2302132. Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila s-ar datora
a) [x] intarzieri in maturizarea musculara si nervoasa;
b) [x] prezenta tulburarilor rino-faringiene;
c) [ ] un potential de crestere normal;
d) [ ] prezenta echilibrului intre musculatura extra-orala si a limbii;
e) [x] obiceiul vicios de sugere a degetului.

1686.[M] ORTO REZI [DS] S2302133. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt
a) [x] laringoscopia stroboscopica;
b) [x] cinematografia lenta a corzilor vocale;
c) [ ] ortopantomografia;
d) [x] glotografia electrica;
e) [ ] linguopalatograma.

1687.[M] ORTO REZI [DS] S2302134. O miscare completa a corzilor vocale (ciclu) se compune din urmatoarele faze
a) [x] faza de departare a corzilor vocale(abductie);
b) [ ] faza de neutralitate;
c) [x] faza de elongatie maxima;
d) [x] faza de apropire(adductie);
e) [x] faza de acolare.

1688.[M] ORTO REZI [DS] S2302135. Dislalia partiala poate imbraca forme variate
a) [x] sigmatismul;
b) [x] rotacismul;
c) [x] dislalia labialelor;
d) [ ] rinolalia inchisa;
e) [ ] disritmiile.

1689.[M] ORTO REZI [DS] S2302136. Muschii aparatului dentomaxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare in
dinamica prin urmatoarele modalitati
a) [x] prin intermediu l insertiilor osoase;
b) [ ] prin inremediu l articulatiei temporo-mandibulare;
c) [x] prin aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase;
d) [ ] prin pozitia de echilibru a mandibulei;
e) [x] prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediu l sistemului dentar.

1690.[M] ORTO REZI [DS] S2302137. Pe o electromiograma se pot aprecia

a) [x] amplitudinea potentialului electric;
b) [ ] modificarile de pozitie si forma a organelor componente;
c) [ ] energia cinetica;
d) [x] frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi;
e) [x] durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune la diferiti muschi.

1691.[M] ORTO REZI [DS] S2302138. Obiectivele terapeutice urmarite in echilibrarea actiunilor musculare
a) [x] stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste;
b) [ ] utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile;
c) [x] modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare;
d) [ ] utilizarea aparatelor ortodontice fixe;
e) [x] folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vederea corectarii modificarilor morfologice.

1692.[M] ORTO REZI [DS] S2302139. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate functionale
a) [x] declanseaza in mod reflex contractii musculare;
b) [x] descompune fortele verticale;
c) [x] contribuie la normalizarea functiilor perturbate;
d) [ ] stimulerea eruptiei dentare;
e) [ ] expansiunea activa a maxilarelor.

1693.[M] ORTO REZI [DS] S2302140. Consecintele obiceiului de sugere a policelui

a) [x] tonusul labial scazut ;
b) [x] modificarea ariei de actiune(incompetenta labiala);
c) [ ] retrodentia superioara;
d) [x] tip anormal de deglutitie(sindrom protruziv anterior);
e) [ ] prognatia mandibulara functionala.

1694.[M] ORTO REZI [DS] S2302141. Efectul interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina
a) [ ] proalveolodentie superioara;
b) [x] oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale;
c) [ ] retrognatie mandibulare functionala;
d) [x] aparitia unei supraocluzii incisive accentuate;
e) [x] ocluzie inversa laterala.

1695.[M] ORTO REZI [DS] S2302142. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
multe conditii
a) [x] intensitatea si durata cu care este practicat;
b) [x] factor teren, plasticitatea oaselor maxilare;
c) [ ] pozitia de echilibru a mandibulei;
d) [x] bilantul fortelor oro-faciale;
e) [ ] modelarea functionala a articulatiei temporo-mandibulare.

1696.[M] ORTO REZI [DS] S2302143. Prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina
a) [x] o deplasare inainte a mandibulei;
b) [ ] intarziere in eruptia dentara;
c) [ ] prezenta tulburarilor de fonatie;
d) [x] o extensie a capului;
e) [x] o deplasare distala a mandibulei.

1697.[M] ORTO REZI [DS] S2802152. Mecanisme prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea Ap.DM si a fetei:
a) [x] actiune directa asupra boltii care se deplaseaza in sus;
b) [x] musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior;
c) [ ] limba apasa pe peretii laterali ai boltii;
d) [x] apar modificari in comportamentul complexului hioidian;
e) [x] lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe.

1698.[M] ORTO REZI [DS] S2802153. Adaptarea aerului inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara este realizata de
pasajul aerian nazo-faringian prin:
a) [x] reglarea cantitatii si schimbarile de directie ale fluxului aerian;
b) [x] purificarea aerului;
c) [x] umectarea aerului;
d) [ ] racirea aerului;
e) [x] activitatea reflexa si senzoriala.

1699.[M] ORTO REZI [DS] S2802154. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanti pentru producerea andm
sunt:
a) [x] dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare;
b) [ ] abraziunea fiziologica a dintilor temporari este crescuta;
c) [x] se produc devieri ale mandibulei in drumul de inchidere;
d) [x] apar migrari verticale si orizontale ale dintilor;
e) [ ] cresterea secretiei salivare.

1700.[M] ORTO REZI [DS] S2802155. Mecanisme prin care andm influenteaza masticatia:
a) [x] reducerea suprafetei de contact ocluzal;
b) [x] absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii;
c) [x] limitarea miscarilor masticatorii;
d) [x] durere;
e) [ ] cresterea suprafetei de contact ocluzal.

1701.[M] ORTO REZI [DS] S2802156. Deglutitia cu interpozitie linguala in zona anterioara a arcadelor poate produce
a) [ ] ocluzie deschisa, daca tonusul labial este scazut ;
b) [x] ocluzie deschisa, daca tonusul labial este crescut;
c) [x] vestibularizarea incisivilor, cand se asociaza cu tonusul labial scazut ;
d) [x] diastema si treme;
e) [ ] prognatism mandibular.

1702.[M] ORTO REZI [DS] S2802157. Deglutitia infantila are urmatoarele consecinte:
a) [x] vestibularizarea incisivilor superiori;
b) [x] instalarea ocluziei deschise;
c) [x] micsorarea spatiului de inocluzie fiziologica;
d) [x] ingustarea arcadei superioare;
e) [ ] largirea arcadei superioare.

1703.[M] ORTO REZI [DS] S2802158. Tulburarile de fonatie:

a) [ ] apar la toti pacientii cu AnDM;
b) [x] se pot produce chiar daca dezvoltarea ApDM este normala;
c) [x] apar doar in unele AnDM;
d) [x] apar datorita unor comportamente musculare anormale;
e) [ ] nu sunt influentate de tratamentele ortodontice.

1704.[M] ORTO REZI [DS] S2802159. Influenta actiunii musculare asupra mandibulei se poate manifesta prin:
a) [x] hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente;
b) [x] hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei;
c) [x] oblicizarea in sens transversal a ramurii orizontale;
d) [x] curbarea marginii bazilare;
e) [ ] hipotrofia partii anterioare a ramurii ascendente.
1705.[M] ORTO REZI [DS] S2802160. Principiile terapiei cu aparate functionale
a) [x] aparatele functionale declanseaza contractii musculare;
b) [x] fortele declansate de muschii ridicatori se transmit prin intermediu l aparatului direct asupra oaselor maxilare;
c) [x] aparatul descompune fortele verticale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte orizontale;
d) [ ] aparatul descompune fortele orizontale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte verticale;
e) [ ] recidivele se produc mai frecvent dupa tratamentul cu aparate functionale.

1706.[M] ORTO REZI [DS] S2802161. Influenta obiceiurilor vicioase asupra dezvoltarii apdm
a) [ ] dormitul cu capul in hiperextensie poate produce prognatii mandibulare;
b) [ ] dormitul cu capul in hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare;
c) [x] sugerea degetului determina prodentie superioara;
d) [x] sugerea degetului determina retrodentie inferioara;
e) [x] interpozitia simpla produce inocluzie verticala in regiunea anterioara a arcadelor.

1707.[M] ORTO REZI [DS] S2902162. Efectele interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor sunt:
a) [ ] ocluzie cap la cap;
b) [x] supraocluzie incisiva accentuata;
c) [x] ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala;
d) [x] modificari ale mucoasei jugale;
e) [ ] modificari ale mucoasei linguale.

1708.[M] ORTO REZI [DS] S2902163. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la
impartirea lor in:
a) [x] labiale;
b) [ ] labio - palatale;
c) [x] labio - dentale;
d) [x] linguo - dentale;
e) [x] linguo - palatale.

1709.[S] ORTO REZI [DS] Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina:
a) [ ] anomalii la toti subiectii care practica acest obicei;
b) [x] anomalii la unii subiecti care practica obiceiul;
c) [ ] forma arcadei in ocluzia acoperita;
d) [ ] ameliorarea ocluziilor deschise;
e) [ ] disparitia parafunctiilor.

1710.[S] ORTO REZI [DS] Reeducarea deglutitiei anormale poate fi facuta prin:
a) [ ] exercitii care stimuleaza interpunerea limbii intre arcade
b) [ ] exercitii de respiratie nazala
c) [x] scut lingual
d) [ ] placua vestibulara pariala
e) [ ] exercitii de propulsie a mandibulei.

1711.[S] ORTO REZI [DS] S1202003. Timpul bucal al deglutitiei se termina prin:
a) [x] miscari ale limbii in regiunea faringiana
b) [ ] miscari ale limbii in regiunea laringiana
c) [ ] trecerea bolului in laringe
d) [ ] oprirea bolului in cavitatea bucala
e) [ ] patrunderea bolului in esofag

1712.[S] ORTO REZI [DS] S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de:
a) [ ] 18 ore
b) [ ] 12 ore
c) [ ] 1 minut
d) [x] 24 ore
e) [ ] 30 minute.

1713.[S] ORTO REZI [DS] S1302005. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este:
a) [ ] imobil
b) [ ] temporar
c) [ ] absolut
d) [x] relativ
e) [ ] permanent.

1714.[S] ORTO REZI [DS] S1302006. Terapia deglutitiei anormale se realizeaza prin:
a) [ ] placa palatina cu surub ortodontic
b) [ ] scut vestibular
c) [ ] speculim labial
d) [x] reeducare prin exercitii
e) [ ] kineziterapie generala.

1715.[S] ORTO REZI [DS] S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate
urmatoarele afirmatii:
a) [x] deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor
b) [ ] in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei
c) [ ] pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelasi
d) [ ] la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dini se poate instala o ocluzie adanca
e) [ ] Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii.

1716.[S] ORTO REZI [DS] S1402008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste sugerea degetului:
a) [ ] acest reflex exista chiar prenatal, deoarece a fost demonstrata de catre Bulgarelli prin fluoroscopie prezenta contractiilor orale chiar
inainte de nastere
b) [x] copilul suge inainte de a vedea si de a distinge sunetele ( Tinn )
c) [ ] la varsta de 5-6 luni, dezvoltarea neuromotorie ajunge la un stadiu in care sunt posibile miscari suficient de ample ale membrelor
superioare si mana poate fi adusa la nivelul gurii
d) [ ] in primele 3 luni are loc ass-numita "exploraie bucala"
e) [ ] frecvanta practicarii obiceiului vicios este scazut a inainte de a adormi si in timpul somnului.

1717.[S] ORTO REZI [DS] S1502009. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin:
a) [x] reducerea suprafetei de contact ocluzal;
b) [ ] amploarea miscarilor masticatorii;
c) [ ] reeducarea functiei masticatorii;
d) [ ] introducerea unei alimentatii rationale;
e) [ ] corectarea anomaliilor dento-maxilare.

1718.[S] ORTO REZI [DS] S1502010. In interpozitia cu succiune intensa are loc o scadere a:
a) [x] presiunii intraorale;
b) [ ] presiunii exoorale;
c) [ ] presiunii intraorale si exoorale;
d) [ ] presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei;
e) [ ] presiunii orbicularului intern superior.

1719.[S] ORTO REZI [DS] S1502011. Interpozitia obrajilor in zonele laterale are ca efect:
a) [x] supraocluzia incisiva accentuata;
b) [ ] ocluzie minima in zona frontala;
c) [ ] ocluzie deschisa frontala;
d) [ ] inocluzie transversala;
e) [ ] ocluzie inversa incrucisata.

1720.[S] ORTO REZI [DS] S1502012. Interpozitia simpla determina instalarea unei:
a) [x] inocluzii verticale in regiunea anterioara a arcadelor;
b) [ ] inocluzie transversala;
c) [ ] inocluzie sagitala;
d) [ ] inocluzie simetrica sau asimetrica transversala;
e) [ ] toate aceste variante.

1721.[S] ORTO REZI [DS] S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
multe conditii:
a) [x] intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios;
b) [ ] bilantul fortelor oro-faciale;
c) [ ] parafunctiile;
d) [ ] hipertonia sau hipotonia musculara;
e) [ ] rezultanta generala a fortelor.

1722.[S] ORTO REZI [DS] S1502014. Zonele faciale de sprijin mai des intresate sunt:
a) [x] mentonul;
b) [ ] sprijinul fetei pe pumni;
c) [ ] sprijinul fetei pe palma;
d) [ ] sprijinul fetei intre index si police;
e) [ ] sprijinul fetei pe dosul mainii.

1723.[S] ORTO REZI [DS] S1602015. Electromiografia este o metoda care apreciaza:
a) [x] functia musculara dupa potentialele de actiune;
b) [ ] fortele de la nivelul arcadelor dentare;
c) [ ] modificari de pozitie ale organelor in componenta carora intra muschii;
d) [ ] modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le insera muschii;
e) [ ] fortele de presiune exercitate pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor.

1724.[S] ORTO REZI [DS] S1602016. in cadrul functiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind:
a) [ ] dislalia;
b) [ ] sigmatismul;
c) [ ] rotacismul;
d) [ ] rotacismul;
e) [x] tahilalia.

1725.[S] ORTO REZI [DS] S1602017. in mod normal in deglutitia de tip"adult":

a) [ ] limba are o pozitie posterioara;
b) [x] varful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
c) [ ] arcadele sunt in contact;
d) [ ] limba vine in contact cu incisivii superiori;
e) [ ] limba vine in conatct cu treimea ocluzala a suprafetelor orale a dintilor laterali.

1726.[S] ORTO REZI [DS] S1602018. in timpul articularii fonetice normale se poate observa:
a) [ ] sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori;
b) [ ] interpozitia limbii catre incisivi;
c) [ ] interpozitia limbii catre premolari;
d) [x] varful limbii in contact cu papila incisiva;
e) [ ] sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori.

1727.[S] ORTO REZI [DS] S1602019. Prelungirea stadiului de deglutitie infantila se datoreaza:
a) [ ] maturitatii neuromusculare;
b) [ ] inclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare;
c) [ ] maxilarului superior largit transversal;
d) [ ] factorului genetic ereditar;
e) [x] macroglosiei.

1728.[S] ORTO REZI [DS] S1602020. Raportul dintre deglutitie si dezvoltarea Ap. DM:
a) [ ] fortele cele mai puternice se declanseaza in stadiul II al deglutitiei (stadiul faringian);
b) [ ] timpul I al deglutitiei (stadiul bucal) ramane acelasi in cursul vietii;
c) [ ] dupa eruptia dintilor permanenti limba patrunde intre arcade in timpul deglutitiei;
d) [x] daca dupa eruptia dintilor temporari persista deglutitia infantila, situatia se considera anormala;
e) [ ] intr-o deglutitie normala buzele vin in contractie puternica.

1729.[S] ORTO REZI [DS] S2102021. Alimentarea artificial prezint unele avantaje fa de alimentarea la sn, care constau n:
a) [ ] copilul evit s fac micri de propulsie;
b) [ ] ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer, deci aerofagie;
c) [ ] se reduce secreia salivar;
d) [ ] absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
e) [x] toate rspunsurile sunt greite.

1730.[S] ORTO REZI [DS] S2102022. Caracteristicile etapei tranziionale a deglutiiei sunt urmtoarele:
a) [ ] datorit erupiei incisivilor, limba i ia o poziie superioar lor;
b) [ ] limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile dentate;
c) [x] limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile adentate;
d) [ ] buzele se nchid reflex;
e) [ ] muchii mimicii se relaxeaz.

1731.[S] ORTO REZI [DS] S2102023. Deplasarea bolului alimentar n faringe este asigurat prin:
a) [ ] contracia muchiului milohioidian i buccinator;
b) [ ] contracia muchiului milohioidian i pterigoidian lateral;
c) [x] contracia muchiului milohioidian i unda peristaltic a limbii;
d) [ ] unda peristaltic a limbii i contracia muchilor latero-faringieni;
e) [ ] greutatea bolului alimentar.

1732.[S] ORTO REZI [DS] S2102024. Examenul clinic al musculaturii:

a) [ ] pune n eviden poziia buzelor;
b) [x] volumul limbii;
c) [ ] interpoziia limbii;
d) [ ] fora limbii n corelaie cu dimensiunea acesteia;
e) [ ] evideniaz simetria facial.

1733.[S] ORTO REZI [DS] S2102025. Fora muscular poate fi utilizat de ctre aparatele funcionale n urmtoarele situaii, cu
excepia:
a) [ ] pentru a exercita fore corectoare;
b) [ ] pentru a declana n mod reflex contracii musculare;
c) [x] pentru a declana n mod voluntar contracii musculare;
d) [ ] pentru a genera fore intermaxilare;
e) [ ] pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice

1734.[S] ORTO REZI [DS] S2102026. n A.T.M, n timpul masticaiei, se produc urmtoarele micri, cu excepia:
a) [ ] micri n balama;
b) [ ] micri de propulsie;
c) [ ] micri de lateralitate;
d) [x] micri de lateropulsie;
e) [ ] micri de retropulsie.

1735.[S] ORTO REZI [DS] S2102027. n sistemul matematic folosit n patologia neuro-muscular, cifra 2 corespunde la:
a) [ ] nu este posibil contracia muscular;
b) [ ] efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaiei;
c) [ ] efectul motor e posibil n condiiile eliminrii gravitaiei;
d) [x] este vizibil contracia, dar lipsete efectul motor;
e) [ ] efectul motor este complet contra unei rezistene.

1736.[S] ORTO REZI [DS] S2102028. n timpul deglutiiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercit:
a) [x] n regiunea anterioar i pe pereii laterali ai bolii;
b) [ ] sublingual i pe pereii laterali ai proceselor alveolare inferioare;
c) [ ] n regiunea anterioar i pe feele palatinale ale dinilor laterali;
d) [ ] n regiunea central a bolii;
e) [ ] la nivelul coroanelor dinilor frontali.

1737.[S] ORTO REZI [DS] S2102029. n timpul deglutiiei de tip adult, osul hioid se deplaseaz
a) [ ] nainte i n jos;
b) [ ] napoi i n sus;
c) [x] nainte i n sus;
d) [ ] napoi i n jos;
e) [ ] n lateral i n sus.

1738.[S] ORTO REZI [DS] S2102030. n timpul deglutiiei normale, muchii buzelor i obrajilor:
a) [ ] se contract cu o for important;
b) [x] se contract foarte puin, cu o for mic;
c) [ ] se interpun ntre arcade;
d) [ ] exercit fore importante pe faa vestibular a apofizelor alveolare i a dinilor;
e) [ ] nu dezvolt nici un fel de for pe apofizele dento-alveolare.

1739.[S] ORTO REZI [DS] S2102031. ncheierea stadiului bucal al deglutiiei se face prin:
a) [ ] micri ale limbii pe zonele laterale ale arcadei;
b) [ ] micri ale limbii pe palatul dur;
c) [ ] micri ale limbii interarcadice;
d) [x] micri ale limbii n regiunea faringian;
e) [ ] micri ale vrfului limbii n zona incisiv.

1740.[S] ORTO REZI [DS] S2102032. ntre interpoziiile autotrope nu se regsete:

a) [ ] interpoziia buzei inferioare;.
b) [ ] interpoziia limbii;
c) [ ] interpoziia obrajilor;
d) [x] interpoziia degetului;
e) [ ] interpoziia buzei superioare.

1741.[S] ORTO REZI [DS] S2102033. Micarea de circumducie rezult din combinarea:
a) [ ] micrii de lateralitate cu micarea de propulsie i retropulsie;
b) [ ] micrii de lateralitate cu micarea n balama;
c) [ ] micrii n balama cu micarea de propulsie i retropulsie;
d) [ ] micrii n balama cu micarea de lateropulsie;
e) [x] micrii n balama cu micarea de propulsie, retropulsie i cu micarea de lateralitate.

1742.[S] ORTO REZI [DS] S2102034. Numrul de deglutiii effectuate n 24 de ore poate varia, dup diveri autori, ntre:
a) [x] 600-1600;
b) [ ] 200-600;
c) [ ] 200-400;
d) [ ] 1200-1600;
e) [ ] 600-2000.

1743.[S] ORTO REZI [DS] S2102035. Printre consecinele glosoptozei putem enumera urmtoarele, cu excepia:
a) [ ] ntrziere n dezvoltarea general a copilului;
b) [ ] aspect palid i suferind al pacientului;
c) [ ] ingestia de ap i aer, pentru a uura coborrea bolului alimentar;
d) [ ] ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal n vederea respiraiei;
e) [x] participarea coloanei cervicale, a crei scolioz este foarte accentuat.

1744.[S] ORTO REZI [DS] S2102036. Reabilitarea funciei masticatorii vizeaz urmtoarele aspecte, cu excepia:
a) [ ] nlturarea fenomenelor dureroase;
b) [ ] corectarea anomaliei dentomaxilare;
c) [ ] reeducarea funcional;
d) [x] introducerea unei alimentaii de consisten crescut;
e) [ ] introducerea unei alimentaii raionale.

1745.[S] ORTO REZI [DS] S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraia oral depind de urmtorii factori, cu excepia:
a) [ ] momentul instalrii;
b) [ ] durat;
c) [ ] dac pasajul nazal este exclus n totalitate;
d) [ ] dac pasajul nazal este exclus parial;
e) [x] dac respiraia este sau nu independent de alimentarea nou-nscutului.

1746.[S] ORTO REZI [DS] S2102038. Sistemul de notare matematic folosit n patologia neuro-muscular utilizeaz cifre de la:
a) [ ] 0-3;
b) [ ] 0-4;
c) [x] 0-5;
d) [ ] 0-6;
e) [ ] 1-6.
1747.[S] ORTO REZI [DS] S2102039. Timpul bucal:
a) [ ] este involuntar;
b) [x] const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n faringe;
c) [ ] const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n esofag;
d) [ ] la nceputul lui are loc o expiraie (expiraia deglutiiei);
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte.

1748.[S] ORTO REZI [DS] S2102040. Timpul faringian:

a) [x] este scurt i autonom;
b) [ ] progresiunea bolului n faringe este asigurat de contracia voluntar a constrictorului superior al faringelui;
c) [ ] faringele este cobort prin contracia muchilor palato-faringian i stilo-faringian;
d) [ ] ptrunderea alimentelor n cavitatea nazal este prevenit prin acolarea palatului dur la peretele posterior al faringelui;
e) [ ] ptrunderea alimentelor n laringe este prevenit prin ridicarea epiglotei, care astfel nchide glota.

1749.[S] ORTO REZI [DS] S2902048. Pentru activitatea clinico - terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara normal
atunci cand:
a) [ ] dintii posteriori nu sunt in contact;
b) [ ] limba se interpune intre dintii posteriori;
c) [x] buzele ramin in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara;
d) [ ] mandibula este propulsata spre anterior;
e) [ ] varful limbii se sprijina pe marginea alveolara inferioara.

1750.[S] ORTO REZI [DS] S2902049. Muschii aparatului dento - maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin
jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati:
a) [ ] prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase;
b) [ ] prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediu l sistemului dentar;
c) [ ] prin intermediu l insertiilor pieloase;
d) [x] prin intermediu l insertiilor osoase;
e) [ ] prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediu l ATM.

1751.[S] ORTO REZI [DS] S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa
de energie sunt:
a) [ ] prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara;
b) [ ] sunt active in absenta oricaror contractii musculare;
c) [ ] aparatul descompune fortele orizontale;
d) [x] aparatul descompune fortele verticale;
e) [ ] normalizarea functiilor perturbate (respiratie si deglutitie) nu se realizeaza cu aparate functionale.

1752.[M] ORTO REZI [DS] S1202051. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate determina:
a) [ ] modificari de ax ale incisivilor superiori spre oral;
b) [x] modificari de ax ale incisivilor superiori spre vestibular;
c) [x] modificari de ax ale incisivilor inferiori spre lingual;
d) [ ] modificari de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular;
e) [ ] prognatism mandibular.

1753.[M] ORTO REZI [DS] S1202052. In cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce:
a) [x] contractii puternice ale musculaturii labiale;
b) [x] forte concentrice la nivelul arcadelor dentare;
c) [ ] forte excentrice la nivelul arcadelor dentare;
d) [ ] efect modelant favorabil asupra maxilarelor;
e) [ ] efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare.

1754.[M] ORTO REZI [DS] S1202053. In dezvoltarea unei masticatii riguroase au rol:
a) [x] alimentele de consistenta crescuta;
b) [ ] alimentele moi;
c) [x] fructele proaspete;
d) [x] cruditaile;
e) [ ] alimentele lipicioase.

1755.[M] ORTO REZI [DS] S1202054. In mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii:
a) [x] incisivii au rol in miscarile de propulsie;
b) [ ] caninii au rol in incizia alimentelor;
c) [ ] premolarii au rol in sfasierea alimentelor;
d) [x] molarii au rol in triturarea alimentelor;
e) [x] premolarii au rol in zdrobirea alimentelor.

1756.[M] ORTO REZI [DS] S1202055. In situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca:
a) [x] respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara;
b) [x] respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare;
c) [x] anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala;
d) [x] respiraia orala a favorizat anomalia dento-maxilara;
e) [ ] respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar.

1757.[M] ORTO REZI [DS] S1202056. Inconvenientele alimentatiei artificiale la sugar sunt:
a) [ ] stimularea miscarii de propulsie;
b) [x] aerofagie;
c) [ ] stimularea secretiei salivare;
d) [x] diminuarea activitaii glandelor salivare;
e) [x] perturbari in dezvoltarea mandibulei.

1758.[M] ORTO REZI [DS] S1202057. Mecanismul sugerii in alaptarea la san comporta urmatoarele:
a) [ ] retropulsia mandibulei;
b) [x] succiune;
c) [x] realizarea unui vid in cavitatea bucala;
d) [x] presiune;
e) [x] exprimarea laptelui matern din mamelon.

1759.[M] ORTO REZI [DS] S1202058. Obiectivele terapeutice in anomaliile dento-maxilare sunt:
a) [x] corectarea modificarilor morfologice;
b) [x] echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste;
c) [x] modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare;
d) [x] folosirea contraciei musculare pentru corectarea modificarilor morfologice;
e) [ ] mentinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare.

1760.[M] ORTO REZI [DS] S1202059. Se considera deglutitie anormala:

a) [ ] deglutitia cu arcadele in contact;
b) [ ] sprijinirea varfului limbii pe papila retroincisiva superioara;
c) [x] deglutitie cu arcadele departate;
d) [x] deplasarea limbii intre arcade;
e) [x] contactul limbii cu buzele.

1761.[M] ORTO REZI [DS] S1202060. Terapia maxilotoracica determina:

a) [x] marirea lumenului faringian;
b) [x] deplasarea stabila inainte a mandibulei;
c) [x] cresterea capacitatii toracice;
d) [x] coordonarea ritmului respirator;
e) [ ] distalizarea mandibulei.

1762.[M] ORTO REZI [DS] S1202061. Timpii deglutitiei:

a) [x] timpul bucal - voluntar;
b) [ ] timpul bucal - involuntar;
c) [x] timpul faringian;
d) [ ] timpul laringian;
e) [x] timpul esofagian.

1763.[M] ORTO REZI [DS] S1302062. Activitatea tonica a unui muschi poate fi de:
a) [ ] somn;
b) [ ] veghe;
c) [x] repaus;
d) [x] postura;
e) [x] efort.

1764.[M] ORTO REZI [DS] S1302063. Alimentatia artificiala prezinta urmatoarele inconveniente:
a) [ ] retropulsia mandibulei;
b) [x] aerofagia;
c) [x] evitarea miscarilor de propulsie;
d) [x] reducerea secretiei salivare;
e) [x] absenta stimulilor functionali.

1765.[M] ORTO REZI [DS] S1302064. Influenta activitatii musculareasupra oaselor maxilare se realizeaza prin:
a) [ ] actiunile compensatorii ale limbii;
b) [x] intermediu l insertiilor osoase;
c) [x] aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediu l sistemului dentar;
d) [ ] asigurarea echilibrului capului;
e) [x] aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase.

1766.[M] ORTO REZI [DS] S1302065. Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor poate produce:
a) [x] oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale;
b) [x] aparitia unei supraocluzii incisive accentuate;
c) [ ] prognatia mandibulara functionala;
d) [ ] laterodeviatia mandibulara;
e) [ ] respiratia orala.

1767.[M] ORTO REZI [DS] S1302066. Modificarile care se produc in perioada sugerii degetelor:
a) [x] contractii puternice ale musculaturii labiale;
b) [ ] cresterea pronuntata a presiunii intraorale;
c) [x] existenta unor santuri juxtacomisurale;
d) [x] existenta depresiunilor jugale;
e) [ ] miscarea de propulsie a mandibulei.
1768.[M] ORTO REZI [DS] S1302067. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe
conditii:
a) [x] intensitatea cu care este practicat obiceiul;
b) [x] durata fiecarei sedinte;
c) [x] frecventa obiceiului;
d) [ ] eruptia intirziata a dintilor;
e) [ ] inhibarea dezvoltarii mandibulei.

1769.[M] ORTO REZI [DS] S1302068. Sugerea in timpul alaptarii este legata de:
a) [x] ingestia hranei;
b) [x] satisfacerea foamei;
c) [x] nevoia de somn;
d) [ ] asigurarea respiratiei orale;
e) [ ] prognatia mandibulara.

1770.[M] ORTO REZI [DS] S1302069. Tulburarile de pronuntie care insotesc anomaliile dento-maxilare sunt:
a) [ ] bilbiiala;
b) [x] sigmatismul;
c) [x] dislalia;
d) [ ] rinolalia;
e) [x] rotacismul.

1771.[M] ORTO REZI [DS] S1402070. Actiunea muschilor prin intermediu l insertiilor are urmatoarele aspecte adevarate:
a) [ ] este mult mai evidenta la maxilar;
b) [ ] este mai putin evidenta la mandibula;
c) [x] mandibula reprezinta sediul unor insertii musculare numeroase si puternice;
d) [x] subiecii care fac miscari masticatorii susinute au o dezvoltare robusta a mandibulei
e) [ ] sub influenta dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente a mandibulei.

1772.[M] ORTO REZI [DS] S1402071. Aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediu l sistemului dentar are urmatoarele
aspecte:
a) [x] generatorul de forte este aparatul muscular; directia principala verticala si sensul ei, in sus, sunt date de contractia muschilor ridicatori;
b) [x] in timpul masticatiei forta musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si altul catre mandibula;
c) [ ] socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forta la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor faciale si chiar craniene;
d) [ ] forele de masticaie, avand tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os;
e) [x] se poate considera deci parodontiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu de insertie functionala"amuschilor mobilizatori la teritoriul
oaselor maxilare

1773.[M] ORTO REZI [DS] S1402072. Cand vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem in vedere urmatoarele:
a) [x] se produc contractii puternice ale musculaturii labiale a muschiului motului barbiei;
b) [ ] succiunea determina o crestere pronuntata a presiunii intraorale;
c) [x] presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si arcadelor dentare;
d) [ ] absena sanurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale;
e) [x] apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioasa decat celelalte.

1774.[M] ORTO REZI [DS] S1402073. Cand vorbim de tonusul de repaus putem afirma urmatoarele:
a) [x] un muschi, chiar relaxat, nu este complet inert; sectionandu-l, cele doua parti se scurteaza;
b) [x] tonusul de repaus poate fi pus in evidenta si la nivelul altor grupe musculare in afara de muschiimobilizatori;
c) [ ] Cauhp acorda o foarte mare importanta echilibrului de repaus dintre chinga externa si cea interna in etiopatogenia anomaliilor
dentomaxilare;
d) [ ] poziia de repaus se stabileste da la o varsta foarte frageda si este rezultatul aciunii buzelor si adaptarilor funcionale ale muschilor
mobilizatori;
e) [x] muschii mobilizatori asigura mentinerea spatiului de inocluzie fiziologica cu ajutorul contractiilor partiale comandate de catre reflexe
tonice.

1775.[M] ORTO REZI [DS] S1402074. in cazul obiceiurilor de interpunere vicioasa a unor parti moi ale aparatului dentomaxilar
intre arcadele dentare urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) [x] interpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie inferioara si retrodentie superioara;
b) [x] interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodentie superioara si retodentie inferioara;
c) [ ] interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare determina sindromul Cauhp, caracterizat prin ocluzie deschisa si
ocluzie inversa laterala;
d) [x] interpoziia parilor moi se face de obicei in momente de concentrare, de tensiune psihica;
e) [x] interpozitiile limbii au loc cel mai adesea in desfasurarea paranormala a deglutitiei si fonatiei.

1776.[M] ORTO REZI [DS] S1402075. in ceea ce priveste influenta presiunii musculare aplicate pe suprafetele osoase putem afirma
urmatoarele:
a) [x] constituie aspectul cel mai usor de sesizat;
b) [x] se acorda o importanta mare antagonismului de forte generate de grupa muschilor interni ( limba si planseu ) si grupa muschilor
externi;
c) [ ] se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in care fortele izvorate din
actiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibreaza;
d) [x] exercitarea pariala a funciilor se face cu apariia unor fore rezultante spre vestibular sau oral faa de aceasta linie a arcadelor;
e) [ ] ciclul de timp in care diversele functii sunt repetate cu o constanta mai mare sau mai mica este de 18 ore.

1777.[M] ORTO REZI [DS] S1402076. In comportamentele articulatorii anormale se poate observa:
a) [ ] sprijinul limbii pe suprafata palatinala a molarilor in articularea labio-dentalelor;
b) [x] sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori;
c) [x] interpozitia limbii catre incisivi;
d) [x] interpoziia limbii catre premolari;
e) [x] sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori in articularea dentalelor.

1778.[M] ORTO REZI [DS] S1402077. In ocluziile adanci acoperite:

a) [ ] apare o activitate crescuta a fasciculului anterior al temporalului;
b) [x] apare o activitate crescuta a maseterului;
c) [x] limba ocupa o pozitie mai posterioara;
d) [ ] cand pleaca de la poziia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inainte;
e) [x] cand pleaca de la pozitia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inapoi.

1779.[M] ORTO REZI [DS] S1402078. Reducerea considerabila a suprafetei de contact ocluzal apare in urmatoarele anomalii
dento-maxilare:
a) [x] ocluzie distalizata;
b) [ ] ocluzie adanca;
c) [x] ocluzie deschisa;
d) [x] ocluzie progena cu inocluzie sagitala;
e) [ ] ocluzie progena fara inocluzie sagitala.

1780.[M] ORTO REZI [DS] S1402079. Timpii deglutitie sunt:

a) [ ] timpul I faringian;
b) [ ] timpul II bucal;
c) [x] timpul III esofagian;
d) [x] primul timp, timpul bucal;
e) [x] timpul II faringian.

1781.[M] ORTO REZI [DS] S1402080. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influente asupra respiratiei sunt:
a) [ ] prognatismul maxilar;
b) [x] ingustarea maxilarului superior;
c) [ ] prognatismul mandibular;
d) [x] retropoziia mandibulei;
e) [x] ocluzia deschisa.

1782.[M] ORTO REZI [DS] S1502081. Aspectele decelabile pe o electromiograma sunt:

a) [x] amplitudinea potentialului electric;
b) [ ] intensitatea contractiei musculare;
c) [x] frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi;
d) [ ] viteza de transmitere a impulsului nervos;
e) [x] durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune.

1783.[M] ORTO REZI [DS] S1502082. Caracteristicile tipului constitutional leptosomatic sunt:
a) [ ] etajul inferior micsorat;
b) [ ] profil drept;
c) [ ] gnation situat anterior de planul Simon;
d) [x] compresie de maxilar;
e) [x] fanta labiala deschisa.

1784.[M] ORTO REZI [DS] S1502083. Echilibrarea actiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dento-
maxilare presupune:
a) [x] modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare;
b) [x] stabilirea unui echilibru adecvat de tonus intre grupele musculare antagoniste;
c) [x] folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vedere corectarii modificarilor morfologice;
d) [ ] stimularea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate redusa;
e) [ ] inhibarea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate crescuta.

1785.[M] ORTO REZI [DS] S1502084. Factorii principali care determina retrognatia mandibulei sunt:
a) [x] cauze congenitale;
b) [x] alimentatia artificiala;
c) [x] obiceiurile vicioase;
d) [ ] respiratia orala;
e) [ ] interpozitia limbii intre arcadele dentare.

1786.[M] ORTO REZI [DS] S1502085. Partea statica a comportamentului muscular se refera la:
a) [x] tonusul de repaus;
b) [ ] tonusul de efort;
c) [x] tonusul de postura;
d) [x] tonusul de repaus si de postura;
e) [ ] variantele a,b,c sunt corecte.

1787.[M] ORTO REZI [DS] S1502086. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt;
a) [x] perioada prenatala:schita functionala;
b) [ ] perioada primei dentitii neabrazate care cere o presiune functionala maxima;
c) [x] perioada primei dentitii abrazate;
d) [x] a II-a dentitie neabrazata;
e) [ ] a II-a dentitie abrazata care cere o presiune functionala minima.

