Grile Anesteziologie

Nervul Trigemen
1. Din a catea pereche de nervi craniei face parte nervul trigemen?

a) IV
b)V
c)VI
d)VII
e)VIII
2. Care sunt ramurile pricipale ale trigemenului?

a)maxilar
b)alveolar
c)madibular
d)oftalmic
e)mentonier
3. Nervul oftalmic are urmatoarele ramuri principale:

a)nazociliar
b)etmoidal
c)frontal
d)lacrimal
e)supraorbital
4. N. etmoidal posterior inerveaza:

a)corneea, irisul
b)tegumentul treimii superioare a nasului
c)tegumentul fruntii, a pleoapei
d)mucoasa sinusului etmoidal si sfenoidal
e)septul nazal, peretele lateral a foselor nazale
5. Plexul dentar superior inerveaza:

a)dintii superiori si ligemantele alveolo-dentar
b)mucoasa vestibulara
c)osul alveolar
d)fosa nazala
e)sinusul maxilar
6. Ramuri terinale ale n. Suborbital:

a)palpebrale
b)nazale
c)zigomatice
d)lacrimale
e)labiale
7. N Lingual, desprins din trunchiul mandibular, fata de n. Alveolar inferior are o

pozitie:
a)anterioara
b)mediana
c)posterioara
d)superioara
e)inferioara
8. N Lingual, ramura a n. Mandibular, se afla cu n. Alveolar Superior in raport de:

a)vecinatate
b)superioritate
c)nu are raport
d)proximitate
e)toate sunt corecte
9. Ramurile terminale ale n. Lingual inerveaza:

a)mucoasa fetei mediale a gingiei inferioare
b)mucoasa podelei cavitatii bucale
c)mucoasa pertii anterioare a limbii
d)mucoasa vestibulului bucal in 1/3 posterioara a limbii
e)gingia aderenta de pe vestibulului mandibular
10. Ramurile comunicante pe care le primeste n. Lingual sunt:

a)n. coarda timpanului
b)n. alveolar inferior
c)n. milohioidian
d)n. hipoglos
e)n. bucal
11. Teritoriul motor de inevratie a nervului madibular cuprinde:

a)m. maseter
b)m. pterigoidian
c)m. milohioidian
d)m. tensor al timpanului
e)m. ridicator al pleoapei superioare
12. Ramurile colaterale a nervului mandibular:

a)n. temporal profund mijlociu
b)n. temporo-maseterin
c)n. temporobucal
d)n.muschiului pterigidian medial
e)n. auriculo-temporal
13. Ramurile ganglionare ale n. Maxilar din fosa pterigopalatina se conecteaza cu:
a)ggl. Gasser
b)ggl. Otic
c)ggl. Meckel
d)ggl oftalmic
e)ggl. Submandibular
14. Care nervi trec prin butoniera retrocondiliana a lui Juvara:

a)alveolar inferior
b)auriculo-temporal
c)lingual
d)facial
e)oftalmic
15. Care nervi traverseaz aporul crotafitico-buccinator Hyrtl?

a)temporal profund posterior
b)bucal
c)maseter
d)temporal profund anterior
e)temporal profund mijlociu
16. Molarul 2 superior este inervat de:

a)alveolar superior posterior
b)alveolar inferior
c)lingual
d)maseter
e)auriculo-temporal
17. Din care ramura se desprinde nervul faringian Bock:

a)nazal medial
b)nazopalatin
c)nazal lateral
d)palatin mare
e)auriculo-temporal
18. Nervul mandibular energi din craniu prin:

a)gaura rotunda
b)gaura occipital
c)gaura ovala
d)gaura mandibulara
e)gaura spinoasa
19. Care nerv contine fibre parasimpatice destinate glandelor mucoasei nazale?
a)nazal lateral
b)nazal medial
c)palatin mare
d)alveolar supero-anterior
e)suborbital
20. In regiunea infra temporala n. Mandibular emite ramurile: ( ininte sa se imparta in

cele 2 trunchiuri )
a)auriculo-temporal
b)pterigoidian medial
c)pt meninge
d)pterigoidian lateral
e)lingual
21. Trunchiul anterior al nervului mandibular cuprinde:

a)bucal
b)maseterin
c)temporal profunzi
d)pt m pterigoidian lateral
e)pterigoidian medial
22. Care ramuri fac parte din trunchiul posterior al n. Mandibular?

a)bucal
b)alveolar inferior
c)lingual
d)auriculo-temporal
e)maseter
23. Nervul bucal emite ramuri senzitive pt:

a) tegumentul regiunii bucale
b)mucoasa de pe fata interna a m. buccinator
c)m. buccinator
d)partea posterioara a gingiei din regiunea bucala
e)m. tensor al valului palatin
24. N. maseterin emite filete nervoase pt:

a)m. temporal
b)m. buccinator
c)m. maseter
d)m. pterigoidian medial
e)m. pterigoidian lateral
25. M. maseter este inervat de :
a)temporal
b)maseterin
c)pterigoidieni
d)toti cei de mai sus
e)niciunul
26. Nervul lingual contine:

a)fibre somato-aferente generale
b)fibre somato-eferente generale
c)fibre viscero eferente generale
d)fibre viscero aferente speciale
e)fibre somato aferente speciale
27. Despre fibrele somato-aferente generale ale n. Lingual sunt adevarate:

a)sunt fibre senzitive
b)sunt fibre parasimpatice
c)sunt speciale
d)sunt motorii
e)niciun raspuns corect
28. Fibrele somato aferente generale ale n. Lingual inerveaza senzitiv:

a) toata suprafata limbii
b)mucoasa limbii din portiune presulcala
c)treimea posterioara a limbii
d)mucoasa podelei cavitatii bucale
e)gingia mandibulara
29. Care tip de fibre nu intra in componenta n. Lingual?

a) motorii
b)speciale
c)parasimpatice
d)senzitive
e)gustative
30. Fibre parasimpatice preganglionare ale n. Lingual se mai numesc si:

a)SAG
b)VAS
c)VEG
d)gustative
e)nicio varianta nu este corecta
31. In care regiune n. Lingual e in raport cu n. Alveolar inferior?
a)infratemporala
b)fosa craniana medie
c)pterigo mandibulara
d)in spatiul interpterigoidian al regiunii infratemporale
e)trigonul submandibular
32. N. alveolar inf contine fibre SAG care inerveaza:

a)dintii inferiori
b)tegumentul si mucoasa buzei inferioare
c)tegumentul regiunii mentale
d)muschiul maseter
e)muschiul buccinator
33. Fibrele VES ale n. Alveolar inferior au ca teritoriu de inevatie:

a)m. Pterigoidian lateral
b)m. milihioidian
c)maseter
d)buccinator
e)pantecele anterior al digastricului
34. Care sunt ramurile terminale ale n. Alveolar inf?

a)milohioidian
b)n. dentari inferiori si posteriori
c)n. dentari inf si mijlocii
d)n. mentonier
e)n. incisiv
35. Care sunt ramurile colaterale ale n. Alveolar inf?

a)n. milohioidieni
b)n.incisiv
c)n. dent inf si post
d)n. dentari inf si mij
e)mentonier
36. Regiunile inervate de n. Mentonier:

a)tegumentul buzei inferioare
b)tegumentul mental
c)mucoasa buzei inf
d)gingia din zona premolarilor
e)gingia din zona incisiva
37. N lingual primeste ramuri comunicante de la:

a)coarda timpanului trimisa de n. facial
b)n. temporo bucal
c)n. alveolar inferior
d)milohioidian
e)n. hipoglos
38. Care afirmatie e falsa referitor la ggl Otic:

a)este un ggl parasimpatic
b)este atasat morfologic de n madibular
c)este atasat functional de n glosofaringian
d)este atasat functional de VII
e)este situat in trigonul submandibular
39. Nervul maxilar paraseste craniul prin:

a)g. spinoasa
b)g. madibulara
c)g. rotunda
d)g. ovala
e)g. mentoniera
40. Din care regiune n maxilar se continua cu n. Infraorbital?

a)fosa craniana
b)fosa pterigo-palatina
c)regiune infratemporala
d)orbita
e)regiune infraorbitala
41. Nervul infraorbital se imparte in ramurile sale terminale:

a)palpebrala
b)zigomatic
c)ganglionara
d)nazala
e)labiala
42. In care regiune se desprind din n. Maxilar ramurile n. Alveolar superior posterior?
a) in santul infraorbital
b)in fosa craniana medie
c)fosa pterigopalatina
d)nivelul orbitei
e)fosa jugulara
43. Ramurile ganglionare ale n. Maxilar contin fibre parasimpatice preganglionare pt:
a)glanda lacrimala
b)glanda parotida
c)mucoasa cav. nazale
d)palat
e)faringe
44. Care din urmatorii nervi este considerat “un filet inconstant”?
a)zigomatic
b)dentar superioir anterior
c)dentar superior posterior
d)lacrimal
e)dentar superior mijlociu
45. Care nervi sunt responsabili pt inervatia peretilor sinusului naxilar?

a)alveolar sup ant
b)dentar superior posterior
c)alveolar superior-mijlociu
d)zigomatic
e)infraorbital
46. Radaciana a caror dinti poate sa ajunga cel mai frecvent in planseul sinusului
maxilar?
a)PM1
b)PM2
c)M1
d)M2
e)M3
47. Nervul auriculo-temporal este ram al nervului:

a) temporal profund mijlociu
b)temporomaseterin
c)temporobucal
d)maxilar
e)mandibular
48. Care dintre urmatoarele ramuri ale trigemenului e cea mai voluminoasa?
a) oftalmica
b)maxilara
c)mandibulara
d)n. lingual
e)n. infraorbital
49. Care nerv e responsabil pt inervatia mucoasei palatine in regiunea anterioara
caninului
a)nazal lateral
b)palatin mare
c)palatin mijlociu
d)lui Scarpa
e)plexul alveolar superior ant
50. La dintii centrali si laterali superiori ajung filete nervoase ce apartin:

a)n. palatin mare
b)n. alveolar superior si anterior
c)plexul dentar superior
d)n. nazopalatin
e)n. infraorbitar
51. Nervul alveolar inf se desprinde din ramura madibulara:

a)la 2 cm deasupra gaurii ovale
b)la 2 cm sub gaura ovala
c)la nivelul gaurii mandibulare
d)la nivelul canalului Stenon
e)in spatiul pterigoidian al regiunii infratemporale
52. Nervul milohioidian face parte din ramurile colaterale ale n alveolar inferior si
emite filete nervoase pt:
a) 1/3 posterioara a limbii
b)muschiul milohioidian
c)gingia din zona M si PM inf
d)pantecele anterior al digastricului
e)faringe si valul palatin
53. Care sunt considerate ramurile terminale ale n mandibular?

a)auriculo-temporal
b)temoro-bucal
c)temporo maseterin
d)alveolar inf
e)lingual
54. Care sunt considerate ramuri colaterale ale n mandibullare dpdv anatomic?
a)temporal profund
b)temporo-maseterin
c) temporobucal
d)pterigoidian medial
e)auriculo-temporal
55. Ramurile terminale ale nervului alveolar inf sunt:
a)n. milohioidian
b)n. dentari inferiori si posteriori
c)n. dentari inf si mijlocii
d)n. mentonier
e)n. incisiv
56. Palatul dur este inervat senzitiv de:

a)ramuri nazale laterale
b)ramuri nazale mediale
c)etmoidal anterior
d)etmoidal posterior
e)n. palatini
57. M1, M2 superiori primesc filete nervoase de la:

a)n. palatin mare
b)n palatin mijlociu
c)n. palatin posterior
d)n. alveolar superior si posterior
e)plexul dentar superior
58. Ramura meningeana a maxilarului isi are originea in:

a)regiunea infratemporala
b)sinusul cavernos
c)fosa craniana medie
d)regiunea pterigo-palatina
e)spatiul interpterigoidian
59. Ramurile n. Zigomatic sunt:

a)lacrimale
b)palpebrane
c)nazale
d)zigomatico-temorala
e)zigomatico-faciala
60. De unde pornesc urmatoarele ramuri nervoase: oftalmic, maxilar, mandibular?

