ESOFAGUL

MURESAN MIHAELA-MIRELA
 Configuratia
Exterioara
Limite
Traiect. Situatie. Directie.
Dimensiuni
Forma si Calibru
Mijloace de fixare
 1.Limite
Superior : Marginea inferioara a
fasciculului cricoidian al
constrictorului inferior al
faringelui. Planul separativ
dintre faringe si esofag
corespunde marginii inferioare a
cartilajului cricoid si se
proiecteaza pe marginea
inferioara a corpului celei de a 6-
a vertebra cervicala.
Inferior : Cardia, orificiu prin
care esofagul se deschide in
stomac. Acest punct se
proiecteaza inapoi pe vertebra a
11-a toracica, iar inainte la
articularea celui de al 7-lea
cartilaj costal stang cu sternul.
 2.Traiect.Situatie.Directi
e.
Strabate regiunea gatului, a
toracelui, diafragma si ajungand
in abdomen, se termina in stomac.
Topografic, i se disting 4 regiuni :
cervicala, toracica
(mediastinala), diafragmatica
si abdominala.
Descrie inflexiuni, atat in plan
sagital, cat si in plan frontal. In
plan sagital, esofagul nu ramane
aplicat pe coloana vertebrala, ci
se desprinde de ea, descriind o
curba cu concavitatea anterioara.
In plan frontal, prezinta 2 curburi,
una superioara, cu concavitatea la
dreapta si una inferioara cu
concavitatea la stanga.
 3.Dimensiuni