1788.[M] ORTO REZI [DS] S1502087. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determina respiratia
orala sunt:
a) [x] ingustarea maxilarului superior;
b) [x] retropozitia mandibulei;
c) [x] ocluzia deschisa;
d) [ ] angrenajul invers;
e) [ ] ocluzia inversa incrucisata.

1789.[M] ORTO REZI [DS] S1502088. Terapia cu aparate functionale se bazeaza pe:
a) [x] declansarea in mod reflex a contractiilor musculare;
b) [ ] inhibarea contractiilor grupelor musculare hipertone;
c) [x] normalizarea functiilor perturbate;
d) [ ] volum redus care nu incomodeaza actiunea limbii;
e) [x] rezultate stabile postterapeutice.

1790.[M] ORTO REZI [DS] S1602089. Anomaliile care influenteaza in mod special respiratia sunt:
a) [x] ingustarea maxilarului superior;
b) [x] retropozitia mandibulei;
c) [ ] ocluzia adanca acoperita;
d) [x] ocluzia deschisa;
e) [ ] prognatie mandibulara.

1791.[M] ORTO REZI [DS] S1602090. Dupa modul de articulare consoanele sunt clasificate in:
a) [x] semiocluzive;
b) [ ] bilabiale;
c) [x] ocluzive;
d) [ ] labio-dentale;
e) [ ] linguale.

1792.[M] ORTO REZI [DS] S1602091. in cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
a) [x] mentonul in zona centrala;
b) [ ] zonele laterale ale partii superioare a fetei;
c) [x] zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
d) [ ] mentonul in zona inferioara;
e) [x] regiunea bilabiala.

1793.[M] ORTO REZI [DS] S1602092. In tratamentul deglutitiei infantile:

a) [ ] corectarea anomaliilor morfologice atrage dupa sine si reeducarea functionala;
b) [ ] aparatele ortodontice vor inlatura fortele anormale exercitate de buzele inferioare;
c) [ ] dupa indepartarea aparatului componentul functional poate fii identic cu cel dinainte in 6% din cazuri;
d) [x] se va imbina reeducarea functionala cu corectarea anomaliilor morfologice;
e) [x] dupa indepartarea scutului lingual se produc schimbari imediate in secventele inghitirii.

1794.[M] ORTO REZI [DS] S1602093. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in special in:
a) [x] copilul evita sa faca miscari de propulsie;
b) [x] ingestia de aer (aerofagie);
c) [ ] creste secretia salivara;
d) [x] absenta stimulilor functionali;
e) [x] influente de ordin general.

1795.[M] ORTO REZI [DS] S1602094. Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin:
a) [ ] nu exista decat teoretic;
b) [x] este modalitatea principala de producere a interpozitiilor;
c) [x] apar contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus;
d) [ ] fortele declansate de aceste miscari sunt minime;
e) [x] scaderea pronuntata a presiunii intraorale.

1796.[M] ORTO REZI [DS] S1602095. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenteaza masticatia sunt:
a) [x] reducerea suprafetei de contact ocluzal;
b) [x] dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii,
c) [x] lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
d) [x] limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje;
e) [ ] cariile dentare in perioada dureroasa.

1797.[M] ORTO REZI [DS] S2102096. Al patrulea timp al deglutiiei, dup unii autori, const n:
a) [x] relaxarea sfincterului cardial;
b) [x] trecerea bolului alimentar n stomac;
c) [ ] contracia sfinterului piloric;
d) [ ] declanarea secreiei gastrice;
e) [ ] inhibarea secreiei salivare.

1798.[M] ORTO REZI [DS] S2102097. Alimentaia artificial prezint unele inconveniente ce constau n:
a) [x] absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
b) [ ] creterea secreiei salivare;
c) [x] ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer (aerofagie);
d) [x] reducerea calitilor nutritive i imunologice ale substituentului (lapte artificial), cu repercusiuni de ordin general;
e) [x] scderea travaliului muscular.

1799.[M] ORTO REZI [DS] S2102098. Alimentele de consisten crescut ofer cele mai bune condiii pentru:
a) [x] efectuarea unor micri masticatorii susinute;
b) [x] creterea secreiei salivare;
c) [ ] creterea secreiei gastrice;
d) [ ] scderea secreiei salivare;
e) [ ] efectuarea unor micri masticatorii lente.

1800.[M] ORTO REZI [DS] S2102099. Anomaliile dentomaxilare, odat instalate, pot micora eficiena masticatorie prin mai multe
mecanisme:
a) [ ] mrirea suprafeei de contact ocluzal;
b) [x] reducerea suprafeei de contact ocluzal;
c) [x] absena sau dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii;
d) [x] lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
e) [ ] exacerbarea micrilor masticatorii.

1801.[M] ORTO REZI [DS] S2102100. Bilanul forelor cuprinde:

a) [x] tonicitatea muscular;
b) [x] masticaia;
c) [x] fonaia;
d) [x] deglutiia;
e) [ ] respiraia.

1802.[M] ORTO REZI [DS] S2102101. Deglutiia la nou-nscut:

a) [x] buzele asigur nchiderea etan a cavitii bucale;
b) [ ] n repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, prile laterale ale limbii ptrund ntre cele dou maxilare, meninndu-le deprtate;
c) [x] maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia limbii n zona frontal;
d) [x] maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia, n zonele laterale, a mucoasei jugale i a musculaturii obrazului;
e) [x] deglutiia cu arcadele deprtate se numete deglutiie de tip infantil.

1803.[M] ORTO REZI [DS] S2102102. Dup Ackermann, perioadele principalelor variaii funcionale masticatorii sunt:
a) [ ] perioada prenatal: succiune labioalveololingual;
b) [ ] perioada postnatal: schia funcional;
c) [x] perioada primei dentiii abrazate;
d) [x] a doua dentiie neabrazat;
e) [x] a doua dentiie abrazat.

1804.[M] ORTO REZI [DS] S2102103. Dup Costa, stereotipurile dinamice de masticaie sunt:
a) [x] stereotipul dinamic masticator toctor;
b) [x] stereotipul dinamic masticator frector;
c) [x] stereotipul dinamic masticator intermediar;
d) [ ] stereotipul dinamic masticator masseterin;
e) [ ] stereotipul dinamic masticator pterigoidian.

1805.[M] ORTO REZI [DS] S2102104. Dup Korkhaus, retrognaia mandibular se poate datora:
a) [ ] unei lipse de nchidere a fantei labiale n repaus;
b) [x] unor cauze congenitale;
c) [ ] unei proeminene anterioare a arcadei superioare;
d) [x] unei alptri artificiale;
e) [x] unor obiceiuri vicioase.

1806.[M] ORTO REZI [DS] S2102105. Echilibrarea tonusului muscular se realizeaz n practic prin:
a) [ ] reducerea tonusului muscular al unei grupe;
b) [x] mrirea tonusului muscular al altei grupe;
c) [x] efectuarea ritmic a unor exerciii de gimnastic muscular;
d) [ ] micorarea masei musculare prin metode chirurgicale;
e) [ ] reinserii musculare.

1807.[M] ORTO REZI [DS] S2102106. Efectul aplicrii directe a presiunilor musculare pe suprafeele osoase este rezultatul:
a) [x] forei muchiului;
b) [x] comportamentului muscular n desfurarea diferitelor funcii;
c) [x] antagonismului dintre forele generate;
d) [x] timpului ct se exercit aceste fore:
e) [ ] nu e semnificativ.

1808.[M] ORTO REZI [DS] S2102107. Electromiografia:

a) [x] este o metod care apreciaz funcia muscular dup potenialele de aciune;
b) [ ] este o metod care apreciaz funcia muscular dup pragul de sensibilitate muscular;
c) [x] se realizeaz n perioadele de repaus muscular;
d) [x] se realizeaz n perioadele de aciune a muchiului;
e) [ ] potenialele de aciune se materializeaz prin apariia unui platou izoelectric.

1809.[M] ORTO REZI [DS] S2102108. n digestie, cavitatea bucal are rol n:
a) [x] prehensiunea alimentelor;
b) [x] deglutiie;
c) [ ] impregnarea gastric;
d) [x] fragmentarea alimentelor n vederea deglutiiei;
e) [ ] digestia propriu-zis.

1810.[M] ORTO REZI [DS] S2102109. n situaia coexistenei anomaliilor dento-maxilare i a respiraiei orale, se poate pune n
eviden, de la caz la caz:
a) [x] c respiraia oral a precedat i este una din cauzele anomaliei dento-maxilare;
b) [x] c anomalia dento-maxilar a favorizat instalarea respiraiei orale;
c) [x] c amndou s-au instalat i evolueaz paralel ca manifestri ale aceluiai teren predispozant;
d) [ ] nu se poate stabili o corelaie ntre respiraia oral i anomalia dento-maxilar;
e) [ ] nici una din cele de mai sus.

1811.[M] ORTO REZI [DS] S2102110. n timpul deglutiiei de tip adult, micarea dorsumului limbii:
a) [ ] onduleaz ctre anterior;
b) [x] onduleaz ctre posterior;
c) [x] este asemntoare peristaltismului;
d) [x] separ cavitatea bucal de cea nazal;
e) [x] face contact cu peretele posterior al faringelui.

1812.[M] ORTO REZI [DS] S2102111. n timpul deglutiiei de tip adult, vrful limbii:
a) [x] se mic n sus i nainte, i face contact cu faa palatinal a incisivilor;
b) [x] se mic n sus i nainte, i face contact cu mucoasa palatinal, imediat n spatele incisivilor;
c) [ ] se mic n jos i nainte i ia contact cu faa oral a incisivilor inferiori;
d) [ ] se mic nainte i ia contact cu feele orale ale incisivilor;
e) [ ] se interpune ntre arcade.

1813.[M] ORTO REZI [DS] S2102112. n timpul erupiei caninilor i molarilor temporari:
a) [ ] limba ptrunde ntre arcadele dentare n zona anterioar, contribuind la fixarea unei poziii mandibulare;
b) [ ] limba determin fixarea spaiului de inocluzie fiziologic;
c) [x] iniial, limba rmne ntre arcadele dentare n timpul deglutiiei;
d) [x] ulterior, limba este cuprins n interiorul arcadelor, care vin n contact una cu cealalt i se trece ladeglutiia somatic;
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte;

1814.[M] ORTO REZI [DS] S2102113. Influena muchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizeaz prin
urmtoarele modaliti:
a) [x] prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase;
b) [x] prin intermediu l inseriilor osoase;
c) [ ] prin aplicarea direct a forelor musculare;
d) [ ] prin poziia pe care o ocup n contextul aparatului dento-maxilar;
e) [x] prin intermediu l sistemului dentar (aplicare indirect a forelor musculare).

1815.[M] ORTO REZI [DS] S2102114. Intensitatea forei masticatorii depinde de:
a) [x] puterea de contracie a muchilor;
b) [x] pragul de toleran;
c) [ ] sensibilitatea muscular;
d) [ ] sensibilitatea dentar;
e) [ ] suportul osos maxilar.

1816.[M] ORTO REZI [DS] S2102115. Interpunerea cu mucare a buzei inferioare poate produce:
a) [ ] nclinarea palatinal a dinilor superiori;
b) [ ] nclinarea vestibular a dinilor inferiori;
c) [x] nclinarea vestibular a dinilor superiori;
d) [x] nclinarea oral a dinilor inferiori;
e) [ ] vestibularizarea dinilor superiori i inferiori.

1817.[M] ORTO REZI [DS] S2102116. Particularitile stadiului bucal la tipul adult de deglutiie sunt:
a) [x] vrful limbii este situat la nivelul, sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
b) [x] sagital, ntre vrful limbii i faa lingual a incisivilor inferiori, rmne un spaiu de 5-7 mm;
c) [x] prile laterale ale limbii sunt n contact cu coletul dinilor laterali superiori;
d) [x] palatul moale atinge dorsumul lingual;
e) [ ] toate rspunsurile sunt greite.

1818.[M] ORTO REZI [DS] S2102117. Reflexul masticator iniial:

a) [ ] este tactilogustavokinestezic;
b) [x] este tactilokinestezic;
c) [x] este caracterizat prin micri de sugere;
d) [x] este caracterizat prin secreie salivar;
e) [ ] este precedat de schie de micri masticatorii pentru alimentele pstoase, concomitent cu erupia dinilor.

1819.[M] ORTO REZI [DS] S2102118. Respiraia oral intervine asupra dezvoltrii aparatului dento-maxilar prin:
a) [x] aciune direct asupra bolii;
b) [x] compresiune asupra pereilor laterali ai maxilarului superior prin intermediu l muchilor obrazului;
c) [x] mpiedicarea aciunii de compresie a limbii asupra pereilor laterali ai bolii;
d) [ ] modificri n comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaz o retropoziie a mandibulei i limbii, cu tulburri n dezvoltarea
transversal;
e) [x] dezechilibru ntre presiunea negativ a inspiraiei nazale i hipertensiunea expiraiei bucale.

1820.[M] ORTO REZI [DS] S2102119. Susintorii teoriilor care admit influena negativ a anomaliilor dento-maxilare asupra
respiraiei aduc n sprijin urmtoarele argumente i observaii:
a) [ ] legtura strns ntre scheletul nazal i facial i participarea scheletului nazal n deformaiile maxilarelor;
b) [x] predispoziie la inflamaii n mod frecvent, favorizat de ngustimea pasajului nazal;
c) [x] fenomene de staz limfatic i circulatorie, datorate ngustimii pasajului nazal;
d) [x] variaiile de poziie ale limbii n unele anomalii dento-maxilare;
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte.

1821.[M] ORTO REZI [DS] S2102120. Timpii deglutiiei sunt urmtorii, cu excepia:
a) [x] timpul bucal;
b) [x] timpul faringian;
c) [ ] timpul epiglotic;
d) [x] timpul esofagian;
e) [ ] timpul gastric.

1822.[M] ORTO REZI [DS] S2102121. Tipul leptosomatic al lui Evans se caracterizeaz prin:
a) [x] fa prelungit;
b) [ ] fant labial nchis;
c) [x] compresiune de maxilar;
d) [ ] lipsa vegetaiilor adenoide;
e) [x] tendin alergic.

1823.[M] ORTO REZI [DS] S2102122. Tonicitatea buzelor se apreciaz:

a) [x] n funcie de rezistena pe care o opune la deget;
b) [x] n funcie de rezistena pe care o opune la dou degete;
c) [ ] n funcie de rezistena pe care o opune la police;
d) [ ] n funcie de rezistena pe care o opune la aplicarea palmei;
e) [ ] n funcie de rezistena pe care o opune la tracionarea cu oglinda.

1824.[M] ORTO REZI [DS] S2102123. Triturarea alimentelor, dup Maronneaud, comport urmtoarele faze:
a) [x] faza de atac;
b) [x] faza de orientare;
c) [ ] faza periocluzal;
d) [x] faza juxtaocluzal;
e) [x] faza de ocluzie.

1825.[M] ORTO REZI [DS] S2102124. Tulburrile masticatorii, ca factori predispozani n producerea anomaliilor dento-maxilare,
intervin pe mai multe ci:
a) [x] datorit activitii insuficiente, musculatura masticatorie i oasele maxilare sunt mai puin dezvoltate;
b) [x] abraziunea fiziologic n ultima perioad a dentiiei temporare lipsete sau este foarte redus;
c) [ ] secreia salivar este mai crescut;
d) [x] migrarea orizontal i vertical a dinilor;
e) [x] cariile dentare n perioada dureroas.

1826.[M] ORTO REZI [DS] S2302125. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorita
a) [x] arhitectonicii speciale
b) [ ] structurii osului maxilar
c) [x] functiilor glandulare
d) [x] tesutului venos erectil
e) [ ] pozitiei mandibulare

1827.[M] ORTO REZI [DS] S2302126. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente in ceea ce priveste
a) [x] reglarea cantitatii de aer;
b) [x] umectarea si sterilizarea aerului;
c) [x] reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar
d) [ ] structura osului alveolar
e) [ ] tulburari de eruptie dentara

1828.[M] ORTO REZI [DS] S2302127. Aerul inspirat pe gura are ca efect
a) [x] o actiune directa asupra boltii palatine;
b) [x] lipsa de eficienta a buzei superioare;
c) [x] retroalveolodontia superioara;
d) [ ] ocluzia adanca acoperita;
e) [ ] efectul de tiraj asupra aerului aflat in cavitatile nazale si sinusale.

1829.[M] ORTO REZI [DS] S2302128. Alimentarea artificiala a sugarului prezinta unele inconveniente
a) [x] copilul executa miscari de retropulsie;
b) [ ] ingestia unei cavitati de aer(aerofagie);
c) [ ] cresterea secretiei salivare;
d) [x] absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei;
e) [x] prezenta deformatiei rahitice a maxilarelor.

1830.[M] ORTO REZI [DS] S2302129. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor
dentomaxilare intervin prin mai multe cai
a) [x] musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin;
b) [x] abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa;
c) [ ] aparitia ocluziei adanci acoperite;
d) [ ] aparitia hipersecretiei salivare;
e) [x] migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei.

1831.[M] ORTO REZI [DS] S2302130. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme
a) [x] reducerea suprafetei de contact ocluzal;
b) [x] absenta sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii;
c) [x] limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje;
d) [x] dintii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist;
e) [ ] prezenta ocluziei echilibrate.

1832.[M] ORTO REZI [DS] S2302131. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual in faringe sunt
a) [ ] coborarea limbii in planseul bucal;
b) [x] deplasarea bolului este asigurata prin contractia muschiului milohiodian;
c) [ ] deschiderea epiglotei;
d) [x] unda peristaltica a limbii;
e) [x] unda peristaltica faringiana.

1833.[M] ORTO REZI [DS] S2302132. Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila s-ar datora
a) [x] intarzieri in maturizarea musculara si nervoasa;
b) [x] prezenta tulburarilor rino-faringiene;
c) [ ] un potential de crestere normal;
d) [ ] prezenta echilibrului intre musculatura extra-orala si a limbii;
e) [x] obiceiul vicios de sugere a degetului.

1834.[M] ORTO REZI [DS] S2302133. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt
a) [x] laringoscopia stroboscopica;
b) [x] cinematografia lenta a corzilor vocale;
c) [ ] ortopantomografia;
d) [x] glotografia electrica;
e) [ ] linguopalatograma.

1835.[M] ORTO REZI [DS] S2302134. O miscare completa a corzilor vocale(ciclu) se compune din urmatoarele faze
a) [x] faza de departare a corzilor vocale(abductie);
b) [ ] faza de neutralitate;
c) [x] faza de elongatie maxima;
d) [x] faza de apropire(adductie);
e) [x] faza de acolare.

1836.[M] ORTO REZI [DS] S2302135. Dislalia partiala poate imbraca forme variate
a) [x] sigmatismul;
b) [x] rotacismul;
c) [x] dislalia labialelor;
d) [ ] rinolalia inchisa;
e) [ ] disritmiile.

1837.[M] ORTO REZI [DS] S2302136. Muschii aparatului dentomaxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare in
dinamica prin urmatoarele modalitati
a) [x] prin intermediu l insertiilor osoase;
b) [ ] prin inremediu l articulatiei temporo-mandibulare;
c) [x] prin aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase;
d) [ ] prin pozitia de echilibru a mandibulei;
e) [x] prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediu l sistemului dentar.

1838.[M] ORTO REZI [DS] S2302137. Pe o electromiograma se pot aprecia

a) [x] amplitudinea potentialului electric;
b) [ ] modificarile de pozitie si forma a organelor componente;
c) [ ] energia cinetica;
d) [x] frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi;
e) [x] durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune la diferiti muschi.

1839.[M] ORTO REZI [DS] S2302138. Obiectivele terapeutice urmarite in echilibrarea actiunilor musculare
a) [x] stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste;
b) [ ] utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile;
c) [x] modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare;
d) [ ] utilizarea aparatelor ortodontice fixe;
e) [x] folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vederea corectarii modificarilor morfologice.
1840.[M] ORTO REZI [DS] S2302139. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate functionale
a) [x] declanseaza in mod reflex contractii musculare;
b) [x] descompune fortele verticale;
c) [x] contribuie la normalizarea functiilor perturbate;
d) [ ] stimulerea eruptiei dentare;
e) [ ] expansiunea activa a maxilarelor.

1841.[M] ORTO REZI [DS] S2302140. Consecintele obiceiului de sugere a policelui

a) [x] tonusul labial scazut ;
b) [x] modificarea ariei de actiune(incompetenta labiala);
c) [ ] retrodentia superioara;
d) [x] tip anormal de deglutitie(sindrom protruziv anterior);
e) [ ] prognatia mandibulara functionala.

1842.[M] ORTO REZI [DS] S2302141. Efectul interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina
a) [ ] proalveolodentie superioara;
b) [x] oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale;
c) [ ] retrognatie mandibulare functionala;
d) [x] aparitia unei supraocluzii incisive accentuate;
e) [x] ocluzie inversa laterala.

1843.[M] ORTO REZI [DS] S2302142. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
multe conditii
a) [x] intensitatea si durata cu care este practicat;
b) [x] factor teren, plasticitatea oaselor maxilare;
c) [ ] pozitia de echilibru a mandibulei;
d) [x] bilantul fortelor oro-faciale;
e) [ ] modelarea functionala a articulatiei temporo-mandibulare.
1844.[M] ORTO REZI [DS] S2302143. Prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina
a) [x] o deplasare inainte a mandibulei;
b) [ ] intarziere in eruptia dentara;
c) [ ] prezenta tulburarilor de fonatie;
d) [x] o extensie a capului;
e) [x] o deplasare distala a mandibulei.

1845.[M] ORTO REZI [DS] S2802152. Mecanisme prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea Ap.DM si a fetei:
a) [x] actiune directa asupra boltii care se deplaseaza in sus;
b) [x] musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior;
c) [ ] limba apasa pe peretii laterali ai boltii;
d) [x] apar modificari in comportamentul complexului hioidian;
e) [x] lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe.

1846.[M] ORTO REZI [DS] S2802153. Adaptarea aerului inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara este realizata de
pasajul aerian nazo-faringian prin:
a) [x] reglarea cantitatii si schimbarile de directie ale fluxului aerian;
b) [x] purificarea aerului;
c) [x] umectarea aerului;
d) [ ] racirea aerului;
e) [x] activitatea reflexa si senzoriala.

1847.[M] ORTO REZI [DS] S2802154. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanti pentru producerea andm
sunt:
a) [x] dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare;
b) [ ] abraziunea fiziologica a dintilor temporari este crescuta;
c) [x] se produc devieri ale mandibulei in drumul de inchidere;
d) [x] apar migrari verticale si orizontale ale dintilor;
e) [ ] cresterea secretiei salivare.

1848.[M] ORTO REZI [DS] S2802155. Mecanisme prin care andm influenteaza masticatia:
a) [x] reducerea suprafetei de contact ocluzal;
b) [x] absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii;
c) [x] limitarea miscarilor masticatorii;
d) [x] durere;
e) [ ] cresterea suprafetei de contact ocluzal.

1849.[M] ORTO REZI [DS] S2802156. Deglutitia cu interpozitie linguala in zona anterioara a arcadelor poate produce
a) [ ] ocluzie deschisa, daca tonusul labial este scazut ;
b) [x] ocluzie deschisa, daca tonusul labial este crescut;
c) [x] vestibularizarea incisivilor, cand se asociaza cu tonusul labial scazut ;
d) [x] diastema si treme;
e) [ ] prognatism mandibular.

1850.[M] ORTO REZI [DS] S2802157. Deglutitia infantila are urmatoarele consecinte:
a) [x] vestibularizarea incisivilor superiori;
b) [x] instalarea ocluziei deschise;
c) [x] micsorarea spatiului de inocluzie fiziologica;
d) [x] ingustarea arcadei superioare;
e) [ ] largirea arcadei superioare.

1851.[M] ORTO REZI [DS] S2802158. Tulburarile de fonatie:

a) [ ] apar la toti pacientii cu AnDM;
b) [x] se pot produce chiar daca dezvoltarea ApDM este normala;
c) [x] apar doar in unele AnDM;
d) [x] apar datorita unor comportamente musculare anormale;
e) [ ] nu sunt influentate de tratamentele ortodontice.

1852.[M] ORTO REZI [DS] S2802159. Influenta actiunii musculare asupra mandibulei se poate manifesta prin:
a) [x] hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente;
b) [x] hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei;
c) [x] oblicizarea in sens transversal a ramurii orizontale;
d) [x] curbarea marginii bazilare;
e) [ ] hipotrofia partii anterioare a ramurii ascendente.

1853.[M] ORTO REZI [DS] S2802160. Principiile terapiei cu aparate functionale

a) [x] aparatele functionale declanseaza contractii musculare;
b) [x] fortele declansate de muschii ridicatori se transmit prin intermediu l aparatului direct asupra oaselor maxilare;
c) [x] aparatul descompune fortele verticale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte orizontale;
d) [ ] aparatul descompune fortele orizontale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte verticale;
e) [ ] recidivele se produc mai frecvent dupa tratamentul cu aparate functionale.

1854.[M] ORTO REZI [DS] S2802161. Influenta obiceiurilor vicioase asupra dezvoltarii apdm
a) [ ] dormitul cu capul in hiperextensie poate produce prognatii mandibulare;
b) [ ] dormitul cu capul in hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare;
c) [x] sugerea degetului determina prodentie superioara;
d) [x] sugerea degetului determina retrodentie inferioara;
e) [x] interpozitia simpla produce inocluzie verticala in regiunea anterioara a arcadelor.

1855.[M] ORTO REZI [DS] S2902162. Efectele interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor sunt:
a) [ ] ocluzie cap la cap;
b) [x] supraocluzie incisiva accentuata;
c) [x] ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala;
d) [x] modificari ale mucoasei jugale;
e) [ ] modificari ale mucoasei linguale.

1856.[M] ORTO REZI [DS] S2902163. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la
impartirea lor in:
a) [x] labiale;
b) [ ] labio - palatale;
c) [x] labio - dentale;
d) [x] linguo - dentale;
e) [x] linguo - palatale.

1857.[S] PEDO REZI [DS] S1301001. Care sunt metodele preconizatede OMS pentru prevenirea cariei dentare?
a) [x] sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala si locala, igiena alimentara, igiena buco-dentara
b) [ ] sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala, educatia sanitara
c) [ ] fluorizarea locala, sigilarea santurilor si fosetelor, restaurarea preventiva cu rasini
d) [ ] igiena alimentara, vaccinarea, igiena buco-dentara
e) [ ] educatia sanitara, detartrajul, periajul profesional.

1858.[S] PEDO REZI [DS] S1301002. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul
interval de:
a) [x] primele 24 de ore
b) [ ] primele 48 de ore
c) [ ] primele 72 de ore
d) [ ] primele 36 de ore
e) [ ] primele12 de ore

1859.[S] PEDO REZI [DS] S1301003. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de:
a) [ ] 40 %
b) [ ] 50%
c) [ ] 47%
d) [x] 37%
e) [ ] 20%

1860.[S] PEDO REZI [DS] S1301004. Indicatiile enameloplastiei sunt:

a) [x] suprafete ocluzale cu santuri adanci
b) [ ] suprafete ocluzale deretentive
c) [ ] suprafete ocluzale afectate de carii incipienta
d) [ ] suprafeele aproximale
e) [ ] oricare suprafata ocluzala

1861.[S] PEDO REZI [DS] S1301005. Tehnica care sa combine sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii
minime ocluzale de smalt sau dentina se numeste:
a) [ ] enameloplastie
b) [ ] coafaj indirect
c) [x] obturatie preventiva
d) [ ] sigilare
e) [ ] coafaj direct

1862.[S] PEDO REZI [DS] S1501006. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul:
a) [ ] pantelor cuspidiene;
b) [ ] bazei santurilor ocluzale;
c) [x] orificiului si peretilor verticali ai santurilor ;
d) [ ] peretilor vestibulari ai santurilor;
e) [ ] peretilor orali ai santurilor.

1863.[S] PEDO REZI [DS] S1501007. Inbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in:
a) [ ] introducerea de bis fenol A;
b) [x] microgranule de dioxid de siliciu sau cuart;
c) [ ] introducerea de metacrilat;
d) [ ] gruparilor epoxidice din structura rasinii;
e) [ ] folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina.

1864.[S] PEDO REZI [DS] S1501008. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii permanenti este:
a) [x] 60 secunde;
b) [ ] 120 secunde;
c) [ ] 15 secunde;
d) [ ] 100 secunde;
e) [ ] 45 secunde.

1865.[S] PEDO REZI [DS] S1501009. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii temporari este:
a) [ ] 30 secunde;
b) [ ] 60 secunde;
c) [ ] 100 secunde;
d) [x] 120 secunde;
e) [ ] 150 secunde.

1866.[S] PEDO REZI [DS] S1501010. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este:
a) [ ] 2-3 ani;
b) [x] 3-4 ani;
c) [ ] 4-5 ani;
d) [ ] 5-6 ani;
e) [ ] 6 ani.

1867.[S] PEDO REZI [DS] S1501011. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este:
a) [ ] 9-10 ani;
b) [ ] 10-11 ani;
c) [ ] 11-12 ani;
d) [x] 11-13 ani;
e) [ ] 12-14 ani.

1868.[S] PEDO REZI [DS] S1601012. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:

a) [x] se intervine pe dinti sanatosi;
b) [ ] se trateaza cariile dentare;
c) [ ] este o metoda foarte scumpa de tratament;
d) [ ] este o tehnica non-invaziva;
e) [ ] necesita mai multe sedinte.

1869.[S] PEDO REZI [DS] S1601013. Efectele sigilantilor sunt:

a) [x] blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;
b) [ ] favorizeaza aparitia marmoratiilor ocluzale;
c) [ ] ofera o protectie minima fata de caria dentara,
d) [ ] elibereaza ionii de calciu;
e) [ ] opresc evolutia in profunzime a unui proces carios deja initiat.

1870.[S] PEDO REZI [DS] S1601014. in tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori:
a) [ ] controlul relatiilor ocluzale;
b) [ ] spalarea si uscarea;
c) [ ] izolarea;
d) [ ] verificarea sigilarii;
e) [x] extensia preventiva.

1871.[S] PEDO REZI [DS] S2101015. Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevrat:
a) [ ] Sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari
b) [ ] Au aceeai rezisten de legtur ca i sigilanii granulari
c) [ ] Au acelai timp de priz ca sigilanii granulari
d) [ ] Au aceeai rat de retenie ca sigilanii granulari
e) [x] Conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar

1872.[S] PEDO REZI [DS] S2101016. La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai slab:
a) [ ] Delton
b) [ ] Concise White Sealant
c) [ ] Helioseal
d) [x] Fuji Ionomer Type III
e) [ ] Visio-Seal

1873.[S] PEDO REZI [DS] S2101017. La copiii cu dentiie temporar indemn , Societatea Britanic de Stomatologie Pediatric
recomand adoptarea urmtoarei atitudini fa de molarii de 6 ani:
a) [x] Control periodic
b) [ ] Sigilare
c) [ ] Sigilare lrgit
d) [ ] Aplicare de lacuri fluorate
e) [ ] Aplicare de lacuri fluorate

1874.[S] PEDO REZI [DS] S2101018. La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri largi, coala
Scandinav recomand:
a) [ ] Sigilare
b) [ ] Sigilare lrgit
c) [ ] Expectativ
d) [x] Aplicaii de lacuri fluorate
e) [ ] Nici una dintre acestea

1875.[S] PEDO REZI [DS] S2301019. Obturaiile preventive cu rini tip B se realizeaz:
a) [ ] cnd leziunea a ajuns la jonciunea smal-dentin
b) [x] cnd leziunea de carie a progresat n dentin sar este nc mic
c) [ ] cnd leziunea are o extindere mare n dentin
d) [ ] n cazul eecului unei sigilri
e) [ ] n cazul contraindicaiei odontotomiei profilactice

1876.[S] PEDO REZI [DS] S2301020. Obturaiile preventive cu rini tip C sunt indicate:
a) [x] cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin
b) [ ] cnd leziunea a deschis camera pulpar
c) [ ] cnd leziunea a traversat jonciunea smalt-dentin
d) [ ] n cazul eecului unei obturaii preventive cu rini tip A
e) [ ] n cazul contraindicaiilor sigilrii

1877.[S] PEDO REZI [DS] S2301021. n cazul obturaiei preventive cu rini tip 3:
a) [x] sigilantul trebuie s se aplice imediat dup introducerea compozitului
b) [ ] sigilantul trebuie s se aplice imediat dup fotopolimerizarea compozitului
c) [ ] sigilantul se aplic dup ce peste compozit a fost aplicat agentul de legtur
d) [ ] nu se aplic sigilant
e) [ ] sigilantul se aplic strict peste compozit

1878.[S] PEDO REZI [DS] S2301022. O sigilare efectuat correct dureaz:

a) [ ] ase luni;
b) [x] civa ani;
c) [ ] aproximativ un an;
d) [ ] pn la atriia dinilor;
e) [ ] variabil n funcie de materialul utilizat.

1879.[S] PEDO REZI [DS] S2301023. Obturaiile preventive cu rini

a) [x] se realizeaza pe dini permaneni;
b) [ ] se realizeaza pe dini temporari
c) [ ] se realizeaza pe dini temporari i permaneni
d) [ ] se realizeaza pe dini integri
e) [ ] se realizeaza imediat dup erupia dinilor.

1880.[S] PEDO REZI [DS] S2901031. Controalele periodice ale sigilarii se fac:
a) [ ] Odata pe an
b) [ ] Dupa 2 ani
c) [x] Odata la 6 luni
d) [ ] Dupa o luna
e) [ ] Dupa 3 luni.

1881.[S] PEDO REZI [DS] S2901032. Perioada optim de sigilare a premolarilor este:
a) [ ] 6-7 ani
b) [ ] 10-11 ani
c) [x] 11-13 ani
d) [ ] 8-9 ani
e) [ ] 13-15 ani

1882.[S] PEDO REZI [DS] S2901033. Cimenturile ionomere de sticla sunt indicate ca sigilanti:
a) [ ] In santurile greu accesibile
b) [ ] In santurile n form de I
c) [x] In santurile accesibile pe cel putin 100 mm
d) [ ] In santurile inaccesibile sondei
e) [ ] Nici un rspuns nu este corect.