a)din centrii encefalici
b)puntea lui Varolio
c)mezencefal
d)ggl. Gasser
e)pedunculul cerebelos mijlociu
61. Ramurile n. Oftalmic sunt:
a)nazociliar
b)zigomatic
c)frontal
d)suborbital
e)lacrimal
62. Care sunt ramurile n nazociliar?

a)etmoidal anterior
b)etmoidal posterior
c)lacrimal
d)nazale laterale
e)nazale mediale
63. Care sunt ramurile n frontal?

a)infraorbital
b)supraorbital
c)suborbital
d)supratrohlear
e)lacrimal
64. Traiectul de inervatie a ramurilor laterale a etmoidalului anterioir sunt:

a)peretee lateral al foselor nazale
b)partea anterioara a septului nazal
c)canalul lacrimal
d)segmentul medial al pleoapelor
e)tegumentul treimii superioare a nasului
65. Nervul oftamic are anexat ggl:

a)Gasser
b)Otic
c)ciliar
d)Merkel
e)Pterigopalatin
66. N. alveolari superiori si posteriori se desprind din maxilar la nivelul:

a)fosei pterigo-maxilare
b)fisurii sfenomaxilara
c)santul suborbitar
d)fisurii orbitare inferioare
e)orificii suborbitar
67. N. zigomatic se separa din n. Maxilar:

a)deasupra gaurii rotunde
b)in canalul infraorbitar
c)in fisura orbitara
d)in fisura sfenomaxilara
e)in fisura orbitala superioara
68. Care sunt zonele de inervatie pt nervul alveolar superior si posterior?

a)osul maxilar
b)mailarii 1,2,3
c)periost distal de creasta zigomato-alveolara
d)peretele posterior al sinusului maxilar
e)mucoasa gingivala si vestibulara in dreptul molarilor
69. Care este orificiul de emrgenta a n. Trigemen?

a)gaura supraorbitala
b)gaura suborbirala
c)mentoniera
d)incisiva
e)niciun raspuns corect
70. N alveolar sup si mijlociu isi are originea

a) nervul infraorbital
b)se desptinde din maxilar de la nivelul santului infraorbital
c)participa la formarea plexului dentar superior
d)inerveaza premolarii sup.
e)inerveaza sinusul maxilar b,c,d
71. Muschiul pterigoidian lateral primeste filete nervoase de la:

a)temporomaseter
b)temporal profund mijlociu
c)temporobucal
d)pterigoidian medial
e)auriculotemporal
72. Originea reala a n trigemen este in:

a)ggl. trigeminal
b)nucleul motor al n trigemen
c)nucleul mezencefalului
d)nucleul spinal al trigemenului
e)nucleul facialului
73. Nervul maxilar strabate urmatoarele regiuni:

a)fosa zigomatica
b)fosa pterigopalatina
c)fisura sfenomaxilara
d)santul infraorbitar
e)fosa pterigoidiana
74. Din nervul mandibular se desprind urmatoarele ramuri:

a)pterigoidian medial
b)auriculotemporal
c)lingual
d)alveolar inferior
e)timpanic
75. N mandibuar inerveaza prin intermediul ramurior sale:

a) m. maseter
b)m. temporal
c)m buccinator
d)m milohioidian
e)m stioglos
76. Care din urmatoarele anestezii se intalnesc la maxilarul inferior?

a) la gaura mentoniera
b)interincisiva
c)la spix
d)plexala inferioara
e)la nervul palatin
77. In cazul anesteziei plexului nervos superior care parte nervoasa a nervului alveolar
superior este anesteziata?
a)trunchiul
b)plexul vascular
c)terminatiile nervoase
d)portiunea posterioara
e)portiunea mijlocie
78. Nervul maxilar prin ramura Meningeana va inerva care parte a durei mater?
a)toata
b) “din vecinatate”
c)o portiune foarte mica
d)depinde de caz
e)niciuna nu este corecta
79. Unde este situat ggl Gasser?

a)inaintea osului sfenoid
b)in triunghiul retromolar
c)in saua turceasca a sfenoidului
d)farta antero-superioara a stancii temporalului
e)in orbita
80. Cu care din urmatoarele formatiuni anatomice va intra in raport nervul lingual?
a)glanda parotida
b) canalul Warton
c)apofiza coronoida
d)plica pterigomandibulara
e)ggl submandibular
81. La arcada superioara se practica urmatoarele anestezii:

a)la spix
b)la tuberozitate
c)interincisiva
d)la gaura mentoniera
82. Nervul alveolar superior este impartit in fuctie de regiunea arcadei pe care o
inerveaza in:
a)alveolar supero-posterior
b)alveolar supero-mijlociu
c)alveolar supero-anterior
d)alveolar infraorbital
e)alveolar supraorbital
83. Ramura mandibulara a trigemenului este?

a)strict senzitiva
b)strict motorie
c)mixta
d)cateodata senzitiva
e)aleator motorie
84. Care nerv are ramuri pt pielea tragusului?

a)auriculotemporal
b)lingual
c)frontal
d)mentonie
e)incisiv
85. Care ramura a trigemenului nu are importanta stomatologica cruciala?

a)oftalmica
b)maxilara
c)madibulara
d)niciuna
e)toate
86. Nervul alveolar superior si anterior inerveaza care parte a sinusului maxilar?
a) anterioara
b)posterioara
c)mijlocie
d)toate cele de mai sus
e)niciuna de mai sus
87. Nervul alveolar superior si mijlociu inerveaza care parte a sinusului maxilar?
a) anterioara
b)posterioara
c)mijlocie
88. Nervul alveolar superior si posterior inerveaza care parte a sinusului maxilar?
a) anterioara
b)posterioara
c)mijlocie
89. Plexul dentar superior inerveaza:

a)osul alveolar
b)sinusul maxilar
c)dinti
d)fosa nazala
90. Ce nerv ajunge la papila interincisiva?

a) nazopalatin
b)alveolar superior posterior
c)palatin
d)frontal
e)madibular
91. Cele 3 ramuri ale trigemenului sunt emise de gasser la nivelul?

a)craniului
b)orbitei
c)foselor nazale
d)marginii antero-laterale
e)ggl Otic
92. Prin gaura rotunda ce nervi emerg?

a)maxilar
b)mandibular
c)alveolar superior
d)alveolar inferior
e)toti cei de mai sus
93. Nervul alveolar supero-posterior:

a)sunt 2-3 ramuri
b)este un singur filet
c)este un trunchi nervos
d)este un plex vasculonervos
e)este un plex nervos
94. De cine este inervat canalul nazo-lacrimal?

a)frontal
b)oftalmic
c)nazopalatin
d)alveolari superoposteriori
e)alveolari supero si anteriori
95. Ganglionul pteririgopalatin se mai nueste si:

a) ggl lui Meckel
b)otic
c)ganglion limfatic
d)nu are alt nume
e)toate cele de mai sus
96. Ggl pterigopalatin se afla pe raiectul nervului:

a)mandibuar
b)maxilar
c)palatin
d)nazopalatin
e)mentonier
97. Nervul palatin anterior se mai numeste si:

a)palatin superoposterior
b)nu are alt nume
c)palatin mijlociu
d)palatin mic
e)nervul palatin mare
98. Care ramura a alveolarilor superiori inerveaza incisivul central?

a)frontala
b)posterioara
c)mijlocie
d)toate
e)niciuna
99. Care ramura a alveolarilor superiori inerveaza PM1?

a)frontala
b)posterioara
c)mijlocie
d)toate
e)niciuna
Anesteziologie
100. Anestezicul local utilizat în medicina dentară trebuie sa îndeplinească

următoarele calităţi:
a. efect anestezic puternic, care să asigure o anestezie completă pentru toate tipurile de
tratament stomatologic;
b. . efect anestezic puternic, care să asigure o anestezie completă doar pentru anumite
tipuri de tratamente stomatologice;
c. inducţie suficient de scurtă;
d. toxicitate sistemică redusă;
e. să nu producă iritaţii locale;
101. Anestezicul local utilizat în medicina dentară trebuie sa îndeplinească

următoarele calităţi:
a. efect anestezic puternic, care să asigure o anestezie completă pentru toate tipurile de
tratament stomatologic;
b. durata adecvată a anesteziei, ce trebuie să varieze între 30 şi 60 de minute pentru
tratamentele stomatologice standard;
c. să nu producă iritaţii locale;
d. raport bun eficienţă/toxicitate;
e. incidenţă scăzută a efectelor adverse.
102. Durata adecvată a anesteziei pentru tratamentele stomatologice standard:

a. trebuie să varieze între 60 şi 90 de minute
b. trebuie să varieze între 30 și 60 de minute
c. este de 180 minute
d. durează toată ziua
e. niciun răspuns corect.
103. Prima substanță de anestezie locală cunoscută este:

a. Prilocaina
b. Lidocaina
c. Mepivacaina
d. Cocaina
e. Articaina
104. Pirmul anestezic local modern, un derivat amidic, este reprezentat de:
a. Mepivacaina
b. Bupivacaina
c. Prilocaina
d. Articaina
e. Lidocaina
105. 6. Articaina:
a. este astăzi unul din cele mai folosite anestezice locale
b. este astăzi unul din cele mai folosite anestezice generale
c. utilizat in special in medicină dentară si chirurgia oro-maxilo-facială
d. sintetizată de către chimistul Muschaweck
e. sintetizată de către Lofgren.
106. Substanțe care fac parte din categoria anestezicelor locale sunt:
a.Tiopentalul sodic
b.Articaina
c.Bupivacaina
d.Mepivacaina
e.Ketamina
107. Următoarele substanțe fac parte din categoria anestezicelor locale, cu

excepția:
a.Prilocaina
b.Mepivacaina
c.Bupivacaina
d.Ketamina
e.Articaina
108. Cocaina:
a.prima substanță de anestezie locală cunoscută
b a doua substanță de anestezie locală cunoscută
c. a fost preparată din frunzele arborelui Eritroxilon Coca
d. Kollereste este primul care folosește cocaina ca anestezic local în medicină dentară
e. Kollereste este primul care folosește cocaina ca anestezic local în chirurgia
oftalmologică
109. Următoarele substanțe fac parte din categoria anestezicelor locale, cu

excepția:
a.Bupivacaina
b.Articaina
c.Mepivacaina
d.Eterul
e.Peroxidul de azot
110. Când nervul este inactiv:

a. există un potenţial electric negativ de repaus de -50 mV până la - 70 mV în celulă
b. există un potenţial electric pozitiv de repaus de -50 mV până la - 70 mV în celulă
c. există un potenţial electric negativ de repaus de -70 mV până la - 50 mV în celulă
d. există un potenţial electric negativ de repaus de -50 mV până la - 70 mV în țesut
e. niciun răspuns corect
111. Excitația determină:

a.o primă fază relativ lentă de depolarizare
b.o primă fază relativ rapidă de deporalizare
c.potențialul electric din celulă devine în mod progresiv mai puțin negativ
d.la sfârșitul acțiunii nervul este încărcat negativ în interior și pozitiv în exterior
e. la sfârșitul acțiunii nervul este încărcat pozitiv în interior și negativ în exterior
112. La nivelul maxim al acţiunii, potenţialul pozitiv intracelular ajunge la:

a.20 mV
b.30 mV
c.40 mV
d.50 mV
e.70 mV
113. Următoarele afirmații sunt corecte:

a. Excitaţia determină o primă fază relativ lentă de depolarizare.
b. Excitaţia determină o primă fază relativ lentă de repolarizare.
c. În depolarizare, potenţialul electric din celulă devine în mod progresiv mai puţin
negativ.
d. În momentul în care diferenţa de potenţial dintre interiorul şi exteriorul membranei
celulare ajunge la un nivel critic, depolarizarea inversează potenţialul.
e. La nivelul maxim al depolarizării, potenţialul pozitiv intracelular ajunge la 60 mV.
114. *Următoarele afirmații sunt corecte, cu excepția:

a. Excitaţia determină o primă fază relativ lentă de depolarizare.
b. În depolarizare, potenţialul electric din celulă devine în mod progresiv mai puţin
negativ.
c. În momentul în care diferenţa de potenţial dintre interiorul şi exteriorul membranei
celulare ajunge la un nivel critic, depolarizarea inversează potenţialul.
d. La nivelul maxim al depolarizării, potenţialul pozitiv intracelular ajunge la 40 mV.
e. La nivelul maxim al depolarizării, potenţialul pozitiv intracelular ajunge la 60 mV.
115. Citoplasma unui nerv periferic în repaus:

a.este saturat cu ioni de potasiu
b.este saturat cu ioni de sodiu
c.este sărac în ioni de sodiu
d.este sărac în ioni de potasiu
e.are o stare opusă mediului extracelular
116. În repaus:
a. membrana celulară este relativ impenetrabilă la ioni
b. membrana celulară este relativ penetrabilă la ioni
c. citoplasma nervului are o stare opusă mediului extracelular
d.citoplasma este saturat cu ioni de potasiu
e.citoplasma este sărac în ioni de sodiu
117. La excitare:
a. permeabilitatea celulară creşte şi apare iniţial un aflux de ioni de sodiu în celulă
b. permeabilitatea celulară creşte şi apare iniţial un aflux de ioni de potasiu în celulă
c. faza de depolarizare durează 0,3 milisecunde
d. faza de depolarizare durează 1 secundă
e. depolarizarea este determinată de afluxul de ioni

a. Când celula este depolarizată la maxim, se închid canalele de Na+ şi ionii de K+ ies
din celulă, cu efect de repolarizare a membranei celulare.
b. Când celula este depolarizată la maxim, se deschid canalele de Na+ şi ionii de K+
intră în celulă, cu efect de repolarizare a membranei celulare.
c. Când celula este repolarizată la maxim, se închid canalele de Na+ şi ionii de K+ ies
din celulă, cu efect de depolarizare a membranei celulare.
d. Mişcarea ionilor de K+ şi Na+ în timpul excitaţiei este pasivă.
e. Mişcarea ionilor de K+ şi Na+ în timpul excitaţiei este activă.
119. Următoarele afirmații sunt false:

a. Când celula este depolarizată la maxim, se închid canalele de Na+ şi ionii de K+ ies
din celulă, cu efect de repolarizare a membranei celulare.
b. Când celula este depolarizată la maxim, se deschid canalele de Na+ şi ionii de K+
intră în celulă, cu efect de repolarizare a membranei celulare.
c. Când celula este repolarizată la maxim, se închid canalele de Na+ şi ionii de K+ ies
din celulă, cu efect de depolarizare a membranei celulare.
d. Mişcarea ionilor de K+ şi Na+ în timpul excitaţiei este pasivă.
e. Mişcarea ionilor de K+ şi Na+ în timpul excitaţiei este activă.
120. Blocarea conducerii nervoase determinată de anestezicul local:

a.va fi o suprimare a transmiterii influxului nervos.
b. determină pierderea reversibilă a sensibilităţii dureroase într-o zonă nelimitată.
c. determină pierderea ireversibilă a sensibilităţii dureroase într-o zonă limitată.
d. determină pierderea reversibilă a sensibilităţii dureroase într-o zonă limitată.
e. interesează mai uşor fibrele nervoase cu diametru mai mic.

a. are loc prin împiedicarea procesului de excitaţie-conducere, fără lezarea fibrei
nervoase.
b. are loc prin împiedicarea procesului de excitaţie-conducere, cu lezarea fibrei
nervoase.
c. interesează mai uşor fibrele nervoase cu diametru mai mic.
d. interesează mai uşor nervoase cu diametru mai mare.
e. interesează mai uşor fibrele deloc sau puţin mielinizate.

a. interesează mai uşor fibrele nervoase cu diametru mai mic.
b. interesează mai uşor fibrele deloc sau puţin mielinizate.
c. interesează mai ușor fibrele mielinizate.
d. interesează mai ușor fibrele cu axonii scurţi.
e. interesează mai uşor fibrele cu frecvenţă de descărcare mare şi potenţial de acţiune
durabil.
123. Prin acțiunea anestezicului local, dispar pe rând:

a.senzația termică și dureroasă
b.propriocepția
c.sensibilitatea tactilă
d.sensibilitatea de presiune
e.funcția motorie
124. Anestezicele locale:

a.influențează potenţialul de repaus al membranei.
b. nu influențează potenţialul de repaus al membranei.
c. determină schimbări electrochimice în membrana nervoasă care previn
depolarizarea.
d.determină schimbări electrochimice în membrana nervoasă care previn repolarizarea.
e. blochează propagarea influxului nervos.
125. Prin „stabilizarea membranei” se înțelege:

a. schimbări electrochimice în membrana nervoasă care previn depolarizarea.
b. blocarea popagării influxului nervos
c. influențarea potenţialului de repaus al membranei
d. toate răspunsurile sunt corecte.
126. *Puterea(potența) anestezicelor locale depinde de:

a.liposolubilitatea lor.
b.hidrosolubilitatea lor.
c.viteza de injectare.
d.toate răspunsurile sunt corecte
e.niciun răspuns corect.
127. *Intensitatea efectului anestezicului depinde de:

a. hidrosolubilitatea lui.
b. viteza de injectare.
c. concentrația lui.
d.toate răspunsurile sunt corecte.
128. Timpul de instalare a anestezicului depinde de:

a hidrosolubilitatea lui.
b. viteza de injectare.
c. concentrația lui.
d.toate răspunsurile sunt corecte.
129. Durata acţiunii anestezicului depinde de:

a. capacitatea substanţei de a se lega de glucide.
b. capacitatea substanţei de a se lega de proteine.
c. capacitatea substanţei de a se lega de lipide.
d. toate răspunsurile sunt corecte.
130. Durata acțiunii anestezicului depinde de:

a. capacitatea substanței de a se lega de proteine.
b. concentrația de forme cationice din jurul axonului.
c. capacitatea de difuzibilitate a anestezicului.
d.viteza de injectare.
e. rata de eliminare a anestezicului.

a. În structura oricărui anestezic local, sunt prezente două grupări chimice esenţiale:
radicalul aromatic (componenta anionică H) şi gruparea aminică terţiară (componenta
cationică B+).
b. Prin componenta lor cationică, anestezicele locale sunt derivaţi cuaternari de
amoniu şi pot bloca transmiterea sinaptică neuronală.
c. Prin componenta lor cationică, anestezicele locale sunt derivaţi cuaternari de sodiu
şi pot bloca transmiterea sinaptică neuronală.
d. Radicalul aromatic conferă substanţelor anestezice locale caracterul lipofil, care face
posibilă traversarea membranei perinervoase axonale.
e. Radicalul aromatic conferă substanţelor anestezice locale caracterul hidrofil, care
face posibilă traversarea membranei perinervoase axonale.
132. Următoarele afirmații sunt corecte, cu excepția:

a. În structura oricărui anestezic local, sunt prezente două grupări chimice esenţiale:
radicalul aromatic (componenta anionică H) şi gruparea aminică terţiară (componenta
cationică B+).
b. Prin componenta lor cationică, anestezicele locale sunt derivaţi cuaternari de
amoniu şi pot bloca transmiterea sinaptică neuronală.
c. Prin componenta lor cationică, anestezicele locale sunt derivaţi cuaternari de sodiu
şi pot bloca transmiterea sinaptică neuronală.
d. Radicalul aromatic conferă substanţelor anestezice locale caracterul lipofil, care face
posibilă traversarea membranei perinervoase axonale.
e. Radicalul aromatic conferă substanţelor anestezice locale caracterul hidrofil, care
face posibilă traversarea membranei perinervoase axonale.
133. Puterea anestezică a substanței anestezice este favorizată de:

a.mediul alcalin.
b.pH-ul scăzut.
c.pH-ul crescut.
d.mediul acid.

a. Amina terţiară realizează mediul alcalin care favorizează puterea anestezică a
substanţei.
b. Amina terţiară realizează mediul acid care favorizează puterea anestezică a
substanţei.
c. Amina terţiară realizează mediul alcalin care defavorizează puterea anestezică a
substanţei.
d. Odată absorbite în fluxul sanguin, anestezicele locale sunt distribuite la ţesuturi în
general, fiind metabolizate în ficat în compuşi care vor fi eliminaţi în primul rând renal.
e. Odată absorbite în fluxul sanguin, anestezicele locale sunt distribuite la ţesuturi în
general, fiind metabolizate în circulație în compuşi care vor fi eliminaţi în primul rând
renal.
135. În fluxul sanguin, substanţa anestezică locală circulă sub două forme:
a. forma legată, transportată de o proteină circulantă şi forma liberă.
b. forma legată, transportată de o glucidă circulantă şi forma liberă.
c. forma legată, transportată de o lipidă circulantă şi forma liberă.
d. forma legată, transportată de o lipidă și proteină circulantă şi forma liberă.
136. La pacienţii cu suferinţe cardiace, care se tratează cu medicamente, precum

betablocante, blocante de calciu, antiaritmice:
a. nu pot apare accidente de supradozare după administrarea unui anestezic local.
b. fracţiunea legată de anestezic local va creşte în circulaţie şi pot apare accidente
generale de supradozare, chiar în limita dozelor uzuale de anestezic.
c. fracţiunea liberă (nelegată) de anestezic local va creşte în circulaţie şi pot apare
accidente generale de supradozare, chiar în limita dozelor uzuale de anestezic.
d. fracţiunea liberă (nelegată) de anestezic local va creşte în circulaţie şi pot apare
accidente generale de supradozare, doar după administrarea unor doze mari de anestezic.
137. Din categoria amidelor, fac parte:

a. Cocaina
b. Mepivacaina
c. Bupivacaina
d. Lidocaina
e. Prilocaina
138. Din categoria amidelor, fac parte:

a. Clorprocaina
b. Mepivacaina
c. Bupivacaina
d. Lidocaina
e. Butacaina
139. Din categoria esterilor, fac parte:

a. Procaina (novocaina, neocaina)
b Clorprocaina (nescaina)
c. Propoxicaina
d.Cocaina
e.Tetracaina
140. *Din categoria esterilor, fac parte:

a.Butacaina
b.Clorprocaina
c.Cocaina
d.Tetracaina
e.Toate răspunsurile sunt corecte.
141. *Din categoria amidelor fac parte următoarele substanțe, cu excepția:

a. Etidocaina
b. Mepivacaina
c. Bupivacaina
d. Lidocaina
e. Butacaina
142. *Astăzi, în medicina dentară modernă, sunt utilizate substanţe anestezice

locale cu calităţi superioare.Acestea sunt:
a.Mepivacaina
b.Lidocaina
c.Articaina
d.Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte.
e.Niciun rșspuns corect.
143. Următoarele substanțe sunt anestezice locale cu calități superioare, cu

excepția:
a.Lidocaina
b.Articaina
c.Mepivacaina
d.Benzocaina
e.Piperocaina
144. Substanța anestezică utilizată în anestezie locală, în medicină dentară, trece

prin:
a.țesut nervos
b.flux sanguin
c.plămâni
d.ficat
e.rinichi
145. Substanța anestezică utilizată în anestezie locală, în medicină dentară, trece

prin:
a.țesut nervos
b.flux sanguin
c.ficat
d.rinichi
146. *Din punctul de vedere al compoziției chimice al substanțelor anestezice, se

descriu:
a.esteri
b.amide
c.chinoline
d.Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte.
e.Niciun răspuns corect.
147. Următoarele substanțe au fost înlocuite în practică de substanţe cu calităţi

superioare, având în prezent numai interes documentar:
a.Procaina
b.Ametocaina
c.Clorprocaina
d.Piperocaina
e.Lidocaina
148. Următoarele substanțe au fost înlocuite în practică de substanţe cu calităţi

superioare, cu excepția:
a.Procaina
b.Ametocaina
c.Clorprocaina
d.Piperocaina
e.Mepivacaina
149. Substanțe anestezice cu calități superioare sunt:

a.Ametocaina
b.Articaina
c.Procaina
d.Lidocaina
e.Mepivacaina
150. Lidocaina:
a. din punct de vedere chimic, este o acetamidă.
b. are un pH de aproximativ 6,5.
c. se comercializează sub formă de soluţii apoase, izotone, sterile, apirogene, care
conţin agent anestezic.
d. se comercializează cu sau fără adrenalină.
e. nu conține în niciun caz conservanți care pot induce reacții alergice.
151. Lidocaina:
a. se comercializează sub formă de soluţii apoase, izotone, sterile, apirogene, care
conţin agent anestezic.
b. se comercializează doar fără adrenalină.
c. se comercializează cu sau fără adrenalină.
d. se comercializează doar cu adrenalină.
e. soluţia conţine de cele mai multe ori un conservant numit metilparaben.
152. Produsele de tip xilină, marcate cu MPF:

a. conțin matilparaben.
b. nu conțin metilparaben.
c. dau reacții alergice.
d. nu conțin adrenalină în niciun caz.
153. Produsele de tip xilină cu adrenalină conţin şi metabisulfit de sodiu, care:

a. este un conservant sulfit.
b. poate induce reacții severe la persoanele alergice.
c. nu induce reacții alergice deloc.
d. poate induce episoade astmatice la pacienții susceptibili.
e. produsele care nu conțin acest conservant, sunt marcate MPF.
154. Următoarele afirmații,în legătură cu anestezia cu lidocaină, sunt corecte:

a. instalarea anesteziei este de circa 2-5 minute.
b. durata anesteziei este relativ crescută, 60-80 minute.
c. durata anesteziei este relativ redusă, 20-45 minute.
d. instalarea anesteziei este de circa 10-15 minute.
e. durata anesteziei este de circa 2 minute.
155. Mecanismul de acțiune al lidocainei:

a.stabilizează membrana neuronală.
b.stabilizează axonii neuronului.
c. inhibează fluxurile ionice responsabile pentru iniţierea şi conducerea impulsurilor
nervoase.
d.crește fluxurile ionice responsabile pentru iniţierea şi conducerea impulsurilor
nervoase.
e.are efect anestezic local.
156. La nivel plasmatic, lidocaina poate induce:

a.modificări ale fracției de ejecție cardiacă.
b.modificări ale rezistenței vasculare periferice.
c.modificări ale tensiunii arteriale.
d.efect depresor asupra centrilor de control cardiovascular.
e.ușoară hipotensiune arterială.
157. La nivel plasmatic, lidocaina poate induce:

a.toate răspunsurile de mai jos sunt corecte:
b.modificări ale rezistenței vasculare periferice.
c.modificări ale tensiunii arteriale.
d.efect depresor asupra centrilor de control cardiovascular.
e.ușoară hipotensiune arterială.
158. Următoarea afirmație este falsă:

a.La nivel plasmatic, lidocaina poate induce modificări ale fracției de ejecție cardiacă.
b.La nivel plasmatic, lidocaina poate induce modificări ale rezistenței vasculare
periferice.
c. Asupra centrilor de control cardiovascular din sistemul nervos central,lidocaina are
un efect depresor.
d. Apare o uşoară hipertensiune la administrarea unei doze uzuale de lidocaină fără
adjuvant vasoconstrictor.
e. Apare o uşoară hipotensiune la administrarea unei doze uzuale de lidocaină fără

a.La nivel plasmatic, lidocaina poate induce modificări ale fracției de ejecție cardiacă.
b.La nivel plasmatic, lidocaina poate induce modificări ale rezistenței vasculare
periferice.
c. Asupra centrilor de control cardiovascular din sistemul nervos central,lidocaina are
un efect depresor.
d. Apare o uşoară hipertensiune la administrarea unei doze uzuale de lidocaină fără
e. Apare o uşoară hipotensiune la administrarea unei doze uzuale de lidocaină fără

a.Clorhidratul de lidocaină este parțial absorbit după administrarea parenterală.
b.Clorhidratul de lidocaină este complet absorbit după administrarea parenterală.
c. Rata de absorbţie în fluxul sanguin fiind dependentă în primul rând de prezenţa sau
absenţa agentului vasoconstrictor.
d. Rata de absorbţie în fluxul sanguin fiind dependentă de greutatea corporală a
pacientului.
e. Proporţia de lidocaina clorhidrat legată plasmatic depinde de concentraţia soluţiei
administrate.

a. Lidocaina clorhidrat trece bariera hematoencefalică, cel mai probabil prin difuziune
pasivă.
b. Substanţa este metabolizată rapid în proporţie de aproximativ 90% la nivel hepatic.
c. Metaboliţii şi restul de 10% din substanţa nemetabolizată sunt eliminate prin materii
fecale.
d.Metaboliţii şi restul de 10% din substanţa nemetabolizată sunt eliminate renal.
e. Perioada de înjumătăţire este redusă, la aproximativ 1, 5-2 ore.

pasivă.
c. Metaboliţii şi restul de 10% din substanţa nemetabolizată sunt eliminate prin materii
fecale.
d.Metaboliţii şi restul de 10% din substanţa nemetabolizată sunt eliminate renal.
e. Perioada de înjumătăţire este redusă, la aproximativ 1, 5-2 ore.

pasivă.
c. Metaboliţii şi restul de 10% din substanţa nemetabolizată sunt eliminate renal.
d. Perioada de înjumătăţire este redusă, la aproximativ 1, 5-2 ore.
e. Majoritatea afecţiunilor hepatice influenţează mai mult sau mai puţin
farmacocinetica lidocainei.

a. Afecţiunile renale influenţează farmacocinetica lidocainei
d. Majoritatea afecţiunilor hepatice nu influenţează farmacocinetica lidocainei.
e. Lidocaina clorhidrat trece bariera hematoencefalică, cel mai probabil prin difuziune
pasivă.

pasivă.
d. Afecţiunile renale nu influenţează farmacocinetica lidocainei, dar pot duce la
acumularea de metaboliţi.
e. Majoritatea afecţiunilor hepatice influenţează mai mult sau mai puţin
farmacocinetica lidocainei.
166. Xilină 2% cu adrenalină:

a.se prezintă în fiole de 2 ml.
b.se prezintă în fiole de 5 ml.
c.conține adrenalină în concentrație de 1:200.000.
d.nu conține adrenalină.
e.conține adrenalină în concentrație de 1:10.000.
167. Produsele cu lidocaină, comercializate sub formă de spray sau gel:

a.conțin adrenalină.
b.nu conțin adrenalină.
c.sunt folosite pentru anestezie topică.
d.sunt folosite pentru anestezie generală.
e.nu sunt folosite în medicină dentară.
168. Modul de administrare a lidocainei:

a. Se recomandă injectarea unei doze minime de anestezic care să permită obţinerea
unei anestezii eficiente.
b. Se recomandă injectarea unei doze cât mai mare de anestezic care să permită
obţinerea unei anestezii eficiente.
c. În medicina dentară şi chirurgia oro-maxilo-facială, doza uzuală pentru anestezia
locală este de 20-100 mg lidocaină, deci 1-5 ml soluţie 2%.
d. În medicina dentară şi chirurgia oro-maxilo-facială, doza uzuală pentru anestezia
e. . În medicina dentară şi chirurgia oro-maxilo-facială, doza uzuală pentru anestezia
169. La adulții sănătoși, doza maximă de lidocaină, fără adrenalină, este de:
a. 2, 5 mg/kg-corp, fără a depăşi 300 mg;
b. 5, 5 mg/kg-corp, fără a depăşi 300 mg;
c. 7, 5 mg/kg-corp, fără a depăşi 300 mg;
d. 4, 5 mg/kg-corp, fără a depăşi 300 mg;
170. La adulții sănătoși, doza maximă de lidocaină, cu adrenalină, este de:

a. 7 mg/kg-corp, fără a depăşi 500 mg.
b. 6 mg/kg-corp, fără a depăşi 500 mg.
c. 2 mg/kg-corp, fără a depăşi 500 mg.
d. 10 mg/kg-corp, fără a depăşi 500 mg.
171. La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normală, doza maximă de lidocaină fără
adrenalină este de:
a. 5-6 mg/kg-corp.
b. 3-4 mg/kg-corp.
c. 2-3 mg/kg-corp.
d. 7-8 mg/kg-corp.

a. La adulţii sănătoşi , doza maximă de lidocaină fără adrenalină este de 4, 5 mg/kg-
corp, fără a depăşi 300 mg;
b. La adulţii sănătoşi , doza maximă de lidocaină fără adrenalină este de 5, 5 mg/kg-
c. La adulţii sănătoşi , doza maximă de lidocaină cu adrenalină este de 7 mg/kg-corp,
fără a depăşi 500 mg;
d. La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normală, doza maximă de lidocaină fără
adrenalină este de 3-4 mg/kg-corp.
e. La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normală, doza maximă de lidocaină fără
adrenalină este de 6 mg/kg-corp.

a. La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normală, doza maximă de lidocaină fără
adrenalină este de 6 mg/kg-corp.
b. La copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normală, doza maximă de lidocaină fără
adrenalină este de 3-4 mg/kg-corp.
c. La adulţii sănătoşi , doza maximă de lidocaină fără adrenalină este de 4, 5 mg/kg-
d. La adulţii sănătoşi , doza maximă de lidocaină fără adrenalină este de 5, 5 mg/kg-
e. La adulţii sănătoşi , doza maximă de lidocaină cu adrenalină este de 7 mg/kg-corp,
fără a depăşi 500 mg;

a. Se recomandă injectarea unei doze minime de anestezic care să permită obţinerea
unei anestezii eficiente.
b. În medicina dentară şi chirurgia oro-maxilo-facială, doza uzuală pentru anestezia
c. Se va avea în vedere să nu se depăşească doza maximă pentru o şedinţă.
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
e. Niciun răsouns corect.
175. Precauții în administrarea lidocainei:

a. Este contraindicată la pacienţii cunoscuţi cu hipersensibilitate la anestezice locale de
tip amidic.
b. Se va evita injectarea intravasculară.
c. Este necesară aspiraţia înainte de injectarea substanţei.
d.Nu este necesară aspirația înainte de injectarea substanței.
e. Se recomandă administrarea unei doze minime eficiente de anestezic.