Esofagul are in medie 25 cm

lungime.
In mod schematic aceasta lungime
este astfel repartizata : 5 cm pentru
portiunea cervicala, 16 cm pentru
portiunea toracica si 4 cm pentru
portiunea diafragmo-abdominala.
 4.Forma si Calibru
Forma si calibrul esofagului variaza dupa cum acesta este in stare de
vacuitate sau in stare de distensie.
In stare de vacuitate : Are aspectul unei panglici musculare.
In stare de distensie : Prezinta portiuni dilatate si portiuni ingustate.
Zonele ingustate : o portiune initiala, alta la mijloc si a treia in poriunea
terminala; sunt stramtorile fiziologice cricoidiana, bronho-aortica si
diafragmatica.
Stramtoarea cricoidiana : se gaseste sub cartilajul cricoid si rapunde gurii
esofagului. Apare datorita contractiei fibrelor inferioare ale constrictorului
inferior al faringelui.
Stramtoarea bronho-aortica : cauzata de prezenta aortei si a bronhiei stangi.
Stramtoarea diafragmatica : este la nivelul orificiului esofagian al
diafragmei si este produsa de contractia inelului muscular diafragmatic.
Intre portiunile ingustate se gasesc portiuni dilatate : segm crico-aortic,
segm bronhodiafragmatic si segm subdiafragmatic.
Calibru: 2,5cm pentru portiunile dilatate; 1,5-2 cm pentru portiunile
ingustate.
 5.Mijloace de fixare
Esofagul este
mentinut in pozitia sa
prin : continuitatea
cu faringele;
continuitatea cu
stomacul; vase si
nervi; fasciculele
musculare care
pleaca din esofag, se
fixeaza pe organele
vecine.
 Raporturile Esofagului
Esofagul este invelit de un strat celular periesofagian. In acest
tesut periesofagian se dezvolta flegmoanele esofagiene. Prin
intermediul acestui strat celular, esofagul vine in raport cu
organele invecinate.
Portiunea toracica : Incepe la nivelul orificiului superior al
toracelui, coboara prin mediastin si tine pana la hiatul
esofagian al diafragmei. Este impartit in 2 segmente. Limita
separativa se gaseste in dreptul vetebrei a 4-a toracice. La
acest nivel, traheea se bifurca, motiv pentru care portiunea
supraiacenta a esofagului se numeste suprabronhica iar cea
subiacenta segment subbronhic. La acest nivel (T4) esofagul
trece printr-un defileu format de 2 arcuri vasculare : arcul
aortic si arcul venei azigos. De aceea segmentul superior se
numeste supraaortic, iar cel inferior interazigoaortic.
 1.Segmentul
Suprabronhic
Raport Anterior : traheea si
originea bronhiei stangi;
Raport Posterior : coloana
vetebrala;
Raport Lateral : pleurele
mediastinale. La nivelul lui T4
trec cele 2 arcuri vasculare, al
aortei si al venei azigos. Mai
sus, esofagul vine in raport cu
trunchiurile mari care pleaca
din aorta, cu nervii vagi si
laringei recurenti. Ambii vagi
trec inapoia bronhiilor spre a
se aseza, mai jos, pe laturile
esofagului.
 1.Segmentul
Suprabronhic
La stanga se gaseste A.Carotida
Comuna Stanga si portiunea
ascendenta a A.Subclaviculare
Stangi. Intre cele doua vase
trece nervul vag stang. La nivlul
arcului aortic, acesta da nervul
laringeu recurent, care
inconjoara arcul aortic si urca
apoi in unghiul diedru dintre
esofag si trahee.
La dreapta esofagul vine in
raport cu trunchiul brahiocefalic.
Nervul vag drept trece inaintea
arterei subclaviculare, da nervul
laringeu recurent care ocoleste
artera subclavie si urca apoi spre
esofag.
 2.Segmentul Subbronhic
Se intinde de la a 4-a pana la
a 11-a vertebra toracica si
are urmatoarele raporturi :
Anterior : cu pericardul;
apoi cu nodurile limfatice
inferioare (noduri
traheobronsice inferioare
sub bifurcatia traheei, T4)
Posterior : coloana
vertebrala, de care este
separat prin vasele mari ale
mediastinului (aorta toracica
cu arterele intercostale, vena
azigos si hemiazigos, ductul
toracic).
 2.Segmentul Subbronhic
Lateral : pleurele
mediastinale. Langa el coboara
cei doi nervi vagi, care in
portiunea inferioara dupa ce
au format plexul esofagian dau
trunchiurile vagale anterior si
posterior.
Recesurile pleurale pre- si
retroesofagiene : formate de
pleurele mediastinale - 2
recesuri retroesofagiene si mai
rar 2 recesuri preesofagiene.
Dintre cele retroesofagiene, un
reces este interaortico-
esofagian, iar celalalt
interazigo-esofagian.
 Structura Esofagului
Esofagul este format din 4 tunici : o tunica musculara, o tunica submucoasa si una
mucoasa; la suprafata lui exterioara exista adventitia esofagului, care continua cu
adventitia faringelui. (Grosimea peretelui = 3-4 mm).
Tunica musculara : Este formata din 2 straturi de fibre, unul longitudinal
(superficial), celalalt circular (profun). Stratul longitudinal este mai bine dezvoltat
decat cel profund. In 1/3 superioara a esofagului, ambele straturi sunt formate din
fibre musculare striate. Pe masura ce coboara, acestea sunt inlocuite de fibre netede.
Patura submucoasa : Este groasa si foarte laxa. Este slab unita cu tunica
musculara, dar este intim unita cu cea mucoasa (formeaza plici).
Tunica mucoasa : Are o culoare albicioasa,este rezistenta si formeaza cute
longitudinale. Structural, este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat si din lamina proprie. Acestei tunici ii sunt anexate numeroase glande :
glande esofagiene (sunt de tip tubulo-alveolar si se gasesc in submucoasa. Au un
canal excretor lung, care se deschide la suprafata mucoasei).Intre epiteliul esofagian
si cel gastric NU exista elemente de tranzitie, separatia fiind brusca.
Adventitia : inveleste esofagul la exterior si serveste la fixarea fibrelor musculare
subiacente. Este formata din tesut conjunctiv lax, prin intermediul caruia sofagul se
leaga de organele din jur.
Tunica seroasa : se gaseste numai in abdomen si inveleste esofagul doar partial.
Sectiune prin Peretele
Esofagului
 Arterele Esofagului
Ele se desprind din artera
tiroidiana inferioara pentru
portiunea cervicala; din
arterele eso-traheale,
bronhice, intercostale sau
chiar direct din aorta pentru
portiunea toracica; din
arterele diafragmatice
inferioare si artera gastrica
stanga pentru portiunea
frenoabdominala.
Datorita anastoozelor precare
intre ramurile arteriale,
esofagul are parti sarac
vascularizate (ex : portiunea
de sub bifurcatia traheei).
 Venele Esofagului
Formeaza un plex
submucos din care
pleaca ramuri, care,
dupa ce strabat
musculara, constituie un
plex periesofagian; de
aici venele se varsa, la
gat in venele tiroidiene
inferioare; in torace in
venele diafragmatice,
bronhice, azigos si
hemiazigos; in abdomen
in vena gastrica stanga.
 Nervii Esofagului

Nervii : Provin din

vag si simpatic,
formand un plex in
stratul muscular si
altul in cel submucos
(echivalentele
plexurilor Auerbach si
Meissner).
 Vasele Limfatice
Vasele Limfatice : iau nastere
la nivelul mucoasei; formeaza
apoi un plex in submucoasa si
parasind esofagul se termina la
nivele diferite in limfonodurile
regionale. Din portiunea
cervicala si toracala
suprabronhica .limfa se scurge
spre nodurile cervicale
profunde, traheale,
traheobronsice si mediastinale
posterioare. Din portiunile
toracala subbronhica,
diafragmatica si abdominala,
limfa este condusa spre
nodurile abdominale : gastrice,
pilorice si pancreato-splenice.
 Bibliografie
Victor Papilian (Anatomia Omului
Splanhnologia, Editia a XI-a, Editura
All)
Atlas Of Anatomy (Netter)
Atlas Of Anatomy (A Photografic Study
of the Human Body by Johannes W.
Rohen, Chihiro Yokochi and Elke
Lutjen-Drecoll)
Atlas of Anatomy (Sobotta)