1883.[M] PEDO REZI [DS] S1201034. Calitatile unui material de sigilare (dupa Bratu) sunt:
a) [x] biocompatibilitate
b) [ ] aderenta buna la suprafetele negravate
c) [x] priza rapida in conditiile cavitatii bucale
d) [ ] nu necesita calitai fizionomice
e) [x] fluiditate

1884.[M] PEDO REZI [DS] S1201035. Cimenturile glass-ionomer in comparatie cu rasinile compozite folosite pentru sigilari:
a) [x] au rezistenta mica la uzura
b) [ ] au rezistenta mai mare la uzura
c) [ ] au aceeasi rezistenta la uzura
d) [x] au capacitate mai redusa de a patrunde in profunzimea sanului ocluzal
e) [ ] au capacitate mai mare de a patrunde in profunzimea santului ocluzal

1885.[M] PEDO REZI [DS] S1201036. Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite:
a) [ ] sunt necesare odata la 3 luni
b) [x] sunt necesare odata la 6 luni
c) [x] verifica inchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara
d) [ ] verifica inchiderea etansa numai prin inspecie
e) [x] verifica inchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25%

1886.[M] PEDO REZI [DS] S1201037. Enameloplastia se recomanda in cazul:

a) [x] suprafetelor ocluzale cu santuri adanci
b) [ ] suprafetelor ocluzale cu santuri in forma de"V"
c) [x] santurilor adanci si inguste
d) [x] sanurilor care prezinta modificari de culoare
e) [ ] cariilor superficiale

1887.[M] PEDO REZI [DS] S1201038. in mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari
este de:
a) [x] 60 secunde pentru dintii permanenti
b) [ ] 120 secunde pentru dintii permanenti
c) [ ] 60 secunde pentru dintii temporari
d) [x] 120 secunde pentru dinii temporari
e) [ ] nu necesita demineralizare

1888.[M] PEDO REZI [DS] S1201039. Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori:
a) [x] capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci
b) [ ] existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelulsanturilor ocluzale
c) [x] imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune
d) [ ] existena unor sanuri ocluzale largi in forma de"V"
e) [x] concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal

1889.[M] PEDO REZI [DS] S1201040. Materialul de sigilare romanesc denumit SIGILAR are urmatoarele proprietati:
a) [ ] timp de lucru si de priza foarte mare
b) [ ] adeziune slaba
c) [x] rezistenta
d) [x] hidrofilie redusa
e) [ ] vascozitate

1890.[M] PEDO REZI [DS] S1201041. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din santuri si fosete
a) [ ] initial debutul leziunii carioase are loc in adancimea santului
b) [x] initial debutul se produce la orificiul santului, in smaltul pantelor cuspidiene opuse
c) [ ] leziunea carioasa se produce concomitent atat la nivelul orificiului smaltului, cat si in adancimea acestuia
d) [x] ulterior leziunea carioasa cuprinde pereii sanului
e) [x] baza santului se demineralizeaza dupa ce orificiul si peretii acestuia au fost afectate

1891.[M] PEDO REZI [DS] S1201042. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt:
a) [x] fluorizarea generala si locala
b) [ ] obturatii cu galss-ionomeri
c) [x] sigilarea santurilor si fosetelor
d) [x] igiena alimentaiei
e) [x] igiena buco-dentara

1892.[M] PEDO REZI [DS] S1201043. Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei de pe:
a) [x] suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor
b) [ ] suprafetele proximale ale dintilor laterali
c) [x] suprafetele orale ale incisivilor superiori
d) [ ] suprafeele orale ale incisivilor inferiori
e) [x] suprafetele vestibulare si orale ale molarilor

1893.[M] PEDO REZI [DS] S1201044. Sigilarile se recomanda in urmatoarele situatii clinice:
a) [x] santuri si fosete in forma de"i", amfora, picatura
b) [ ] santuri in forma de"V"
c) [x] cand sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara
d) [x] dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafaa uscata
e) [ ] dinti partial acoperiti de un capuson de mucoasa

1894.[M] PEDO REZI [DS] S1201045. Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape:
a) [x] curatirea suprafetei dentare
b) [x] izolare
c) [ ] demineralizare
d) [x] aplicarea materialului
e) [x] aplicarea unui lac protector

1895.[M] PEDO REZI [DS] S1201046. Timpii operatori in cazul sigilarilor cu rasini compozite sunt:
a) [x] curatirea suprafetei dentare
b) [ ] fluorizare locala
c) [x] izolare
d) [x] pregatirea suprafeelor de smal
e) [x] aplicarea materialului de sigilare

1896.[M] PEDO REZI [DS] S1201047. Zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase sunt:
a) [ ] fata meziala
b) [ ] fata distala
c) [ ] la colet
d) [x] sanurile ocluzale
e) [x] fosetele ocluzale

1897.[M] PEDO REZI [DS] S1301048. Calitatile ideale ale unui sigilant (Bratu) sunt urmatoarele cu exceptia unei variante:
a) [x] priza rapida in conditiile cavitatii orale
b) [x] proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare
c) [x] biocompatibilitate
d) [x] sa nu perturbe ocluzia
e) [ ] sa reziste la fortele masticatorii in proportie de 100% timp de peste 5 ani

1898.[M] PEDO REZI [DS] S1301049. Obturatiile preventive cu rasina constituie metode utile in tratamentul dintilor permanenti
tineri atunci cand sunt respectate urmatoarele cerinte:
a) [x] indicatie de tratament corecta in conditiile unui tratament aplicat corect
b) [x] respectarea tuturor detaliilor de tehnica
c) [ ] prezenta concomitenta a leziunilor carioase ocluzale si proximale
d) [ ] nerespectarea indicaiilor in legatura cu utilizarea pastelor fluorurate, a igienei si a alimentaiei corecte
e) [ ] lipsa experientei in aprecierea cu exactitate a situatiei clinice

1899.[M] PEDO REZI [DS] S1301050. Obturatiile preventive cu rasini clasificate de Simonsen nu sunt indicate in urmatoarele
cazuri:
a) [ ] cand leziunea carioasa in santuri sau fosete este minima
b) [x] cand leziunea carioasa este situata parapulpar
c) [x] cand leziunea carioasa este situata proximal
d) [ ] cand leziunea carioasa a progresat in dentina dar este mica
e) [ ] cand leziunea are o extindere mai mare in dentina

1900.[M] PEDO REZI [DS] S1301051. intre dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale se pot enumera:
a) [ ] timp de priza scurt
b) [x] sensibilitate in mediu umed
c) [x] finisare slaba datorita rugozitatii superficiale
d) [ ] aplicare usoara
e) [ ] rezistenta crescuta in zonele supuse direct solicitarilor masticatorii

1901.[M] PEDO REZI [DS] S1301052. Proprietatile"Sigilar"-ului sunt:

a) [x] adeziune buna
b) [x] rezistenta
c) [ ] contractie mare la polimerizare
d) [x] biocompatibilitate
e) [x] capacitate de etansare

1902.[M] PEDO REZI [DS] S1301053. Sigilantii au urmatoarele efecte importante:

a) [x] umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta
b) [ ] remineralizeaza structurile dure dentare
c) [x] blocheaza"locusul"preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene
d) [x] usureaza manoperele de curaire a sanurilor si fosetelor
e) [ ] blocheaza"locusul"preferat al Porfiromonas gingivalis si al altor microorganisme cariogene

1903.[M] PEDO REZI [DS] S1301054. Tehnica sigilarii presupune urmatoarele faze importante:
a) [x] curatirea suprafetelor dentare
b) [ ] aplicarea obturatiei de baza
c) [x] pregatirea dintelui
d) [x] aplicarea sigilantului
e) [ ] prepararea cavitatii

1904.[M] PEDO REZI [DS] S1301055. Timpul de demineralizare, dupa metoda clasica, este de:
a) [x] 60 secunde pentru dintii permanenti
b) [ ] 120 secunde pentru dintii permanenti
c) [x] 120 secunde pentru dintii temporari
d) [x] 30 secunde pentru dinii pregatii mecanic prin slefuire
e) [ ] 30 secunde pentru dintii temporari

1905.[M] PEDO REZI [DS] S1401056. Avantajele obturatiilorpreventive cu glass ionomeri(dupa Garcia Godoy):
a) [ ] rezistenta crescuta la fortele masticatorii;
b) [x] adeziune excelenta la smalt si dentina;
c) [ ] aplicare in doi timpi;
d) [x] posibila aciune cariostatica prin eliberare de fluor;
e) [ ] stimularea neodentinogenezei.

1906.[M] PEDO REZI [DS] S1401057. Cimenturile glassionomerepentru sigilarea santurilor si fosetelor, au urmatoarele avantaje:
a) [x] adeziunea la smalt fara o pregatire prealabila
b) [x] eliberare de ioni de fluor
c) [x] culoare acceptabila
d) [ ] timp de priza prelungit
e) [ ] se pastreaza aproximativ timp de 1 an

1907.[M] PEDO REZI [DS] S1401058. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile:
a) [ ] timp de priza scurt;
b) [x] sensibilitate in mediu l umed;
c) [x] finisare slaba din cauza rugozitatii superficiale;
d) [x] aplicare greoaie;
e) [ ] rezistenta medie in zonele supuse direct solicitarii masticatorii.

1908.[M] PEDO REZI [DS] S1401059. in functie de extinderea si adancimea procesului carios, Simonsen clasifica obturatiile
preventive cu rasina in:
a) [ ] tipul A, cand leziunea de carie a progresat in dentina;
b) [x] tipul B, cand leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica;
c) [ ] tipul D, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina;
d) [ ] tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in smal;
e) [x] tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina.

1909.[M] PEDO REZI [DS] S1401060. Indicatia majora a sigilarii o constituie:

a) [x] santurile si fosetele molarilor;
b) [x] santurile si fosetele premolarilor;
c) [ ] santuri si fosete in forma de "U";
d) [x] sanuri si fosete aberante;
e) [ ] santuri si fosete neretentive.

1910.[M] PEDO REZI [DS] S1401061. La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situatii:
a) [ ] sigilarea este intacta - se controleaza cu radiografii bite-wing;
b) [x] sigilantul este pierdut in totalitate - se repeta sigilarea;
c) [x] sigilarea este partial pierduta - se completeaza cu un nou sigilant;
d) [ ] sigilarea are microneadaptari - se repeta sigilarea;
e) [x] sigilarea are microneadaptari - se controleaza cu radiografii bitewing.

1911.[M] PEDO REZI [DS] S1401062. Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante:
a) [x] umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta;
b) [x] usureaza manoperele de curatire a santurilor si fosetelor;
c) [x] blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;
d) [ ] prezinta o rezistena mecanica crescuta la forele masticatorii;
e) [ ] expansiune termica crescuta.

1912.[M] PEDO REZI [DS] S1401063. Perioadele potrivite pentru sigilare(dupa Simonsen):
a) [x] varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;
b) [ ] varsta de 10-12 ani pentru molarii permanenti;
c) [x] varsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenti;
d) [x] varsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni;
e) [x] varsta de 11-13 ani pentru premolari.

1913.[M] PEDO REZI [DS] S1401064. Sigilarea santurilor si fosetelor are urmatoarele caracteristici:
a) [x] impiedica progresia cariei
b) [x] suprafetele de smalt demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decat smaltul sanatos
c) [x] interfata smalt-rasina creaza o bariera de protectie impotriva colonizarii microorganismelor
d) [ ] maturarea smalului continua
e) [x] nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritive

1914.[M] PEDO REZI [DS] S1401065. Tehnica odontomiei profilactice este utila in urmatoarele cazuri:
a) [x] copii cu policarii;
b) [x] imposibilitatea efectuarii unor controale periodice;
c) [ ] copii indemni de carii;
d) [x] copii handicapai;
e) [ ] dinti temporari.

1915.[M] PEDO REZI [DS] S1401066. Timpul clasic de demineralizare in vederea sigilarii este de:
a) [ ] 60 de secunde la dintii temporari;
b) [x] 60 de secunde la dintii permanenti;
c) [x] 120 de secunde la dintii temporari;
d) [ ] 120 de secunde la dinii permaneni;
e) [ ] 15 secunde la dintii permanenti.

1916.[M] PEDO REZI [DS] S1501067. Actiunea materialelor de sigilare consta in:
a) [x] blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans;
b) [ ] stimuleaza eliberarea locala de fluor;
c) [x] umple in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta ;
d) [ ] manoperele de curatire a santurilor si fosetelor nu mai sunt necesare;
e) [ ] penetranta redusa.

1917.[M] PEDO REZI [DS] S1501068. Eficienta redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaza:
a) [x] inconstantei fasciculului provenit de la sursa de raze UV;
b) [x] polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse in spatiile create prin demineralizarea smaltului;
c) [ ] radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul;
d) [ ] deficientelor de tehnica propriu-zisa a sigilantilor;
e) [x] incapacitatii luminii UV de a penetra in profunzimea zonelor de smalt demineralizate.

1918.[M] PEDO REZI [DS] S1501069. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt:
a) [ ] laserul cu inversare acustico-optica si cu transmitere de energie de intensitate mica;
b) [x] igiena buco-dentara;
c) [x] sigilarea santurilor si fosetelor ;
d) [x] sigilarea santurilor si fosetelor ;
e) [x] igiena alimentatiei.

1919.[M] PEDO REZI [DS] S1501071. Sigilarea este indicata la:

a) [x] pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans;
b) [x] pacienti care consuma zilnic cantitati mari de dulciuri;
c) [ ] carii ocluzale superficiale;
d) [x] pacienti cu handicap fizic sau psihic care nu isi pot efectua igiena bucala;
e) [ ] numai pe suprafetele ocluzale ale molarilor de 6 ani.

1920.[M] PEDO REZI [DS] S1501072. Situatiile clinice in care se recomanda odontotomia profilactica sunt:
a) [x] copii cu policarii care prezinta o igiena bucala defectuoasa;
b) [ ] in cazul santurilor ocluzale in forma de V cu diametru mare si putin adanci;
c) [ ] in cazul santurilor ocluzale in forma de I adanci,inguste;
d) [x] copiii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala;
e) [x] imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.

1921.[M] PEDO REZI [DS] S1601073. Avantajele enameloplastiei sunt:

a) [ ] impiedica patrunderea profunda a sigilantului;
b) [x] permite patrunderea profunda a sigilantului;
c) [x] creste rezistenta la uzura a materialului aplicat;
d) [ ] asigura o adapatre deficitara la smalt;
e) [x] asigura o adaptare mai buna la samlt.

1922.[M] PEDO REZI [DS] S1601074. Calitatile unui material de sigilare sunt:
a) [x] fluiditate;
b) [x] priza rapida in conditiile cavitatii bucale;
c) [x] biocompatibilitate;
d) [ ] sa inalte ocluzia,
e) [x] sa nu perturbe ocluzia.

1923.[M] PEDO REZI [DS] S1601075. Indicatiile odontomiei profilactice sunt.

a) [ ] copii cu policarii si igiena orala foarte buna;
b) [x] copii cu policarii si igiena orala foarte proasta;
c) [x] existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii;
d) [ ] marmoratii pe suprafetele ocluzale;
e) [x] imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.
1924.[M] PEDO REZI [DS] S1601076. Sigilarea are urmatoareleindicatii:
a) [x] santuri si fosete adanci in forma de"i", amfora, picatura;
b) [x] santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta;
c) [ ] carie profunda;
d) [ ] carie de adancime medie;
e) [x] sonda"agatata", dar fara semne de carie dentara.

1925.[M] PEDO REZI [DS] S1601077. Succesul sigilarii depinde de:

a) [x] rigurozitatea cu care practicantul respecta tehnica de lucru;
b) [x] rigurozitatea cu care practicantul respecta instructiunile firmei producatoare;
c) [ ] varsta copilului;
d) [ ] profunzimea procesului carios;
e) [ ] marimea suprafetei ocluzale.

1926.[M] PEDO REZI [DS] S1601078. Timpii operatori in tehnica sigilarii cu rasini compozite sunt:
a) [x] izolarea;
b) [ ] bizotarea;
c) [ ] extensia preventiva;
d) [x] spalarea si uscarea;
e) [x] controlul relatiilor de ocluzie.

1927.[M] PEDO REZI [DS] S2101079. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt corecte:
a) [x] Sunt rini schimbtoare de ioni
b) [x] Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire
c) [ ] Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare
d) [x] n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie
e) [ ] Nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material utilizat

1928.[M] PEDO REZI [DS] S2101080. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i fosetelor cu un
ciment glass ionomer:
a) [x] Izolarea cmpului operator
b) [ ] Aplicarea agentului de demineralizare
c) [ ] Splarea zonei demineralizate sub izolare
d) [x] Uscarea i aplicarea glass ionomerului
e) [x] Controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz

1929.[M] PEDO REZI [DS] S2101081. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a anurilor i
fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
a) [ ] Curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent
b) [x] Izolarea i uscarea cmpului operator
c) [x] Demineralizarea anurilor i fosetelor
d) [ ] Splarea cu jet continuu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolrii cmpului operator
e) [x] Aplicarea materialului de sigilare

1930.[M] PEDO REZI [DS] S2101083. Despre obturaiile preventive cu rin sunt corecte urmtoarele:
a) [x] Conserv la maximum structura dur dentar
b) [x] Se descriu 3 tipuri de obturaii preventive
c) [ ] Toate cele 3 tipuri necesit obturaie de baz
d) [x] Combin prepararea unei caviti ocluzale minime cu sigilarea anurilor i fosetelor din vecintate
e) [x] Sunt utile n cazul dinilor permaneni tineri

1931.[M] PEDO REZI [DS] S2101084. n cazul sigilrii cu rini compozite, agentul demineralizant sub form de soluie se aplic:
a) [ ] Prin frecarea suprafeei de smal
b) [x] Prin atingerea suprafeei de smal
c) [ ] Strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare
d) [x] Pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare
e) [x] Cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor

1932.[M] PEDO REZI [DS] S2301085. Sigilrile trebuie efectuate:

a) [x] ntre 6 i 15 ani
b) [x] ntre 3 i 4 ani pentru molarii temporari
c) [x] ntre 6 i 7 ani pentru molarii permaneni
d) [ ] ntre 4 i 12 ani
e) [x] ntre 11 i 13 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari

1933.[M] PEDO REZI [DS] S2301086. Obturaiile preventive cu rini tip A se realizeaz:
a) [x] cnd leziunea de carie n an i foset este minim
b) [x] cnd leziunea de carie n an i foset este cantonat numai n smal
c) [ ] att pe suprafee ocluzale c't i pe cele proximale ale molarilor
d) [x] cnd exist dubii n privina existenei cariei
e) [ ] cnd leziunea a traversat jonciunea amelo-dentinar

1934.[M] PEDO REZI [DS] S2301087. Tehnica obturaiei preventive cu rini const n:
a) [ ] periaj profesional cu past cu fluor
b) [x] ndeprtarea esutului alterat
c) [x] aplicarea obturaiei de baz cnd procesul carios a ajuns la dentin
d) [ ] demineralizarea smalului i a dentinei
e) [x] obturarea cavitii i sigilarea anurilor i fosetelor ocluzale

1935.[M] PEDO REZI [DS] S2301088. Tipul 1 de obturaie preventiv cu rini const n:
a) [x] ndeprtarea ct mai conservatoare a esutului alterat (cu o frez sferic
b) [x] palparea exploratorie
c) [x] demineralizarea n vederea aplicrii sigilantului
d) [ ] aplicarea bondingului (agentului de legtur)
e) [x] aplicarea sigilantului

1936.[M] PEDO REZI [DS] S2301089. Tipul 2 de obturaie preventiv cu rini presupune urmtoarele etape:
a) [x] ndeprtarea dentinei alterate
b) [ ] aplicarea obturaiei de baz cu hidroxid de calciu sai zinc oxid eugenol
c) [x] demineralizarea smalului
d) [x] aplicarea agentului de legtur
e) [x] aplicarea rinii compozite granulare

1937.[M] PEDO REZI [DS] S2301090. Cerinele obturaiilor preventive cu rini sunt:
a) [x] diagnostic corect
b) [x] experien clinic
c) [x] instrumentar de explorare adecvat
d) [x] vizibilitate foarte bun
e) [ ] surs de iluminare naturala

1938.[M] PEDO REZI [DS] S2301091. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii urmtorilor factori
a) [x] imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune
b) [ ] poziiei posterioare a dintelui pe arcada dentar
c) [x] capacitii de reinere a microorganismelor i alimentelor (n fosetele i anurile adnci)
d) [x] concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal
e) [x] cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea smal/dentin n cazul anurilor (comparativ cu cantitatea de la
celelalte suprafee)

1939.[M] PEDO REZI [DS] S2301092. Tehnica odontotomiei profilactice const n:

a) [x] prepararea mecanic a tuturor anurilor i fosetelor dinilor nou erupi i obturaiei lor cu amalgam de argint
b) [x] pregtirea unor caviti superficiale
c) [x] realizarea unui sacrificiu foarte mic de substan dentar
d) [ ] crearea unei caviti minime imediat dup apariia unui proces carios
e) [ ] lrgirea anurilor i fosetelor adnci cu instrumentar rotativ

1940.[M] PEDO REZI [DS] S2301093. Indicaiile odontomiei profilactice:

a) [x] copii cu policarii care au o igien oral proast
b) [x] copii cu handicap psihic
c) [x] existena unor dubii n legtur cu prezene/absena unei cariid.
d) [x] imposibilitatea efecturii unor controale regulate
e) [ ] pe dini ce prezint carie superficial de smal

1941.[M] PEDO REZI [DS] S2301094. Calitile unui material de sigilare sunt:
a) [x] fizionomice
b) [x] fluiditate
c) [x] aderen bun la suprafeele gravate
d) [ ] expansiune termic crescut
e) [x] s nu perturbe ocluzia

1942.[M] PEDO REZI [DS] S2301095. Avantajele sigilanilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt:
a) [x] eliberarea de ioni de fluor
b) [ ] efect fizionomic foarte bun
c) [ ] duritate foarte bun
d) [x] timp de priz convenabil
e) [x] adeziunea la smal fr o pregtire prealabil

1943.[M] PEDO REZI [DS] S2301096. Dintre timpii operatori ai sigilrii fac parte:
a) [ ] curirea suprafeelor dentare cu paste ce conin fluor
b) [x] izolarea
c) [ ] gravajul acid al suprafeei de smal cu H3PO4 20- 30%
d) [x] controlul n relaii ocluzale dup efectuarea sigilrii
e) [x] controale periodice

1944.[M] PEDO REZI [DS] S2301097. Timpul de splare a acidului folosit n gravaj este de:
a) [x] 60 secunde dac acidul a fost sub form de soluie
b) [x] 90 secunde dac acidul a fost sub form de gel
c) [ ] 30 secunde indiferent de tipul de acid fosfat (gel/soluie)
d) [x] 60 secunde pentru dinii permaneni
e) [x] 120 secunde pentru dinii temporary
1945.[M] PEDO REZI [DS] S2301098. Verificarea sigilrii se poate face:
a) [x] prin examen cu sonda
b) [x] prin colorare cu fuxin bazic 0,25%
c) [ ] prin inspecie
d) [x] utiliznd izotopi radioactivi
e) [x] utiliznd raze X

1946.[M] PEDO REZI [DS] S2301100. Indicaiile sigilrii sunt:

a) [x] anurile i fosetele ocluzale ale molarilor
b) [x] cnd sonda "aga" dar nu sunt alte semne de carie
c) [x] anuri i fosete aberante
d) [ ] persoane care prezint semne de activitate carioas sczut
e) [x] anuri i fosete adnci cu proast coalescen

1947.[M] PEDO REZI [DS] S2801109. Indicatia majora a sigilarii o constituie:

a) [x] santurile si fosetele ocluzale ale molarilor
b) [x] santurile si fosetele vestibulare si orale ale molarilor
c) [x] santurile si fosetele premolarilor
d) [ ] fosetele de pe fata palatinala a caninilor permanenti
e) [x] fosetele de pe fata palatinala a incisivilor permanenti

1948.[M] PEDO REZI [DS] S2801110. Sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice:
a) [x] santuri si fosete adanci in forma de "I", anfora, picatura
b) [x] sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara
c) [ ] sonda agata si exista semne de carie dentara incipienta
d) [x] dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata
e) [ ] dintii sunt erupti doar partial, iar suprafata ocluzala nu poate fi uscata corespunzator

1949.[M] PEDO REZI [DS] S2801111. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt:
a) [x] fluorizarea generala si locala
b) [x] igiena alimentatiei
c) [x] igiena buco-dentara
d) [x] sigilarea santurilor si fosetelor
e) [ ] obturatie preventiva cu rasini

1950.[M] PEDO REZI [DS] S2801112. Cimenturile glassionomere folosite in sigilare:

a) [x] sunt materiale de electie
b) [x] prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare
c) [ ] nu prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare
d) [ ] nu elibereaza ioni de fluor
e) [x] elibereaza ioni de fluor

1951.[M] PEDO REZI [DS] S2801113. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticla in sigilare sunt:
a) [x] au o retentie mai mare la suprafata de smalt
b) [x] asigura o protectie anticarie mai eficienta
c) [ ] sunt mai rezistente in timp la uzura
d) [x] simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafetei de smalt
e) [x] se pot folosi in cazul molarilor permanenti partial erupti cand conditiile de izolare sunt precare

1952.[M] PEDO REZI [DS] S2801114. Tehnica sigilarii cu rasini compozite presupune urmatorii timpi operatori:
a) [ ] curatirea suprafetei dentare prin periaj profesional cu pasta ce contine fluor
b) [x] izolarea riguroasa pe tot timpul aplicarii tehnicii de sigilare
c) [x] demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 30-50%
d) [ ] demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 10-20%
e) [ ] timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde

1953.[M] PEDO REZI [DS] S2801115. Demineralizarea folosita in cadrul tehnicii cu rasini compozite presupune:
a) [ ] folosirea ca agent de demineralizare a HNO3 in concentratie de 37%
b) [x] folosirea ca agent de demineralizare a H3PO4 in concentratie de 37%
c) [x] agentul demineralizant poate fi sub forma de gel sau solutie
d) [x] timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dintii permanenti si 120 secunde pentru dintii temporari
e) [ ] timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dintii permanenti si 60 secunde pentru dintii temporary

1954.[M] PEDO REZI [DS] S2801116. Tehnica sigilarii cu ciment glassionomer presupune:
a) [x] curatirea riguroasa a suprafetei cu o perie rotativa
b) [x] izolarea cu rulouri de vata
c) [ ] demineralizarea timp de 60 secunde
d) [ ] demineralizarea timp de 120 secunde
e) [x] aplicarea materialului de sigilare

1955.[M] PEDO REZI [DS] S2801117. Enamelo plastia este:

a) [ ] o tehnica de lucru neinvaziva
b) [x] o tehnica de lucru invaziva
c) [x] presupune o indepartare minima de tesut dentar
d) [ ] presupune indepartarea in totalitate a smaltului si dentinei alterate
e) [x] este indicata mai ales cand se foloseste pentru sigilari glassionomer

1956.[M] PEDO REZI [DS] S2801118. Indicatiile majore de sigilare sunt:

a) [x] copii cu carii multiple la dintii temporari
b) [ ] copii cu dentatie temporara indemna
c) [x] pacienti cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importanta
d) [x] sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt daca molarii de 6 ani prezinta procese carioase extinse, simple sau complicate
e) [x] sigilarile deteriorate sunt controlate si se aplica din nou materialul de sigilare

1957.[M] PEDO REZI [DS] S2901119. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare:
a) [ ] Sunt materiale de electie
b) [x] Prezinta adeziune chimica la tesuturile dure dentare
c) [ ] Retentie superioara rasinilor compozite
d) [x] Capacitatea de a elibera ioni de fluor este continua
e) [ ] Necesita demineralizarea suprafetei de smalt inaintea aplicarii.

1958.[M] PEDO REZI [DS] S2901120. Urmatoarele faze reprezinta timpi operatori ai sigilarii cu rasini compozite:
a) [x] Controale periodice
b) [x] Prepararea materialului de sigilare
c) [ ] Curatirea suprafetelor dentare cu pasta fluorurata
d) [ ] Pregatirea suprafetei de smalt prin demineralizare timp de 30 de secunde
e) [x] Izolarea.

1959.[S] PEDO REZI [DS] S1301001. Care sunt metodele preconizate de OMS pentru prevenirea cariei dentare?
a) [x] sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala si locala, igiena alimentara, igiena buco-dentara
b) [ ] sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala, educatia sanitara
c) [ ] fluorizarea locala, sigilarea santurilor si fosetelor, restaurarea preventiva cu rasini
d) [ ] igiena alimentara, vaccinarea, igiena buco-dentara
e) [ ] educatia sanitara, detartrajul, periajul profesional.

1960.[S] PEDO REZI [DS] S1301002. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul
interval de:
a) [x] primele 24 de ore
b) [ ] primele 48 de ore
c) [ ] primele 72 de ore
d) [ ] primele 36 de ore
e) [ ] primele12 de ore

1961.[S] PEDO REZI [DS] S1301003. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de:
a) [ ] 40 %
b) [ ] 50%
c) [ ] 47%
d) [x] 37%
e) [ ] 20%

1962.[S] PEDO REZI [DS] S1301004. Indicatiile enameloplastiei sunt:

a) [x] suprafete ocluzale cu santuri adanci
b) [ ] suprafete ocluzale deretentive
c) [ ] suprafete ocluzale afectate de carii incipienta
d) [ ] suprafeele aproximale
e) [ ] oricare suprafata ocluzala

1963.[S] PEDO REZI [DS] S1301005. Tehnica care sa combine sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii
minime ocluzale de smalt sau dentina se numeste:
a) [ ] enameloplastie
b) [ ] coafaj indirect
c) [x] obturatie preventiva
d) [ ] sigilare
e) [ ] coafaj direct

1964.[S] PEDO REZI [DS] S1501006. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul:
a) [ ] pantelor cuspidiene;
b) [ ] bazei santurilor ocluzale;
c) [x] orificiului si peretilor verticali ai santurilor ;
d) [ ] peretilor vestibulari ai santurilor;
e) [ ] peretilor orali ai santurilor.

1965.[S] PEDO REZI [DS] S1501007. Inbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in:
a) [ ] introducerea de bis fenol A;
b) [x] microgranule de dioxid de siliciu sau cuart;
c) [ ] introducerea de metacrilat;
d) [ ] gruparilor epoxidice din structura rasinii;
e) [ ] folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina.

1966.[S] PEDO REZI [DS] S1501008. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii permanenti este:
a) [x] 60 secunde;
b) [ ] 120 secunde;
c) [ ] 15 secunde;
d) [ ] 100 secunde;
e) [ ] 45 secunde.

1967.[S] PEDO REZI [DS] S1501009. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii temporari este:
a) [ ] 30 secunde;
b) [ ] 60 secunde;
c) [ ] 100 secunde;
d) [x] 120 secunde;
e) [ ] 150 secunde.

1968.[S] PEDO REZI [DS] S1501010. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este:
a) [ ] 2-3 ani;
b) [x] 3-4 ani;
c) [ ] 4-5 ani;
d) [ ] 5-6 ani;
e) [ ] 6 ani.

1969.[S] PEDO REZI [DS] S1501011. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este:
a) [ ] 9-10 ani;
b) [ ] 10-11 ani;
c) [ ] 11-12 ani;
d) [x] 11-13 ani;
e) [ ] 12-14 ani.

1970.[S] PEDO REZI [DS] S1601012. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:

a) [x] se intervine pe dinti sanatosi;
b) [ ] se trateaza cariile dentare;
c) [ ] este o metoda foarte scumpa de tratament;
d) [ ] este o tehnica non-invaziva;
e) [ ] necesita mai multe sedinte.

1971.[S] PEDO REZI [DS] S1601013. Efectele sigilantilor sunt:

a) [x] blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;
b) [ ] favorizeaza aparitia marmoratiilor ocluzale;
c) [ ] ofera o protectie minima fata de caria dentara,
d) [ ] elibereaza ionii de calciu;
e) [ ] opresc evolutia in profunzime a unui proces carios deja initiat.

1972.[S] PEDO REZI [DS] S1601014. in tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori:
a) [ ] controlul relatiilor ocluzale;
b) [ ] spalarea si uscarea;
c) [ ] izolarea;
d) [ ] verificarea sigilarii;
e) [x] extensia preventiva.

1973.[S] PEDO REZI [DS] S2101015. Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevrat:
a) [ ] Sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari
b) [ ] Au aceeai rezisten de legtur ca i sigilanii granulari
c) [ ] Au acelai timp de priz ca sigilanii granulari
d) [ ] Au aceeai rat de retenie ca sigilanii granulari
e) [x] Conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar

1974.[S] PEDO REZI [DS] S2101016. La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai slab:
a) [ ] Delton
b) [ ] Concise White Sealant
c) [ ] Helioseal
d) [x] Fuji Ionomer Type III
e) [ ] Visio-Seal

1975.[S] PEDO REZI [DS] S2101017. La copiii cu dentiie temporar indemn , Societatea Britanic de Stomatologie Pediatric
recomand adoptarea urmtoarei atitudini fa de molarii de 6 ani:
a) [x] Control periodic
b) [ ] Sigilare
c) [ ] Sigilare lrgit
d) [ ] Aplicare de lacuri fluorate
e) [ ] Aplicare de lacuri fluorate

1976.[S] PEDO REZI [DS] S2101018. La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri largi, coala
Scandinav recomand:
a) [ ] Sigilare
b) [ ] Sigilare lrgit
c) [ ] Expectativ
d) [x] Aplicaii de lacuri fluorate
e) [ ] Nici una dintre acestea

1977.[S] PEDO REZI [DS] S2301019. Obturaiile preventive cu rini tip B se realizeaz:
a) [ ] cnd leziunea a ajuns la jonciunea smal-dentin
b) [x] cnd leziunea de carie a progresat n dentin sar este nc mic
c) [ ] cnd leziunea are o extindere mare n dentin
d) [ ] n cazul eecului unei sigilri
e) [ ] n cazul contraindicaiei odontotomiei profilactice

1978.[S] PEDO REZI [DS] S2301020. Obturaiile preventive cu rini tip C sunt indicate:
a) [x] cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin
b) [ ] cnd leziunea a deschis camera pulpar
c) [ ] cnd leziunea a traversat jonciunea smalt-dentin
d) [ ] n cazul eecului unei obturaii preventive cu rini tip A
e) [ ] n cazul contraindicaiilor sigilrii

1979.[S] PEDO REZI [DS] S2301021. n cazul obturaiei preventive cu rini tip 3:
a) [x] sigilantul trebuie s se aplice imediat dup introducerea compozitului
b) [ ] sigilantul trebuie s se aplice imediat dup fotopolimerizarea compozitului
c) [ ] sigilantul se aplic dup ce peste compozit a fost aplicat agentul de legtur
d) [ ] nu se aplic sigilant
e) [ ] sigilantul se aplic strict peste compozit

1980.[S] PEDO REZI [DS] S2301022. O sigilare efectuat correct dureaz:

a) [ ] ase luni;
b) [x] civa ani;
c) [ ] aproximativ un an;
d) [ ] pn la atriia dinilor;
e) [ ] variabil n funcie de materialul utilizat.

1981.[S] PEDO REZI [DS] S2301023. Obturaiile preventive cu rini

a) [x] se realizeaza pe dini permaneni;
b) [ ] se realizeaza pe dini temporari
c) [ ] se realizeaza pe dini temporari i permaneni
d) [ ] se realizeaza pe dini integri
e) [ ] se realizeaza imediat dup erupia dinilor.

1982.[S] PEDO REZI [DS] S2901031. Controalele periodice ale sigilarii se fac:
a) [ ] Odata pe an
b) [ ] Dupa 2 ani
c) [x] Odata la 6 luni
d) [ ] Dupa o luna
e) [ ] Dupa 3 luni.

1983.[S] PEDO REZI [DS] S2901032. Perioada optim de sigilare a premolarilor este:
a) [ ] 6-7 ani
b) [ ] 10-11 ani
c) [x] 11-13 ani
d) [ ] 8-9 ani
e) [ ] 13-15 ani

1984.[S] PEDO REZI [DS] S2901033. Cimenturile ionomere de sticla sunt indicate ca sigilanti:
a) [ ] In santurile greu accesibile
b) [ ] In santurile n form de I
c) [x] In santurile accesibile pe cel putin 100 mm
d) [ ] In santurile inaccesibile sondei
e) [ ] Nici un rspuns nu este corect.

1985.[M] PEDO REZI [DS] S1201034. Calitatile unui material de sigilare (dupa Bratu) sunt:
a) [x] biocompatibilitate
b) [ ] aderenta buna la suprafetele negravate
c) [x] priza rapida in conditiile cavitatii bucale
d) [ ] nu necesita calitai fizionomice
e) [x] fluiditate

1986.[M] PEDO REZI [DS] S1201035. Cimenturile glass-ionomer in comparatie cu rasinile compozite folosite pentru sigilari:
a) [x] au rezistenta mica la uzura
b) [ ] au rezistenta mai mare la uzura
c) [ ] au aceeasi rezistenta la uzura
d) [x] au capacitate mai redusa de a patrunde in profunzimea sanului ocluzal
e) [ ] au capacitate mai mare de a patrunde in profunzimea santului ocluzal

1987.[M] PEDO REZI [DS] S1201036. Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite:
a) [ ] sunt necesare odata la 3 luni
b) [x] sunt necesare odata la 6 luni
c) [x] verifica inchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara
d) [ ] verifica inchiderea etansa numai prin inspecie
e) [x] verifica inchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25%

1988.[M] PEDO REZI [DS] S1201037. Enameloplastia se recomanda in cazul:

a) [x] suprafetelor ocluzale cu santuri adanci
b) [ ] suprafetelor ocluzale cu santuri in forma de"V"
c) [x] santurilor adanci si inguste
d) [x] sanurilor care prezinta modificari de culoare
e) [ ] cariilor superficiale

1989.[M] PEDO REZI [DS] S1201038. in mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari
este de:
a) [x] 60 secunde pentru dintii permanenti
b) [ ] 120 secunde pentru dintii permanenti
c) [ ] 60 secunde pentru dintii temporari
d) [x] 120 secunde pentru dinii temporari
e) [ ] nu necesita demineralizare

1990.[M] PEDO REZI [DS] S1201039. Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori:
a) [x] capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci
b) [ ] existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelulsanturilor ocluzale
c) [x] imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune
d) [ ] existena unor sanuri ocluzale largi in forma de"V"
e) [x] concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal

1991.[M] PEDO REZI [DS] S1201040. Materialul de sigilare romanesc denumit SIGILAR are urmatoarele proprietati:
a) [ ] timp de lucru si de priza foarte mare
b) [ ] adeziune slaba
c) [x] rezistenta
d) [x] hidrofilie redusa
e) [ ] vascozitate

1992.[M] PEDO REZI [DS] S1201041. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din santuri si fosete
a) [ ] initial debutul leziunii carioase are loc in adancimea santului
b) [x] initial debutul se produce la orificiul santului, in smaltul pantelor cuspidiene opuse
c) [ ] leziunea carioasa se produce concomitent atat la nivelul orificiului smaltului, cat si in adancimea acestuia
d) [x] ulterior leziunea carioasa cuprinde pereii sanului
e) [x] baza santului se demineralizeaza dupa ce orificiul si peretii acestuia au fost afectate

1993.[M] PEDO REZI [DS] S1201042. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt:
a) [x] fluorizarea generala si locala
b) [ ] obturatii cu galss-ionomeri
c) [x] sigilarea santurilor si fosetelor
d) [x] igiena alimentaiei
e) [x] igiena buco-dentara

1994.[M] PEDO REZI [DS] S1201043. Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei de pe:
a) [x] suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor
b) [ ] suprafetele proximale ale dintilor laterali
c) [x] suprafetele orale ale incisivilor superiori
d) [ ] suprafeele orale ale incisivilor inferiori
e) [x] suprafetele vestibulare si orale ale molarilor

1995.[M] PEDO REZI [DS] S1201044. Sigilarile se recomanda in urmatoarele situatii clinice:
a) [x] santuri si fosete in forma de"i", amfora, picatura
b) [ ] santuri in forma de"V"
c) [x] cand sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara
d) [x] dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafaa uscata
e) [ ] dinti partial acoperiti de un capuson de mucoasa

1996.[M] PEDO REZI [DS] S1201045. Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape:
a) [x] curatirea suprafetei dentare
b) [x] izolare
c) [ ] demineralizare
d) [x] aplicarea materialului
e) [x] aplicarea unui lac protector

1997.[M] PEDO REZI [DS] S1201046. Timpii operatori in cazul sigilarilor cu rasini compozite sunt:
a) [x] curatirea suprafetei dentare
b) [ ] fluorizare locala
c) [x] izolare
d) [x] pregatirea suprafeelor de smal
e) [x] aplicarea materialului de sigilare
1998.[M] PEDO REZI [DS] S1201047. Zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase sunt:
a) [ ] fata meziala
b) [ ] fata distala
c) [ ] la colet
d) [x] sanurile ocluzale
e) [x] fosetele ocluzale

1999.[M] PEDO REZI [DS] S1301048. Calitatile ideale ale unui sigilant (Bratu) sunt urmatoarele cu exceptia unei variante:
a) [x] priza rapida in conditiile cavitatii orale
b) [x] proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare
c) [x] biocompatibilitate
d) [x] sa nu perturbe ocluzia
e) [ ] sa reziste la fortele masticatorii in proportie de 100% timp de peste 5 ani

2000.[M] PEDO REZI [DS] S1301049. Obturatiile preventive cu rasina constituie metode utile in tratamentul dintilor permanenti
tineri atunci cand sunt respectate urmatoarele cerinte:
a) [x] indicatie de tratament corecta in conditiile unui tratament aplicat corect
b) [x] respectarea tuturor detaliilor de tehnica
c) [ ] prezenta concomitenta a leziunilor carioase ocluzale si proximale
d) [ ] nerespectarea indicaiilor in legatura cu utilizarea pastelor fluorurate, a igienei si a alimentaiei corecte
e) [ ] lipsa experientei in aprecierea cu exactitate a situatiei clinice

2001.[M] PEDO REZI [DS] S1301050. Obturatiile preventive cu rasini clasificate de Simonsen nu sunt indicate in urmatoarele
cazuri:
a) [ ] cand leziunea carioasa in santuri sau fosete este minima
b) [x] cand leziunea carioasa este situata parapulpar
c) [x] cand leziunea carioasa este situata proximal
d) [ ] cand leziunea carioasa a progresat in dentina dar este mica
e) [ ] cand leziunea are o extindere mai mare in dentina

2002.[M] PEDO REZI [DS] S1301051. intre dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale se pot enumera:
a) [ ] timp de priza scurt
b) [x] sensibilitate in mediu umed
c) [x] finisare slaba datorita rugozitatii superficiale
d) [ ] aplicare usoara
e) [ ] rezistenta crescuta in zonele supuse direct solicitarilor masticatorii

2003.[M] PEDO REZI [DS] S1301052. Proprietatile"Sigilar"-ului sunt:

a) [x] adeziune buna
b) [x] rezistenta
c) [ ] contractie mare la polimerizare
d) [x] biocompatibilitate
e) [x] capacitate de etansare

2004.[M] PEDO REZI [DS] S1301053. Sigilantii au urmatoarele efecte importante:

a) [x] umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta
b) [ ] remineralizeaza structurile dure dentare
c) [x] blocheaza"locusul"preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene
d) [x] usureaza manoperele de curaire a sanurilor si fosetelor
e) [ ] blocheaza"locusul"preferat al Porfiromonas gingivalis si al altor microorganisme cariogene

2005.[M] PEDO REZI [DS] S1301054. Tehnica sigilarii presupune urmatoarele faze importante:
a) [x] curatirea suprafetelor dentare
b) [ ] aplicarea obturatiei de baza
c) [x] pregatirea dintelui
d) [x] aplicarea sigilantului
e) [ ] prepararea cavitatii

2006.[M] PEDO REZI [DS] S1301055. Timpul de demineralizare, dupa metoda clasica, este de:
a) [x] 60 secunde pentru dintii permanenti
b) [ ] 120 secunde pentru dintii permanenti
c) [x] 120 secunde pentru dintii temporari
d) [x] 30 secunde pentru dinii pregatii mecanic prin slefuire
e) [ ] 30 secunde pentru dintii temporary

2007.[M] PEDO REZI [DS] S1401056. Avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomeri(dupa Garcia Godoy):
a) [ ] rezistenta crescuta la fortele masticatorii;
b) [x] adeziune excelenta la smalt si dentina;
c) [ ] aplicare in doi timpi;
d) [x] posibila aciune cariostatica prin eliberare de fluor;
e) [ ] stimularea neodentinogenezei.