a. Este contraindicată anestezia cu lidocaină, la pacienţii cunoscuţi cu
hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic.
b. Injectarea lidocainei se face intravascular.
d.Nu este necesară aspirația înainte de injectarea substanței.
177. Următoarele afirmații sunt corecte din cadrul precauțiilor, în administrarea
lidocainei:
a. Este contraindicată la pacienţii cunoscuţi cu hipersensibilitate la anestezice locale de
tip amidic.
b. Se va evita injectarea intravasculară.
d. Riscul alergenic este datorat conservanţilor de tip paraben şi respectiv sulfit din
produsele cu adrenalină.
178. Se vor monitoriza permanent după anestezie cu lidocaină:

a.ritmul cardiac.
b.ritmul respirator.
c.starea de conștiență a pacientului.
d.glicemia pacientului.
e.temperatura corporală a pacientului.
179. Semnele precoce de neurotoxicitate centrală, după anestezie cu lidocaină,

sunt:
a.agitație, anxietate
b.tinitus
c.amețeală
d.tulburări de vedere
e.tremurături
180. 81. Administrarea lidocainei în timpul gravidității:

a.Lidocaina are efect teratogen
b.Se încadrează în clasa de toxicitate A.
c.Se încadrează în clasa de toxicitate B.
d.Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul trimestru de sarcină.
e. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în ultimul trimestru de sarcină.
181. Administrarea lidocainei în timpul gravidității:

a. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul trimestru de sarcină.
b.Se recomandă temporizarea administrării la gravide în al doilea trimestru de sarcină.
c. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în ultimul trimestru de sarcină.
d. Se poate administra la gravide pe tot parcursul sarcinii.
182. Administrarea lidocainei în timpul gravidității și lactației:

a.Monitorizarea cardiacă fetală este recomandabilă, având în vedere faptul că lidocaina
penetrează bariera feto-placentară.
b.Hipotensiunea de sarcină poate apărea în rare situaţii la paciente cu sarcină avansată,
după administrarea de lidocaină.
c. Hipertensiunea de sarcină poate apărea în rare situaţii la paciente cu sarcină
avansată, după administrarea de lidocaină.
d.Se recomandă înlocuirea alimentaţiei la sân pentru 24 de ore, în cazul pacientelor la
care s-a practicat anestezie locală cu lidocaină cu sau fără adrenalină.
e.Nu s-a dovedit clar faptul că lidocaina ar fi eliminată în laptele matern.
183. Următoarele afirmații sunt false în legătură cu administrarea lidocainei în

timpul gravidității și lactației:
a.Monitorizarea cardiacă fetală este recomandabilă, având în vedere faptul că lidocaina
penetrează bariera feto-placentară.
b S-a dovedit clar faptul că lidocaina este eliminată în laptele matern.
c.Hipotensiunea de sarcină poate apărea în rare situaţii la paciente cu sarcină avansată,
după administrarea de lidocaină.
d.Se recomandă înlocuirea alimentaţiei la sân pentru 24 de ore, în cazul pacientelor la
e.Nu se recomandă înlocuirea alimentaţiei la sân pentru 24 de ore, în cazul pacientelor
la care s-a practicat anestezie locală cu lidocaină cu sau fără adrenalină.

a. Administrarea de soluţii anestezice locale cu adrenalină sau noradrenalină la
pacienţi sub tratament cu IMAO sau antidepresive triciclice poate induce hipertensiune
severă persistentă.
b. Fenotiazinele şi butirofenonele pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al
adrenalinei.
c. Fenotiazinele şi butirofenonele nu pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al
adrenalinei.
d. Interacţiunea lidocainei cu medicaţia vasopresoare poate duce la hipertensiune
persistentă.
e. Interacţiunea lidocainei cu medicaţia ocitocică ergotaminică poate duce la
hipertensiune persistentă sau chiar la accidente vasculare cerebrale.
185. Următoarele medicamente pot veni în interacțiune cu lidocaină:

a.antidepresive triciclice
b.fenotiazine
c.butirofenonele
d.vasopresoare
e.ocitocice ergotaminice
186. Următoarele medicamente pot veni în interacțiune cu lidocaină:
a.antidepresive triciclice
b.fenotiazine
c.butirofenonele
d.vasopresoare

a. Administrarea de soluţii anestezice locale cu adrenalină sau noradrenalină la
pacienţi sub tratament cu IMAO sau antidepresive triciclice poate induce o hipotensiune
adrenalinei.
c. Fenotiazinele şi butirofenonele nu pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al
adrenalinei.
d. Interacţiunea lidocainei cu medicaţia vasopresoare poate duce la hipotensiune
persistentă.
e. Interacţiunea lidocainei cu medicaţia ocitocică ergotaminică nu poate duce în niciun
caz la accidente vasculare cerebrale.

a.În cazul administrării lidocainei la gravide, monitorizarea cardiacă fetală este
recomandabilă, având în vedere faptul că lidocaina penetrează bariera feto-placentară.
adrenalinei.
c. Se recomandă înlocuirea alimentaţiei la sân pentru 24 de ore, în cazul pacientelor la
d. Administrarea de soluţii anestezice locale cu adrenalină sau noradrenalină la
pacienţi sub tratament cu IMAO sau antidepresive triciclice poate induce o hipetensiune
e.Se recomandă temporizarea administrării lidocainei la gravide în ultimul trimestru de
sarcină.
189. Reacțiile adverse după administrarea lidocainei sunt rare şi au legătură cu

nivelurile crescute de lidocaină liberă plasmatică, cauzate de:
a.supradozaj
b.absorbție lentă
c.absorbție rapidă
d.injectare intravasculară
e.fenomene idiosincrazice.
190. În reacțiile adverse după administrarea lidocainei, manifestările SNC sunt

de tip excitație sau/și inhibiție corticală, care au următoarele manifestări clinice:
a.senzație de căldură sau frig
b.parestezii
c.nervozitate
d.euforie, somnolență
e.greață și vomă

a.parestezii
b.vedere dublă sau neclară
c.tinitus
d.convulsii
e.chiar stop cardio-respirator.

a.parestezii
b.nervozitate
c.euforie
d.somnolență

a. Manifestările clinice de excitaţie corticală, după administrarea lidocainei, pot lipsi
sau pot fi de foarte scurtă durată – în acest caz tabloul clinic evoluează direct cu
somnolenţă, inconştienţă şi stop cardio-respirator.
b. Manifestările clinice de excitaţie corticală, după administrarea lidocainei, pot lipsi
somnolenţă, inconştienţă dar în niciun caz nu duce la stop cardio-respirator.
c. Moleşeala/somnolenţa după administrarea lidocainei reprezintă un semn clinic
pentru nivel plasmatic scăzut.
d. Moleşeala/somnolenţa după administrarea lidocainei reprezintă un semn clinic
pentru nivel plasmatic ridicat.
e. Manifestările de tip excitaţie sau/şi inhibiţie corticală sunt caracterizate
prin senzaţie de căldură sau frig, parestezii, fotofobie, nervozitate, euforie, confuzie,
ameţeală, tinitus, somnolenţă, vedere dublă sau neclară, greaţă şi vomă, tremurături,
convulsii, stare de inconştienţă şi chiar stop cardio-respirator.
194. Manifestările cardiovasculare, în reacțiile adverse după administrarea

lidocainei, cuprind:
a.bradicardie
b.hipotensiune
c.hipertensiune
d.rar colaps cardiovascular
e.rar stop cardio-respirator
195. Manifestările alergice, în reacțiile adverse după administrarea lidocainei,
cuprind:
a.edem
b.urticarie
c.reacții anafilactoide
d.Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte

a. Reacţiile alergice după administrarea lidocainei, sunt rare şi se datorează mai
degrabă conservantului metilparaben.
b. Evaluarea clinică a sensibilităţii la anestezic prin injectare intradermică sau
subcutanată are valoare puternică.
c. Evaluarea clinică a sensibilităţii la anestezic prin injectare intradermică sau
subcutanată are valoare discutabilă.
d.Manifestările alergice după administrarea lidocainei cuprind: frisoane, papule, zona
zoster.
e. Manifestările alergice după administrarea lidocainei cuprind:edem, urticarie, reacții
anafilactoide.
197. Atitudinea terapeutică în supradozaj de lidocaină:

a.monitorizare cardio-respiratorie
b.monitorizarea stării de conștiență
c.oxigenoterapie
d. Dacă simptomele nu se remit, se va apela de urgenţă la un serviciu specializat.

a. Evaluarea clinică a sensibilităţii la anestezic prin injectare intradermică sau
subcutanată are valoare discutabilă.
b. Manifestările alergice după administrarea lidocainei cuprind:edem, urticarie, reacții
anafilactoide.
c. Manifestările clinice de excitaţie corticală, după administrarea lidocainei, pot lipsi
somnolenţă, inconştienţă dar în niciun caz nu duce la stop cardio-respirator.
d. Manifestările de tip excitaţie sau/şi inhibiţie corticală sunt caracterizate
prin senzaţie de căldură sau frig, parestezii, fotofobie, nervozitate, euforie, confuzie,
ameţeală, tinitus, somnolenţă, vedere dublă sau neclară, greaţă şi vomă, tremurături,
convulsii, stare de inconştienţă şi chiar stop cardio-respirator.
e. Moleşeala/somnolenţa după administrarea lidocainei reprezintă un semn clinic
pentru nivel plasmatic scăzut.
199. Atitudinea terapeutică în supradozaj de lidocaină, cuprinde:
a. În primul rând este necesară o atitudine preventivă, cu limitarea cantităţii de
substanţă injectată.
b.Monitorizare cardio-respiratorie.
c.Monitorizarea temperaturii corporale.
d. La apariţia oricăror semne de supradozaj, se va recurge în primul rând la
oxigenoterapie.
e. Dacă simptomele nu se remit, pacientul este trimis acasă.
200. Lidocaina Hcl este contraindicata la urmatoarele categorii de pacienti:

a) La pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic.
b) La toate categoriile de pacienti.
c) La pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip esteri.
d) La pacientii cu tulburari renale
e) Nici un raspuns nu este corect.
201. Injectarea substantei de anestezic local:

a) Se va efectua intravascular.
b) Se evita injectarea intravasculara.
c) Nu presupune nici o regula de injectare.
d) Se va efectua intra-arterial.
e) Se va efectua intra-venos.
202. Referitor la injectarea substantei de anestezic local:

a) Este insotita de aspiratie.
b) Nu este isotita de aspiratie.
c) Aspiratia se face dupa injectare.
d) Aspiratia se va efectua inainte de injectare.
e) Injectarea se va efectua cat mai repede posibil.
203. Doza de anestezic local recomandata este:

a) Doza maxima eficienta.
b) 50 ml/kg-corp.
c) Doza minima eficenta.
d) Doza medie eficienta.
e) 3 carpule/ manopera .
204. Riscul alergenic al substantelor anestezice locale este datorat:

a) Conservantilor de tip sulfiti pentru lidocaina.
b) Conservantilor de tip paraben pentru adrenalina.
c) Conservanti de tip sulfiti pentru adrenalina.
d) Conservanti de tip paraben pentru lidocaina.
e) Conservanti de tip sulfati pentru adrenalina.
205. Care sunt semnele precoce de neurotoxicitate centrala?
a) agitatia
b) tinitusul
c) tulburari de vedere
d) bradicardie
e) tahipnee
206. Semnele precoce de neurotoxicitate centrala sunt:

a) Bruxismul
b) Anxietatea
c) Ameteala
d) Euforie
e) Tremuraturi
207. Care sunt semnele precoce de neurotoxicitate centrala?

