Student: Capita Vlad Mihail

Anul:V, Gr.3, M.D

 BOALA PARODONTALA si DIABETUL ZAHARAT

Boala parodontala a fost considerata mult timp o infectie localizata, insa

cercetarile din ultimii ani au legat afectiunea de o varietate de conditii si patologii
sistemice. Acestea includ infectii sistemice, boli cardio-vasculare, graviditae,
afectiuni respiratorii si diabet.

Diabetul zaharat poate fi considerat drept factor de risc pentru apariţia şi

agravarea bolii parodontale, prin diminuarea mecanismelor de apărare ale gazdei în
prezenţa plăcii bacteriene. Se spune ca diabeticul are o sanatate orala mai slaba
decat non-diabeticul, fiind-ui depistat un indice gingival mediu si un indice de
placa mai mare sau egal cu al subiectilor de control.
Parodontita este considerata acum una dintre cele sase cele mai frecvente
complicatii ale diabetului zaharat. Persoanele cu diabet care nu sunt insulino
dependenti prezinta un risc de trei ori mai mare de dezvoltare a unei boli
parodontale decat indivizii non-diabetici. Un risc crescut de imbolnavire
parodontala este present si pentru persoanele cu diabet insulino-dependent.
Parodontita cronica poate deregla controlul glicemic si se poate constitui
intr-un factor de risc in declansarea diabetului.
O prima ipoteza sugereaza productia de endotoxine si alte produse
bacteriale ce maresc rezistenta la insulina prin reglarea raspunsului macrofagelor la
glicostatin.
O alta ipoteza se contreaza pe efectul lipidelor serice asupra fenotipului/
functiei. Se pare ca exista o relatie cauzala intre nivelul lipidelor serice si sanatatea
sistemica (in mod special bolole cardiovasculare, diabetul, capacitatea de
regenerare tisulara si functia imuna a celulei), suscebilitate la parodontita si nivelul
serului cytokinelor proinflamatorii. In termenii unei potentiale relatii intre
parodontita si boala sistemica, ar fi posibil ca parodontita sa induca schimbari in
functia imuna a celulei, avand un serios impact negativ asupra sanatatii sistemice.
Nu este încã clar dacã schimbãrile metabolismului lipidic si al glucozei sunt
cauze sau sunt consecinte ale parodontitei.
Infectiile acute virale si bacteriene sunt suspectate a induce insulino rezistenta.
 Pentru a demonstra efectul bidirectional, ar trebui ca, prin eliminarea
infectiei parodontale, sã se îmbunãtãteascã controlul metabolic al diabetului.
Prevenirea şi controlul bolilor parodontale trebuie să fie considerată o parte
integrantă a controlului diabetului.
Principiile de tratament a bolii parodontale la pacienţii cu diabet zaharat
sunt aceleaşi ca şi cele pentru pacienţii non-diabetici şi sunt în concordanţă cu
abordarea noastră pentru toţi pacienţii cu risc care deja au boală parodontală.
Eforturi majore ar trebui să fie direcţionate spre prevenirea bolii parodontale
la pacienţii care prezintă risc de diabet zaharat. La pacienţii diabetici cu controlul
glicemic scăzut ar trebui să fie văzuţi mai frecvent, mai ales în cazul în care boala
parodontală este deja prezentă (Tabel 2). Pacienţii cu diabet zaharat controlat, care
au o bună igienă orală şi care sunt pe un program regulat de întreţinere
parodontală, au acelaşi risc de boală parodontală severă ca pacienţii non-diabetici
(Tabel 1).

Întreţinerea parodontală pentru pacienţii cu diabet zaharat bine

controlat:

Diabet Bine Controlat Intretinerea parodontala Frecventa

Parodontiu sanatps, fara sau Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual
cu gingivita localizata sangerarii papilare; detartraj

Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual

Parodontiu sanatos, gingivita sangerarii papilare; detartraj
generalizata Detartraj La 6 luni
Sesizarea unui parodontolog
Daca sesizarea nu este posibila,monitorizare La 3 luni
Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual
Boala parodontala cronica sau sangerarii papilare
moderata Verificarea adancimii parodontale si a La fiecare
sangerarii papilare; detartraj vizita
 Întreţinerea parodontală pentru pacienţii cu diabet zaharat slab
controlat:
Diabet Slab Controlat
Parodontiu sanatos, fara sau
cu gingivita localizata
Parodontiu sanatos, gingivita
generalizata
Boala parodontala cronica sau
moderata
Boala parodontala avansata
sau agresiva
Intretinerea parodontala Frecventa
Inregistrarea adancimii parodontale si a La 6 luni
sangerarii papilare; detartraj
Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual
sangerarii papilare
Detartraj La 4-6 luni
Sesizarea unui parodontolog
Daca sesizarea nu este posibila,monitorizare La 3 luni
Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual
sangerarii papilare
Verificarea adancimii parodontale si a La fiecare
sangerarii papilare; detartraj vizita
Sesizarea unui parodontolog
Daca sesizarea nu este posibila,monitorizare La 3 luni
Inregistrarea adancimii parodontale si a Anual
sangerarii papilare
Verificarea adancimii parodontale si a La fiecare
sangerarii papilare; detartraj vizita