2008.[M] PEDO REZI [DS] S1401057. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea santurilor si fosetelor, au urmatoarele avantaje:
a) [x] adeziunea la smalt fara o pregatire prealabila
b) [x] eliberare de ioni de fluor
c) [x] culoare acceptabila
d) [ ] timp de priza prelungit
e) [ ] se pastreaza aproximativ timp de 1 an

2009.[M] PEDO REZI [DS] S1401058. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile:
a) [ ] timp de priza scurt;
b) [x] sensibilitate in mediu l umed;
c) [x] finisare slaba din cauza rugozitatii superficiale;
d) [x] aplicare greoaie;
e) [ ] rezistenta medie in zonele supuse direct solicitarii masticatorii.

2010.[M] PEDO REZI [DS] S1401059. in functie de extinderea si adancimea procesului carios, Simonsen clasifica obturatiile
preventive cu rasina in:
a) [ ] tipul A, cand leziunea de carie a progresat in dentina;
b) [x] tipul B, cand leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica;
c) [ ] tipul D, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina;
d) [ ] tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in smal;
e) [x] tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina.

2011.[M] PEDO REZI [DS] S1401060. Indicatia majora a sigilarii o constituie:

a) [x] santurile si fosetele molarilor;
b) [x] santurile si fosetele premolarilor;
c) [ ] santuri si fosete in forma de "U";
d) [x] sanuri si fosete aberante;
e) [ ] santuri si fosete neretentive.

2012.[M] PEDO REZI [DS] S1401061. La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situatii:
a) [ ] sigilarea este intacta - se controleaza cu radiografii bite-wing;
b) [x] sigilantul este pierdut in totalitate - se repeta sigilarea;
c) [x] sigilarea este partial pierduta - se completeaza cu un nou sigilant;
d) [ ] sigilarea are microneadaptari - se repeta sigilarea;
e) [x] sigilarea are microneadaptari - se controleaza cu radiografii bitewing.

2013.[M] PEDO REZI [DS] S1401062. Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante:
a) [x] umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta;
b) [x] usureaza manoperele de curatire a santurilor si fosetelor;
c) [x] blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;
d) [ ] prezinta o rezistena mecanica crescuta la forele masticatorii;
e) [ ] expansiune termica crescuta.

2014.[M] PEDO REZI [DS] S1401063. Perioadele potrivite pentru sigilare(dupa Simonsen):
a) [x] varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;
b) [ ] varsta de 10-12 ani pentru molarii permanenti;
c) [x] varsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenti;
d) [x] varsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni;
e) [x] varsta de 11-13 ani pentru premolari.

2015.[M] PEDO REZI [DS] S1401064. Sigilarea santurilor si fosetelor are urmatoarele caracteristici:
a) [x] impiedica progresia cariei
b) [x] suprafetele de smalt demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decat smaltul sanatos
c) [x] interfata smalt-rasina creaza o bariera de protectie impotriva colonizarii microorganismelor
d) [ ] maturarea smalului continua
e) [x] nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritive

2016.[M] PEDO REZI [DS] S1401065. Tehnica odontomiei profilactice este utila in urmatoarele cazuri:
a) [x] copii cu policarii;
b) [x] imposibilitatea efectuarii unor controale periodice;
c) [ ] copii indemni de carii;
d) [x] copii handicapai;
e) [ ] dinti temporari.

2017.[M] PEDO REZI [DS] S1401066. Timpul clasic de demineralizare in vederea sigilarii este de:
a) [ ] 60 de secunde la dintii temporari;
b) [x] 60 de secunde la dintii permanenti;
c) [x] 120 de secunde la dintii temporari;
d) [ ] 120 de secunde la dinii permaneni;
e) [ ] 15 secunde la dintii permanenti.

2018.[M] PEDO REZI [DS] S1501067. Actiunea materialelor de sigilare consta in:
a) [x] blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans;
b) [ ] stimuleaza eliberarea locala de fluor;
c) [x] umple in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta ;
d) [ ] manoperele de curatire a santurilor si fosetelor nu mai sunt necesare;
e) [ ] penetranta redusa.
2019.[M] PEDO REZI [DS] S1501068. Eficienta redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaza:
a) [x] inconstantei fasciculului provenit de la sursa de raze UV;
b) [x] polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse in spatiile create prin demineralizarea smaltului;
c) [ ] radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul;
d) [ ] deficientelor de tehnica propriu-zisa a sigilantilor;
e) [x] incapacitatii luminii UV de a penetra in profunzimea zonelor de smalt demineralizate.

2020.[M] PEDO REZI [DS] S1501069. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt:
a) [ ] laserul cu inversare acustico-optica si cu transmitere de energie de intensitate mica;
b) [x] igiena buco-dentara;
c) [x] sigilarea santurilor si fosetelor ;
d) [x] sigilarea santurilor si fosetelor ;
e) [x] igiena alimentatiei.

2021.[M] PEDO REZI [DS] S1501071. Sigilarea este indicata la:

a) [x] pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans;
b) [x] pacienti care consuma zilnic cantitati mari de dulciuri;
c) [ ] carii ocluzale superficiale;
d) [x] pacienti cu handicap fizic sau psihic care nu isi pot efectua igiena bucala;
e) [ ] numai pe suprafetele ocluzale ale molarilor de 6 ani.

2022.[M] PEDO REZI [DS] S1501072. Situatiile clinice in care se recomanda odontotomia profilactica sunt:
a) [x] copii cu policarii care prezinta o igiena bucala defectuoasa;
b) [ ] in cazul santurilor ocluzale in forma de V cu diametru mare si putin adanci;
c) [ ] in cazul santurilor ocluzale in forma de I adanci,inguste;
d) [x] copiii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala;
e) [x] imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.

2023.[M] PEDO REZI [DS] S1601073. Avantajele enameloplastiei sunt:

a) [ ] impiedica patrunderea profunda a sigilantului;
b) [x] permite patrunderea profunda a sigilantului;
c) [x] creste rezistenta la uzura a materialului aplicat;
d) [ ] asigura o adapatre deficitara la smalt;
e) [x] asigura o adaptare mai buna la samlt.

2024.[M] PEDO REZI [DS] S1601074. Calitatile unui material de sigilare sunt:
a) [x] fluiditate;
b) [x] priza rapida in conditiile cavitatii bucale;
c) [x] biocompatibilitate;
d) [ ] sa inalte ocluzia,
e) [x] sa nu perturbe ocluzia.

2025.[M] PEDO REZI [DS] S1601075. Indicatiile odontomiei profilactice sunt.

a) [ ] copii cu policarii si igiena orala foarte buna;
b) [x] copii cu policarii si igiena orala foarte proasta;
c) [x] existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii;
d) [ ] marmoratii pe suprafetele ocluzale;
e) [x] imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.

2026.[M] PEDO REZI [DS] S1601076. Sigilarea are urmatoarele indicatii:

a) [x] santuri si fosete adanci in forma de"i", amfora, picatura;
b) [x] santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta;
c) [ ] carie profunda;
d) [ ] carie de adancime medie;
e) [x] sonda"agatata", dar fara semne de carie dentara.

2027.[M] PEDO REZI [DS] S1601077. Succesul sigilarii depinde de:

a) [x] rigurozitatea cu care practicantul respecta tehnica de lucru;
b) [x] rigurozitatea cu care practicantul respecta instructiunile firmei producatoare;
c) [ ] varsta copilului;
d) [ ] profunzimea procesului carios;
e) [ ] marimea suprafetei ocluzale.

2028.[M] PEDO REZI [DS] S1601078. Timpii operatori in tehnica sigilarii cu rasini compozite sunt:
a) [x] izolarea;
b) [ ] bizotarea;
c) [ ] extensia preventiva;
d) [x] spalarea si uscarea;
e) [x] controlul relatiilor de ocluzie.

2029.[M] PEDO REZI [DS] S2101079. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt corecte:
a) [x] Sunt rini schimbtoare de ioni
b) [x] Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire
c) [ ] Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare
d) [x] n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie
e) [ ] Nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material utilizat

2030.[M] PEDO REZI [DS] S2101080. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i fosetelor cu un
ciment glass ionomer:
a) [x] Izolarea cmpului operator
b) [ ] Aplicarea agentului de demineralizare
c) [ ] Splarea zonei demineralizate sub izolare
d) [x] Uscarea i aplicarea glass ionomerului
e) [x] Controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz

2031.[M] PEDO REZI [DS] S2101081. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a anurilor i
fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
a) [ ] Curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent
b) [x] Izolarea i uscarea cmpului operator
c) [x] Demineralizarea anurilor i fosetelor
d) [ ] Splarea cu jet continuu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolrii cmpului operator
e) [x] Aplicarea materialului de sigilare

2032.[M] PEDO REZI [DS] S2101083. Despre obturaiile preventive cu rin sunt corecte urmtoarele:
a) [x] Conserv la maximum structura dur dentar
b) [x] Se descriu 3 tipuri de obturaii preventive
c) [ ] Toate cele 3 tipuri necesit obturaie de baz
d) [x] Combin prepararea unei caviti ocluzale minime cu sigilarea anurilor i fosetelor din vecintate
e) [x] Sunt utile n cazul dinilor permaneni tineri

2033.[M] PEDO REZI [DS] S2101084. n cazul sigilrii cu rini compozite, agentul demineralizant sub form de soluie se aplic:
a) [ ] Prin frecarea suprafeei de smal
b) [x] Prin atingerea suprafeei de smal
c) [ ] Strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare
d) [x] Pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare
e) [x] Cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor

2034.[M] PEDO REZI [DS] S2301085. Sigilrile trebuie efectuate:

a) [x] ntre 6 i 15 ani
b) [x] ntre 3 i 4 ani pentru molarii temporari
c) [x] ntre 6 i 7 ani pentru molarii permaneni
d) [ ] ntre 4 i 12 ani
e) [x] ntre 11 i 13 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari

2035.[M] PEDO REZI [DS] S2301086. Obturaiile preventive cu rini tip A se realizeaz:
a) [x] cnd leziunea de carie n an i foset este minim
b) [x] cnd leziunea de carie n an i foset este cantonat numai n smal
c) [ ] att pe suprafee ocluzale c't i pe cele proximale ale molarilor
d) [x] cnd exist dubii n privina existenei cariei
e) [ ] cnd leziunea a traversat jonciunea amelo-dentinar

2036.[M] PEDO REZI [DS] S2301087. Tehnica obturaiei preventive cu rini const n:
a) [ ] periaj profesional cu past cu fluor
b) [x] ndeprtarea esutului alterat
c) [x] aplicarea obturaiei de baz cnd procesul carios a ajuns la dentin
d) [ ] demineralizarea smalului i a dentinei
e) [x] obturarea cavitii i sigilarea anurilor i fosetelor ocluzale

2037.[M] PEDO REZI [DS] S2301088. Tipul 1 de obturaie preventiv cu rini const n:
a) [x] ndeprtarea ct mai conservatoare a esutului alterat (cu o frez sferic
b) [x] palparea exploratorie
c) [x] demineralizarea n vederea aplicrii sigilantului
d) [ ] aplicarea bondingului (agentului de legtur)
e) [x] aplicarea sigilantului

2038.[M] PEDO REZI [DS] S2301089. Tipul 2 de obturaie preventiv cu rini presupune urmtoarele etape:
a) [x] ndeprtarea dentinei alterate
b) [ ] aplicarea obturaiei de baz cu hidroxid de calciu sai zinc oxid eugenol
c) [x] demineralizarea smalului
d) [x] aplicarea agentului de legtur
e) [x] aplicarea rinii compozite granulare

2039.[M] PEDO REZI [DS] S2301090. Cerinele obturaiilor preventive cu rini sunt:
a) [x] diagnostic corect
b) [x] experien clinic
c) [x] instrumentar de explorare adecvat
d) [x] vizibilitate foarte bun
e) [ ] surs de iluminare naturala
2040.[M] PEDO REZI [DS] S2301091. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii urmtorilor factori
a) [x] imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune
b) [ ] poziiei posterioare a dintelui pe arcada dentar
c) [x] capacitii de reinere a microorganismelor i alimentelor (n fosetele i anurile adnci)
d) [x] concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal
e) [x] cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea smal/dentin n cazul anurilor
(comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafee)

2041.[M] PEDO REZI [DS] S2301092. Tehnica odontotomiei profilactice const n:

a) [x] prepararea mecanic a tuturor anurilor i fosetelor dinilor nou erupi i obturaiei lor cu amalgam de argint
b) [x] pregtirea unor caviti superficiale
c) [x] realizarea unui sacrificiu foarte mic de substan dentar
d) [ ] crearea unei caviti minime imediat dup apariia unui proces carios
e) [ ] lrgirea anurilor i fosetelor adnci cu instrumentar rotativ

2042.[M] PEDO REZI [DS] S2301093. Indicaiile odontomiei profilactice:

a) [x] copii cu policarii care au o igien oral proast
b) [x] copii cu handicap psihic
c) [x] existena unor dubii n legtur cu prezene/absena unei cariid.
d) [x] imposibilitatea efecturii unor controale regulate
e) [ ] pe dini ce prezint carie superficial de smal

2043.[M] PEDO REZI [DS] S2301094. Calitile unui material de sigilare sunt:
a) [x] fizionomice
b) [x] fluiditate
c) [x] aderen bun la suprafeele gravate
d) [ ] expansiune termic crescut
e) [x] s nu perturbe ocluzia

2044.[M] PEDO REZI [DS] S2301095. Avantajele sigilanilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt:
a) [x] eliberarea de ioni de fluor
b) [ ] efect fizionomic foarte bun
c) [ ] duritate foarte bun
d) [x] timp de priz convenabil
e) [x] adeziunea la smal fr o pregtire prealabil

2045.[M] PEDO REZI [DS] S2301096. Dintre timpii operatori ai sigilrii fac parte:
a) [ ] curirea suprafeelor dentare cu paste ce conin fluor
b) [x] izolarea
c) [ ] gravajul acid al suprafeei de smal cu H3PO4 20- 30%
d) [x] controlul n relaii ocluzale dup efectuarea sigilrii
e) [x] controale periodice

2046.[M] PEDO REZI [DS] S2301097. Timpul de splare a acidului folosit n gravaj este de:
a) [x] 60 secunde dac acidul a fost sub form de soluie
b) [x] 90 secunde dac acidul a fost sub form de gel
c) [ ] 30 secunde indiferent de tipul de acid fosfat (gel/soluie)
d) [x] 60 secunde pentru dinii permaneni
e) [x] 120 secunde pentru dinii temporary

2047.[M] PEDO REZI [DS] S2301098. Verificarea sigilrii se poate face:

a) [x] prin examen cu sonda
b) [x] prin colorare cu fuxin bazic 0,25%
c) [ ] prin inspecie
d) [x] utiliznd izotopi radioactivi
e) [x] utiliznd raze X

2048.[M] PEDO REZI [DS] S2301100. Indicaiile sigilrii sunt:

a) [x] anurile i fosetele ocluzale ale molarilor
b) [x] cnd sonda "aga" dar nu sunt alte semne de carie
c) [x] anuri i fosete aberante
d) [ ] persoane care prezint semne de activitate carioas sczut
e) [x] anuri i fosete adnci cu proast coalescen

2049.[M] PEDO REZI [DS] S2801109. Indicatia majora a sigilarii o constituie:

a) [x] santurile si fosetele ocluzale ale molarilor
b) [x] santurile si fosetele vestibulare si orale ale molarilor
c) [x] santurile si fosetele premolarilor
d) [ ] fosetele de pe fata palatinala a caninilor permanenti
e) [x] fosetele de pe fata palatinala a incisivilor permanenti

2050.[M] PEDO REZI [DS] S2801110. Sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice:
a) [x] santuri si fosete adanci in forma de "I", anfora, picatura
b) [x] sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara
c) [ ] sonda agata si exista semne de carie dentara incipienta
d) [x] dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata
e) [ ] dintii sunt erupti doar partial, iar suprafata ocluzala nu poate fi uscata corespunzator

2051.[M] PEDO REZI [DS] S2801111. Cele patru metode deprevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt:
a) [x] fluorizarea generala si locala
b) [x] igiena alimentatiei
c) [x] igiena buco-dentara
d) [x] sigilarea santurilor si fosetelor
e) [ ] obturatie preventiva cu rasini

2052.[M] PEDO REZI [DS] S2801112. Cimenturile glassionomere folosite in sigilare:

a) [x] sunt materiale de electie
b) [x] prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare
c) [ ] nu prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare
d) [ ] nu elibereaza ioni de fluor
e) [x] elibereaza ioni de fluor

2053.[M] PEDO REZI [DS] S2801113. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticla in sigilare sunt:
a) [x] au o retentie mai mare la suprafata de smalt
b) [x] asigura o protectie anticarie mai eficienta
c) [ ] sunt mai rezistente in timp la uzura
d) [x] simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafetei de smalt
e) [x] se pot folosi in cazul molarilor permanenti partial erupti cand conditiile de izolare sunt precare

2054.[M] PEDO REZI [DS] S2801114. Tehnica sigilarii cu rasini compozite presupune urmatorii timpi operatori:
a) [ ] curatirea suprafetei dentare prin periaj profesional cu pasta ce contine fluor
b) [x] izolarea riguroasa pe tot timpul aplicarii tehnicii de sigilare
c) [x] demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 30-50%
d) [ ] demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 10-20%
e) [ ] timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde

2055.[M] PEDO REZI [DS] S2801115. Demineralizarea folosita in cadrul tehnicii cu rasini compozite presupune:
a) [ ] folosirea ca agent de demineralizare a HNO3 in concentratie de 37%
b) [x] folosirea ca agent de demineralizare a H3PO4 in concentratie de 37%
c) [x] agentul demineralizant poate fi sub forma de gel sau solutie
d) [x] timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dintii permanenti si 120 secunde pentru dintii temporari
e) [ ] timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dintii permanenti si 60 secunde pentru dintii temporary

2056.[M] PEDO REZI [DS] S2801116. Tehnica sigilarii cu ciment glassionomer presupune:
a) [x] curatirea riguroasa a suprafetei cu o perie rotativa
b) [x] izolarea cu rulouri de vata
c) [ ] demineralizarea timp de 60 secunde
d) [ ] demineralizarea timp de 120 secunde
e) [x] aplicarea materialului de sigilare

2057.[M] PEDO REZI [DS] S2801117. Enamelo plastia este:

a) [ ] o tehnica de lucru neinvaziva
b) [x] o tehnica de lucru invaziva
c) [x] presupune o indepartare minima de tesut dentar
d) [ ] presupune indepartarea in totalitate a smaltului si dentinei alterate
e) [x] este indicata mai ales cand se foloseste pentru sigilari glassionomer

2058.[M] PEDO REZI [DS] S2801118. Indicatiile majore de sigilare sunt:

a) [x] copii cu carii multiple la dintii temporari
b) [ ] copii cu dentatie temporara indemna
c) [x] pacienti cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importanta
d) [x] sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt daca molarii de 6 ani prezinta procese carioase extinse, simple sau complicate
e) [x] sigilarile deteriorate sunt controlate si se aplica din nou materialul de sigilare

2059.[M] PEDO REZI [DS] S2901119. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare:
a) [ ] Sunt materiale de electie
b) [x] Prezinta adeziune chimica la tesuturile dure dentare
c) [ ] Retentie superioara rasinilor compozite
d) [x] Capacitatea de a elibera ioni de fluor este continua
e) [ ] Necesita demineralizarea suprafetei de smalt inaintea aplicarii.

2060.[M] PEDO REZI [DS] S2901120. Urmatoarele faze reprezinta timpi operatori ai sigilarii cu rasini compozite:
a) [x] Controale periodice
b) [x] Prepararea materialului de sigilare
c) [ ] Curatirea suprafetelor dentare cu pasta fluorurata
d) [ ] Pregatirea suprafetei de smalt prin demineralizare timp de 30 de secunde
e) [x] Izolarea.

2061.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DM] Despre planul de ocluzie se poate afirma c: ( Pag: 26, 27)
a) [ ] este o suprafa plat, neted
b) [x] conine curbele de ocluzie transversale i sagitale
c) [x] trece prin toi cuspizii vestibulari i marginile incizale ale dinilor mandibulari, precum i vrfurile cuspizilor linguali
d) [x] permite utilizarea la maxim a contactelor dentare n decursul variatelor funcii
e) [ ] permite realizarea de contacte funcionale simultane, secvenial, pe cte o zon a arcadei

2062.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Teoria lui Monson: (pag. 28)
a) [x] se mai numete teoria sferei
b) [ ] se mai numete teoria cilindrilor
c) [x] susine c exist o sfer cu centrul la nivelul glabelei, la distan egal de suprafeele ocluzale ale dinilor posteriori i de centrele
condiliene
d) [ ] susine c exist o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotaie ce trec prin condili
e) [x] descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optim a solicitrilor ocluzale i care genereaz curbele deocluzie

2063.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Planul de ocluzie se situeaz ntr-o poziie bine precizat fa de anumite repere cranio-faciale ce
determin planurile de referin: (pag. 28)
a) [x] planul Camper
b) [x] planul de la Frankfurt
c) [ ] planul facial
d) [ ] planul lui Saizar
e) [x] planul bazal mandibular

2064.[S] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Articulatoarele utilizeaz ca referin: (pag. 28)
a) [ ] planul Camper
b) [ ] axa de masticaie
c) [ ] planul bazal mandibular
d) [x] planul de la Frankfurt
e) [ ] planul lui RICH

2065.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Conceptul de stabilitate ocluzal implic intricarea urmtorilor factori: (Pag: 30)
a) [ ] determinantul anterior (ghidajul anterior)
b) [x] determinantul anterior (dentar)
c) [x] determinantul funcional (neuro-muscular)
d) [ ] determinantul posterior (dinii laterali)
e) [x] determinantul posterior (articular termporo-mandiular)

2066.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Elementele de morfologie dentar cu rol de sprijin al ocluziei sunt: (Pag: 30)
a) [ ] cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor inferiori
b) [ ] cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori
c) [x] marginile libere ale caninilor inferiori i cele incizale ale incisivilor inferiori
d) [x] cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor superiori
e) [x] cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori

2067.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DM] Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari i cei linguali mandibulari sunt: (Pag: 32)
a) [ ] asigur conducia mandibulei n micrile de protruzie
b) [ ] nu permit migrri ale dinilor
c) [x] anuleaz componentele orizontale ale forelor ocluzale, fiind denumii din acest motiv cuspizi de echilibru
d) [x] prin versanii lor de ghidaj asigur conducerea mandibulei n micrile de lateralitate
e) [ ] menin dimensiunea vertical de ocluzie

2068.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DM] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: (Pag: 32)
a) [x] pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai cuspizilor orali superiori
b) [x] pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai cuspizilor orali inferiori i vestibulari superiori
c) [ ] pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor externi ai cuspizilor orali superiori
d) [ ] pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai cuspizilor orali superiori i vestibulari inferiori
e) [ ] pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor exteni ai cuspizilor orali inferiori i vestibulari superiori

2069.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Concepia "freedom n centric" presupune: (Pag: 33)
a) [x] RC IM
b) [ ] RC = IM
c) [x] deglutiia se efectueaz n IM
d) [ ] deglutiia se efectueaz n RC
e) [x] contacte dento-dentare la toi dinii frontali i laterali

2070.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Concepia gnatologic presupune: (Pag: 33)
a) [ ] RC IM
b) [x] RC = IM
c) [ ] n lateralitate funcie de grup
d) [x] n lateralitate protecie canin
e) [x] contacte la dini posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecia mutual n propulsive

2071.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Asemnrile dintre concepiile ocluzologice "freedom n centric" i gnatologic sunt: (Pag: 33)
a) [x] lipsa contactelor pe partea de balans n lateralitate
b) [ ] raport ocluzal tripodic cuspid/foset
c) [ ] n lateralitate protecie canin
d) [x] ghidaj incizal n protruzie
e) [ ] deglutiia se efectueaz n IM

2072.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Dup Korber, ocluzia funcional este caracterizat de urmtorii factori: (Pag: 36)
a) [ ] factorul cantitativ = contacte dentare multipoziionale
b) [x] factorul timp = contacte dentare simultane
c) [ ] factorul continuitii suprafeelor ocluzale = alunecarea dento-dentar fr obstacole
d) [x] factorul for = repartizarea uniform a solicitrilor ocluzale
e) [ ] factorul form = lipsa edentaiilor

2073.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru articulaia temporo-mandibular: (Pag: 36)
a) [x] panta tubercului articular are o nclinaie de 5 - 55, cu o medie de 33
b) [ ] condilul mandibulei are o form sferic, cu un diametru de 20 mm
c) [x] este de tip ginglimo-artroidal
d) [x] prelungirile axelor lungi condiliene formeaz un unghi deschis anterior, cu valori cuprinse ntre 140 - 160
e) [ ] meniscul articular are form de lentil biconcav i este vascularizat

2074.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Rolurile meniscului articular sunt: (Pag: 37)
a) [ ] separ cavitatea articular n dou compartimente: superior umplut cu lichid sinovial i inferior fr lichid sinovial
b) [x] transform cele dou suprafee articulare n congruene
c) [x] faciliteaz propulsia mandibulei
d) [x] are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulaiilor
e) [ ] datorit inervaiei zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare

2075.[S] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Ligamentele articulaiei temporomandibulare sunt urmtoarele, cu excepia: (Pag: 37)
a) [x] ligamentul ncruciat
b) [ ] ligamentul temporo-mandibular
c) [ ] ligamentul sfeno-mandibular
d) [ ] ligamentul stilo-mandibular
e) [ ] ligamentul medial

2076.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DM] Inducerea clinic a relaiei de postur se obine prin: (pag.44)
a) [ ] testul Wild: pacientul pronun cuvinte ce conin fonema "S"
b) [ ] poziionarea bolnavului cu capul sprijinit
c) [x] testul Robinson: veveri, ferfeni
d) [ ] numrtoarea de la 60 la 70
e) [x] efectuarea deglutiie

2077.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Factorii loco-regionali ce influeneaz poziia de postur a mandibulei sunt: (pag.45)
a) [x] caracterul respiraiei (respiraia oral)
b) [x] poziia capului i a gtului
c) [ ] spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie
d) [x] afeciunile ATM
e) [ ] intoxicaii medicamentoase (stricnin)

2078.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Reperele relaiei centrice sunt: (pag.45)
a) [x] articular: condilii centrai n cavitile glenoide
b) [ ] muscular:echilibru tonic anti-gravific
c) [x] osos: dimensiunea vertical centric egal cu a etajului mijlociu
d) [ ] dentar: evidenierea spaiului minim de vorbire
e) [ ] lingual: existena spaiului Donders

2079.[S] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Determinarea relaiei centrice la pacientul dentat se poate realiza prin urmtoarele metodele, cu
excepia: (pag.48)
a) [ ] Lauritzen-Barrelle
b) [x] Champer
c) [ ] Dawson
d) [ ] Jankelson
e) [ ] Ramfjord

2080.[S] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] n cadrul metodei Ramfjord de determinare a relaiei centrice: (pag.48)
a) [ ] pacientul este aezat n poziie culcat, cu capul n uoar extensie, astfel ca brbia s fie ndreptat n sus, iar gtul ntins
b) [ ] se utilizeaz miomonitorul
c) [x] pacientul este aezat n fotoliu, relaxat, cu tetierea aezat occipital, iar sptarul la un unghi de 60 - 70
d) [ ] pacientul este sftuit s sprijine limba n zona anterioar a palatului i execute micri lente
e) [ ] se utilizeaz jigul anterior

2081.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Conform clasificrii gnatologice a relaiilor ocluzale statice, dup Dawson: (pag.56)
a) [x] Tip I = Intercuspidarea maxim (IM) n armonie cu o relaie centric (RC) verificabil
b) [ ] Tip II = Intercuspidarea maxim n armonie cu o "postur centric adaptat" (ocluzie habitual)
c) [ ] Tip II A = Condilii trebuie s se deplaseze de la RC verificabil pentru a realiza IM
d) [ ] Tip III = Condilii trebuie s se deplaseze de la postura centric adaptat pentru a realiza IM
e) [x] Tip IV = Relaia ocluzal este ntr-o faz de alterare continu, datorit deformrii progresive ai instabilitii ATM.