a) Stare depresiva si somnolenta
b) Tahicardie si bradipnee
c) Diureza redusa
d) Hipersudoratie
e) Toate variantele de mai sus.
208. Aneztezicele locale de tip amidic se administreaza cu precautie la pacientii

cu:
a) Afectiuni reumatismale
b) Fractura de col femural
c) Afectiuni hepatice severe
d) Litiaza urinara
e) Adenom de prostata
209. Dupa efectuarea anestezicului local se vor monitoriza:

a) Diureza.
b) Ritmul cardiac.
c) VSH
d) Ritmul respirator.
e) Starea de constienta.
210. Unde are loc metabolizarea anestezicelor locale de tip amidic?

a) Splina
b) Ficat
c) Pancreas
d) Rinichi
e) Nici o varianta de mai sus.
211. In ce clasa de toxicitate se incadreaza lidocaina Hcl?
a) Clasa A
b) Clasa B
c) Clasa X
d) Clasa D
e) Clasa C
212. Despre lidocaina putem afirma:

a) Traverseaza bariera feto-placentara
b) Nu traverseaza bariera feto-placentara
c) Se recomanda monitorizare cardiaca fetala
d) Nu afecteaza fatul
213. Administrarea de anestezice locale cu vasoconstrictor la pacientii tratati cu

IMAO sau antidepresive triciclice poate produce:
a) Hipertensiune severa persistenta.
b) Hipotensiune arteriala
c) Bradicardie
d) Tulburari metabolice
e) Oligurie.
214. Fenotiazinele si butirofenonele:

a) Pot reduce efectul adrenalinei
b) Nu reduce efectul adrenalinei
c) Pot anula efectul adrenalinei
d) Nu interactioneaza cu adrenalina
e) Amplifica efectul adrenalinei
215. Care sunt reactiile adverse asupra SNC, la anestezicul local?

a) Convulsii
b) Greata si Voma
c) Parestezii
d) Fotofobie
e) Colica biliara
216. Manifestarile cardio-vasculare aparute in urma administrarii anestezicului

local sunt:
a) Bradicardie.
b) Hipotensiune.
c) Edem pulmonar
d) Stop cardio-respirator(rar).
e) Insuficienta cardiaca.
217. Care sunt reactiile alergice d.p.d.v. clinic in urma administrarii de

anestezice locale?
a) Purpura
b) Urticarie
c) Edem
d) Nistagmus
e) Reactii anafilactoide.
218. Cum procedam in caz de supradozaj cu anestezic local?

a) Administram diazepam
b) Oxigenoterapie
c) Administram fibrinolitice
d) Administram IMAO
e) Nici o varianta de mai sus
219. Durata de instalare a anesteziei cu mepivacaina este de:

a) 10 min
b) 5-8 min
c) 2-3 min
d) 20 min
e) 1 min
220. Mepivacaina prezinta o durata de anestezie de:

a) 1 h
b) 4 h
c) 20 min
d) 40 min
e)2-3 h
221. Mepivacaina asociata cu un vasoconstrictor poate determina:

a) Cresterea duratei anesteziei
b) Scaderea duratei anesteziei
c) Nu influenteaza durata anesteziei
d) Este contraindicata aceasta asociere
e) Anularea efectului anesteziei
222. In cat timp se elimina mepivacaina din organism:

a) 10 h
b) 3 h
c) 15 h
d) 30 h
e) 24 h
223. Care este doza maxima de mepivacaina pentru o administrare la pacientii

normoponderali, fara afectiuni generale asociate?
a) 50 mg
b) 100 mg
c) 200 mg
d) 300 mg
e) 400 mg
224. Care este doza maxima de mepivacaina la copii sub 15 kg?

a) 0.5 mg/kg-corp
b) 1.5 mg/kg-corp
c) 1 mg/kg-corp
d) 3 mg/kg-corp
e) 5 mg/kg-corp
225. Efectul teratogen al mepivacainei incadreaza substanta in clasa:

a) A
b) B
c) C
d) D
e) X
226. Reactiile adverse posibile in urma administrarii de mepivacaina sunt:

a) Nervozitate
b) Nistagmus
c) Sialoree
d) Cefalee
e) Greata
227. Reactiile adverse posibile in urma administrarii de mepivacaina sunt:

a) HDS
b) HTA
c) Logoree
d) Greata
e) Tahipnee urmata de apnee
228. Dozele mari de mepivacaina pot produce:

a) Vasodilatatie
b) Colaps
c) Vasoconstrictie
d) Aritmii ventriculare
e) Voma
229. In caz de convulsii in urma supradozarii cu mepivacaina se va administra:

a) Corticoterapie
b) Antibiotice
c) Diazepam
d) Barbiturice
e) Nu se administreaza nici un tratament.
230. Articaina:
a) Este un vasoconstrictor
b) Este un anestezic local de tpi amidic
c) Este un anestezic local de tip ester
d) Este un anestezic local de tip amidic dar contine si o grupare esterica
e) Nu este un anestezic local
231. Durata de instalare a anesteziei cu articaina este de:

a) 1 min.
b) 5 min.
c) 10 min.
d) 2-3 min.
e) 7-8 min.
232. Durata anesteziei eficiente cu articaina este:

a) 60-75 min.
b) 85-100 min
c) 30 min
d) 40 min
e) 15-20 min
233. Pentru anestezia plexala, cantitatea de articaina folosita este(1 carpula=1.7-

1.8 ml):
a) 1 carpula
b) 2-3 carpule
c) 3 carpule
d) 5 carpule
e) 6-7 carpule
234. Pentru anestezia tronculara, cantitatea de articaina folosita este(1

carpula=1.7-1.8 ml):
a) 4-5 carpule
b) 6 carpule
c) 1-2 carpule
d) 7 carpule
e) 3 carpule
235. Doza maxima de articaina la un pacient normoponderal, fara afectiuni

generale, intr-o sedinta este:
a) 5 ml
b) 6 ml
c) 8 ml
d) 10 ml
e) 12.5 ml
236. Este contraindicata administrarea de articaina la copiii sub:

a) 6 ani
b) 4 ani
c) 8 ani
d) 10 ani
e) 9 ani
237. Atricaina se administreaza cu precautie la pacientii cu urmatoarele

afectiuni:
a) Hepatice
b) Renale
c) Digestive
d) Neuropsihice
e) Osteoarticulare
238. Efectul teratogen al articainei incadreaza substanta in clasa:

a) A
b) B
c) C
d) D
e) X
239. Injectarea concomitenta a articainei cu betablocante non-cardioselective

conduce la:
a) Scaderea tensiunii arteriale
b) Mentinetea tensiunii arteriale
c) Cresterea tensiuniii arteriale
d) Reactiii cutanate
e) Tulburari digestive
240. Riscul principal in caz de injectare rapida si in cantitate mare a

anestezicului local este:
a) Cefalee
b) Greata
c) Tinitus
d) Apnee
e) Necroza locala
241. In caz de supradozaj cu articaina:

a) Se administreaza oxigenoterapie pe masca
b) Nu se administreaza medicamente
c) Se administreaza la nevoie anticonvulsivante
d) Se va apela de urgenta la un serviciu specializat
e) Se administreaza AINS.
242. Prilocaina:
a) Este un anestezic local amino-amidic
b) Este un anestezic local de tip ester
c) Este asociata cu adrenalina ca vasoconstrictor
d) Este asociata cu felipresina ca vasoconstrictor
e) Nu se asociaza cu vasoconstrictor.
243. Care dintre urmatoarele anestezice locale, are efect minim asupra
sistemului cardiovascular?
a) Mepivacaina
b) Prilocaina
c) Lidocaina
d) Bupivacaina
e) Cocaina
244. Ce risc teratogen prezinta prilocaina?

a) Clasa A
b) Clasa B
c) Clasa C
d) Clasa D
e) Clasa X
245. Care este rolul vasoconstrictorului asociat cu anestezicele locale?

a) Asigura oresorbtie lenta a anestezicului in circulatie
b) Creste potenta si durata anestezicului local
c) Scade potenta si durata anestezicului local
d) Creste riscul de toxicitate sistemica
e) Nu are nici un rol.
246. Care este rolul vasoconstrictorului asociat cu anestezicele locale?

a) Creste riscul de sangerare locala
b) Scade riscul de sangerare locala
c) Scade riscul de toxicitate sistemica
d) Scade potenta anestezicului local
e) Scade durata anesteziei
247. Care dintre urmatoarele substante au efect vasoconstrictor?

a) Adrenalina
b) Noradrenalina
c) Nitroglicerina
d) Nifedipina
e) Felipresina
248. Care este cel mai eficient vasoconstrictor folosit in anestezia locala?
a) Noradrenalina
b) Felipresina
c) Adrenalina
d) Neo-cobefrinul
e) Nitroglicerina
249. Efectul local al adrenalinei este:

a) Induce hemostaza rapida
b) Induce hemoragie
c) Reduce absorbtia anestezicului in fluxul sanguin
d) Creste puterea anestezicului
e) Scade efectul anestezicului
250. Efectul adrenalinei la pacientii cardiovasculari este:

a) Induce HTA
b) Induce tahicardie
c) Induce bradicardie
d) Nu are nuci un efect
e) Induce bradicardie si tahicardie.
251. La pacientii cu ast bronsic:

a) Se evita administrarea de anestezic cu adrenalina
b) Este indicata administrarea de anestezic cu adrenalina adrenalina
c) Nu prezinta nici un risc la anestezia cu vasoconstrictor
d) Este obligatorie administrarea de anestezic cu vasoconstrictor
e) Nici un raspuns nu este corect
252. La pacientii cu diabetici:

a) Se evita administrarea de anestezic cu adrenalina
b) Este indicata administrarea de anestezic cu adrenalina adrenalina
c) Nu prezinta nici un risc la anestezia cu vasoconstrictor
d) Este obligatorie administrarea de anestezic cu vasoconstrictor
e) Nici un raspuns nu este corect
253. Cum procedam in cazul unui pacient alergic la sulfit?

a) Se evita administrarea de lidocaina
b) Se evita administrarea de bupivacaina
c) Se evita administrarea de adrenalina
d) Se evita administrarea de prilocaina
e) Se evita administrarea de articaina.
254. Referitor la femeia gravida, in ce perioada a sarcinii este indicata

administrarea anestezicului local insotit de vasoconstrictor?
a) In primul semestru
b) In ultimul semestru
c) In semestrul 2
d) Pe toata perioada sarcinii
e) Este total contraindicat.
255. Administrarea anestezicului cu vasoconstrictor in ultimul semestru de

sarcina:
a) Scade riscul de declansare a travaliului
b) Creste riscul de declansare a travaliului
c) Contracta uterul
d) Produce malformatii la fat
e) Trebuie evitat.
256. Felipresina:
a) Este un vasoconstrictor local non-catecolaminic
b) Este un vasoconstrictor local catecolaminic
c) Nu este un vasoconstrictor local
d) Este un vasodilatator
e) Este un derivat de vasopresina.
257. Felipresina:
a) Este indicata in graviditate
b) Este indicata la pacientii cardiaci
c) Este contraindicata in graviditate
d) Este contraindicata la pacientiii cu afectiuni osteo-articulare
e) Are efect adrenergic minim asupra miocardului.
258. Tehnica injectarii sub presiune depune anestezicul in:

a) Fundul de sant vestibular
b) Mucoasa mobila
c) Spatiul alveolo-dentar
d) Zona spinei-Spix
e) Canalul radicular.
259. Riscul de alveolita creste in cazul :

a) Anesteziei prin infiltratie
b) Anesteziei la spina-Spix
c) Anesteziei topice
d) Anesteziei intraligamentare
e) Anesteziei tronculare
260. Dezavantajul principal al anesteziei intraligamentare este:

a) Durere intensa la injectare
b) Viteza foarte lenta de injectare
c) Instrumentar foarte costisitor
d) Reactii alergice cutanate
e) Risc crescut de a produce alveolita.
261. Dezavantajele anesteziei intraligamentare sunt:

a) Durere intensa la injectare
b) Viteza foarte lenta de injectare
d) Ischemie produsa de presiunea mare
262. Ce se intampla daca avem in carpula de anestezic o bula de aer cu diametru

mic?
a) Esteo bula normala si nu reprezinta nici un pericol
b) Reprezinta un pericol si nu trebuie folosita acea carpula
c) Carpula este expirata
d) Este o bula normala de azot, care se formeaza la incarcare
e) Trebuie scos aerul inainte de injectare
263. Prezenta unei bule de aer de dimensiuni mari in carpula cu anestezic, pot fi
semne de:
a) Depasirea termenului de valabilitate
b) Defecte de fabricatie
c) Stocare necorespunzatoare
d) Inghetare
e) Toate raspunsurile sunt corecte
264. Carpulele cu anestezic care contin bule mari de aer:
a) Nu prezinta nici un pericol
b) Se pot utiliza la toti pacientii
c) Nu se mai pot utiliza
d) Se utilizeaza pentru aplicare topica
e) Se utilizeaza la copii sub 4 ani.
265. Care sunt regulile de baza in anestezia locala prin infiltratie?

a) Se folosesc ace sterile
b) Se folosesc ace sterilizabile
c) Se folosesc ace de unica folosinta
d) Se pozitioneaza pacientul adecvat pentru anestezia pe care urmeaza sa i se
administreze.
e) Se depune substanta anestezica cat mai repede posibil.

a) Locul de punctie trebuie sa fie umed
b) Locul de punctie trebuie sa fie uscat
c) Se foloseste solutie antiseptica pentru mucoasa inainte de injectare
d) Se foloseste solutie antiseptica dupa injectare
e) Nu se foloseste anestezic de contact la locul punctiei.

a) Se aplica anestezie de contact la locul punctiei
b) Se stabileste un contact ferm al mainilor
c) Mana cu seringa se sprijina mereu pe pacient iar cu cealalta se pun tesuturile in
tensiune
d) Nu se folosesc manusi
e) Anestezia trebuie sa dureze cel putin 2 h

a) Seringa nu trebuie sa stea in unghiul vizual al pacientului
b) Acul se introduce cu bizoul spre os
c) Acul trebuie sa atimga mai intai obrazul
d) Acul nu trebuie sa atinga nimic decat locul de punctie
e) Acul se introduce ferm, lent.

a) Trebuie injectate cateva picaturi de anestezic in timp ce se avanseaza in
profunzime
b) Trebuie depus tot anestezicul la locul punctiei
c) Se recomanda aspiratia
d) La anestezia tronculara aspiratia este obligatorie
e) Anestezicul se injecteaza repede

a) Anestezicul se injecteza cat ma repede posibil
b) Anestezicul se injecteaza lent
c) Rata optima de injectare este de 1ml/min.
d) Rata optima de injectare este de 3 ml/min.
e) Rata optima de injectare este de 4 ml/min.

a) Seringa se retrage repede fara ca acul sa iasa din tesut
b) Seringa se retrage lent pana la iesirea acului din tesut
c) Se retrage doar seringa, pastrand acul in tesut
d) Dupa estectuarea anesteziei pacientul trebuie tinut sub observatie
e) Pacientul nu trebuie tinut sub observatie.
272. Anestezia topica determina:

a) Insensibilitatea stratului superficial al mucoasei
b) Insensibilitatea tesutului submucos
c) Actioneaza 2-3 mm sub mucoasa
d) Actioneaza 5 mm sub mucoasa
e) Actioneaza 8 mm sub mucoasa
273. . In anestezia topica se folosesc:

a) Solutii cu concentratii mai mici decat in anestezia prin infiltratie
b) Solutii cu concentratii mai mari decat in anestezia prin infiltratie
c) Solutii cu concentratii egale cu cele folosite in anestezia prin infiltratie
d) Solutii pe baza de Xilina
e) Solutii pe baza de articaina.
274. Care dintre urmatoarele operatiuni stomatologice, necesita doar anestezie

topica:
a) Pulpectomie
b) Detartraj
c) Adaptarea unei coroane la colet
d) Finisarea unei obturatii de colet
e) Extirparea unui granulom

topica:
a) Rezectie apicala
b) Extractii de molar de minte
c) Suprimarea reflexului de voma in cazul amprentarii
d) Aplicarea filmului radiologic, distal in cavitatea orala
e) Periaj dentar profesional

topica:
a) Extractia dintilor temporari mobili cu rizaliza accentuata
b) Extractia incisivilor permanenti
c) Extractia molarilor de 6 ani
d) Incizia unor abcese profunde
e) Extirparea vitala a pulpei dentare

topica:
a) Incizia unor abcese superficializate la mucoasa
b) Extractia incisivilor permanenti
c) Extractia molarilor de 6 ani
d) Incizia unor abcese profunde
e) Extirparea vitala a pulpei dentare
278. Tehnica de anestezie D. Theodorescu presupune o anestezie:

a) Plexala
b) Prin infiltratie
c) Topica
d) Generala
279. Tehnica de anestezie D. Theodorescu(imbibitie) presupune:

a) Anestezia n. lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul lui M 3
b) Anestezia n. lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul lui M 1
c) Anestezia n. lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul lui M 2
d) Anestezia n. lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul lui PM1
e) Anestezia n. lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul caninului
280. Tehnica de anestezie D. Theodorescu(imbibitie) presupune:

a) Anestezia n. nazopalatin al lui Scarpa pe podeaua fosei nazale, anterior de cornetul
inferior
b) Anestezia n. nazopalatin al lui Scarpa pe peretelelateral al fosei nazale
c) Anestezia n. nazopalatin al lui Scarpa pe podeaua fosei nazale, posterior de
cornetul inferior
d) Anestezia n. infraorbitar
e) Anestezia n. alveolar inferior.
281. Lidocaina Hcl este contraindicata la urmatoarele categorii de pacienti:

a) La pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locate de tip amidic.
b) La toate categoriile de pacienti.
c) La pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locate de tip esteri.
d) La pacientii cu tulburari renale
282. Injectarea substantei de anestezic local:

a) Se va efectua intravascular.
b) Se evita injectarea intravasculara.
c) Nu presupune nici o regula de injectare.
d) Se va efectua intra-arterial.
e) Se va efectua intra-venos.

a) Diaree
b) Greata si Voma
c) Parestezii
d) Fotofobie
e) Colica biliara

a) Convulsii
b) Greata si Voma
c) Hematemeza
d) Fotofobie
e) Colica biliara
285. Fenotiazinele si butirofenonele:

a) Pot reduce efectul adrenalinei
b) Nu reduce efectul adrenalinei
c) Nu pot anula efectul adrenalinei
d) Nu interactioneaza cu adrenalina
e) Amplifica efectul adrenalinei
286. Dupa efectuarea anestezicului local se vor monitoriza:

a) Reflexul osteo-tendinos.
b) Ritmul cardiac.
c) VSH
d) Ritmul respirator.
e) Starea de constienta.
287. Despre lidocaina putem afirma:

a) Nu traverseaza bariera feto-placentara
b) Nu traverseaza bariera feto-placentara
c) Se recomanda monitorizare cardiaca fetala
d) Nu afecteaza fatul
288. In caz de convulsii in urma supradozarii cu mepivacaina se va administra:

a) Antiinflamatoare nesteroidiene
b) Antibiotice
c) Diazepam
d) Barbiturice
e) Nu se administreaza nici un tratament.
289. In cat timp se elimina mepivacaina din organism:

a) 5 h
b) 1 h
c) 15 h
d) 30 h
e) 24 h
290. Doza maxima de articaina la un pacient normoponderal, fara afectiuni

generale, intr-o sedinta este:
a) 1 ml
b) 6 ml
c) 8 ml
d) 10 ml
e) 12.5 ml
291. Durata de instalare a anesteziei cu articaina este de:

a) 6 min.
b) 5 min.
c) 10 min.
d) 2-3 min.
e) 8-9 min.
292. Efectul adrenalinei la pacientii cardiovasculari este:

a) Induce HTA
b) Induce tahicardie
c) Induce bradicardie
d) Nu are nuci un efect
e) Induce bradicardie si tahicardie.
293. Care este doza maxima de mepivacaina pentru o administrare la pacientii

normoponderali, fara afectiuni generale asociate?
a) 400 mg
b) 500 mg
c) 600 mg
d) 700 mg
e) 800 mg
294. Care este cel mai eficient vasoconstrictor folosit in anestezia locala?
a) Noradrenalina
b) Felipresina
c) Adrenalina
d) Neo-cobefrinul
e) Toate cele de mai sus au acelasi efect.
295. Riscul principal in caz de injectare rapida si in cantitate mare a

anestezicului local este:
a) Voma
b) Greata
c) Tinitus
d) Dispnee
e) Necroza locala

a) Variatii de tensiune arteriala
b) Tehnica de lucru complexa
d) Ischemie produsa de presiunea mare
297. Riscul de alveolita creste in cazul :

a) Anesteziei prin infiltratie
b) Anesteziei la tuberozitate
c) Anesteziei topice
d) Anesteziei intraligamentare
e) Anesteziei tronculare
298. Anestezia topica actioneaza in profunzime:

a) 2-3 mm
b) 5 mm
c) 1 mm
d) 10 mm
e) 8 mm
299. Durata de instalare a anesteziei cu mepivacaina este de:

a) 30 min
b) 5-8 min
c) 2-3 min
d) 20 min
e) 1 min
300. Care este doza maxima de mepivacaina la copii sub 15 kg?