2082.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Morfologia ocluzal a dinilor este direct influenat de unghiul Bennett i distana
intercondilian, astfel: (pag.59)
a) [x] cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att relieful ocluzal trebuie s fie mai ters
b) [x] cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att unghiul delimitat pe feele ocluzale ale dinilor ntre traiectoriile de laterotruzie i
mediotruzie va fi mai mic
c) [x] cu ct micarea Bennett este mai ampl, cu att mai mare este valoarea ungiului Bennett
d) [x] cu ct micarea Bennett are o direcie mai posterioar, cu att unghiul Bennett este mai mare
e) [ ] cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene

2083.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan orizontal, se constat: (pag.60)
a) [ ] condilul de partea lucrtoare (condilul pivotant) execut o rotaie i o deplasare spre anterior n cavitatea glenoid, denumit micare
bennett (lateral side shift)
b) [x] micarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , n funcie de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea capsulei atm de
partea respectiv
c) [x] traiectoria condilului pivotant se nscrie ntr-un con, denumit conul lui Guichet
d) [ ] condilul pivotant efectueaz o micare de rotaie i translaie nainte, n jos i medial
e) [ ] deplasarea condilului pivotant se mai numete i unghiul lui Bennet

2084.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan sagital, n diagrama lui Posselt, se pot
recunoate urmtoarele repere: (pag.59)
a) [x] poziia de relaie centric
b) [x] poziia cap la cap
c) [ ] poziia test n lateralitate
d) [ ] angrenajul invers vestibular
e) [x] deschiderea maxim a gurii

2085.[S] 51. OCLUZIA DENTAR [DM] n cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale urmtoarele rapoarte: (pag.31)
a) [ ] n sens vertical, arcada maxilar circumscrie arcada mandibular
b) [x] n sens sagital, overjet cuprins ntre 0 - 2 mm
c) [ ] n sens transversal, ocluzie psalidodont
d) [ ] n sens vertical, overjet ntre 0 i 1/3
e) [ ] n sens sagital, axa caninului superior se prelungete cu axa caninului inferior

2086.[S] 51. OCLUZIA DENTAR [DM] Muchii responsabili cu dinamica mandibular sunt: (pag.39)
a) [x] muchi ridictori: temporal, maseter, pterigoidian intern
b) [ ] muchi cobortori: digastric, maseter, milohioidian
c) [ ] muchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern
d) [ ] muchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
e) [ ] muchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern

2087.[S] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Nivelul planului de ocluzie n zona lateral: (p. 551)
a) [ ] este mai puin nalt, dect n zona frontal;
b) [ ] depinde de limea crestelor alveolare;
c) [ ] se determin cu ajutorul Compasului de Aur;
d) [x] este mai apropiat de cmpul protetic deficitar;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2088.[M] 51. OCLUZIA DENTAR [DS] Onlay-ul este indicat: (pg.246)

a) [ ] pe dini depulpai
b) [ ] pe dini cu indice mezio-distal mare
c) [x] ca element de agregare pentru proteza scheletat
d) [x] pe dini lungi
e) [x] la pacieni cu igien bucal corespunztoare

2089.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Restaurrile fixe cu integral metalice sunt indicate:
(pg.440)
a) [x] cnd nu exist exigene estetice
b) [x] n zona lateral cu PM2 stlpul cel mai mezial
c) [x] nu necesit preparaii dentare importante
d) [ ] la mandibul cnd spaiul protetic este mai mare de 4mm
e) [ ] malpoziii dentare

2090.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: (pg.463)
a) [x] design rotunjit al feei mucozale
b) [x] se igienizeaz uor
c) [x] indicat n zone unde estetica este principalul obiectib
d) [x] la creste late
e) [ ] creste nguste

2091.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DM] Care din urmtoarele materiale utilizate n realizarea
corpului de punte retenioneaz cel mau puin placa bacterian: (pg.468)
a) [x] metalul bine lustruit
b) [x] ceramica glazurat
c) [ ] polisticlele
d) [ ] rini acrilice
e) [ ] composite
2092.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice pentru
intermediarii din zona frontal: (pg.469)
a) [x] toate suprafeele s fie convexe
b) [x] netede i finisate
c) [x] contactul cu versantul vestibular al crestei s fie minim
d) [x] contactul oral va fi n armonie cu dinii adiaceni
e) [ ] toate suprafeele plane ,bine finisate

2093.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Intermediarii metalici se recomand cnd spaiul protetic
este: (pg.471)
a) [ ] mai mare de 6mm
b) [x] este mai mic de 5mm
c) [x] n zona lateral la mandibul
d) [x] n realizarea unei puni suspendate
e) [ ] creste exostotice

2094.[S] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] 10. Corpul de punte semifizionomic n caset: (pg.472)
a) [ ] este metalic pe faa mucozal
b) [ ] este metalic pe faa oral
c) [x] metalic pe faa mucozal i oral
d) [ ] metalic pe faa ocluzal
e) [ ] nu are metal apparent

2095.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Corpul de punte cu bara metalic are urmtoarele
caracteristici: (pg.474)
a) [x] se utilizeaz n zona frontal maxilar
b) [ ] n zona frontal mandibular
c) [x] pe seciune transversal bara are form n " Y"
d) [x] forma ovalara
e) [x] n form de "T"

2096.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DM] Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic
este realizat din aliaje care au: (pg.475)
a) [ ] punct de topire egal cu cel al masei ceramice
b) [ ] punct de topire mai mic cu 2 00-3000 dect al ceramicii
c) [x] punct de topire cu 200-3000 mai nalt dect al ceramicii
d) [x] coeficientul de dilatare temic apropiat de coeficientul de contracia al ceramicii
e) [ ] coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii

2097.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] La mandibul n zona de sprijin intermediarii metalo-
ceramici trebuie s: (pg.475)
a) [ ] prezinte suprafee plane
b) [x] suprafee convexe
c) [x] raport tangenial cu creasta
d) [ ] raport punctifor cu creasta
e) [ ] raport n "a" cu creasta

2098.[S] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Longevitatea restaurrilor fixe este influenat de: (pg.447)
a) [ ] numrul de dini stlpi
b) [ ] vrsta pacientului
c) [ ] de realizarea tehnologic a scheletului
d) [ ] factori ce in de placaj
e) [x] toate rspunsurile sunt corecte

2099.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Solicitrile elastice de la nivelul copului de punte depind
de: (pg.448)
a) [x] intensitatea forei aplicate
b) [x] de dimensiunile cmpului protetic
c) [x] de modulul de elasticitate
d) [ ] materiale cu grad mare de ductibilitate
e) [ ] ocluzie gnatologic normal

2100.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Indicaia de elecie a corpului de punte suspendat este:
(pg.457)
a) [x] zona lateral la mandibul
b) [ ] zona lateral maxilar
c) [ ] zona frontal mandibular
d) [x] inltimea spaiului protetic de 5-6mm
e) [ ] n bruxism

2101.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: (pg.442).
a) [x] erori minime la prelucrare i manipulare
b) [x] adaptare marginal optim
c) [x] nu prduce iritaii gingivale
d) [ ] dificulti de lustruire a restaurrilor cu alterarea efectului estetic n timp
e) [ ] pret de cost ridicat

2102.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Design-ul intermediarilor ntr-o protez fix depind de:
(pg.451)
a) [x] lungimea, limea i nlimea spaiului edentat
b) [x] forma crestei edentate
c) [x] exigene estetice ale pacientului
d) [x] starea esuturilor moi care acoper creasta
e) [ ] de statutul socio-economic al pacientului

2103.[S] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Corpul de punte se modeleaz cu: (pg.452)
a) [x] suprafee convexe n toate sensurile
b) [ ] suprafee concave n toate sensurile
c) [ ] cu suprafee plane
d) [ ] suprafee convexe n sens mezio-distal
e) [ ] suprafee concave n sensvestibulo-oral

2104.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] . Pentru o igienizare corect a punilor se va realiza.
(pg.455)
a) [x] contactul corpului de punte cu creasta s permit trecerea firului de mtase
b) [x] ambrazurile corpului de punte s fie ct mai larg deschise
c) [ ] corp de punte n a
d) [x] suprafee convexe ale corpului de punte
e) [ ] suprafee plane

2105.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] n literatura american se descriu trei grupe de design a
corpului de punte: (pg.456)
a) [x] sferoidal sau intermediarul igienic
b) [x] forma ovoidal
c) [ ] cubice
d) [ ] intramucoase
e) [x] forma de a, tangent-liniar i tangent liniar modificat (semia)

2106.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Corpul de punte cu contact n sa" este nebiologic
deoarece: (pg.458)
a) [x] are contact intim cu creasta
b) [x] nu se poate igieniza
c) [x] produce reacii inflamatorii tisulare
d) [ ] indicat n zona frontal mandibular
e) [ ] senzaie de disconfort pentru pacient

2107.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Corpul de punte n semisa este: (pg.459)
a) [x] utilizat n zonele vizibile la maxilar
b) [x] retenioneaz mai puin alimentele
c) [x] utilizat n zone vizibile la mandibul
d) [ ] utlizat n zonele laterala maxilare
e) [ ] n ocluzii dezachilibrate

2108.[S] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc corpul de
punte sunt: (pg.452)
a) [ ] s fie estetice
b) [ ] s pstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonitii
c) [ ] s respecte ambrazurile cervicale
d) [ ] s permit igienizarea
e) [x] toate cele de mai sus

2109.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Care din urmtoarele particulariti sunt specifice corpului
de punte cu raport tangent liniar la mandubul: (pg.460)
a) [x] ngustarea v-o se face doar cndspaiul protetic este mic
b) [x] reducerea suprafeelor ocluzale se face n detrimentul cuspizilor linguali
c) [x] ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi ct mai deschise
d) [ ] suprafaa lingual modelat concav n sens C-O
e) [x] suprafaa lingual trebuie s fie neted

2110.[M] 56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE [DS] Ce particulariti prezint corpul de punte cu contact
puctiform: (pg.460)
a) [x] pe seciune are form conic
b) [x] are contact punctiform pe mijlocul crestei
c) [x] indicat n zonele laterale mandibulare
d) [ ] indicat n zona frontal maxilar
e) [ ] indicat la creste late

2111.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Amprenta de corecie se poate realiza cu urmtoarele materiale,
cu excepia: (Pag: 651)
a) [ ] hidrocoloizi reversibili
b) [ ] alginat
c) [ ] elastomer
d) [x] hidrocoloizi ireversibili
e) [ ] siliconi

2112.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Proprietile mecanice relevante pentru materialele de amprent
sunt urmtoarele, cu excepia: (Pag: 651)
a) [ ] deformaia remanent
b) [ ] reproducerea detaliilor
c) [x] rezistena la ncovoiere
d) [ ] rezistena la traciune
e) [ ] contracia de priz

2113.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Obiectivele amprentei n protetica fix sunt: (Pag: 636)
a) [x] redarea ct mai fidel a formei i detaliilor preparaiei
b) [ ] preluarea i redarea cu fidelitate minim a rapoartelor preparaiei cu parodoniul marginal
c) [x] nregistrarea i redarea ct mai corect a reliefului dinilor antagoniti
d) [x] redarea exact a rapoartelor preparaiei cu dinii vecini
e) [ ] s ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar ct mai exact, pe care s se poat realiza machete viitoarei proteze fixe

2114.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Materialele de amprent se pot clasifica n: (Pag: 640)
a) [x] rigide i semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE)
b) [x] elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)
c) [x] rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)
d) [x] elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilai)
e) [ ] elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)

2115.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Urmtoarele afirmaii cu privire la materialele de amprent
sunt adevrate, cu excepia: (Pag: 641)
a) [x] hidrocoloizii reversibili au proprieti hidrofile i umectabilitate crescut
b) [ ] siliconii cu reacie de adiie prezint o rezisten la deformare adecvat
c) [ ] polieterii prezint proprieti hidrofile i umectabilitate sczut
d) [ ] siliconii cu reacie de adiie prezint o stabilitate dimensional foarte bun (0, 05% n 24 h)
e) [x] polisiloxanii cu vscozitate ridicat se pot folosi att singuri, ct i n asociere cu polivinilsiloxanii cu vscozitate redus

2116.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face innd
cont de anumite criterii, dintre care: (Pag: 640, 641)
a) [ ] biocompatibilitate
b) [x] timpul de pstrare a amprentei pn la realizarea modelului
c) [x] preul de cost
d) [x] manipularea facil adaptat la cazul clinic
e) [x] tolerana la umiditate, umectabilitatea i caracteristicile reologice

2117.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Dintre proprietile fizico-chimice ale materialelor de amprent
au o importan deosebit: (Pag: 646)
a) [x] prezena cavitilor i a retentivitilor
b) [x] vscozitatea i compresiunea n cursul inseriei
c) [x] capacitatea de umectare
d) [ ] vscozitatea i compresiunea n cursul dezinseriei
e) [x] plasticitatea i timpul de priz

2118.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Amprenta monofazic: (Pag: 652)
a) [x] este o amprent ntr-un singur timp
b) [x] se poate utiliza un material
c) [x] se pot utiliza dou materiale
d) [ ] este o amprent n doi timpi
e) [x] se pot utiliza portamprente standard, individuale, special

2119.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Amprenta monofazic global cu hidrocoloizi ireversibili i cu
portamprente standard se indic pentru: (Pag: 653)
a) [x] arcade antagoniste
b) [ ] nregistrarea ocluziei
c) [x] modele de studiu i documentare
d) [x] coroane i puni (alginat clasa A)
e) [ ] modele de lucru pentru inscrustaii

2120.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Despre amprenta monofazic global (ntr-un singur timp) cu
elastomeri de sintez i cu portamprente individuale sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: (Pag: 653)
a) [x] sunt cele mai rar utilizate
b) [ ] au indicaii (aproape) universale n protetica fix
c) [ ] se indic pentru proteze pariale fixe
d) [ ] se indica pentru preparaii unice sau multiple
e) [ ] se pot folosi n una sau dou consistene
2121.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Amprenta dublului amestec n portamprenta standard cu
siliconi (putty-wash) se indic pentru: (Pag: 689)
a) [x] puni adezive
b) [x] faete
c) [x] inlay
d) [x] coroane pariale
e) [ ] amprent global n restaurri composite

2122.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Tehnica de elecie pentru amprenta monofazic n portamprenta
individual cu siliconii de adiie este: (Pag: 689)
a) [x] amprentarea bonturilor n restaurrile compozite
b) [ ] amprentarea global n restaurrile compozite
c) [ ] amprentarea parcelar n restaurrile compozite
d) [ ] amprentarea pentru puni adezive
e) [ ] amprentarea pentru faete

2123.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevrate urmtoarele
afirmaii: (Pag: 685)
a) [x] au caracter hidrofil
b) [x] au consisten constant
c) [x] sunt materiale termoplastice reversibile
d) [ ] modelele trebuie turnate n primele 45 minute de la amprentare
e) [ ] tehnica este facil i rapid

2124.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Despre polieteri sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu
excepia: (Pag: 685)
a) [ ] sunt materiale care necesit portamprente individuale sau semi-individuale"
b) [ ] se preteaz pentru tehnicile monofazice
c) [x] se preteaz pentru tehnicile bifazice
d) [ ] fidelitatea este comparabil cu a siliconilor de adiie
e) [x] este indicat depozitarea la frigider pn la turnarea modelului

2125.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Pentru amprentarea cu elastomeri de sintez, tehnologia de
amprentare prezint urmtoarele faze: (Pag: 658)
a) [x] pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale intrasulcular
b) [ ] pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale suprasulcular
c) [x] amprentarea preparaiei mpreun cu ntreaga arcada
d) [x] amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
e) [x] nregistrarea relaiilor ocluzale

2126.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Urmtorii factori pot genera deformri la nivelul unei amprente
cu hidrocoloizi reversibili: (Pag: 656)
a) [x] ndeprtarea lent a amprentei
b) [x] exercitarea unor presiuni n cursul gelificrii
c) [ ] ndeprtarea rapid
d) [x] ntrzieri n turnarea modelului
e) [ ] dezinseria amprentei cnd gelul a atins 37C

2127.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: (Pag: 660)
a) [x] stabilitate dimensional excelent
b) [x] acurateea detaliilor dup 7 zile
c) [x] pot determina stri alergice n contact prelungit cu mucoasa
d) [ ] se indic contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)
e) [ ] acurateea detaliilor dup 9 zile

2128.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevrate
urmtoarele afirmaii cu excepia: (Pag: 669)
a) [ ] este o amprent global ntr-un singur timp
b) [ ] utilizeaz elastomeri n consistene diferite
c) [x] este o amprent global bifazic
d) [ ] se pot utiliza i siliconi
e) [ ] se pot utiliza i hidrocoloizi reversibili

2129.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Dezinfecia amprentelor prin imersie prezint urmtoarele
caracteristici: (Pag: 677)
a) [x] nu este indicat tuturor tipurilor de materiale
b) [x] nu presupune cltirea nainte de dezinfecia propriu-zis
c) [x] pot s apar modificari dimensionale n cazul depirii timpului de aciune
d) [ ] este indicata tuturor materialelor de amprent
e) [ ] nainte de aceast etap este necesar clatirea

2130.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr
Hygojet) prezint urmtoarele avantaje, cu excepia: (Pag: 681)
a) [ ] procedur adaptat n funcie de diferitele condiii (saliv, snge)
b) [ ] nu exist riscul deformrii amprentei
c) [ ] este economic i eficient
d) [x] se pot dezinfecta / cura / usca 12 amprente n 12 min.
e) [ ] prezint un spectru larg de aciune

2131.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Preparaiile subgingivale, din punct de vedere al pregtirii
parodontiului, necesit: (Pag: 683)
a) [x] evidenierea anului gingival cu fire impregnate cu substane vasoconstrictoare
b) [ ] evidenierea anului gingival cu fire impregnate cu substane vasodilatatoare
c) [ ] nu se pune problema evidenierii limitei cervicale
d) [x] realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingival a limitei cervicale
e) [ ] nu se pune problema uscrii

2132.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Caracteristicile materialului de amprent ideal trebuie s
elimine: (Pag: 690)
a) [ ] variaiile dimensionale din masa materialului de amprent
b) [ ] apariia n timp a fenomenului de mbtrnire
c) [ ] imposibilitatea pstrrii timp ndelungat a amprentelor
d) [ ] manipularea dificil
e) [x] preul de cost sczut

2133.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Timpul de priz al hidrocoloizilor reversibili este de: (Pag: 650)
a) [ ] 2 min
b) [x] 5 min
c) [ ] 10 min
d) [ ] 15 min
e) [ ] 7 min

2134.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Dezinseria amprentei n cazul utilizrii siliconilor cu reacie de
condensare este: (Pag: 650)
a) [x] uoar
b) [ ] moderat
c) [ ] dificil
d) [ ] foarte dificil
e) [ ] moderat spre dificil

2135.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Rezistena la rupere este adecvat n cazul urmtoarelor
materiale de amprent: (Pag: 650)
a) [x] polieteri
b) [x] vinil-polisiloxani
c) [x] siliconi de condensare
d) [ ] polisulfuri
e) [ ] hidrocoloizi reversibili

2136.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT. AMPRENTAREA [DS] Tolerana umiditii este excelent pentru: (Pag: 650)
a) [ ] polisulfuri
b) [x] hidrocoloizii reversibili
c) [ ] siliconii de condensare
d) [ ] polieterii
e) [ ] vinil-polisiloxanii

2137.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Corectarea nlimii etajului inferior este absolut necesar:
(pg.699, 703)
a) [ ] n cazul uzurii exagerate a dinilor restani;
b) [ ] la pacienii vrstnici, chiar dac spaiul de inocluzie este uor mrit;
c) [x] dac spaiul de inocluzie fiziologic depete limita maxim admis - 4 mm;
d) [ ] n cazul edentaiilor ntinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;
e) [ ] cnd exist overbite accentuat;

2138.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Relaia de postur este definit de Lejoyeux ca fiind: (pg. 691)
a) [ ] poziia mandibulei atunci cnd capul este orientat dup planul de la Franckfurt, muchii fiind n stare de repaos aparent;
b) [ ] suma rapoartelor cranio-mandibulare cnd mandibula se afl sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare;
c) [ ] poziia habitual a mandibulei cu condilii aflai n poziie neutr, neforat n cavitatea glenoid;
d) [x] echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleac i ajung toate micrile mandibulei;
e) [ ] nici un rspuns corect;

2139.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Precizai care din urmtoarele afirmaii este adevrat: (pg.
694, 695)
a) [ ] impulsurile periferice joac un rol secundar n reglarea tonusului muscular al muchilor sistemului oro-facial;
b) [ ] coincidena liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feei reprezint un reper al relaiei de postur;
c) [ ] mandibula se afl n relaie centric numai n timpul deglutiiei;
d) [ ] mandibula se afl n relaie centric numai la sfritul ciclului masticator;
e) [x] toate rspunsurile false;

2140.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Alegei varianta corect de rspuns n urmtoarele situaii: (pg.
699)
a) [x] testul fonetic Silvermann poziioneaz mandibula la o dimensiune vertical convenabil,
b) [ ] la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este posibil n cadrul determinrii relaiilor craniomandibulare;
c) [ ] datorit hipotoniei musculare, la pacienii vrsnici se accept o uoar diminuare a clearence-ului ocluzal;
d) [ ] metodele antropometrice cu repere preextracionale sunt cele mai indicate n determinarea relaiilor craniomandibulare;
e) [ ] metoda de dinamic funcional fonetic nregistreaz spaiul de inocluzie fiziologic folosind teste fonetice;

2141.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Metoda bio-feed-back-ului utilizat n determinarea
dimensiunii verticale presupune: (pg. 699)
a) [ ] inducerea relaxrii musculare prin autosugestie;
b) [x] obinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;
c) [ ] reglarea tonusului muscular prin self control circuit";
d) [ ] blocarea aferenelor senzoriale proprioceptive;
e) [ ] reducerea frecvenei de descrcare a motoneuronului prin stimularea hipotalamusului anterior;

2142.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Stabilii care din urmtoarele afirmaii este corect: (pg. 700)
a) [ ] utilizarea metodelor amtropometrice este suficient n determinarea dimensiunii verticale;
b) [ ] spaiul funcional ocluzal poate fi nregistrat numai prin metode fonetice;
c) [ ] utilizarea att a metodelor antropometrice ct i a celor fonetice n determinarea celor doi parametri nu este obligatorie;
d) [x] nregistrarea dimensiunii verticale ct i a spaiului funcional ocluzal impune mai nti aplicarea metodelor antropometrice i apoi a
metodei posturale sau a celei fonetice;
e) [ ] nici o variant corect,

2143.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Care din urmtoarele metode funcionale" de determinare a
dimensiunii verticale se bazeaz pe criteriul de confort: (pg. 700)
a) [ ] restabilirea armoniei fizionomice;
b) [x] decelarea momentului echilibrrii tonicitii musculare prin simul tactil al bolnavului;
c) [ ] obinerea nchiderii fantei labiale fr efort;
d) [ ] metoda deglutiiei;
e) [ ] metoda dinamometrului;

2144.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Determinarea relaiei centrice la pacienii cu o instabilitate
marcat a mandibulei necesit: (pg. 701)
a) [ ] eliminarea hiperlaxitii ligamentare;
b) [ ] corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos;
c) [ ] redescoperirea" reflexelor de poziionare centric,
d) [ ] protezare provizorie pn la obinerea echilibrului neuro-muscular;
e) [x] verificarea nregistrrii prin mai multe metode pn cnd rezultatele coincid;

2145.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: (pg. 701)
a) [ ] incongruena celor dou suprafee;
b) [ ] existena unor contacte premature simetrice, opuse direciei de glisaj;
c) [ ] prezena unui contact prematur pe o hemiarcad;
d) [x] toate variantele de mai sus,
e) [ ] nici un rspuns corect,

2146.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie:
(pg. 701)
a) [ ] vor fi eliminate odat cu ramolirea cerii;
b) [x] trebuie cutate totdeauna pe direcia opus glisrii;
c) [ ] necesit reluarea tuturor nregistrrilor anterioare;
d) [ ] se datoreaz unui cmp protetic deficitar;
e) [ ] pot fi cauzate de insuficienta relaxare muscular n momentul nregistrrii relaiei centrice;

2147.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Precizai care din urmtoarele metode sunt considerate
facultative n determinarea relaiei centrice: (pg. 702)
a) [ ] manevra condilian;
b) [ ] metoda Patterson;
c) [x] extensia forat a capului,
d) [ ] flexia controlat a capului;
e) [ ] manevra maseterin Gysi;

2148.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Glisarea mandibulei spre o poziie excentric atunci cnd pe
traiectoria de nchidere interfer un obstacol, reprezint principiul pe baza cruia funcioneaz: (pg. 708)
a) [x] autoocluzorul Lende;
b) [ ] centrocordul Optow;
c) [ ] arcurile faciale;
d) [ ] stimulatorul Jenkelson;
e) [ ] sistemul N.O.R;

2149.[S] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] n determinarea relaiei centrice la pacientul edentat, o prim
etap const n: (pg. 700)
a) [ ] refacerea coincidenei liniilor mediene mandibular i facial;
b) [x] stabilirea nivelului i a orientrii planului de ocluzie;
c) [ ] refacerea clearence-ului ocluzal;
d) [ ] centrarea condililor n cavitatea glenoid, n poziie neforat;
e) [ ] stabilizarea mandibulei n raport cu baza craniului;

2150.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Metoda nscrierii grafice reprezint, n cadrul tehnicilor de
determinare a relaiei centrice (RC): (pg. 707)
a) [x] o metod complex
b) [ ] o metod complex i totodat funcional;
c) [ ] o metod simpl;
d) [x] nregistrarea traiectoriei de micare mandibular n micri de propulsie i lateralitate dreapta-stnga;
e) [x] metoda pe care se bazeaz nregistrarea Lejoyeaux;

2151.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de nregistrare a
relaiei centrice (RC) presupune parcurgerea urmtoarelor etape: (pg. 708)
a) [ ] scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmat de crearea unui an retentivn grosimea acesteia;
b) [ ] fixarea a trei ace inscriptoare pe ablonul mandibular;
c) [x] plasarea pe ablonul mandibular n trei puncte (2 laterale i unul frontal) a cte unui platou acoperit cu cear de inlay;
d) [x] fixarea corespunztoar a trei ace inscriptoare pe ablonul maxilar;
e) [x] introducerea abloanelor n cavitatea oral i determinarea corespondenei dintre RC i reflexul de ocluzie molar atunci cnd vrful
nscriitor corespunde cu vrful arcului gotic;

2152.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Planul de ocluzie este: (pg. 712)
a) [ ] un plan virtual, stabilit aleatoriu ntre cele dou arcade;
b) [ ] rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin i de ghidaj;
c) [x] format din cele dou curbe de ocluzie sagital;
d) [x] plan imaginar ce trece pe marginea incizal a incisivilor mandibulari i vrfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari;
e) [ ] un plan nclinat n zona premolar-molar;

2153.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie
sunt: (pg. 712)
a) [ ] tonusul muchilor manducatori;
b) [ ] mobilitatea muchilor manducatori;
c) [x] aferenele corticale din ariile 4-6 Brodmann;
d) [x] mobilitatea articulaiei temporo-mandibulare;
e) [x] vrsta pacientului;

2154.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Precizai care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare
ideale: (pg. 713)
a) [ ] s fie de tip cuspid-foset, cuspid-ambrazur, cuspid-cuspid,
b) [ ] s fie stabile, chiar dac sunt reduse numeric;
c) [x] localizate precis;
d) [x] multiple, stabile, punctiforme;
e) [ ] n ocluzia habitual, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale att timp ct intercuspidarea este maxim;

2155.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Precizai care din urmtoarele enunuri este corect: (pg. 713)
a) [x] suprafaa total a contactelor ocluzale este de 4 mm2
b) [ ] numrul total de contacte interarcadice trebuie s fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia s poat fi considerat stabil;
c) [x] numrul total de contacte interarcadice trebuie s fie de minim 100 pentru ca ocluzia s poat fi considerate stabil;
d) [ ] ntr-o ocluzie ideal numrul de contacte dento-dentare este de 173;
e) [x] ntr-o ocluzie ideal numrul de contacte dento-dentare este de 172

2156.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de
important deoarece: (pg. 714)
a) [ ] permite stabilirea point-centricului;
b) [ ] permite decelarea long-centricului;
c) [ ] pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;
d) [x] pot fi detectate contactele premature deflective i nedeflective;
e) [x] sunt puse n eviden contactele cu potenial traumatogen ridicat;

2157.[M] ETAPELE TERAP PRIN PUNTI DENT: INREGISTRAREA [DS] Determinanii dinamicii mandibulare sunt: (pg. 714, 715)
a) [x] ariile ocluzale;
b) [ ] articulaia temporomandibular;
c) [ ] relaiile cranio-mandibulare fundamentale;
d) [ ] relaia de ocluzie;
e) [x] armonia planului ocluzal;

2158.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Proiecia sagital a cinematicii mandibulare determin o suprafa poligonal rezultat
prin intersectarea unor repere a cror semnificaie este: (pg.59)
a) [x] poziia postural;
b) [x] poziia de relaie centric;
c) [ ] angrenajul invers lateral;
d) [x] poziia de intercuspidare maxim;
e) [x] poziia cap la cap;

2159.[S] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] nregistrarea grafic a relaiei centrice se bazeaz pe analiza cinematic: (pg.59)
a) [ ] pe toate cele trei direcii ale spaiului;
b) [ ] pe distana parcurs din poziia de intercuspidare maxim (IM) n cea de relaie centric (RC)
c) [ ] n plan sagital,
d) [x] n plan orizontal;
e) [ ] pe distana corespunztoare micrii de rotaie i translaie condilian;

2160.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Stabilii care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate: (pg.60)
a) [ ] condilul pivotant realizeaz doar o micare de rotaie pur dac de partea opus exist un contact premature deflectiv;
b) [ ] n micarea de deschidere condilul pivotant realizeaz iniial o rotaie pur, urmat de rotaia ctre n jos i translaia spre nainte;
c) [ ] condilul orbitant se rotete i transleaz nainte, n jos i medial de partea lucrtoare;
d) [x] side shift" reprezint o deplasare exprimat n grade, n timp ce lateral side shift"se msoar n mm.
e) [x] peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant i pierde semnificaia clinic;

2161.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Micrile mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate n plan orizontal prin:
(pg.62)
a) [x] traiectorii pro-, latero- i mediotruzive;
b) [x] direcia distal la mandibul respectiv, mezial la maxilar, a traiectoriilor ocluzale protruzive;
c) [x] aspectul de urme ale degetelor de pasre";
d) [ ] procedee pantografice;
e) [x] trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei psri care, intr n cavitatea oral la nivelul arcadei mandibulare i iese pe la
nivelul arcadei superioare;

2162.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Fixarea arcurilor faciale, n funcie de tipul constructiv, se poate realiza: (pg.64)
a) [ ] la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezint planul Camper;
b) [x] pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce unete tragusul cu punctul infraorbital;
c) [x] n conductele auditive externe,
d) [x] cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular;
e) [x] la arcada maxilar prin furca ocluzal;

2163.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] n relaia centric, intercuspidarea maxim se caracterizeaz prin urmtorii parametri:
(pg.52)
a) [x] cheia de ocluzie Angle;
b) [x] feele distale ale ultimilor molari se afl n acelai plan;
c) [x] situarea oral a cuspizilo linguali n raport cu cei palatinali;
d) [x] prezena unitilor masticatorii;
e) [ ] liniile mediene ale arcadelor sunt situate n acelai plan dar, se admite i o neconcordan de pn la 2 mm.

2164.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Devierile laterale ale mandibulei au semnificaie patologic numai dac: (pg.81)
a) [ ] deplasarea apare la deschiderea larg a gurii, fiind rezultatul unei subluxaii condiliene controlaterale;
b) [ ] se produce la nceputul micrii de deschidere, chiar dac mandibula revene pe linia median la 3 cm. nainte de deschiderea
complet;
c) [ ] se nsoete de zgomote articulare;
d) [x] sunt consecina miospasmului maseterin sau temporal,
e) [x] se datoreaz contraciei musculare unilaterale a pterigoidianului intern;

2165.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Originea intracapsular a devierii liniei mediene, va determina ntotdeauna deplasarea
mandibulei: (pg.81)
a) [x] spre partea articulaiei afectate;
b) [ ] n funcie de poziia muchiului implicat;
c) [ ] de partea diductorului spasmat;
d) [ ] opus articulaiei afectate;
e) [x] n propulsie, de aceeai parte cu leziunea;

2166.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Diagnosticul diferenial al disfunciilor cranio-mandibulare cu origine artrogen,
respectiv miogen, se stabilete n funcie de: (pg.82)
a) [x] evenimentul ce a dus la declanarea disfunciei;
b) [ ] particularitile de dinamic mandibular fr contact dento-dentar;
c) [x] blocajul anestezic;
d) [ ] rezultatele testelor clinice active i pasive;
e) [x] apariia sensibilitii dureroase articulare la exercitarea unei fore normale;

2167.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Cauzele sindromului disfuncional dureros cranio-mandibular pot fi: (pg.83)
a) [x] afectarea segmentului cervical C2/C3
b) [x] disfuncia articulaiei sterno-claviculare;
c) [x] iradierea algiilor de la nivelul muchilor trapezi;
d) [x] durerea miofascial cantonat n sterno-cleido-mastoidieni;
e) [ ] mediastinite;

2168.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] n cazul disfunciilor craniomandibulare, stabilirea unei corecte conduite terapeutice
impune practicianului: (pg.35, 83)
a) [x] cunoaterea mecanismelor implicate n stabilirea posturii capului i gtului;
b) [x] cunoaterea rolului interveniei unor factori, (ereditatea, evoluia, creterea i dezvoltarea, etc.) asupra mobilitii extremitii cefalice;
c) [x] s recunoasc o eventual extensie a coloanei cervicale, tiut fiind importana acesteia n poziionarea anterioar a capului, element
cauzal al disfunciilor miogene;
d) [x] s fie apt n conducerea anamnezei astfel nct, s rezulte primele elemente necesare diferenierii disfunciei artrogene de cea
miogen;
e) [ ] s poat realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenial a examenului stomatologic de rutin;
2169.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Examinarea clinic a muchilor manducatori se realizeaz astfel: (pg.85)
a) [ ] prin palpare din aproape n aproape pentru a putea decela eventuale tumori;
b) [ ] pensare uoar ntre police i index;
c) [x] palpare prin presiune uoar, dar ferm
d) [x] executarea unor micri circulare pe esuturile subiacente;
e) [x] utilizarea degetului mediu i arttorului pe de o parte, i a policelui pe de alt parte;

2170.[S] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Tehnica manipulrii funcionale se refer la evaluarea muchilor: (pg.85)
a) [ ] fasciculul posterior al temporalului;
b) [ ] cefei, limbii i prevertebrali;
c) [ ] numai a pterigoidienilor laterali;
d) [ ] numai a pterigoidienilor mediali;
e) [x] att a pterigoidienilor laterali ct i a celor mediali;

2171.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Stabilii care din urmtoareleafirmaii sunt false: (pg.87)
a) [x] crepitaiile se ascult la pacienii cu osteoporoz;
b) [x] gnatosoniile reprezint zgomotul produs de contactul interarcadic n momentul deglutiiei;
c) [x] separarea crepitaiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea stetoscopului fr membran;
d) [x] gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articular;
e) [ ] nici un rspuns corect;

2172.[S] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Care din urmtoarele examene paraclinice reprezint investigaia cu cea mai mare
popularitate n gnatoprotetic: (pg.88)
a) [x] electromiografia;
b) [ ] pantomografia;
c) [ ] mandibulokineziografia;
d) [ ] ultrasonografia;
e) [ ] cineradiografia;

2173.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Avantajele electromiografiei sunt: (pg.91,92)

a) [ ] metodologie de examinare cu o standardizare riguroas;
b) [ ] aparatura necesar nu ridic probleme deosebite prin complexitatea sa, fiind relativ uor accesibil;
c) [x] ofer informaii utile privind funcionalitatea i disfuncionalitatea sistemului neuromuscular masticator;
d) [ ] nu depinde de condiiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremitii cefalice;
e) [x] singura modalitate cunoscut de obiectivizare a activitii neuromusculare masticatorii;

2174.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil n reabilitrile orale complexe rezid din:
(pg.88)
a) [ ] reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior;
b) [x] prefigurarea planului de ocluzie;
c) [ ] repoziionarea cranio-mandibular;
d) [ ] rolul decisiv n conceperea unor tratamente ortodontice;
e) [x] reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie;

2175.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] n cadrul examinrilor paraclinice ale disfunciei cranio-mandibulare, rezonana
magnetic nuclear este recomandat pentru: (pg.88)
a) [ ] investigarea tumorilor osoase;
b) [x] diagnosticarea afeciunilor intracapsulare cranio-mandibulare;
c) [x] localizarea dismorfiei meniscului articular;
d) [x] identificarea unor leziuni degenerative ale esuturilor articulare;
e) [x] examinarea cinematic a ATM, n varianta video;

2176.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Ultrasonografia reprezint o modalitate paraclinic de investigare a sistemului
craniofacial util: (pg.88,89)
a) [x] n diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne,
b) [ ] decelarea zgomotelor articulare;
c) [x] n evaluarea masei musculare n contracie izometric din intercuspidare;
d) [x] n investigarea hipertrofiilor i asimetriilor faciale parotido-maseterine
e) [x] n diagnosticarea unor procese inflamatorii;

2177.[M] EDENTATIE PARTIAL REDUSA [DS] Modelarea diagnostic n cear are drept scop: (pg.89)
a) [x] prefigurarea etapelor terapeutice n acord cu obiectivele funcionale;
b) [x] stabilirea coreciilor cosmeto - estetice,
c) [x] stabilirea unui diagnostic complet i complex;
d) [ ] asigurarea reuitei estetice prin corelaia a doi factori: form i culoare;
e) [ ] vizualizarea coreciilor necesare obinerii unui plan de ocluzie armonios,

2178.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Prin palparea masei musculare,se evalueaz: (pg.38)
a) [x] Dezvoltarea muchiului ,cu eventualele modificri volumetrice.
b) [x] Sensibilitatea-punctele dureroase,zonele de iradiere,zonele trigger.
c) [x] Consistena
d) [ ] Niciuna din acestea.
e) [ ] Doar varianta A si B
2179.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt: (pg.38)
a) [x] Pterigoidian intern
b) [x] Digastric
c) [ ] Narinari
d) [x] Milohioidian.
e) [ ] Orbicularul buzelor

2180.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Palparea n diamic a articulaiei temporo-mandibulare apreciaz: (pg.42)
a) [x] Poziia condililor
b) [x] Excursiile condiliene
c) [x] Denivelrile regiunii pretragiene
d) [ ] Prin palparea bidigital cu indexurile poziionate pretragian.
e) [ ] Corecte C si D

2181.[M] EDENT PART INTINSA [DS] n examinarea zonelor funcionale urmrim aprecierea: (pg.43)
a) [x] Prezenei unor formaiuni patologice (bride,cicatrici)
b) [x] Amplitudinei zonei funcionale
c) [ ] Prezenei leziunilor carioase
d) [ ] Existenei sau nu a pungilor parodontale.
e) [ ] Toate variantele sunt corecte

2182.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Zona "Ah": (pg.44)

a) [ ] Este o zon cheie periferic cu rol n stabilizare
b) [ ] Se examineaz static prin manevra Valsalva
c) [x] Face trecerea ntre palatul dur i palatul moale
d) [x] Prezena poziiei oblice a vlului palatin care este considerat cea mai favorabil.
e) [ ] Poziia oblic este considerat cea mai nefavorabil.

2183.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Examenul arcadei dentoalveolare: (pg.46)

a) [x] Cuprinde evaluarea suportului odontal
b) [x] Este inclus in evaluarea spaiului protetic potenial
c) [ ] Amplitidinea deschiderii gurii
d) [ ] Toate variantele de mai sus.
e) [ ] Nici una de mai sus

2184.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Mobilitatea dentar se apreciaz prin: (pg.51)
a) [ ] Examen radiologic
b) [x] Testul palpatoriu
c) [ ] Model de studiu
d) [x] Testul de solicitare dentar la presiune.
e) [ ] Cu ajutorul Diagnodentului

2185.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Examinul bolii palatineapreciaz: (pg.57)

a) [ ] Dispoziia unitilor dento-paradontale n zona lateral
b) [x] Numrul i dispoziia rugilor palatine n raport cu creasta edentat
c) [x] Reziliena fibromucoasei
d) [ ] Prezena torusului mandibular.
e) [ ] Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta

2186.[M] EDENT PART INTINSA [DS] n ocluzia ideal contactele dento-dentare trebuie: (pg.59)
a) [x] S fie punctiforme
b) [ ] n suprafa
c) [x] S fie multiple i stabile
d) [ ] De tip cuspid-cuspid.
e) [ ] De tip cuspid -margine incizala

2187.[M] EDENT PART INTINSA [DS] nregistrarea contactelor dento-dentare se realizeaz: (pg59)
a) [ ] Doar n relaie centric
b) [ ] Doar n intercuspidare maxim
c) [x] Cu precizarea corelaiei dintre IM i RC
d) [x] n IM i RC
e) [ ] Nici una din variante

2188.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Spatiul de inocluzie fiziologic: (pg.60)

a) [x] Este de 2-4 milimetri n zona frontal
b) [ ] Este de 2-4 milimetri n zona lateral
c) [ ] Este de 1.8-2,7 milimetri n zona frontal
d) [x] Este de1,8-2,7 milimetri n zona lateral.
e) [ ] Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal

2189.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Relatia centric este: (pg.60)

a) [x] Indus prin metoda Jankelson
b) [ ] Se induce automat la nchiderea gurii
c) [x] Este instabil la edentatul parial ntins
d) [ ] Inregistrat cu folie de cear
e) [ ] Este mereu stabila la edentatul partial intins

2190.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Rapoartele mandibulocraniene n edentaia parial ntins: (pg.60)
a) [ ] Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie dac exist contacte multiple i stabile
b) [x] Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie cnd nu exist suficiente contacte
c) [ ] Fr machete de ocluzie
d) [x] Machetele de ocluzie sunt necesare datorit instabilitii mandibulare.
e) [ ] Primele trei variante sunt corecte

2191.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Examenele paraclinice utilizate n edentaia parial ntins sunt: (pg.61)
a) [x] Termografia reglatorie
b) [x] Doppler Vascular
c) [x] Examen anatomopatologic
d) [ ] Studiul de model nu este necesar n evaluare
e) [ ] Variantele C si D sunt corecte

2192.[M] EDENT PART INTINSA [DS] Dignosticul de integritate al arcadei edentate parial ntins cuprinde: (pg.78)
a) [ ] Tipul de afectare ocluzal
b) [ ] Cauzele apariiei malrelaiei
c) [x] Diagnosticul de form clinic Applegate
d) [x] Clasa Kennedy.
e) [ ] Malrelatia constatata.

2193.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Examenul intraoral n cadrul edentaiei parial ntinse cuprinde: (pg.42)
a) [ ] Evaluarea muchilor mobilizatori ai mandibulei
b) [ ] Evaluarea ortopantomografic
c) [ ] Scintigrafia
d) [x] Evaluarea zonei Einsering.
e) [ ] Nici o variant

2194.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Evaluarea restaurrilor protetice mobile vechi se realizeaz: (pg.50)
a) [ ] Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte
b) [ ] Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice
c) [ ] Din punct de vedere al acceptrii de ctre pacient
d) [x] Din punct de vedere al stabilitii statice i dinamice.
e) [ ] Toate variantele sunt corecte

2195.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Mobilitatea dentar dup Bratu: (pg.51)
a) [ ] Poate fi de cauz protetic ,considerat ireversibil
b) [ ] Poate fi de cauz ortodontic,considerat fiziologic
c) [x] Poate fi de origine inflamatorie,considerat reversibil
d) [ ] Apare doar la dinii depulpai.
e) [ ] Toate variantele sunt corecte

2196.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Examenele paraclinice uzuale n edentaia parial ntins pentru mucoasa oral sunt: (pg.63)
a) [ ] Studiul de model
b) [ ] Ortopantomografia
c) [ ] Diagnodentul
d) [x] Examenul anatomopatologic.
e) [ ] Radiografia digitala

2197.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Tomografia ATM: (pg.69)

a) [x] Investigeaz forma cavitii glenoide
b) [ ] Este obligatoriu nsoit de CT
c) [ ] Se nregistreaz dimineaa
d) [ ] Nu este util n protetic.
e) [ ] Este utila doar la pacientii edentati total

2198.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Analiza T-Scan const n: (pg.74)

a) [ ] Evaluarea tonusului muscular
b) [ ] Evalueaz inegalitatea tensiunilor musculare
c) [ ] Evaluarea ATM
d) [x] Evalueaz contactele dento-dentare.
e) [ ] Evalueaza suportul osos

2199.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Diagosticul de integritate a arcadei n edentaia parial ntins: (pg.78)
a) [ ] Apreciaz suportul dento-parodontal
b) [ ] Evalueaz ocluzia
c) [x] Precizeaz clasa din care face parte edentaia
d) [ ] Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie.
e) [ ] Toate variantele sunt corecte

2200.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Diagnosticul de integritate a ocluziei: (pg.79)

a) [ ] Precizeaz clasa Kennedy de edentaie
b) [ ] Anatomo-clinic poate fi parial sau total
c) [ ] Forma clinic este conform claselor Black
d) [x] Se apreciaz conform clasificrii Angle.
e) [ ] Conform clasificarii Lejoyeux

2201.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Diagnosticul de integritate a articulaiei temporo-mandibulare: (pg.80)
a) [ ] Nu prezint importan n evaluarea edentatului parial ntins
b) [ ] Se realizeaz doar pentru edentatul total
c) [x] Anatomo-clinic poate fi artrit,artroz
d) [ ] Dac pacientul este dentat nu se evalueaz.
e) [ ] Nici o varianta corecta

2202.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Diagnosticul de integritate muscular: (pg.80)

a) [ ] Se precizeaz doar forma anatomo-clinic
b) [ ] Se evalueaz cu ajutorul diagnodentului
c) [ ] Face parte din diagnosticul de stare general
d) [x] Topografic,se indic zona afectat.
e) [ ] Se precizeaza doar tratamentul

2203.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Diagnosticul de integritate a relaiilor mandibulo-craniene: (pg.80)
a) [ ] Se apreciaz doar prin intermediu l electromiografiei
b) [x] Presupune precizarea cauzei apariiei malrelaiei
c) [ ] Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie
d) [ ] Tomografia ATM este singurul examen n msur s stabileasc diagnosticul.
e) [ ] Toate variantele sunt corecte

2204.[S] EDENT PART INTINSA [DS] n diagnosticul de integritate homeostazic i funcional urmrim: (pg.81)
a) [ ] Numai examenul ocluziei
b) [ ] Numai examenul articulaiei
c) [x] Existena complicaiilor locale sau la distan
d) [ ] Se evalueaz prin intermediu l examenului gnatofotostatic.
e) [ ] Doar A si B sunt corecte

2205.[S] EDENT PART INTINSA [DS] n completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a mucoasei,limbii,glandelor
salivare consemnm: (pg.81)
a) [ ] Tipul de afectare miozit
b) [ ] Dishomeostazie manifest
c) [x] Stomatita
d) [ ] Cauza apariiei afeciunii(traumatic,alergic).
e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte

2206.[S] EDENT PART INTINSA [DS] Diagnosticul de integritate osoas precizeaz: (pg.82)
a) [x] Anatomo-patologic-tipul de afectare osoas
b) [ ] Etiologic-regiunea afectat
c) [ ] Funcional-cauza apariiei afeciunii
d) [ ] Prognostic-precizeaz modalitatea evolutiv a afeciunii.
e) [ ] Corecte A si B.

2207.[S] EDENTATIE TOTALA [DS] Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat i de completare a foii de observaie:
(p. 31 - 61)
a) [ ] anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
b) [ ] motivele prezentrii, anamneza, datele personale, condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
c) [x] datele personale, motivele prezentrii, anamneza, condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
d) [ ] anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial;
e) [ ] examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examene paraclinice;

2208.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Anamneza cuprinde: (p. 31)

a) [x] istoricul afeciunii;
b) [x] antecedentele personale, generale i stomatologice
c) [ ] motivele prezentrii;
d) [ ] datele personale;
e) [x] antecedentele heredo-colaterale, generale i stomatologice;

2209.[S] EDENTATIE TOTALA [DS] Inspecia de profil urmrete, printer altele: (p. 36)
a) [ ] profilul facial n funcie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt;
b) [ ] treapta labial;
c) [ ] postura buzelor;
d) [ ] unghiul nazo-labial;
e) [x] toate variantele sunt corecte.

2210.[S] EDENTATIE TOTALA [DS] Palparea profund se realizeaz pe urmtoarele elemente componente ale sistemului stomatognat: (p.
37)
a) [ ] muchi;
b) [ ] puncte de emergen ale trigemenului;
c) [ ] creast edentat;
d) [ ] ATM;
e) [x] toate variantele sunt corecte.

2211.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Inspecia static a ATM urmrete: (p. 41)
a) [x] modificrile de culoare ale regiunilor pretragiene;
b) [x] starea de integritate a regiunilor pretragiene;
c) [x] simetria sau asimetria regiunilor pretragiene;
d) [ ] excursiile condiliene;
e) [ ] excursiile mentonului din fa.

2212.[S] EDENTATIE TOTALA [DS] Palparea dinamic a ATM urmrete: (p. 42)
a) [ ] sensibilitatea regiunilor pretragiene;
b) [ ] denivelrile regiunilor pretragiene;
c) [ ] poziia condililor;
d) [ ] zgomotele articulare.
e) [x] toate variantele sunt corecte.

2213.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Punga Eisenring se examineaz prin: (p. 43)
a) [x] palpare cu fuloarul din aproape n aproape;
b) [x] bascularea mandibulei de partea examinat;
c) [x] trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate;
d) [x] bascularea mandibulei de partea opus examinrii;
e) [ ] traciunea spre posterior a obrazului.

2214.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Zona Ah se examineaz prin: (p. 44)

a) [x] inspecie, apreciindu-se diferena de culoare dintre palatal dur i palatal moale;
b) [x] palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
c) [ ] deschiderea larg a gurii i palparea cu indexul;
d) [x] palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stnga;
e) [x] manevra Valsalva.

2215.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Retentivitatea niei lui Neill i Bowen este dat de: (p. 45)
a) [x] nclinarea ramului ascendent al mandibulei;
b) [ ] mucoasa balant prezent pe versantul lingual al crestei;
c) [ ] rezorbia crestei edentate din zona lateral;
d) [x] nclinarea unghiului goniac;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2216.[S] EDENTATIE TOTALA [DS] Palparea muchilor se realizeaz: (p. 37)

a) [ ] intraoral;
b) [ ] extraoral;
c) [ ] prin pensare;
d) [ ] static i dynamic;
e) [x] toate variantele sunt corecte

2217.[S] EDENTATIE TOTALA [DS] Zon lingual central este o zon de: (p. 46)
a) [ ] nchidere marginal;
b) [x] nchidere marginal "cheie";
c) [ ] succiune extern a protezei;
d) [ ] de sprijin biostatic;
e) [ ] adeziune pentru proteza mandibular.

2218.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Zona frontal maxilar: (p. 44)

a) [x] este situat ntre cele dou plici alveolo-jugale;
b) [ ] este bogat n esut submucos;
c) [ ] are o delimitare clar ntre mucoasa fix i cea pasiv-mobil;
d) [x] se examineaz prin traciunea spre nafar a buzei superioare;
e) [x] are rol n refacerea funciei fizionomice

2219.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Zona primar de sprijin la maxilar este reprezentat de: (p. 50)
a) [ ] tuberozitile maxilare;
b) [ ] versanii crestei edentate;
c) [ ] bolta palatin;
d) [x] rafeul median al bolii palatine;
e) [x] muchia crestei alveolare edentate.

2220.[S] EDENTATIE TOTALA [DS] Zonele de sprijin "biostatice"sunt reprezentate de: (p. 50)
a) [ ] tuberculii piriformi;
b) [ ] creasta alveolar rezidual;
c) [x] tuberozitile maxilare;
d) [ ] bolta palatin;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2221.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Triunghiul de toleran ocluzal a lui Spirgi: (p. 60)
a) [x] permite pstrarea unor rapoarte de ocluzie centric normale;
b) [ ] favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian prin translaie;
c) [ ] permite realizarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian prin rotaie;
d) [x] pstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, n intercuspidare maxim;
e) [ ] favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian prin basculare.

2222.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Artrografia temporo-mandibular are urmtoarele caracteristici: (p. 69)
a) [ ] nu necesit substan de contrast;
b) [x] permite evidenierea spaiilor intrarticulare i periarticulare;
c) [x] permite evidenierea meniscului articular;
d) [ ] este o metod netraumatic;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2223.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Artroscopia cu fibr optic are urmtoarele caracteristici: (p. 69)
a) [ ] este o metod exploratorie care folosete substan de contrast;
b) [x] are avantajul c evideniaz aspecte ale dinamicii articulare;
c) [ ] este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul;
d) [x] permite obinerea unor imagini foto sau video relevante;
e) [x] se realizeaz sub anestezie.

2224.[S] EDENTATIE TOTALA [DS] Cineradiografia: (p. 69)

a) [ ] permite studierea ATM n poziie static;
b) [ ] utilizeaz un amplificator de luminescen;
c) [ ] necesit plasarea unor markeri metalici pe maxilar i pe mandibul;
d) [ ] permite studierea ATM n poziie dinamic;
e) [x] toate variantele sunt corecte.

2225.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Radiografia simpl a ATM: (p. 68)

a) [x] se bazeaz pe efectul chimic al radiaiilor;
b) [x] se realizeaz sub incidene diferite;
c) [x] permite vizualizarea structurii i a contururilor osoase;
d) [ ] nu permite vizualizarea modificrilor interliniului articular;
e) [ ] toate variantele sunt corecte

2226.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Radiografia digital: (p. 66)

a) [x] evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut;
b) [ ] nu permite prelucrarea ulterioar a imaginii;
c) [ ] expunerea la radiaii este cu 10% mai crescut;
d) [x] utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2227.[S] EDENTATIE TOTALA [DS] Tomografia: (p. 69)

a) [ ] este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul;
b) [ ] utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
c) [x] permite studiul pe seciuni n plan sagital, cu tergerea structurilor adiacente;
d) [ ] evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2228.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Tomodensitometria: (p. 70)

a) [x] este mai puin iradiant dect tomografia;
b) [x] permite studiul unor imagini pe seciuni successive;
c) [ ] nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase;
d) [x] evalueaz starea muchilor;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2229.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Computer - tomografia: (p. 70)

a) [x] este o explorare imagistic secional;
b) [ ] utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
c) [x] se utilizeaz n diagnosticarea tulburrilor interne ale ATM instalate n urma edentaiei;
d) [x] combin utilizarea razelor X cu computerul;
e) [ ] utilizeaz un amplificator de luminescen;

2230.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Rezonana magnetic nuclear: (p. 71)

a) [ ] combin utilizarea razelor X cu computerul;
b) [x] permite evidenierea esuturilor moi;
c) [x] permite examinarea afeciunilor neuro-musculo-scheletale;
d) [x] este o metod non-invaziv;
e) [ ] nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase;

2231.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Scintigrafia osoas: (p. 72)

a) [x] se utilizeaz mai rar n diagnosticarea afeciunilor ATM;
b) [ ] este o metod non-invaziv;
c) [x] necesit injectarea intravenoas sau ingestia unui marker radioactiv;
d) [x] permite aprecierea funcional a esutului osos;
e) [x] folosete un detector special numit camer gama

2232.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Mandibulokineziografia: (p. 73)

a) [x] este o metod non-invaziv;
b) [x] permite nregistrarea tridimensional a dinamicii mandibulare;
c) [ ] permite aprecierea funcional a esutului osos;
d) [ ] evideniaz starea esuturilor moi;
e) [ ] utilizeaz un amplificator de luminescen;

2233.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] .Examenul gnatofotostatic: (p. 74)

a) [x] se utilizeaz n investigarea ocluziei;
b) [ ] permite evidenierea esuturilor moi;
c) [ ] evalueaz starea muchilor;
d) [x] se utilizeaz n investigarea relaiilor mandibulo-craniene;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2234.[M] EDENTATIE TOTALA [DS] Investigarea relaiilor mandibulocraniene se realizeaz cu ajutorul: (p. 74)
a) [x] simulatoarelor;
b) [x] articulatoarelor;
c) [x] cheilor de ocluzie;
d) [x] arcurilor faciale.
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2235.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Indicaiile protezelor pariale sunt:
(pg. 84)
a) [ ] n infecii cronice
b) [x] n edentaii pariale de clasa a-II-a Kennedy
c) [x] n cazul pacienilor cu psihic echilibrat
d) [ ] n cazul pacienilor cu igien precar.
e) [ ] In toate cazurile se indica realizarea acestora

2236.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Protezarea provizorie: (pg. 84)
a) [x] Reprezint o soluie de temporizare n scopul repoziionrii cranio-mandibulare
b) [ ] Este indicat ntotdeauna
c) [ ] Se indic doar atunci cnd se realizeaz extracii
d) [x] Se poate aplica n situaiile de edentaii frontale.
e) [ ] Nu se indica

2237.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Protezarea de urgen este indicat:
(pg. 85)
a) [ ] n toate situaiile n care dorim repoziionarea cranio-mandibular
b) [x] Ca i conformator,postextracional
c) [x] Cnd considerente de maxim urgen o impun,fizionomie,fonaie
d) [ ] Cnd dorim temporizarea planului terapeutic.
e) [ ] Corecte A si C

2238.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Elementele componente ale
protezei acrilice sunt: (pg. 86)
a) [ ] Conectorul principal bar lingual
b) [ ] eile mixte
c) [x] Arcada dentar artificial
d) [x] Croetele din srm.
e) [ ] Conectorul principal bara maxilara

2239.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Conform legii biomecanice a lui
Chayes: (pg. 89)
a) [ ] Suprafaa unei ei trebuie s fie ct mai extins pentru a nu suprasolicita
b) [x] Suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa de seciune la colet a dinilor pe care i nlocuiete
c) [x] Suprafaa unei ei trebuie s respecte strict raportul la suprafaa dentar
d) [ ] Fora de solicitare trebuie s cad n mijlocul eii.
e) [ ] Nici una din variante

2240.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Legea lui Ant urmrete: (pg. 89)
a) [ ] Schimbarea poziiei dinilor artificiali
b) [ ] Reducerea numrului dinilor din protez
c) [x] Reducerea suprafeei ocluzale
d) [x] Diminuarea suprafeei ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuiete.
e) [ ] Corecte A si B.

2241.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Legea lui Ackermann: (pg. 89)
a) [ ] Vizeaz micorarea dimensiunii eii protetice
b) [x] Se numete Legea celor 3 H
c) [x] Urmrete modificarea morfologiei dinilor artificiali fa de cea a dinilor naturali
d) [x] Inverseaz poziia ntre molarul 1 i premolarul 2.
e) [ ] Nici o varianta corecta

2242.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Conectorul principal acrilic: (pg.
90)
a) [x] La maxilar se numete plcu palatin
b) [ ] La mandibul se numete bar lingual
c) [x] Are grosime de 2mm
d) [x] La maxilar se poate realiza fenestrare
e) [ ] Are grosime de 3mm

2243.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Ameliorarea conectorului principal
plcu palatin se face: (pg. 91)
a) [x] Prin decoletare,5-10 mm de colet
b) [x] Prin fenestrare
c) [x] n form de T
d) [ ] n form de bar.
e) [ ] Nu se recomanda ameliorare

2244.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Conectorul principal acrilic
mandibular: (pg. 92)
a) [ ] Necesit aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime
b) [x] Are form de plac lingual
c) [ ] Are form de bar lingual pentru comfort
d) [x] Trece n punte peste parodoniul marginal.
e) [ ] Corecte A si B

2245.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetele din srm sunt: (pg. 95)
a) [ ] Elemente speciale de meninere,sprijin i stabilizare
b) [ ] Realizate din srm de grosime 0,4-0,5mm
c) [x] Prezint o elasticitate mare
d) [x] Au contact redus cu dintele.
e) [ ] Sunt realizate prin turnare

2246.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetele simple acrilice alveolare:
(pg. 94)
a) [ ] Se aplic n funcie de retentivitatea dintelui
b) [x] Sunt realizate din acrilat
c) [x] Utilizeaz zonele retentive vestibulare
d) [ ] Marginea liber se aplic interdentar.
e) [ ] Sunt corecte toate

2247.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetul cervico-ocluzal deschis
dental: (pg. 95)
a) [ ] Se utilizeaz pe dinii foarte retentivi
b) [ ] Este un bun antibasculant
c) [x] Extremitatea liber este orientat spre zona dentat
d) [x] Asigur retenia prin braul elastic.
e) [ ] Poate fi acrylic

2248.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetul cervico-alveolar deschis
edental: (pg. 96)
a) [x] Are rol antibasculant
b) [x] Se utilizeaz n edentaiile terminale
c) [ ] Are trei brae,realiznd o ncercuire foarte bun
d) [x] Are ncercuire slab.
e) [ ] Nici una din variante

2249.[M] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetul cervico-alveolar
interdentar: (pg. 96)
a) [ ] Este situat cu precdere inter-proximal lingual
b) [ ] Este foarte rigid datorit braului foarte scurt
c) [x] Este situat inter-proximal vestibular
d) [x] Se termin cu o bucl situat interdentar.
e) [ ] Toate variantele corecte

2250.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Protezarea de tranziie n edentaia
parial ntins: (pg. 84)
a) [ ] Este varianta de tratament aplicat postextracional
b) [ ] Este aplicat doar pentru restabilirea fizionomiei
c) [ ] Nu reface funciile
d) [x] Este utilizat pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene.
e) [ ] Corecte A si B.

2251.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Heteronumrul se refer la: (pg. 89)
a) [ ] Creterea numrului dinilor din protez pentru o mai bun stabilitate
b) [x] Reducerea numrului dinilor n arcada artificial
c) [ ] Modificarea poziiei molarului1 cu premolarul2
d) [ ] Scderea numrului de croete aplicate
e) [ ] Cresterea numarului de crosete
2252.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Conectorul plcu palatin are
urmtoarele caracteristici: (pg. 91)
a) [ ] Este aplicat att la maxilar ct i la mandibul
b) [ ] Are grosime de 2-4mm,pentru rezisten
c) [x] Este situat la distan de 5-10mm de parodoniu fiind decoletat
d) [ ] Rscroirea distal se face 5-10mm.
e) [ ] Nu se face rascroire distala

2253.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Conectorul n form de T: (pg. 91)
a) [ ] Este rscroit distal
b) [ ] Are aspect de lingur
c) [x] Trimite prelungiri laterale pentru croete
d) [ ] Este doar mandibular datorit dimensiunii mici.
e) [ ] Varianta C si B sunt corecte

2254.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetele simple acrilice dentare:
(pg. 94)
a) [ ] Se sprijin pe procesul alveolar
b) [ ] Sunt foarte avantajoase,avnd grosime sub 1mm
c) [x] Sunt rigide
d) [ ] Extremitatea se situeaz deasupra liniei ghid
e) [ ] Nici o varianta corecta

2255.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetul cervico-ocluzal deschis
dental: (pg. 95)
a) [ ] Are rol antibasculant
b) [ ] Este utilizat n edentaii terminale
c) [ ] Este indicat pe dini foarte retentivi
d) [x] Extremitatea liber este orientat spre zona dentat.
e) [ ] Nu se utilizeaza

2256.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetul cervico-ocluzal bidentar:
(pg. 95)
a) [ ] Este aplicat n situaia unei arcade edentat redus
b) [ ] Se sprijin pe procesul alveolar
c) [x] Reciprocitatea este asigurat de conectorul principal situat oral
d) [ ] Fiecare croet este alctuit din trei brae.
e) [ ] Corecte primele trei variante de raspuns

2257.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetul cervico-ocluzal ntors: (pg.
96)
a) [ ] Are trei brae
b) [ ] Este indicat pe premolarul 1 i 2
c) [x] Este indicat pe molarii mezializai
d) [ ] Este indicat pe molarii distalizai
e) [ ] Se realizeaza prin turnare

2258.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Croetul cervico-alveolar deschis
edental: (pg. 95)
a) [x] Are rol antibasculant
b) [ ] Nu are rol antibasculant
c) [ ] Are ncercuire excelent
d) [ ] Are ncercuire bun.
e) [ ] Este realizat din acrilat

2259.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Protezarea flexibil: (pg. 97)
a) [ ] Este o protezare de urgen
b) [ ] Este protezare de temporizare
c) [ ] Este contraindicat cnd exist tuberoziti voluminoase
d) [x] Este indicat cnd exist tuberoziti voluminoase.
e) [ ] Nu este o protezare definitive

2260.[S] 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. DS Indicaiile protezelor flexibile
Valplast: (pg. 98)
a) [ ] Pacieni cu toleran crescut la monomerul acrilic
b) [x] Pacienii cu despicturi palatine
c) [ ] Pacieni cu igien precar
d) [ ] Pacieni cu cmp protetic neretentiv.
e) [ ] Corecte B si C.

2261.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: (pag. 116)
a) [x] Volum redus
b) [x] Grosime minima
c) [ ] Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal
d) [ ] Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala
e) [ ] Este plasat asimetric

2262.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Conectorul principal metalic sub forma de bara: (pag. 116)
a) [x] Latime de 6-7mm
b) [x] Grosime de 3mm
c) [ ] Latime de 9-10mm
d) [ ] Grosime 4-5mm
e) [ ] Forma triunghiulara pe sectiune

2263.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Conectorul principal metalic sub forma de bara: (pag. 116)
a) [x] Latime de 6-7mm
b) [x] Grosime de 3mm
c) [x] Forma ovalara
d) [ ] Forma triunghiulara
e) [x] Forma rotunda

2264.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Conectorii principali metalici: (pag. 116)
a) [ ] Aliaje metalice cu duritate scazut a
b) [x] Aliaje metalice cu rezistenta mare
c) [x] Aliaje stelite de crom-cobalt
d) [x] Aliaje mobile din aur platinat
e) [x] Aliaje inooxidabile de crom-nichel

2265.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Bara mandibulara se plaseaza: (pag. 118)
a) [x] Lingual
b) [x] Vestibular
c) [ ] Mezial
d) [x] Dentar
e) [ ] Distal

2266.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Bara linguala se plaseaza intre: (pag. 118)
a) [x] limba
b) [x] dinti
c) [x] planseu bucal
d) [x] parodontiu
e) [ ] menton

2267.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Barele sunt de mai multe tipuri: (pag. 164-165)
a) [x] Gilmore
b) [ ] Ackers
c) [x] Dolder
d) [ ] Thompson
e) [x] Steg

2268.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Culisele extracoronare: (pag. 160-161)
a) [x] Fixeaza patricea pe elementul fix
b) [ ] Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala
c) [x] Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate
d) [x] Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice
e) [ ] Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara

2269.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Conectorul principal metallic sub forma de placuta: (pag. 119)
a) [ ] Poate fi situat doar maxilar
b) [ ] Poate fi situat doar mandibular
c) [x] La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
d) [ ] La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
e) [ ] Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0.5-0.7mm

2270.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: (pag. 120)
a) [ ] Se poate realiza intr-o singura varianta
b) [ ] Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului
edentat
c) [ ] Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic
d) [x] Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici
e) [ ] Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dento-mucozala

2271.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Varianta franceza de conector principal placua mucozal palatin prezint n
realizare etape precum: (pag. 120-121)
a) [ ] Trasarea a dou linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala
b) [x] Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof
c) [ ] Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mm
d) [ ] Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm
e) [ ] Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine
2272.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: (pag. 122-123)
a) [ ] La nivel maxilar are de regula aspect de "U" deschis anterior
b) [ ] Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica
c) [ ] Prezinta marginea libera subtire
d) [x] La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronica
e) [ ] La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste

2273.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Conectorii secundari: (pag. 123)
a) [x] au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal
b) [ ] elastici pot fi situati proximal sau interdentar
c) [ ] rigizi au forma de "S"
d) [ ] rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune
e) [ ] rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal

2274.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Crosetele din sistemul Ney asigura: (pag. 139)
a) [ ] reciprocitatea
b) [ ] Stabilizarea
c) [ ] Fixarea
d) [x] Retentia
e) [ ] Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial

2275.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: (pag. 152-153)
a) [ ] sunt compuse dintr-o singura portiune
b) [ ] nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica
c) [ ] sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux
d) [x] prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare
e) [ ] nu necesita preparari complexe

2276.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Telescoparea: (pag. 154-155)
a) [ ] se poate realiza doar coronar si corono-radicular
b) [ ] nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilo-palatina
c) [x] se aplica in defectoproteze
d) [ ] se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile
e) [ ] favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea

2277.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare
simple sunt reprezentate de: (pag. 166)
a) [x] elemente conjunctoare cu amortizor
b) [x] crosetele disjunctoare
c) [ ] bara cu capse Ceka
d) [ ] sistemul Aktiv click rigid
e) [x] crosetul in forma de balansoar

2278.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Linia ghid se mai numeste: (pag. 124)
a) [ ] linia oblica interna
b) [x] linia ecuatorului protetic
c) [ ] linia oblica externa
d) [ ] linia de mentinere
e) [ ] linia "Ah"

2279.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Paralelograful prezinta urmatoarele componente: (pag. 125-126)
a) [x] tija de analiza
b) [x] mina de grafit
c) [ ] tija de turnare
d) [x] razusele
e) [x] retentiometrul

2280.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Functia de mentinere a crosetului: (pag. 129)
a) [x] impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic
b) [ ] asigura stabilizarea orizontala a protezei
c) [ ] se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
d) [x] se datoreaza bratului retentiv al crosetului
e) [x] necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui

2281.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Sistemul Ney: (pag. 139)
a) [x] unicul sistem standardizat de crosete turnate
b) [ ] cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara
c) [ ] este reprezentat de crosete divizate
d) [ ] utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale
e) [ ] bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal

2282.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Crosetul in "C": (pag. 143)
a) [x] trece in punte peste festonul gingival
b) [x] porneste printr-un conector secundar din sea
c) [ ] nu ia contact cu dintele
d) [x] este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor
e) [ ] este utilizat pe incisivul central superior

2283.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Crosetul in "C" este utilizat: (pag. 143)
a) [ ] pe canin
b) [x] in regiunea vestibulo-distala a premolarilor
c) [ ] pe incisivul lateral
d) [ ] pe fata vestibulara a incisivilor superiori
e) [ ] pe fata mezio-vestibulara a molarilor

2284.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Crosetul in "L": (pag. 143)
a) [x] trece de punte peste rebordul gingival
b) [ ] are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatiei
c) [ ] prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatiei
d) [ ] porneste direct din seaua protezei
e) [ ] are contact intim cu rebordul gingival

2285.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Crosetul in "U": (pag. 143)
a) [ ] porneste direct din sea
b) [x] se termina sub linia ghid prin 2 brate
c) [x] prezinta un brat in zona disto-vestibulara
d) [x] prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara
e) [ ] este indicat pe incisivii inferiori

2286.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Crosetul in "S": (pag. 143)
a) [ ] porneste din sea printr-un conector secundar lung
b) [x] merge oblic spre linia ghid
c) [ ] nu depaseste linia ghid
d) [ ] ia contact cu dintele subecuatorial
e) [ ] este utilizat pe caninul superior

2287.[M] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Crosetul Ackers: (pag. 146)
a) [x] este crosetul cu trei brate
b) [ ] se aplica pe canin
c) [x] se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile
d) [ ] poate fi numai deschis edental
e) [x] are sprijin si stabilizare buna

2288.[S] ELEM STRUCT ALE PROT PARTIALE [DS] Crosetul cu 6 brate se numeste: (pag. 146)
a) [ ] Ackers
b) [ ] RPI
c) [x] Bonwill
d) [ ] Nally-Martinet
e) [ ] Housset

2289.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Tipurile de portamprente standard sunt: (pag.
279)
a) [x] standard metalica SS White
b) [x] ortomorfa Devin
c) [x] Schrainemakers
d) [x] cu dispozitiv de retentie
e) [ ] din placa de baza

2290.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Adaptarea portamprentei se face: (pag. 280)
a) [x] in sens transversal
b) [x] in sens sagital
c) [x] in sens vertical
d) [ ] mezial
e) [ ] distal

2291.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Marginile portamprentei in sens transversal
trebuie: (pag. 280)
a) [x] sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic
b) [ ] sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta
c) [ ] sa asigure o presiune crescuta
d) [ ] sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic
e) [ ] o grosime neuniforma a materialului de amprenta

2292.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] In sens sagital marginile portamprentei trebuie
s: (pag. 280)
a) [x] fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala
b) [ ] distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare
c) [x] distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare
d) [x] distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine
e) [ ] la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal
2293.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE Grad dedificultate: scazut In sens vertical
portamprenta trebuie: (pag. 280)
a) [x] s fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina
b) [x] s aib marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile
c) [ ] s fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina
d) [ ] s fie la o distanta de 1 mm de linia ghid
e) [ ] s aib marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile

2294.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE Grad dedificultate: scazut Portamprenta: (pag. 280)
a) [x] trebuie sa fie suficient de rigida
b) [x] trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile
c) [x] trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic
d) [x] trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
e) [ ] trebuie sa cuprinda partial campul protetic

2295.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Adaptarea portamprentei prin completare cu
mase termoplastice: (pag. 280)
a) [ ] trebuie s nu jeneze jocul formatiunilor mobile
b) [x] trebuie s cuprind doar partial campul protetic
c) [ ] trebuie s asigure o grosime suficienta materialului de amprenta
d) [ ] trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-3 mm de linia ghirlandata
e) [ ] s fie suficient de rigida

2296.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprenta preliminara reprezinta: (pag. 281)
a) [ ] copia pozitiva a campului protetic edentat
b) [x] negativul campului protetic
c) [ ] copia negativa a protezei mobile
d) [ ] copia duplicat a protezei mobile
e) [ ] negativul protezei mobile

2297.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprenta preliminara: (pag. 281)
a) [x] reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului protetic
b) [ ] reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime
c) [x] nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam
d) [x] asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale campului protetic
e) [ ] realizeaza compresiuni selective

2298.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprenta preliminara: (pag. 281)
a) [ ] realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii
b) [x] realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai amprentarii
c) [x] se nregistreaz cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si conditiile
clinice
d) [ ] se nregistreaz prin aceeasi tehnic indiferent de materialul de amprentare ales
e) [x] uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc)

2299.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Miscarile realizate in timpul amprentarii
preliminare: (pag. 282)
a) [ ] sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentarii
b) [x] au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionale
c) [x] trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascos
d) [x] sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si functionale automatizate
e) [ ] sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate

2300.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Miscarile realizate in timpul amprentarii: (pag.
282)
a) [ ] pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient
b) [x] pot fi nefunctionale efectuate de catre medic
c) [x] pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de teste
d) [ ] pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic
e) [x] pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat

2301.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprentele functionale: (pag. 283)
a) [x] se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al periferiei
campului protetic
b) [x] cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurte
c) [ ] cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditate
d) [ ] cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara, etc
e) [ ] cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lor

2302.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprentele functionale: (pag. 283-284)
a) [x] muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste
b) [x] muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator
neatent si mai putin versat
c) [ ] se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisa
d) [x] se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa si amprente combinate
e) [ ] cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare

2303.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprentele functionale: (pag. 284)
a) [x] se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente functionale simple si amprente functionale compozite
b) [ ] compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material
c) [ ] se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente functionale compresive si amprente functionale decompresive
d) [ ] compresive se adreseaza campurilor moi
e) [ ] decompresive se adreseaza campurilor protetice dure

2304.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprentele functionale: (pag. 284-285)
a) [x] in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie
b) [ ] in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara, globala
c) [ ] dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in totalitate
campul protetic sau amprente parcelare
d) [ ] cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale
e) [ ] cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective

2305.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Port-amprentele individuale: (pag. 285)
a) [x] se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile
b) [ ] sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-amprente distantate parcelar
c) [ ] cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1 mm
de la periferia acestuia
d) [ ] port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive
e) [ ] au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali

2306.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Miscarile efectuate in amprentarea functionala:
(pag. 285)
a) [ ] sunt efectuate doar de medic
b) [ ] sunt efectuate doar de pacient
c) [x] pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale)
d) [ ] nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatie
e) [ ] trebuie sa se realizeze rapid

2307.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt
urmatoarele: (pag. 286)
a) [ ] deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin, premolar 1
b) [x] deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring
c) [ ] suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale
d) [ ] sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara laterala
e) [ ] suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale

2308.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt
urmatoarele: (pag. 286)
a) [ ] balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenring
b) [ ] mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitie
c) [ ] umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta)
d) [x] suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale
e) [ ] varful limbii intr-un obraz si in celalalt

2309.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt
urmatoarele: (pag. 286-287)
a) [ ] deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Eisenring
b) [ ] deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish
c) [x] umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilor
d) [ ] limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala
e) [ ] sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin, modeland mai cu seama zona milohioidiana

2310.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt
urmatoarele: (pag. 286-287)
a) [x] deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen
b) [ ] sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch
c) [ ] suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale
d) [ ] balansarea mandibulei dreapta-stanga
e) [ ] mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: "a", "ah"

2311.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Miscarile efectuate in amprentarea functionala
pot fi: (pag. 287)
a) [x] cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de deglutitie
b) [x] miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-amprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie
c) [x] miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase
d) [x] miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii)
e) [ ] nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate
2312.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] In scopul amprentarii functionale a campului
protetic edentate partial intins: (pag. 287)
a) [ ] nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal)
b) [ ] nu se utilizeaza materiale elastice
c) [x] se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggioli
d) [ ] nu se utilizeaza materiale cu prize retard
e) [ ] nu se utilizeaza masele termoplastice

2313.[M] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Verificarea si adaptarea port-amprentei
individuale: (pag. 288)
a) [ ] se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral
b) [x] se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral
c) [ ] urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraorala
d) [x] trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului
protetic
e) [ ] nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice

2314.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprenta finala prin tehnica dublului amestec
(wash technigue): (pag. 288-289)
a) [ ] se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluida
b) [ ] se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasa
c) [x] se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferita
d) [ ] in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprentei
e) [ ] presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplastic

2315.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprenta finala cu portamprenta individuala
completa: (pag. 289)
a) [ ] este o metoda de amprentare in 2 timpi
b) [ ] utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii restanti
c) [ ] utilizeaza material semirigid
d) [x] este o metoda de amprentare intr-un singur timp
e) [ ] utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi

2316.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Amprenta finala cu portamprenta decupata: (pag.
290)
a) [ ] vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate
b) [ ] vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii
c) [ ] dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprenta
d) [x] incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatial
peridentar
e) [ ] incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei

2317.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Tehnicile de amprenta cu model corectat
secionat: (pag. 291)
a) [ ] sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme
b) [ ] se adreseaza edentatiilor frontale
c) [ ] nu se adreseaza edentatiilor terminale
d) [ ] presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale, la 3 mm distal de dintii restanti
e) [x] presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti

2318.[S] 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE [DS] Tehnica modelului corectat cu portamprenta
functionalizata: (pag. 292-293)
a) [ ] a fost introdusa de Boucher si Renner
b) [ ] presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate
c) [x] presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce
acrilat elastic
d) [ ] presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprente
e) [ ] nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletului

2319.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene n cazul n care pe
unul din maxilare vom realiza o protezare parial mobil, iar cellalt va fi protezat prin protez total vom utiliza: (pag.296)
a) [ ] o folie de cear decupat dup forma arcadei;
b) [ ] poziionarea de ctre medic a celor dou modele n relaie centric prin metoda discriminrii tactile;
c) [x] machetele de ocluzie;
d) [ ] ocluzorul;
e) [ ] articulatorul.

2320.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Urmtoarele aspecte sunt adevrate n legtur cu arcul facial:
(pag.299)
a) [x] permite nregistrarea tridimensionale a micrilor fundamentale la subiecii dentai, edentai parial sau edentai total;
b) [x] urmrete raportarea corect a modelului maxilar la axa de nchidere/deschidere a simulatorului;
c) [x] permite plasarea modelului maxilar fa de planul orizontal;
d) [ ] permite nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene prin intermediu l unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de srm;
e) [ ] permite nregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri
2321.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept
reper cranian fix urmtoarele repere: (pag.299)
a) [ ] planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;
b) [x] planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioar - meatul auditiv extern;
c) [ ] planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;
d) [ ] planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion
e) [ ] planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioar.

2322.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt
sunt: (pag.299)
a) [ ] spina nazala anterioar - meatul auditiv extern;
b) [x] Orbitale-Porion ;
c) [ ] Orbitale- Nasion;
d) [ ] Porion- spina nazala anterioar;
e) [ ] Ophrion-Porion.

2323.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt:
(pag.299)
a) [ ] Gnaion- subnazal;
b) [ ] conductul auditiv extern i intern;
c) [x] spina nazal anterioar - meatul auditiv extern;
d) [ ] orbitale - tragus;
e) [ ] Gonion- Zygion.

2324.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene cu ajutorul
arcului facial pentru determinarea axei balama se va ine cont de urmtoarele aspecte: (pag.300)
a) [x] pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 20 mm;
b) [x] braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 12 mm naintea tragusului;
c) [ ] pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 10 mm;
d) [ ] pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 40 mm;
e) [ ] braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 5 mm naintea tragusului.

2325.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Sistemul N.O.R. este format din: (pag.302)
a) [x] dispozitvul clinic Clini-Nor;
b) [x] dispozitivul de laborator Labo-Nor;
c) [ ] element condilian;
d) [ ] pantograph
e) [ ] stiletele arcului facial.

2326.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Relaia de ocluzie se definete ca fiind: (pag.303)
a) [ ] contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaia de intercuspidare maxim;
b) [x] contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie centric;
c) [ ] contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie de postura;
d) [ ] relaia de ocluzie habitual
e) [ ] toate rspunsurile a-d.

2327.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt:
(pag.303)
a) [x] repere osoase, articulare, musculare;
b) [x] repere dentare;
c) [ ] repere labiale;
d) [ ] repere linguale;
e) [ ] repere nazale.

2328.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] La realizarea relaiei centrice particip urmtori factori: (pag.299)
a) [ ] factori extrinseci i intrinseci;
b) [x] factori anatomici reprezentai de arcadele dentare;
c) [ ] factori anatomici reprezentai de punctele craniometrice;
d) [x] factori funcionali neuro-musculari;
e) [ ] factori funcionali masticatorii.

2329.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] n cazul n care unul din maxilare este protezat prin protez mobil
cu sau fr proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o protez mobil, caz n care se asociaz i o instabilitate
mandibulo-cranian, nivelul i orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: (pag.298)
a) [x] stabilirii nivelului i orientrii planului de ocluzie pentru zonele edentate utiliznd criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscute;
b) [x] nivelului i orientrii planului de ocluzie pe care le imprim grupul dentar restant;
c) [ ] stabilirii relaiei de ocluzie corecte;
d) [ ] nregistrrii relaiei de postur;
e) [ ] msurrii distanei interpupilare.

2330.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] n scopul programrii articulatoarelor adaptabile se utilizeaz:
(pag.301)
a) [x] pantograph-ul;
b) [ ] punctele care formeaz triunghiul lui Bonwill;
c) [ ] micarea corporeal a mandibulei (micarea Bennet);
d) [ ] un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilar a articulatorului.
e) [ ] sfera condilian

2331.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Articulatoarele Tip Arcon i Tip Non- Arcon din ce tip de
articulatoare fac parte? (pag.301)
a) [ ] articulatoare simple;
b) [ ] articulatoare cu micri limitate;
c) [x] articulatoare semi-adaptabile ;
d) [ ] articulatoare adaptabile;
e) [ ] articulatoare complexe.

2332.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Legea I postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de
determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: (pag.303)
a) [ ] oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo-
temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi;
b) [x] naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de
echilibru fiziologic i psihic;
c) [ ] stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n
stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le caracterizeaz n
momentul amprentrii;
d) [ ] presiunea exercitat de bazele abloanelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei
exercitat n momentul amprentrii.
e) [ ] la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase.

2333.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Macheta de ocluzie este alctuit din: (pag.304)
a) [x] baz ( confecionat din plac de baz sau acrilat);
b) [ ] dini artificiali;
c) [x] bordur de ocluzie (confecionat din cear sau alt material termoplastic);
d) [ ] conector principal cu sprijin mucozal;
e) [ ] toate elemntele precizate la punctele a-d

2334.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Etapa clinic de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde:
(pag.304)
a) [x] verificarea extraoral;
b) [x] verificarea intraoral;
c) [ ] verificarea montrii dinilor artificiali;
d) [ ] verificarea corespondenei liniilor mediene;
e) [ ] verificarea redrii corecte a curbelor sagitale i transversale.

2335.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Verificarea extraoral a machetelor de ocluzie urmrete: (pag.304)
a) [x] modalitatea de execuie a bazei;
b) [x] modalitatea de execuie a marginilor;
c) [x] modalitatea de execuie a bordurii de ocluzie;
d) [ ] modalitatea de redare a planului de ocluzie;
e) [ ] modalitatea de execuie a conectorului principal.

2336.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Nivelul planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele
caracteristici: (pag.305)
a) [x] este situat la 1.5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare;
b) [ ] se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate;
c) [ ] urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar;
d) [ ] urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper;
e) [ ] este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare.

2337.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Nivelul planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele
caracteristici: (pag.305)
a) [ ] este situat la 1.5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare;
b) [x] se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate;
c) [ ] urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar;
d) [ ] urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper;
e) [ ] este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare.

2338.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Orientarea planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele
caracteristici: (pag.305)
a) [ ] se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper ;
b) [x] are o orientare paralel cu linia bipupilar;
c) [ ] se realizeaz raportndu-se la planul de la Frankfurt;
d) [ ] este paralel cu planul bazal mandibular;
e) [ ] este perpendicular pe planul lui Camper

2339.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Orientarea planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele
caracteristici: (pag.305)
a) [ ] este paralel cu planul bazal mandibular;
b) [ ] are o orientare paralel cu linia bipupilar;
c) [x] se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper
d) [x] se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion;
e) [ ] se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaion;

2340.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Spaiul de inocluzie fiziologic este dat de: (pag.306)
a) [ ] dimensiunea vertical de postur;
b) [ ] dimensiunea vertical n relaie centric;
c) [ ] dimensiunea vertical a etajului inferior;
d) [x] diferena dintre dimensiunea vertical de postur i cea din relaie centric;
e) [ ] diferena dintre dimensiunea vertical a etajului inferior i dimensiunea vertical de postur.

2341.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Metoda de determinare a relaiei centrice prin compresiune pe
menton are urmtoarele caracteristici: (pag.306)
a) [ ] reprezint un reflex conform cruia mandibula urmeaz limba n periplul su static sau dinamic;
b) [ ] reprezint o metoda de inducere a mandibulei i n relaia de postur;
c) [x] const n dirijarea mandibulei n poziia sa centric prin compresiunea postero-superioar a mentonului ;
d) [x] este riscant deoarece conduce mandibula ntr-o poziie incorect mult mai retrudat
e) [ ] utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare.

2342.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra maseterin
Gysi are urmtoarele caracteristici: (pag.307)
a) [x] const n compresiunea maseterului bilateral;
b) [x] n timpul acestei manevre bolnavul realizeaz nchiderea gurii cu scopul obinerii contraciilor echilibrate;
c) [ ] n timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obinerii contraciilor echilibrate;
d) [ ] metoda deriv din metoda Lauritzan-Barrelle;
e) [ ] se bazeaz pe reflexul molar.

2343.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT PARTIAL MOBILIZ [DS] Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra temporal
Green are urmtoarele caracteristici: (pag.307)
a) [ ] se bazeaz pe reflexul molar;
b) [ ] utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare.
c) [x] are ca scop obinerea de contracii musculare simetrice;
d) [x] se realizeaz prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului;
e) [x] n timpul manevrei se palpeaz condilii mandibulari.

2344.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Scopul esenial al amprentrii este realizarea unei proteze: (p.
466)
a) [x] cu o baz ct mai extins;
b) [ ] care s corespund numai doleanelor pacientului;
c) [x] n limitele funcionalitii formaiunilor mobile de la periferia cmpului protetic;
d) [ ] care s refac, n principal, funcia estetic;
e) [ ] care s respecte numai principiul biomecanic privind rezistena piesei protetice.

2345.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Un sistem de amprentare const din: (p. 468)
a) [x] un anumit gen de amprent preliminar;
b) [x] o anumit portamprent individual i materialul care se preteaz la tehnica aleas, n funcie de particularitile cmpului protetic;
c) [ ] o tehnic de amprentare funcional muco-dinamic, mpreun cu instrumentarul necesar;
d) [x] materiale de amprentare preliminar i funcional, alese corespunztor cmpului protetic edentat total;
e) [ ] totalitatea materialelor i instrumentarului necesare etapelor de amprentare.

2346.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Materialul de amprentare termoplastic: (p. 469)
a) [x] necesit utilizarea unei portamprente metalice;
b) [ ] este indicat numai pentru amprentarea preliminar i funcional maxilar;
c) [x] necesit alegerea unei portamprente confecionate din mase plastice;
d) [ ] este indicat numai pentru amprentarea preliminar i funcional mandibular;
e) [x] este indicat numai pentru amprentarea preliminar, att maxilar, ct i mandibular;

2347.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Tehnica de amprentare preliminar Hayakawa utilizeaz: (p.
469)
a) [ ] linguri din mase plastice i alginat ca material de amprent;
b) [ ] linguri din aluminiu i past Zoe ca material de amprent;
c) [ ] linguri din oel inoxidabil i past Repin ca material de amprent;
d) [ ] linguri din acrilat termopolimerizabil i polivinil-xiloxan ca material de amprent;
e) [x] linguri din aluminiu i alginat ca material de amprent;

2348.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Care dintre urmtoarele situaii clinice necesit amprentare
prin tehnici de presiune selectiv: (p. 470)
a) [x] creast mandibular posterioar fibroas nefavorabil;
b) [x] creast balant anterioar;
c) [x] creast mandibular aplatizat, acoperit cu mucoas atrofic;
d) [ ] creast maxilar nalt i rotunjit, cu mucoas ferm aderent de os;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2349.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Portamprenta standard trebuie: (p. 475)
a) [x] s fie uor supradimensionat fa de cmpul protetic, cu aproximativ 3 mm;
b) [ ] s fie uor subdimensionat fa de cmpul protetic, cu aproximativ 3 mm;
c) [x] s fie extins posterior, pentru a acoperi tuberozitile maxilare pn n anurile pterigo-maxilare;
d) [ ] s aib marginile n contact cu frenurile bucale, labiale i/sau linguale;
e) [ ] nici o variant nu este corect

2350.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Turnarea modelului ntr-o amprent preliminar, nregistrat
cu mase termoplastice, trebuie s se realizeze: (p. 480)
a) [ ] n primul sfert de or;
b) [x] cel trziu dup o or;
c) [ ] imediat dup amprentare;
d) [ ] la 3 ore dup amprentare;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2351.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Amprenta preliminar, nregistrat cu alginat, trebuie
ndeprtat din cavitatea oral: (p. 489)
a) [x] la 1 minut de la gelificare;
b) [ ] la 3 minute de la gelificare;
c) [ ] imediat dup gelificare;
d) [ ] la 2 minute de la gelificare;
e) [ ] la 5 minute de la gelificare;

2352.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] n etapa de amprentare final, adeziunea este determinat de:
(p. 503)
a) [x] precizia amprentrii suprafeei de sprijin;
b) [ ] extinderea maxim a suprafeelor verticale;
c) [x] asigurarea unui contact intim ntre baza protezei i mucoasa fix;
d) [x] extinderea maxim a suprafeelor orizontale;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2353.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Care din urmtoarele tehnici de amprentare, nregistreaz
culoarul neutral: (p. 505)
a) [ ] tehnica Frantz Herbst;
b) [ ] amprenta de deglutiie Hromatka;
c) [x] tehnica piezografic;
d) [ ] tehnica Lejoyeux;
e) [ ] tehnica Pedro Saizar

2354.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] n tehnici de amprentare funcional cu gura nchis,
marginile portamprentei individuale vor fi situate: (p. 521)
a) [ ] la 1mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
b) [x] la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
c) [ ] la 1mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
d) [ ] la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
e) [ ] exact pn la limita mucoasei pasiv-mobile.

2355.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Pentru a putea fi utilizate n amprentarea funcional
periferic, materialele buco-plastice trebuie nclzite la temperatura de: (p. 525)
a) [x] 370 - 400 C;
b) [ ] 300 - 350 C;
c) [ ] 500 C;
d) [ ] 250 C;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2356.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] La mandibul, pentru modelarea zonei distale i maseterine,
pacientul va efectua: (p. 526)
a) [ ] o micare de lateralitate spre partea ce urmeaz a fi modelat;
b) [ ] o micare de lateralitate spre partea opus celei ce urmeaz a fi modelat;
c) [ ] o micare de deschidere-nchidere a gurii, neforat;
d) [x] o micare de deschidere larg a gurii, urmat de nchiderea forat;
e) [ ] micri de lateralitate dreapta-stnga.

2357.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Jocul frenului bucal se imprim n amprent prin: (p. 527)
a) [ ] traciunea postero-anterioar a obrazului;
b) [x] ridicarea acestuia;
c) [x] traciunea antero-posterioar a obrazului;
d) [ ] eversarea buzei superioare;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2358.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA Grad dedificultate: scazut Modelarea marginal a zonei
retrozigomatice i a procesului coronoid se realizeaz prin: (p. 530)
a) [x] deschiderea maxim a gurii;
b) [ ] sursul forat;
c) [ ] uguierea buzelor;
d) [ ] deschiderea uoar a gurii;
e) [x] traciunea antero-posterioar a obrazului.
2359.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Tehnica modelrii marginale cu Xantopren Function: (p.
532)
a) [ ] este o tehnic de amprentare preliminar a cmpurilor protetice edentate total;
b) [ ] necesit portamprente realizate la distan de cmpul protetic;
c) [x] utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura deschis;
d) [x] necesit utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, n vederea reteniei materialului, la nivelul marginilor portamprentei;
e) [ ] utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura nchis.

2360.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] n amprentarea final, pastele ZOE se indic: (p. 535)
a) [x] n edentaia total, pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (tehnica de splare);
b) [x] ca material unic n amprenta final, n portamprente individuale bine adaptate;
c) [x] n toate tehnicile de amprentare muco-static;
d) [ ] n amprentarea pentru rebazri ale protezelor totale;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2361.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Amprenta final "ambulatorie": (p. 540)
a) [x] folosete proteza veche a pacientului ca portamprent;
b) [x] utilizeaz ca material de amprentare, materialele cu resilien temporar;
c) [x] se consider ncheiat la 24 h de la finalizarea gelificrii;
d) [ ] utilizeaz ca material de amprentare, materialele siliconice vscoase;
e) [x] necesit o amprent de "splare" cu un silicon sau o gum polisulfidic de consisten fluid.

2362.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Cofrarea amprentei preliminare, n vederea turnrii
modelului funcional, are urmtoarele roluri: (p. 545)
a) [ ] dirijarea turnrii ghipsului dur;
b) [x] permite obinerea unui model gata fasonat i correct dimensionat;
c) [ ] constituie un indicator prcis al limitelor pn la care va fi redus soclul modelului;
d) [x] permite o vibrare energic, fr riscul prelingerii ghipsului peste pereii exterior ai amprentei;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2363.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] n etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta final
mandibular, zona disto-vestibular a amprentei apare: (p. 543)
a) [ ] ca un an uor evideniat;
b) [ ] aplatizat i larg;
c) [ ] ca o depresiune la captul distal al depresiunii alveolare;
d) [ ] ca mici linii n materialul de amprent;
e) [x] adncit sau pliat spre exterior;

2364.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Materialele cu vscozitate lent progresiv au ca indicaii: (p.
536)
a) [ ] "condiionarea tisular" a esuturilor cmpului protetic, atunci cnd mucoasa este dezinserat i mobil;
b) [ ] cptuirea temporar a protezelor instabile i netolerate de pacient;
c) [ ] "condiionarea" cmpului protetic edentate total, n vederea adaptrii cu o protez imediat;
d) [ ] amprentarea n vederea rebazrii protezelor totale.
e) [x] toate variantele sunt corecte.

2365.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Siliconii cu reacie de condensare de consisten chitoas se
indic: (p. 535)
a) [x] n amprentarea preliminar a cmpurilor protetice edentate total;
b) [x] la modelarea marginal a portamprentei individuale;
c) [ ] la amprentarea zonei de nchidere marginal posterioar-zona Ah;
d) [ ] la adaptarea portamprentei individuale;
e) [ ] n amprentarea cmpurilor protetice moi sau n amprentele de splare.

2366.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice
polieterilor: (p. 536)
a) [x] fidelitate deosebit;
b) [ ] miros neplcut;
c) [x] sunt materiale hidrofile;
d) [ ] timpul de priz depinde de temperatur i umiditate.
e) [x] stabilitate dimensional bun.

2367.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice pastei
de oxid de zinc-eugenol: (p. 535)
a) [ ] fluiditate crescut, ce permite nregistrarea cu acuratee a detaliilor;
b) [ ] uurin n turnarea/cofrarea/demularea amprentei;
c) [ ] distorsionare minim a esuturilor,
d) [ ] rapiditate n manipulare;
e) [x] toate variantele sunt corecte.

2368.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Tehnica de amprentare funcional ALL-ORAL: (p. 519)
a) [x] este o metod de amprentare combinat, gur-nchis, gur-deschis;
b) [x] necesit dispozitive de nregistrare a relaiilor intermaxilare McGrane,
c) [x] necesit portamprente speciale "Si-Plast";
d) [x] portamprenta superioar poate fi conectat la un arc facial;
e) [ ] necesit un articulator ergonomic complex.

2369.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. AMPRENTAREA [DS] Sistemul Biofuncional Protetic-IVOCLAR: (p. 519)
a) [x] este o metod de amprentare bimaxilar;
b) [x] este o metod de amprentare cu gura nchis;
c) [x] necesit utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru determinarea relaiilor intermaxilare;
d) [ ] este o metod de amprentare cu gura deschis;
e) [ ] necesit micri de modelare marginal executate de pacient.

2370.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Nivelul planului de ocluzie trebuie s fie situat: (p. 550)
a) [x] la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona frontal;
b) [ ] la 2 - 3 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona frontal;
c) [ ] la o treime din distana existent ntre cele dou creste edentate, n zona lateral;
d) [ ] mai aproape de creasta alveolar cu rezorbie mai mic, n zona lateral;
e) [ ] nici un rspuns nu este corect.

2371.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: (p. 551)
a) [ ] paralel cu planul Camper n zona frontal i cu planul Frankfurt n zonele laterale;
b) [ ] divergent fa de planul Frankfurt n zonele laterale;
c) [ ] paralel cu linia bipupilar n zona frontal i convergent cu planul Frankfurt n zonele laterale;
d) [x] paralel cu linia bipupilar, n zona frontal i paralel cu planul Camper, n zonele laterale;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2372.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Metodele antropometrice, cu repere preextracionale, de
determinare a DV a etajului inferior sunt reprezentate de: (p. 554)
a) [x] preluarea DV a etajului inferior din fia bolnavului, preluat din perioada dentat;
b) [ ] metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
c) [x] metoda Swenson;
d) [ ] metoda Willis;
e) [ ] metoda Boianov.

2373.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de
determinare a DV a etajului inferior sunt reprezentate de: (p. 555)
a) [x] metoda compasului de aur Appenrodt;
b) [ ] metoda Wright;
c) [ ] metoda Silvermann;
d) [ ] utilizarea profilometrului lui Sears;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2374.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului
inferior: (p. 555)
a) [ ] utilizeaz fotografii din perioada dentat;
b) [ ] consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana dintre fanta labial i unghiul extern al ochiului;
c) [ ] consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana intercomisural;
d) [x] compar dimensiunea etalon, msurat nasion-subnazale, cu dimensiunea modificat subnazale-gnation;
e) [ ] consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion.

2375.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: (p.
554)
a) [ ] utilizeaz srma de contur;
b) [ ] urmrete egalitatea perfect dintre vertex- plan Frankfurt i plan Frankfurt- plan basilar mandibular;
c) [ ] recomand utilizarea unor mti faciale din polistiren sau celluloid transparent;
d) [ ] msoar etajul inferior pe radiografii cefalometrice;
e) [x] utilizeaz fotografii din perioada dentat pe care se msoar distana interpupilar i distana ofrion-gnation.

2376.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Printre metodele antropometrice de determinare a DV a
etajului inferior cu repere preextracionale se numr i: (p. 554)
a) [ ] metoda Leonardo da Vinci;
b) [x] metoda Wright;
c) [ ] metoda Boianov;
d) [ ] metoda Boianov modificat;
e) [ ] metoda compasului de aur a lui Appenrodt.

2377.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte i:
(p. 560)
a) [ ] stimularea reflexului de ocluzie molar;
b) [ ] manevra maseterin Gysi;
c) [x] memoria ocluzal Lejoyeux;
d) [ ] metoda Patterson;
e) [ ] manevra temporal Green;

2378.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] La edentaii totali cu profil drept, orientarea planului de
ocluzie trebuie s fie: (p. 552)
a) [x] paralel cu planul Camper n zona lateral i cu linia bipupilar n zona frontal;
b) [ ] paralel cu linia bipupilar n zona lateral;
c) [ ] divergent cu planul Camper n zona lateral;
d) [ ] convergent cu planul Camper n zona frontal;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2379.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i: (p.
559)
a) [ ] metoda nscrierii grafice;
b) [ ] utilizarea autoocluzorului Lande;
c) [ ] memoria ocluzal Lejoyeux;
d) [x] metoda Patterson;
e) [ ] utilizarea centrocordului Opotow;

2380.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: (p. 562)
a) [ ] tifturi de interpoziionare ntre cele dou machete;
b) [ ] practicarea unor lcae n cele dou borduri de cear, la nivelul primilor premolari;
c) [ ] past Repin;
d) [ ] anse de srm n form de U plasate n masa de cear a ambelor borduri;
e) [x] toate variantele corecte.

2381.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Linia sursului: (p. 563)
a) [ ] se apreciaz n funcie de frenul buzei superioare;
b) [x] reprezinta limita de maxim vizibilitate a grupului dentar frontal superior;
c) [ ] se apreciaz n funcie de filtrul buzei inferioare;
d) [ ] este nivelul la care se plaseaz marginea incizal a dinilor artificiali superiori;
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte.

2382.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Reperele necesare alegerii dinilor artificiali sunt
reprezentate de: (p. 563)
a) [x] linia median;
b) [ ] planul lui Camper;
c) [x] linia caninilor;
d) [ ] planul bazal mandibular;
e) [x] linia sursului.

2383.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Odat cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-
orale ale coletelor incisivilor i caninilor superiori: (p. 564)
a) [x] scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central;
b) [ ] cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central;
c) [x] scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;
d) [ ] cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2384.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA Grad dedificultate: scazut Prima pereche de rugi palatine se
utilizeaz ca reper pentru poziionarea marginii coletului oral al: (p. 565)
a) [ ] incisivilor centrali maxilari;
b) [ ] incisivilor centrali maxilari i mandibulari;
c) [ ] incisivilor laterali maxilari;
d) [x] caninilor maxilari;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2385.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Reperele care orienteaz montarea dinilor artificiali (n
funcie de forma arcadei i stereotipul masticator) sunt reprezentate de: (p. 564)
a) [ ] unghiul format de direcia primei rugi palatine, cu planul medio-sagital;
b) [ ] prima pereche de rugi palatine;
c) [ ] delimitarea tuberozitilor maxilare;
d) [ ] mijlocul crestei reziduale;
e) [x] toate variantele sunt corecte.

2386.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] n analiza modelului dup Sistemul Biofuncional Protetic,
mijlocul crestei reziduale maxilare: (p. 565)
a) [x] se marcheaz n zonele laterale ale crestelor edentate;
b) [x] este delimitat anterior de punctele de poziionare a vrfurilor caninilor;
c) [x] permite tehnicianului dentar s monteze corect dinii artificiali laterali;
d) [x] posterior, se continu cu marcajul mijlocului tuberozitilor;
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2387.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Liniile statice de analiz a modelului maxilar total edentat
(dup Sistemul Biofuncional Protetic) sunt: (p. 565)
a) [x] forma crestelor reziduale: semieliptic, pentagonal sau atipic (n cazul anomaliilor existente n perioada dentat;
b) [ ] linia transversal care unete vrfurile caninilor;
c) [ ] linia transversal care unete polii inferiori ai tuberozitilor maxilare;
d) [x] tangenta premolar la maxilar;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.
2388.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Reperele de analiz a modelului mandibular edentat (dup
Sistemul Biofuncional Protetic) sunt: (p. 566)
a) [ ] linia imaginar care trece prin faa distal a caninilor;
b) [x] punctual simfizar;
c) [ ] linia imaginar care trece prin faa distal a molarilor 2;
d) [x] tuberculii piriformi;
e) [x] punctele canine ale mandibulei.

2389.[M] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Liniile statice de analiz a modelului mandibular edentat
(dup Sistemul Biofuncional Protetic) sunt: (p. 566)
a) [x] tangenta premolar la mandibul;
b) [ ] linia transversal care unete vrfurile caninilor;
c) [ ] linia transversal care unete limita distal a tuberculilor mandibulari;
d) [x] forma crestelor reziduale: parabol sau potcoav (n edentaiile recente) i trapezoidal (n atrofii severe);
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2390.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Analiza modelelor asamblate se bazeaz pe urmtoarele
repere: (p. 568)
a) [ ] vestibulul oral (fornix vestibuli);
b) [ ] punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular superior i inferior;
c) [ ] liniile interalveolare;
d) [ ] arcul frontal vestibular;
e) [x] toate variantele sunt corecte.

2391.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] Arcul frontal vestibular este distanat, n direcie sagital, de
papilla incisiv cu aproximativ: (p. 568)
a) [x] 7 mm;
b) [ ] 5 mm;
c) [ ] 2 mm;
d) [ ] 6 mm;
e) [ ] 3 mm.

2392.[S] ETAPELE TERAP PRIN PROT TOTALE. DETERMINAREA [DS] La modelul maxilar, nlimea ansamblului bazei plus dinii
artificiali este n medie de. (p. 568)
a) [ ] 8 -10 mm;
b) [ ] 11 - 13 mm;
c) [ ] 15 - 17 mm
d) [ ] 18 - 20 mm;
e) [x] 20 - 22 mm.

2393.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Controlul extraoral al machetelor din
cear cu dini se face: (p. 568)
a) [x] conform datelor nregistrate n fia de laborator;
b) [x] n absena pacientului;
c) [x] conform indicaiilor trasate pe abloane;
d) [ ] n prezena pacientului;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2394.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Controlul ocluzorului i al modelelor
edentate total, presupune: (p. 568)
a) [x] verificarea trasrii pe modele a liniilor de referin;
b) [ ] existena unui joc uor al ocluzorului n balama;
c) [ ] ocluzorul trebuie s rmn deschis pe toat perioada examinrii;
d) [ ] contrapiulia trebuie s rmn deschis pentru fixarea modelelor n plan median;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2395.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Controlul extraoral propriu-zis al
machetelor din cear cu dini, urmrete: (p. 569)
a) [x] controlul arcadelor artificiale;
b) [ ] corectitudinea realizrii bordurilor de cear;
c) [x] bazele din cear s respecte limitele funcionale ale cmpului protetic;
d) [ ] papilele interdentare s fie modelate concave;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2396.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Controlul bazelor din cear ale
machetelor, urmrete: (p. 570)
a) [ ] extinderea lor peste limitele funcionale ale cmpului protetic;
b) [ ] tuberculii piriformi s fie acoperii n totalitate;
c) [x] versantele vestibulare ale machetelor s fie modelat convex;
d) [ ] s comprime uor fundurile de sac;
e) [ ] versantul lingual s fie modelat convex.

2397.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Macheta maxilar din cear cu dini
trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: (p. 570)
a) [x] s aib o lungime i o grosime concordant cu cele ale fundurilor de sac;
b) [ ] la micrile funcionale ale buzelor i obrajilor, baza machetei trebuie s se desprind cu uurin;
c) [x] s ocoleasc frenul buzei superioare i bridele;
d) [ ] baza machetei superioare trebuie s se extind posterior, pn la linia de vibraie anterioar;
e) [ ] macheta trebuie s stea pe cmp atunci cnd pacientul nchide gura.

2398.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Stabilitatea static a machetei maxilare
din cear cu dini, se verific prin: (p. 570)
a) [ ] teste funcionale fonetice;
b) [x] presiuni alternative cu degetele arttoare pe feele ocluzale ale PM i M;
c) [ ] teste funcionale masticatorii;
d) [ ] testele Herbst;
e) [ ] teste de deglutiie.

2399.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Tendinele de basculare ale machete
maxilare din cear cu dini sunt determinate de: (p. 570)
a) [ ] existena unor creste laterale reziduale nalte;
b) [ ] existena unor retentiviti exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona lateral;
c) [ ] existena unor creste laterale alveolare foarte late;
d) [x] montarea dinilor laterali n afara crestei;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2400.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Controlul intraoral al extinderii bazei
machetei mandibulare din cear cu dini se realizeaz: (p. 570)
a) [x] cu gura ntredeschis;
b) [ ] cu gura nchis;
c) [ ] n timp ce pacientul face micri repetate de lateralitate dreapta - stnga;
d) [ ] n timp ce pacientul face micri repetate de nchidere - deschidere;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2401.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Testele Herbst se folosesc pentru: (p.
571)
a) [x] depistarea unor subextensii marginale ale machetelor n anumite zone;
b) [ ] verificarea forei de adeziune a machetei maxilare;
c) [x] depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor n anumite zone;
d) [ ] verificarea forei de adeziune a machete mandibulare.
e) [ ] nici o variant nu este corect.

2402.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] n meninerea machetei mandibulare pe
cmpul protetic, rolul principal l are: (p. 571)
a) [x] poziia anterioar a limbii;
b) [ ] poziia posterioar a limbii;
c) [x] gravitaia;
d) [ ] adeziunea;
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2403.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Care din urmtoarele situaii clinice
impun reeducarea funcional a pacientului edentat total: (p. 571)
a) [ ] numai poziia intermediar a limbii;
b) [ ] poziia anterioar i posterioar a limbii;
c) [ ] numai poziia anterioar a limbii;
d) [x] numai poziia posterioar a limbii;
e) [ ] poziia intermadiar i posterioar a limbii.

2404.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Cnd meninerea machetei superioare
din cear cu dini este deficitar, se indic: (p. 571)
a) [ ] n primul timp, inseria machetei maxilare;
b) [ ] inseria ambelor machete n cavitatea oral i nchiderea ferm a gurii;
c) [x] n primul timp, inseria machetei mandibulare;
d) [ ] inseria ambelor machete i solidarizarea lor cu anse de srm.
e) [ ] toate variantele sunt corecte.

2405.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Controlul din fa a refacerii funciei
estetice, cu machetele n cavitatea oral: (p. 571)
a) [ ] urmrete ca buza superioar s se rsfrng
b) [x] urmrete ca roul buzelor s aib un aspect acceptabil
c) [ ] urmrete ca anurile nazo-labiale s dispar
d) [x] urmrete ca buza superioar s fie simetric n ceea ce privete plenitudinea ei
e) [x] controleazdac machetele ofer un suprot corespunztor buzelor i obrajilor

2406.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Controlul din profil a refacerii funciei
estetice, cu machetele n cavitatea oral: (p. 571)
a) [x] urmrete ca buza superioar s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la pacienii la care montarea sa fcut n supraocluzie
frontal
b) [ ] urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea frontal invers
c) [x] urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea cap la cap
d) [ ] urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent pentru un aspect facial estetic
e) [x] urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent n montarea invers frontal

2407.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] n protezarea total: (p. 572)
a) [x] refacerea fizionomic este guvernat de 4 principii
b) [x] Palla consider c piesele protetice nu pot fi introduse n cavitatea oral a pacientului dect cnd acesta este pe deplin satisfcut de ele
c) [x] forma i conturul dinilor este n deplin concordan cu cu aspectele conturului gingival
d) [ ] egalitatea ntre limea facial i cea a arcadei dentare produce ntotdeauna impresia absenei naturalului i certitudinea protezrii
e) [ ] toate variantelesunt corecte

2408.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Examinarea pacientului cu gura
ntredeschis cu machetele n cavitatea oral:
a) [ ] urmrete ca planul de ocluzie al dinilor laterali superiori s fie vizibil
b) [x] urmrete s fie o curbur vestibular simetric
c) [x] s existe armonie dento-facial
d) [x] s existe un spaiu ntre feele vestibulare ale premolarilor i obraji
e) [ ] curbura incizal s fie aproximativ paralelc cumarginea liber a buzei superioare

2409.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Dac la controlul ocluziei: (p. 576)
a) [ ] DVO este micorat anturile peribucale sunt disprute
b) [x] DVO este mrit pacientul are aspect crispat
c) [ ] DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mic
d) [x] DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mare
e) [x] dinii se ating ntre ei

2410.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Dac la controlul ocluziei: (p. 576)
a) [x] DVO este micorat aspectul feei este mbtrnit
b) [x] DVO este mrit dinii sunt prea vizibili
c) [ ] DVO este mrit roul buzelor este diminuat
d) [x] n urma testului Buchman Ismail ceara nu poarturmele antagonitilor atunci DVO este mic
e) [x] n urma testului Buchman Ismail ceara a fost ndeprtat atunci DVO este mrit

2411.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Proba spatulei negativ: (p. 557)
a) [ ] nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers
b) [ ] nseamn c angrenajul dinilor frontali este cap la cap
c) [ ] nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers
d) [ ] nseamn c angrenajul dinilor frontali este absent
e) [x] nseamn c angrenajul dinilor laterali este real i correct

2412.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Proba spatulei pozitiv inseamn ca: (p.
577)
a) [ ] angrenajul dinilor frontali i laterali este corect
b) [ ] angrenajul dinilor frontali este corect
c) [x] angrenajul dinilor laterali este fals i trebuie refcut
d) [ ] angrenajul dinilor laterali este corect
e) [ ] nici o variant corect

2413.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Dac diferena ntre IC i RC este de
aproximativ 1mm: (p.577)
a) [ ] perfectarea relaiilor ocluzale nu este necesar
b) [x] perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
c) [x] perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri selective dup identificarea obstacolelor cu cear de ocluzie
d) [ ] perfectarea relaiilor ocluzale nu se face la protezele finite
e) [ ] se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare

2414.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Dac diferena ntre IC i RC este
flagrant: (p.576)
a) [ ] perfectarea relaiilor ocluzale se face doar pe protezele finite
b) [ ] perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
c) [x] se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare
d) [ ] perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe machete
e) [ ] nici o variant corect

2415.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] La emisia uierat a fonemei S: (p.579)
a) [ ] frontalii superiori sunt prea oralizai
b) [x] frontalii superiori sunt prea vestibularizai
c) [ ] frontalii inferiori sunt prea vestibularizai
d) [x] frontalii inferiori sunt prea lingualizai
e) [x] ntre vrful limbii i regiunea retoincisiv este un spaiu prea mare

2416.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] La controlul fonetic: (p. 579)
a) [ ] dac fonema F seaman cu V dinii superiori sunt prea scui
b) [ ] dac fonema V seaman cu F dinii superiori sunt prea lungi
c) [x] dac T se aude ca D dinii superiori sunt oralizai
d) [x] dac D se aude ca Tdinii superiori sunt vestibularizai
e) [ ] toate variantele sunt corecte

2417.[S] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] La controlul fonetic: (p. 579)
a) [ ] pacientul este rugat s numere de la 55 la 65
b) [ ] pacientul poate fi rugat s citeasc un text cu voce tare
c) [ ] pentru realizarea unei palatograme suprafaa extern a machetei maxilare este pudrat cu talc
d) [ ] pot exista modificri minore care pot fi fcute n cabinet de ctre medic
e) [x] toate variantele corecte

2418.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Datele transmise pe model n laborator
sunt: (p. 580)
a) [ ] legate de zonele neretentive ale cmpului protetic
b) [x] legate de zonele retentive ale cmpului protetic
c) [ ] forma zonei vestibulare frontale
d) [ ] adncimea zonei vestibulare frontale
e) [x] forma i profunzimea zonei Ah

2419.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Gravarea modelului: (p. 581)
a) [x] presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum i a celei anterioare pe model
b) [x] este egal cu 2/3 din depresibilitatea esuturilor
c) [ ] profunzimea este aceeai pe toate modelele
d) [ ] profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei anterioare palatinale
e) [x] profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei posterioare palatinale

2420.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Zonelede despovrare: (p. 581)
a) [x] sunt zone localizate prin desen pe model
b) [x] exostozele se numr printre ele
c) [x] grosimea lor se transmite n laborator prin haurare pe model
d) [ ] gradul de foliere nu variaz
e) [ ] tehnicianul stabilete n funcie de model despovrarea

2421.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Zonele retentive: (p. 582)
a) [ ] nu creaz probleme n protezare
b) [x] pot schimba axul de inserie al protezei
c) [ ] cnd au substrat osos nu ridic probleme la inseria protezei
d) [x] marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rezilient
e) [ ] marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rigid

2422.[M] 67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR [DS] Datele transmise n laborator prin fi:
(p. 582)
a) [x] sunt detalii asupra localizrii zonelor retentive
b) [x] sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive
c) [ ] se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta funcional
d) [ ] se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta preliminar
e) [ ] toate variantele corecte

2423.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Retuarea protezelor totale: (p.583)
a) [ ] necesit gume speciale pentru relustruire indiferent de situaie
b) [ ] se face dup ndeprtarea urmelor de anilin de pe mucoas
c) [x] se face cu freze sau cu pietre de mrimi corespunztoare la piesa dreapt
d) [x] se face dup marcarea zonelor lezate cu creion chimic
e) [ ] nici o variant corect

2424.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Zonele maxilare unde apar n special leziuni de decubit sunt: (p.583)
a) [x] Zona Ah
b) [ ] la nivelul mucoasei fixe palatinale
c) [ ] la nivelul frenului buzei superioare
d) [x] zonele retentive ale crestei edentate
e) [ ] toate variantele corecte

2425.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt: (p.583)
a) [ ] la nivelul tuberozitilor
b) [x] zonele retentive ale crestei edentate
c) [x] bride vestibulare laterale
d) [x] torus mandibular
e) [ ] torus maxilar

2426.[S] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Ulceraia esuturilor subiacente protezei: (p.584)
a) [ ] daca este cauzat de un contact prematur se trateaaz prin reducerea marginilor protezei i lustruirea ei
b) [ ] dac este cauzat de un corp strin de sub protez se retueaz prin identificarea zonei cu past identificatoare i retuarea ei
c) [x] dac e dat de o dimensiune vertical de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal proteza
d) [ ] dac e dat de imperfeciuni ale bazei se spal proteza i se instruiete pacientul
e) [ ] necesit educarea pacientului i ngrijjire medical

2427.[S] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Lipsa meninerii protezei: (p.584)
a) [ ] dac e dat de dimensiune vertical prea mare se adaug acrilat
b) [x] dac e dat de nchidere periferic inadecvat se tatoneaz cu Kerr i se cptueete marginal
c) [ ] dac e dat de nchidere periferic inadecvat se reduce lungimea i se lustruiete
d) [ ] dac e dat de imperfeciuni ale bazei se marcheaz cu creionul chimic i se retueaz
e) [ ] este dat de respectarea culoarului neutral

2428.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Lipsa stabilitii protezei: (p. 585)
a) [x] dac e dat de dimensiune vertical prea mic se poate reface proteza
b) [x] dac e dat de dimensiune vertical prea mare se poate reface proteza
c) [ ] dac e dat de imperfeciuni ale bazei se tatoneaz cu Kerr i se cptueete marginal
d) [ ] dac e dat de imperfeciuni ale bazei se adaug acrilat
e) [ ] toate variantele corecte

2429.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] n cazul unei dimensiuni verticale prea mari: (p. 584-585)
a) [ ] proteza nu are meninere
b) [x] proteza nu are stabilitate
c) [x] pacientul poate prezenta inflamaia esuturilor subiacente
d) [ ] proteza nu are sprijin
e) [ ] se ndeprteaz o cantitate foarte mic de acrilat din protez

2430.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Controlul extraoral al protezelor mandibulare: (p. 585)
a) [x] urmrete dac limita posterioar a lor se termin pierdut n grosime
b) [x] urmrete dac protezele sunt curate
c) [x] urmrete dac faa intern nu prezint plusuri sau asperiti
d) [ ] urmrete dac au stabilitate dinamic
e) [ ] toate variantele corecte

2431.[S] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Controlul extraoral al protezelor mandibulare: (p. 585)
a) [ ] se face n prezena pacientului pentru a-i spori gradul de ncredere
b) [x] urmrete dac marginile sunt rotunjite, fr muchii ascuite
c) [ ] urmrete dac faa extern nu prezint asperiti sau plusuri
d) [ ] dac faa intern este corect i uniform lustruit
e) [ ] toate variantele corecte

2432.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Aplicarea protezelor mandibulare: (p. 586)
a) [ ] se face dup cele maxilare fiind mai greu de suportat
b) [x] se face dup ce se spal cu peria i spun
c) [ ] are risc crescut n apariia senzaiei de vom
d) [x] se face dup umezirea lor
e) [ ] toate variantele corecte

2433.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Zonele de suprapresiune: (p. 586)
a) [x] se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control
b) [ ] se pot identifica cu ajutorul testelor funcionale
c) [x] se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare
d) [ ] se pot identifica cu Kerr verde
e) [ ] toate variantele corecte

2434.[S] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Zonele de suprapresiune: (p. 586)
a) [ ] sunt zone funcionale periferice
b) [ ] sunt zone funcionale de sprijin
c) [ ] sunt zone care se foliaz obligatoriu
d) [x] apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a ters n totalitate
e) [ ] nici o variant corect

2435.[S] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Controlul stabilitii protezei mandibulare: (p. 586)
a) [ ] se face doar cu ajutorul unui silicon de control
b) [ ] se face cu ajutorul pastei de identificare
c) [x] se face prin presiuni digitale alternative pe feele ocluzale ale premolarilor
d) [ ] pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplic pe faa intern a protezei
e) [ ] toate variantele corecte

2436.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Cauzele basculrii transversale a protezei mandibulare pot fi: (p. 586)
a) [ ] montarea cap la cap a dinilor n zona frontal
b) [x] atrofii accentuate ale osului alveolar
c) [x] rezilien crescut a mucoasei fixe
d) [x] montarea dinilor laterali n afara crestei
e) [ ] extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform

2437.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Controlul meninerii protezei mandibulare: (p. 586-587)
a) [x] se face att n repaus ct i n micare
b) [x] presupune inspecia i palparea lungimii i grosimii marginilor protezei
c) [x] presupune efectuarea Testelor Herbst de ctre pacient
d) [ ] se face n 2 edine
e) [ ] toate variantele corecte
2438.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Testele de succiune pentru proteza total mandibular sunt: (p. 587)
a) [ ] presiune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali
b) [x] presiune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori
c) [ ] traciune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori
d) [x] traciune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali
e) [ ] presiune n sens vertical

2439.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Pentru obinerea unei bune menineri a protezei totale mandibulare: (p. 586-587)
a) [x] se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice
b) [ ] se vor folia zonele de suprapresiune
c) [x] se va instrui pacientul s pstreze limba ntr-o poziie anterioar cu vrful ei sprijinit pe dinii frontali inferiori i pe partea interioar a
protezei
d) [ ] se vor identifica zonele de suprapresiune
e) [ ] toate variantele corecte

2440.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Printre etapele urmrite dup aplicarea protezei mandibulare se numr: (p.586-587)
a) [ ] splarea ei cu perie i spun
b) [x] corectarea poriunilor care produc disconfort la aplicare
c) [x] controlul fizionomiei
d) [x] controlul meninerii
e) [ ] controlul sprijinului

2441.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Aplicarea protezei maxilare: (p. 587)
a) [ ] se face naintea celei mandibulare fiind mai uor de suportat
b) [ ] n cazul existenei unor zone retentive proteza le va ocoli i se va aplica nti pe celelalte zone neretentive
c) [x] dac inseria este imposibil se identific zonele problem i se reduce din faa intern a protezei
d) [x] dac sunt probleme la inserie se va tatona axul de inserie
e) [ ] toate variantele corecte

2442.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Pentru diminuarea senzaiei de vom: (p. 588)
a) [x] se recomand un anestezic de contact aplicat pe bolta palatin
b) [x] se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou minile ctre piept
c) [x] se recoman lsarea forat n jos a umerilor
d) [ ] se cltete gura cu ap cldu
e) [ ] nu exist soluie n afara ndeprtrii protezei

2443.[S] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Controlul stabilitii protezelor maxilare: (p. 588)
a) [ ] se face la deschiderea uoar a gurii
b) [x] verific absena basculrii transversale prin presiuni digitale la nivelul feei ocluzale a premolarului
c) [ ] verific adeziunea protezei
d) [ ] verific meninerea protezei n timpul diferitelor micri funcionale
e) [ ] nici un rspuns correct

2444.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Cauzele basculrii transversale pot fi: (p. 588)
a) [x] erori de amprentare
b) [x] folierea insuficient a torusului mandibular
c) [ ] reziliena sczut a mucoasei fixe de pe creste
d) [x] reziliena crescut a mucoasei fixe de pe creste
e) [ ] toate variantele corecte

2445.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] n cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda n felul urmtor: (p. 588)
a) [x] se coloreaz suprafaa torusului cu creionul chimic
b) [x] se aplic proteza n cavitatea oral
c) [ ] se deseneaz faa extern a protezei n dreptul torusului
d) [x] se slefuiete baza protezei cu piatr de mrime corespunztoare
e) [x] operaiunea se repet pn dispare bascularea

2446.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Verificarea meninerii protezei totale maxilare (p. 588-589)
a) [ ] se poate face atunci cnd pacientul ine gura nchis
b) [x] se poate face atunci cnd pacientul ine gura uor deschis
c) [x] se poate face atunci cnd pacientul ine gura maxim deschis
d) [x] se poate face n timpul diferitelor micri funcionale
e) [ ] toate variantele corecte

2447.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Tratamentul xerostomiei se poate face cu: (p. 588)
a) [x] pilocarpin
b) [x] coleretice de tipul sulfarenului
c) [x] substane sialogoge
d) [ ] articain
e) [ ] toate rspunsurile corecte

2448.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Succiunea se verific astfel: (p. 589)
a) [ ] pensarea protezei ntre police i index la nivelul feelor vestibulare ale premolarilor i exercitarea unei traciuni verticale
b) [ ] se cere pacientului s zmbeasc
c) [x] se exercit presiuni oro-vestibulare cu indexul n treimea incizal a feei palatinale a incisivilor
d) [x] se exercit traciuni cu pulpa indexului pe marginea vestibular a protezei
e) [ ] toate variantele sunt corecte

2449.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] La controlul fizionomiei i fonaiei: (p. 589)
a) [ ] se observ forma i culoarea feei
b) [x] se observ respectarea criteriilor estetice
c) [x] se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare
d) [x] se efectueaz primele probe fonetice
e) [x] se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor superiori

2450.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] Controlul relaiilor intermaxilare: (p. 589-590)
a) [x] se verific DVO folosind testul Silvermann
b) [x] n RC se verific apariia contactelor multiple, simetrice i simultane
c) [ ] nu presupune corectarea relaiilor ocluzale
d) [ ] presupune contacte ntre dinii frontali dac montarea s-a fcut dup Gysi
e) [ ] permite meninerea dezechilibrelor n RC dac ele sunt uoare

2451.[M] VERIFI & ADAPT PROT MOBILE [DS] La controlul fonetic cu cele dou proteze n cavitatea oral: (p. 590)
a) [ ] poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai
b) [x] poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea oralizai
c) [x] poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai
d) [ ] poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea oralizai
e) [x] poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii inferiori sunt prea lingualizai

2452.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Printre factorii generali implicai n etiologia
stomatopatiilor protetice se numr: (p. 593)
a) [ ] igiena necorespunztoare a piesei protetice
b) [ ] autocurirea
c) [x] diabetul zaharat
d) [ ] microporozitile acrilatului
e) [x] insuficiena renal cronic

2453.[S] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Teoria bacteriotoxic susine c: (p. 594)
a) [ ] stomatopatiile sunt declanate de traumele provocate de proteze
b) [ ] stomatopatiile sunt declanate de factorul vascular modificat sub aciunea factorilor locali i generali
c) [ ] stomatopatiile sunt declanate de un complex de factori
d) [x] stomatopatiile sunt declanate de dezechilibrul microbiocenozei bucale
e) [ ] stomatopatiile sunt declanate de componentele alergogene ale acrilatului

2454.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Printre stomatopatiile ncadrate la reacii imediate se
numr: (p. 595)
a) [ ] totale-tulburri vasculare
b) [x] marginale-eroziuni in situ
c) [ ] bazale-ulceraii bazale tardive
d) [x] bazale-eroziuni in situ
e) [x] marginale-eroziuni la inseria protezei

2455.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Printre stomatopatiile ncadrate la reacii tardive se
numr: (p. 595)
a) [x] marginale-hiperplazii
b) [x] bazale-leziuni eritemato-congestive
c) [ ] bazale -eroziuni in situ
d) [x] totale-tulburri vasculare
e) [x] totale-alergii

2456.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Eroziunile in situ: (p. 595)
a) [ ] apar clinic ca nite zone congestive largi, nsoite permanent de ulceraii
b) [ ] nu sunt dureroase
c) [x] poate aprea adenopatie cnd leziunea se suprainfecteaz
d) [x] apar mai frecvent n dreptul frenurilor i bridelor nedegajate
e) [ ] apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi

2457.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Eroziunile in situ: (p. 595-596)
a) [x] apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorit gravrii excesive
b) [x] n reperarea lor se recomand marcarea zonei perilezionale cu creion de anilin
c) [ ] dup reducerea din protez n dreptul lor,lustruirea protezei nu este obligatorie
d) [ ] tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoare
e) [ ] sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei

2458.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Reaciile imediate bazale: (p. 596)
a) [ ] sunt consecina erorilor n amprentare
b) [ ] sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator
c) [x] sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei
d) [x] sunt consecina configuraiei neregulate a cmpului protetic
e) [ ] tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale

2459.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Reaciile imediate totale: (p. 596)
a) [x] se declaneaz datorit structurii chimice a protezelor
b) [x] apar mai ales dup cptuirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil
c) [x] se pare c sunt un rspuns la agentul chimico-toxic care acioneaz direct asupra mucoasei
d) [ ] sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator
e) [ ] sunt consecina configuraiei neregulate a cmpului protetic

2460.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Reaciile imediate totale: (p. 596)
a) [ ] se manifest clinic prin uoar congestie a mucoasei
b) [ ] sunt complet nedureroase
c) [ ] frecvent pot mbrac aspect de oc anafilactic
d) [x] clinic se manifest prin hiperemia ntregului cmp protetic,uneori i a mucoasei jugale
e) [x] pacienii acuz dureri vii de tiparsur

2461.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Reaciile imediate totale: (p. 596)
a) [x] se trateaz cu splturi cu soluii slab antiseptice
b) [x] se trateaz cu colutorii cu fenergan i glicerin
c) [ ] sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator
d) [ ] frecvent pot mbrac aspect de oc anafilactic
e) [x] se pot trata general cu administrare de antihistaminice

2462.[S] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Reaciile tardive marginale: (p. 596)
a) [ ] sunt consecina erorilor n amprentare
b) [ ] sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei
c) [x] pot fi cauzate de nfundarea protezelor purtate timp ndelungat
d) [ ] nu necesit diagnostic diferenial cu leziunile maligne orale
e) [ ] apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi

2463.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Reaciile tardive marginale: (p. 596)
a) [ ] sunt cauzate de structura chimic a protezelor
b) [x] pot fi acoperite de false membrane
c) [x] se manifest clini prin ulceraii nsoite sau nu de edem
d) [ ] nu se pot suprainfecta
e) [x] se datoresc atrofiei cmpului protetic i nfundrii protezelor purtate timp ndelungat

2464.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Dup Burket leziunile maligne: (p. 597)
a) [ ] au flor microbian moderat
b) [x] au flor microbian abundent
c) [ ] nu au miros fetid
d) [x] au halen fetid prezent
e) [ ] nu necesit examene complementare

2465.[S] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Hiperplaziile marginale: (p. 597)
a) [ ] se maifest prin forme anatomopatologice diferite
b) [ ] tratamentul const n excizia formaiunii tumorale i biposie
c) [ ] de datoresc aciunii iritative n timp a marginilor protezei
d) [ ] ca form de manifestare pot fi i epulidele
e) [x] toate variantele corecte

2466.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Reaciile tardive bazale: (p. 597)
a) [x] se pot datora porozitilor protezei
b) [x] se pot datora igienei necorespunztoare
c) [x] se pot datora imperfeciunilor de ordin ocluzal
d) [x] se pot datora aspiraiei provocate de camera cu vid
e) [ ] toate variantele corecte

2467.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Reaciile tardive traumatice: (p. 598)
a) [ ] sunt greu de diagnosticat
b) [x] se datoreaz dispersrii neraionale a forelor pe cmpul protetic
c) [ ] sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact
d) [ ] nu necesit echilibrare ocluzal
e) [x] apar de regul la distan de sediul contactului premature

2468.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Hiperplazia epitelio-conjunctiv: (p. 598)
a) [x] pot apare sub form de franjuri
b) [ ] sunt de natur alergic
c) [ ] pot fi cauzate de boli generale
d) [ ] apar n special lanivel lingual
e) [x] la nivel maxilar apar n dreptul vestibulului

2469.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Hiperplazia epitelio-conjunctiv: (p. 598)
a) [x] tratmentul ei const n excizia chirurgical
b) [x] impune examen histologic de fiecare dat
c) [x] examenul anatomopatologic arat c nu exist modificri la nivelul componentei osoase
d) [ ] are halen fetid
e) [ ] are flor microbian abundent

2470.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Candidoza cronic atrofic: (p. 599)
a) [ ] este rezultatul reacional fa de iritaiile cronice
b) [ ] apariia ei nu este legat de existena unor factori locali sau generali favorizani
c) [ ] din punct de vedere clinic nu se manifest variat
d) [x] este o afeciune rar
e) [x] prezint forme acute i cronice cu diferite grade de severitate

2471.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Candidoza cronic atrofic este cauzat de: (p. 599)
a) [x] deficiene imunologice congenitale
b) [x] igien oral deficitar
c) [ ] imperfeciunea bazei protezei
d) [ ] dezechilibrul ocluzal
e) [ ] nici ovariant corect

2472.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Candidoza cronic atrofic: (p.600-601)
a) [ ] apre imediat dup inseria protezelor
b) [x] are predilecie pentru mucoasa palatin
c) [x] ca simptom subiectiv poate avea senzaia de arsur
d) [x] diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de imunofluorescen
e) [ ] nu e dureroas niciodat

2473.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Tratamentul candidozei cronice atrofice: (p.601)
a) [ ] este chirurgical
b) [x] include toaleta riguroas a protezei
c) [ ] este doar medicamentos
d) [x] include ndeprtarea protezelor noaptea
e) [ ] nu se trateaz

2474.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Stomatitele: (p.601)

a) [x] leziunile lor anatomopatologice se manifest n mai multe stadii
b) [ ] nu necesit diagnostic diferenial
c) [ ] nu sunt procese inflamatorii
d) [x] primu stadiu al lor este cel eritematos
e) [ ] al doilea stadiu al lor este cel eritematos

2475.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] n evoluia stomatopatiilor: (p.601)

a) [x] afeciunea se poate opri la unul din stadii
b) [x] al doilea stadiu este exudativ cu degenerescen epitelial
c) [x] un stadiu avansat este cel cu necroz tisular
d) [x] zonele eritematoase potpersista pe toat durata purtrii protezei
e) [ ] nici o variant nu e corect

2476.[S] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Teoria alergic: (p.594)

a) [x] susine c mucoasa bucal rspunde uneori printr-o reacie de hipersensibilitate la componentele acrilatului
b) [ ] incrimineaz implicarea mai multor factori n etiologia stomatopatiilor
c) [ ] incrimineaz particularitile terenului adiacent protezei n etiologia stomatopatiilor
d) [ ] consider c anumite elemente chimice din materialul acrilc ar avea rol toxic asupra structurilor cavitii orale
e) [ ] incrimineaz n primul rnd factorul vascular n etiologia stomatopatiilor

2477.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Clasificarea stomatopatiilor: (p.595)

a) [x] s-a fcut n funcie de topografia leziunilor
b) [x] s-a fcut n funcie de mecanismulde aciune al agentului generator
c) [ ] s-a fcut n funcie de semnele clinice
d) [x] s-a fcut n funcie de tipul de regiune clinic afectat
e) [ ] nici o variant nu e corect

2478.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Factorii locali implicai n apariia stomatopatiilor sunt:
a) [ ] hemopatiile
b) [ ] bolile vasculare
c) [ ] vrsta naintat
d) [x] autocurirea
e) [x] imperfeciuni de execuie a protezei

2479.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] n succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol
important joac: (p.593-594)
a) [x] rigurozitatea igienei protezei
b) [x] ritmicitatea igienei protezei
c) [x] alternarea unor pauze n purtarea protezelor
d) [ ] cltiri orale cu clorhexidin
e) [ ] diagnosticul diferenial
2480.[M] 69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL [DS] Formele muco-cutanate ale candidozelor orale sunt:
(600)
a) [ ] acut hipertrofic
b) [x] acut atrofic
c) [ ] cronic pseudomembranoas
d) [x] muco-cutanat familial
e) [x] cronic atrofic

2481.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Indicaiile cptuirii sunt: (693)

a) [x] deteriorarea modelului funcional
b) [ ] ameliorarea sprijinului
c) [x] ameliorarea stabilitii cnd proteza basculeaz pe un torus proeminent
d) [x] profilaxia esuturilor sensibile la presiuni masticatorii
e) [x] n amprentare funcional greit

2482.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Contraindicaiile cptuirii sunt: (693)

a) [x] migrri ale dinilor stlpi ctre spaiile edentate
b) [x] dini laterali montai n afara crestei
c) [x] DVO supraevaluat
d) [ ] atrofie avansat a zonei de sprijin
e) [ ] profilaxia esuturilor sensibile

2483.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Obiectivele cptuirii sunt: (693-694)

a) [x] mbuntirea meninerii protezei
b) [ ] creterea nlimii crestei alveolare
c) [ ] scderea sensibilitii mucoasei acoperitoare
d) [x] reechilibrarea ocluzal
e) [ ] stabilizarea protezei prin nfrnarea deplasrilor orizontale

2484.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Cptuirea direct are ca avantaje: (694)
a) [ ] stabilizarea protezelor pe dinii restani
b) [x] rapiditatea
c) [ ] fr risc de iritaie pentru mucoasa bucal
d) [x] economie-se consum numai materialele din cabinet
e) [ ] profilaxia dento-prodontal

2485.[S] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Cptuirea direct are ca dezavantaje: (694)
a) [x] iritaii pe mucoasa oral din cauza monomerului acrilic
b) [ ] dureaz mult
c) [ ] consum mare de materiale
d) [ ] pacientul rmne disfuncionat ct dureaz fazele de laborator
e) [ ] nici un rspuns correct

2486.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: (694)
a) [x] acoperirea dinilor artificiali i a versanilor eilor cu o band de leucoplast
b) [x] ndeprtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faa intern a eilor
c) [ ] ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor
d) [x] aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil cnd acesta se trage n fire
e) [x] exercitarea de presiuni digitale uoare pe poriunea supracingular a protezei

2487.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: (p.694-695)
a) [ ] ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor
b) [ ] mobilizarea protezei dup priza acrilatului
c) [x] modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcional
d) [ ] modelarea marginilor protezei de ctre medic
e) [x] prelucrarea marginilor protezei prin frezare,lefuire si lustruire provizorie

2488.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Readaptarea ocluzal a protezei dup cptuirea direct: (p.695)
a) [ ] are 2 timpi
b) [x] are 3 timpi
c) [ ] are 4 timpi
d) [ ] poate fi fcut n ci timpi dorete pacientul
e) [x] presupune ndeprtarea eventualelor contacte premature

2489.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Cptuirea protezelor prin metoda cu gura nchis (Ionescu,1999) (p.695)
a) [ ] presupune ndeprtarea 1,5mm de acrilat de pe faa mucozal a protezei
b) [x] presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr n zona distal
c) [x] este necesar dac testul de rotaie este pozitiv
d) [x] presupune aplicarea prin pensulare pe faa radiat a protezei a unui strat de cear bucoplastic
e) [x] ndeprtarea protezei cu amprenta n cear se face numai dup rcire cu ap

2490.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Cptuirea temporar: (p.695)

a) [x] se recomand pentru condiionarea esuturilor din zona de sprijin muco-osoas
b) [x] materialele folosite au vscozitate lent progresiv
c) [ ] materialele se prezint sub form de monocomponent
d) [ ] dureaz 1-2 zile
e) [ ] nu reface esuturile traumatizate

2491.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Cptuirea definitiv: (p.696)

a) [ ] este doar direct
b) [x] poate fi direct sau indirect
c) [x] materialele folosite au consisten elastic
d) [ ] materialele folosite au rezisten mecanic mare
e) [ ] materialele folosite au grad de porozitate sczut

2492.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Modificrile morfologice ale cmpului protetic care impun reparaia protezelor sunt: (p.697)
a) [x] reziliena neuniform a cmpului
b) [x] schimbarea de form a substratului muco-osos
c) [x] schimbarea de volum a substartului muco-osos
d) [ ] igien oral defectuoas
e) [ ] esuturi traumatizate

2493.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Deficienele ale bazelor protezelor care favorizeaz fractura acestora sunt: (p.698)
a) [ ] montarea dinilor n afara crestelor
b) [x] folierea necorespunztoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale cmpului protetic
c) [ ] ruperea croetelor
d) [x] deficiene de preparare, ndesare i polimerizare a acrilatului
e) [x] ndeprtarea neglijent a protezelor din tipare

2494.[S] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Deficiene de laborator care favorizeaz fractura protezelor sunt: (p.698)
a) [ ] n timpul dezambalrii se poate produce deformarea sau ruperea croetelor
b) [ ] montarea dinilor laterali n afara crestelor
c) [ ] grosimea neuniform a bazei protezei
d) [ ] lipsa total a folierii sau folierea necorespunztoare
e) [x] toate variantele sunt corecte

2495.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Tehnicile de reparaie a protezei: (p.699)

a) [x] se pot executa att n cabinet ct i n laborator
b) [x] cuprind completarea bazei n cazul extraciei dinilor distali
c) [ ] nu pot fi executate dect n cabinet
d) [x] includ completarea unuia sau mai multor dini
e) [ ] nu includ reparaia pentru nlocuirea unor dini

2496.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: (p.699)
a) [x] include ca etap de lucru coaptarea celor dou fragmente bine uscate, de-a lungul liniei de fractur
b) [x] include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilai
c) [x] include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu cear de lipit de-a lungul liniei de fractur
d) [ ] include ca etap de lucru nlocuirea dinilor
e) [ ] include ca etap de lucru turnarea de acrilat n nteriorul protezei cu scopul de a realiza un model

2497.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: (p.699-700)
a) [x] include ca etap de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obine un model
b) [x] include ca etap de lucru ndeprtarea fragmentelor de protez de pe model
c) [ ] include ca etap de lucru schimbarea garniturii de dini
d) [x] include ca etap de lucru pregtirea celor dou fragmente de proteze
e) [ ] toate variantele corecte

2498.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Pregtirea fragmentelor de protez n vederea reteniei acrilatului: (p.699-700)
a) [ ] este o etap de lucru n cadrul cptuirii directe
b) [x] este o etap de lucru n cadrul reparaiei unei proteze fracturate
c) [x] include ca etap de lucru crearea unui spaiu de 2-3mm ntre fragmente
d) [x] include ca etap de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm paralel cu linia de fractur
e) [x] include ca etap de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisur retentiv n form d ecoad de rndunic

2499.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] n cadrul reparaiilor de protez: (p.699-700)

a) [ ] cnd un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic
b) [x] dac proteza este fisurat cooptarea fragmentelor nu se mai face
c) [x] se umecteaz cu monomer suprafeele care se vor lipi
d) [x] se introduce acrilat n stadiul de plasticitate ntre cele dou fragmente
e) [ ] fragmentele de protez nu trebuiesc reazate pe model

2500.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Cnd dintele din protez este detaat dar integru ca i form: (p.701)
a) [x] dintele se repune n lcaul su
b) [ ] reparaia nu se poate face n cabinet
c) [x] se creaz retenii n plac i pe faa oral a dintelui
d) [ ] este necesar amprenta cu silicon solid pentru reparaie
e) [x] se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui n zonele de retenie create

2501.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] Cnd dintele din protez este deteriorat sau absent: (p.701)
a) [x] e necesar o amprent cu silicon chitos peste proteza aplicat n gur
b) [x] amprenta solidar cu proteza se umezeze i se un toarn model n dou etape
c) [ ] se repoziioneaz dintele
d) [ ] se reface ntreaga protez
e) [x] n locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin lefuire

2502.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] n cazul nlocuirii unui croet din srm: (p.701)
a) [x] se nregistreaz amprent cu silicon solid
b) [ ] amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza scoas din gur
c) [x] amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza n gur
d) [ ] modelul se toarn din gips extradur
e) [x] modelul se toarn din gips obinuit

2503.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] n cazul nlocuirii unui croet din srm: (p.701-702)
a) [ ] se nregistreaz amprent cu alginat
b) [x] se creaz un lca n placa protetic n locul unde va ptrunde coada croetului
c) [ ] lcaul se amplaseaz aleatoriu
d) [x] de obicei coada vechiului croet determin exact locul unde se face lcaul n placa protetic
e) [x] coretul se realizeaz din srm de vipl elastic

2504.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: (p.702)
a) [x] se nregistreaz o amprent cu proteza parial n gur
b) [x] se nregistreaz amprenta dinilor vecini,crestei alveolare, fundului de sac vestibular i antagonitilor
c) [x] amprenta se nregistreaz cu materiale elastice
d) [ ] modelul se va turna ntr-un timp
e) [ ] modelul se va realiza fr cheie de angrenaj

2505.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: (p.702)
a) [x] n protez se realizeaz retenii pentru dinii ce vor fi nlocuii
b) [ ] montarea dinilor se va face fr s se mai in cont de necesitile fizionomice ci doar de cele masticatorii
c) [ ] montarea dinilor se va face fr cheie vestibulo-ocluzal
d) [x] montarea dinilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzal
e) [x] pasta de acrilat se va aplica n poriunea dintre dinii poziionai n cheie

2506.[M] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] n cazul completrii bazei cnd se pierd dinii distali: (p.702-703)
a) [ ] reparaia se poate executa oricnd
b) [x] reparaia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de protez
c) [x] se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu cmpul protetic
d) [ ] n timpul reparaiei se aplic monomer acrilic peste dinii acrilici
e) [ ] proteza nou realizat nu trebuie s acopere n totalitate tuberozitatea

2507.[S] REOPTIMIZ PROT MOBILE [DS] n cazul reparaiei unei fracturi simple a protezei cu dou fragmente.
a) [ ] reparaia se realizeaz cu acrilat fotopolimerizabil
b) [x] modelul se izoleaz cu o substan alginic
c) [ ] suprafeele care se vor lipi nu se umecteaz cu monomer
d) [ ] zona unde s-a efectuat reparaia nu se prelucreaz i lustruiete pt ca este fragil
e) [ ] unii autori recomand ca proteza s fie inut dup ntrirea acrilatului n ap rece pentru definitivarea polimerizrii

2508.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Care sunt avantajele coroanelor ceramice: (pg. 192)
a) [x] sunt bine tolerate de parodoniul marginal
b) [x] ofer protecie pulpei fa de agenii termici
c) [ ] rezisten la flexiune i traciune
d) [ ] tehnologia de realizare este complicat
e) [x] pot reda nuanele dorite de culoare

2509.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt corecte: (pg. 200-201)
a) [ ] ceramizarea reprezint procedeul tehnologic prin care, n cadrul restaurrilor integral ceramice, ceramica se
aplic strat cu strat;
b) [x] sinterizarea folosete doar mase ceramice cu coninut ridicat de leucit;
c) [ ] calitile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datoreaz capacitii de refracie a luminii n proporie de 75%;
d) [ ] sistemul IPS Empress2 a aprut mbunti performenele optice ale sistemelor integral ceramice;
e) [x] masele ceramice moderne au structur bifazic

2510.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Care din urmtoarele reguli trebuie respectate n alegerea culorii: (pg. 215)
a) [x] s nu se priveasc mult timp eentionul
b) [x] dintele s fie privit n diferite poziii
c) [ ] se alege culoarea la soare
d) [x] se alege culoarea la umbr
e) [x] se repet operaiunea de mai multe ori

2511.[S] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: (pg.185)
a) [x] puuri dentinare
b) [ ] santuri de retentie
c) [ ] perete parapulpar plan
d) [ ] realizarea unei casete suplimentare
e) [ ] aripioare de stabilizare
2512.[S] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: (pg.251)
a) [ ] prepararea fetei vestibulare, ocluzale, vestibulara a fetelor proximale
b) [x] prepararea fetei orale, ocluzale cu excepia versantului extern al cuspidului vestibular i 2/3 orale a le feelor proximale
c) [ ] prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale
d) [ ] numai fetele proximale si fata ocluzala
e) [ ] numai fata orala si fetele proximale

2513.[S] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: (pg.262)
a) [ ] 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare a fetelor proximale
b) [ ] 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale fetelor proximale
c) [ ] un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian
d) [x] an orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si uneste santurile proximale
e) [ ] un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular

2514.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Indicaiile pinledge-ului sunt: (pg.254)

a) [ ] pe dini malpoziionai
b) [x] pe dini ngustai vestibulo-oral
c) [x] ca element de agregare n puni frontale reduse
d) [ ] pe dini devitali
e) [x] pentru oprirea abraziei frontalilor superiori

2515.[S] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Caracteristicile anurilor de retenie pentru coroana parial sunt: (pg.249)
a) [ ] anurile sunt uor convergente spre peretele proximal
b) [x] 2 anuri proximale paralele ntre ele de 0,8 - 1mm unite cu un an orizontal (paraincizal)
c) [ ] anul paraincizal are versantul oral mai nalt dect versantul vestibular
d) [ ] anul orizontal se prepar pe o profunzime de 1,5mm
e) [ ] se accept o convergen de 20 spre incizal a anurilor proximale

2516.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Tipul de preparaie la colet pentru coroana parial va poate fi: (pg.252)
a) [ ] prag drept
b) [x] prag chamfer, juxtagingival
c) [ ] preparaie end-knife
d) [x] prag chamfer, subgingival
e) [ ] end-knife chamfreinat

2517.[S] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Pinledge este un onlay la care retentia se realizeaz prin:
a) [ ] 2 santuri proximale in 1/3 incizala
b) [x] 3 pivoturi dentinare 2 incizale i unul cingular
c) [ ] puturi dentinare pe toata fata orala
d) [ ] 2 santuri proximale si unul incizal
e) [ ] doar un sant incisal

2518.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Puurile dentinare n preparaia pentru pinledge sunt:( pg 255)
a) [ ] plasate n smal la distan de pulp,
b) [x] paralele cu jumtatea uncizal a feei vestibulare
c) [x] paralele ntre ele
d) [ ] paralele cu axul de inseria al dintelui
e) [x] adncime 2mm

2519.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice preparrilor pentru incrustaii din
compozite: ( pg 296)
a) [ ] pereii cavitii perpendiculari pe fundul cavitii
b) [x] limitele preparaiei nu trebuie situate n zone de contact ocluzal
c) [ ] realizarea unui bizou la nivelul suprafeei ocluzale a caviti
d) [x] adncimea cavitii de minim 1,5mm
e) [x] se pot realiza forme de caset u unghiuri rotunjite

2520.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituie sunt: ( pg 262)
a) [ ] 2/3 lungime si 1/2 grosime
b) [x] 2/3 lungime si 1/3 grosime
c) [ ] 1/3 lungime si 2/3 grosime
d) [x] are form ovalar
e) [ ] are forma cilindrica

2521.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Particularitile cavitilor pentru incrustaii integral ceramice sunt: ( pg 298)
a) [x] nu se bizoteaz marginile ocluzale
b) [x] unghiurile interne ale cavitii se rotunjesc
c) [x] preparaie n chanfrein a marginii ocluzale a cavitii
d) [ ] se bizoteaz n unghi de 300
e) [x] fundul cavitii plan

2522.[S] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Prepararea anurilor proximale pentru coroan se face cu: ( pg 313)
a) [x] freza cilindro-conic cu vrf plat
b) [ ] freza cilindric cu vrf rotunjit
c) [ ] freza fisure
d) [ ] freza cilindro-conic cu vrf rotunjit
e) [ ] freza globular

2523.[S] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4: ( pg 313)
a) [x] se traseaza un bizou pe o lrgime de 0,5mm n unghi drept fa de axa de inserie
b) [ ] in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm
c) [ ] in urma prepararii se scurteaza dintele
d) [ ] se traseaza un bizou in unghi de 90
e) [ ] nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala

2524.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Avantajele coroanelor turnate sunt: ( pg 321)
a) [x] retenie mai mare dect a coroanelor pariale
b) [x] sunt rezistente
c) [ ] sunt nefizionomice
d) [ ] ndeprtarea lor poate afecta pulpa i parodoniul
e) [x] permit modificarea conturului axial al dintelui

2525.[M] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Care din urmtoarele erori apar frecvent n prepararea bonturilor: ( pg 330)
a) [x] reducerea insuficient din suprafaa oculzal
b) [x] convergen prea mare a suprafeelor proximale
c) [x] preparare insuficient n zona terminal a bontului
d) [ ] deschiderea camerei pulpare
e) [x] reducerea insuficient a feei vestibulare

2526.[S] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Prepararea dinilor pentru coroana metalo-ceramic n zona frontal debuteaz cu: (
pg 332)
a) [x] prepararea marginii incizale
b) [ ] prepararea feei vestibulare
c) [ ] prepararea feelor proximale
d) [ ] prepararea feei vestibulare i feelor proximale
e) [ ] prepararea marginii incizale i feei vestibulare

2527.[S] RESTAUR UNIDENT INTRACORON [DS] Care din urmtoarele tipuri de prag nu se realizeaz n zona vestibular pentru
coroanele metalo-ceramice: (pg 338)
a) [ ] prag cu bizou
b) [ ] prag nclinat
c) [ ] prag drept de 900
d) [x] end-knife chanfreinat
e) [ ] chanfreinul