a) 0.5 mg/kg-corp
b) 0.1 mg/kg-corp
c) 1 mg/kg-corp
d) 0.8 mg/kg-corp
e) 5 mg/kg-corp

a) Convulsii
b) Colica renala
c) Parestezii
d) Fotofobie
e) Colica biliara

a) Nu se folosesc ace sterile
b) Se folosesc ace sterilizabile
c) Se folosesc ace de unica folosinta
d) Se pozitioneaza pacientul adecvat pentru anestezia pe care urmeaza sa i se
administreze.
e) Se depune substanta anestezica cat mai repede posibil.
303. Reactiile alergice, foarte rare, la mepivacaina sunt reprezentate de:

a) Eruptii cutanate
b) Prurit
c) Edeme
d) Reactii de tip anafilactic
e) Icter
304. Concentratia anestezicului folosit in anestezia topica este:

a) mai mica decat pentru injectare
b) egala cu cea pentru anestezia tronculara
c)mai mare decat cea pentru injectare
d)xilina 5-10%
e)tetracaina 2%
305. Anestezia de contact se utilizeaza pentru:

a)mici interventii pe fibromucoasa gingivala
b)suprimare reflex de voma in cazul amprentarii
c)extractii dinti temporari mobili
d)incizia abceselor superficializate la nivelul mucoasei
e)detartraj
306. Anestezia de contact se utilizeaza in urmatoarele cazuri:

a)suprimare reflex de voma in aplicarea distala a filmului radiologic in cavitatea orala
b)extractia dintilor temporari cu rizaliza insuficienta
c)anestezia unui nerv situat relativ mucos ( anestezia prin imbibitie)
d)adaptarea unei coroane la colet
e)inaintea punctiei anestezice
307. Anestezia topica prin tehnica “imbibitiei” se foloseste pentru:

a)extractii de molar de minte
b)anestezia nervului lingual in santul mandibulo-lingual
c)anestezia mucoasei din zona molarului de minte inferior
d)anestezia nervului nazopalatin a lui Scarpape podeaua fosei nazale
e)toate variantele de mai sus sunt corecte
308. Tehnica de utilizare a anesteziei topice presupune:

a)punctia mucoasei
b)depunerea anestezicului
c)utilizarea unor instrumente scumpe
d)uscarea in prealabil a locului de aplicare
e)asteptarea instalarii anesteziei
309. Durata anesteziei topice este de :

a)10-15 minute pana la 45-60 minute
b)2 ore
c)numai 3 minute
d)8 ore
e) toate variantele sunt corecte
310. Aplicarea anestezicului topic se realizeaza prin:

a) badijonare
b)pulverizare
c)sub forma de pasta
d)injectare
e)nici o varianta de mai sus
311. Anestezia de contact intereseaza:

a)dintele
b)tesuturi moi
c)tesuturi dure
d)osul
e)terminatii nervoase periferice
312. Instalarea anesteziei de contact se realizeaza in :

a)20 minute
b)2-3 minute
c) pana in 10-15 minute
d)30 minute
e) nici o varianta nu este corecta
313. Anestezia locala prin infiltratie presupune:

a)introducerea anestezicului cu ajutorul unei seringi
b)aplicarea anestezicului
c)dispunerea anestezicului cat mai departe de terminatiile nervoase
d)dispunerea anestezicului in apropierea unui trunchi nervos
314. Punctia, in cazul anesteziei prin infiltratie pentru mucoasa cavitatii orale ,se
realizeaza in
a)intradermic
b)in stratul mucos
c) intradermic apoi in stratul mucos
d)submucos
e)subcutanat
315. Punctia, in cazul anesteziei prin infiltratie pentru tegumentele cervico-

faciale, se realizeaza in :
a)intradermic
b)subcutanat
c)submucos
d)intraosos
316. Sunt anestezii prin infiltratie urmatoarele :

a)paraapicala supraperiostala
b)intraligamentara
c)prin pulverizare
d)intraosoasa
e)tronculara periferica
317. Anestezia submucoasa:

a)se aplica abceselor situate profund
b) acul patrunde strict submucos
c) se aplica in cazul abceselor situate strict submucos
d)acul patrunde deasupra procesului septic
e)anestezicul se infiltreaza de-a lungul viitoarei linii de incizie
318. In cazul anesteziei submucoasa:

a) periostul nu este anesteziat
b)pe masura ce anestezicul se infiltreaza apare ischemia mucoasei
c)durata anesteziei este mare (pana la 5 ore)
d) durata anesteziei este mica
e) senzatia dureroasa apare in momentul exercitarii unei presiuni pe periost
319. In anestezia submucoasa:

a)periostul este anesteziat
b) anestezia are durata scazuta
c)acul patrunde in abces
d)nu apare ischemia mucoasei in urma anesteziei
320. Anestezia intradermica:

a) utilizata in interventii la nivel tegumentar
b)utilizata in corectarea unor defecte postexcizionale
c)utilizata in plastii cu lambouri locale de mici dimensiuni
d) extractii dentare
e)se adreseaza tegumentelor
321. Anestezia subcutanata:

a) poate fi realizata prin infiltratii repetate
b)realizataprin tehnica “in baraj”
c)se poate realiza ”in straturi “
d)utilizata in excizia unor formatiuni mici localizate la nivel tegumentar
322. Anestezia subcutanata “in baraj”:

a) se realizeaza infiltrand dermul strat cu strat din zona viitoarei plagi
b) se realizeaza prin infiltratia anestezicului la distanta de leziune
c)se realizeaza cand nu dorim modificari prin tumefiere
d)se realizeaza prin punctii in sensul punctelor cardinale
e)nici o varianta nu este corecta
323. In anestezia “in baraj”:

a) se folosesc 3 punctii
b) se realizeaza o arie anestezica cu aspect de patrulater
c) se realizeaza tumefierea completa a ariei anesteziate
d) se realizeaza doar o punctie
e) se realizeaza 4 punctii
324. Anestezia paraapicala supraperiostala:

a) se mai numeste si plexala
b) presupune difuzarea anestezicului in canalele haversiene din grosimea osului
c)anesteziaza ramurile dentare inainte ca ele sa patrunda in apexul dintilor
d)se utilizeaza doar in zone cu corticala osoasa subtire
e) se realizeaza fara probleme in cazul maxilarului
325. Anestezia plexala se aplica :

a) la maxilar pe toata intinderea sa fara exceptii
b) la maxilar cu exceptia molarului de 6 ani
c) la mandibula pe toata intinderea sa
d) lamandibula doar in zona frontala
e)la mandibula doar in zona molarilor de minte
326. Anestezia plexala este mai eficienta la:

a) vastnici
b) copii
c) tineri
d) persoanele cu corticala osoasa mai densa
e) persoanele cu spongioasa cu canale haversiene mai largi
327. Anestezia plexala asigura anestezia:

a)mucoasei vestibulare
b) a 1-2 dinti in apropierea punctiei
c)tuturor dintilor de pe hemiarcada interesata
d)periostul si osul din zona in care s-a infiltrat anestezicul
e) toata arcada
328. indicatiile anesteziei plexale sunt:

a)extractii dentare
b)rezectii apicale
c) inserare implanturi dentare
d) extirpare tumori
e) extirpare chisturi
329. Contraindicatiile anesteziei plexale sunt:

a)extirparea unor tumori
b)afectiuni de tip supurativ la nivelul locului de punctie
c)afectiuni ulcerative situate in locul de punctie
d)anestezia dintilor laterali mandibulari
e) anestezia molarului de 6 ani superior
330. Punctia anestezica in cazul anesteziei plexale se efectueaza:

a)in vestibulul bucal, la jonctiunea dintre mucoasa mobila si mucoasa fixa
b)penetrand osul
c)in spongioasa osoasa
d)cu bizoul acului orientat spre planul osos
e)deasupra apexului dintelui
331. In cazul anesteziei plexale, descarcarea unei cantitati mici de anestezic in

timpul retragerii acului realizeaza:
a)extinderea teriroriului anesteziat
b)anestezia unui teriroriu mic
c)anestezia intregii arcade
d) nici o varianta de mai sus
332. Anestezia transfrenulara:

a) este anestezie plexala efectuata in dreptul incisivilor centrali superiori
b)se efectueaza trecand cu acul din partea opusa prin frenul buzei superioare
c) permite abordul supraapical direct
d)permite blocarea filetelor nervoase colaterale
e) nici o varianta de mai sus nu este corecta
333. Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:

a)posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte
b)instalarea rapida a anesteziei 25-40 secunde
c)folosirea unei cantitati reduse de anestezic
d) folosirea de seringi scumpe
e)posibilitatea anesteziei mai multor dinti fara riscul de supradozaj

a)necesita seringi speciale
b)aparitia frecventa a alveolitei postextractionale
c)folosirea unei cantitati mari de anestezic
d)durere locala postanestezica
e)nici o varianta de mai sus nu este corecta
335. indicatiile anesteziei intraligamentare sunt :

a) pacienti cu risc de hemoragie
b)pacienti cu tulburari hepatice
c)pacienti sub tratament cu anticoagulante
d)dinti temporari
e)infectii la locul de punctie
336. Contraindicatiile anesteziei intraligamentare sunt:

a)pacienti cu risc hemoragic
b)dinti temporari
c) inflamatii la locul de punctie
d)infectii la locul de punctie
e)pacienti cu tulburari hepatice
337. In cazul anesteziei intraligamentare:

a) se foloseste o seringa speciala cu arc declansator
b) fiecare apasare pe declansator elibereaza o cantitate oarecare de anestezic
c)fiecare apasare pe declansator elibereaza o cantitate de 0.20 ml anestezic
d)se realizeaza punctii profunde cu lezare vasculara si nervoasa
e)se realizeaza punctia intraosoasa
338. Intre etapele realizarii anesteziei intraligamentare se regasesc :

a)antiseptizarea papilelor interdentare ale dintelui interesat
b)folosirea anestezicului de contact nu este necesara
c) folosirea anestezicului de contact
d)introducerea acului prin papila interdentara
e)orientarea bizoului acului spre dinte
339. In cazul dintilor uniradiculari, anestezia intraligamentara presupune punctii:

a)in papilele interdentare ale dintelui interesat
b)vestibulare
c)orale
d)doar punctii vestibulare si palatinale/linguale
e) vestibulare, palatinale/linguale si papilele interdentare a dintelui interesat
340. In cazul dintilor pluriradiculari, anestezia intraligamentara presupune

punctii:
a) in papilele interdentare ale dintelui interesat cat si vestibulare si palatinale/linguale
b) doar vestibular
c) doar linguale/palatinale
d) doar in papilele interdentare ale dintelui interesat
341. Anestezia intraosoasa:

a) se foloseste in special la mandibula
b) se urmareste infiltratia spongioasei osoase cu solutie anestezica
c)se urmareste infiltratia spongioasei osoase prin traversarea corticalei
d) presupune folosirea unui perforator cu mandren
342. In anestezia intraosoasa:

a) se foloseste un perforator cu mandren
b) presupune strabaterea corticalei osoase
c) perioada de instalare a anesteziei este scurta (aproximativ 30 secunde)
d) durata anesteziei variaza intre 15-45 minute
e) se foloseste seringa cu arc declansator
343. Prin anestezia tronculara periferica se realizeaza:

a) intreruperea conductibilitatii
b) anestezia pe traiectul unui nerv
c) anestezia filetelor nervoase terminale
d) anestezia care vizeaza trunchiul nervos si ramurile sale
344. Anestezia tronculara periferica:

a) are durata mai lunga
b) are durata scurta
c)deformeaza zona anesteziata
d)nu deformeaza zona anesteziata
e) permite efectuarea unor manopere pe teritorii intinse si intr-un timp mai indelungat
345. Reperele de ghidaj a locului de punctie in anestezia tronculara periferica

sunt
a)esentiale: elemente osoase ale craniului
b)esentiale: parti moi
c) esentiale: dinti
d)secundare: dinti si parti moi
e) nici un raspuns nu este correct
346. Anestezia tronculara bazala se realizeaza :

a) la gaura rotunda pentru nervul mandibular
b) la gaura ovala pentru nervul mandibular
c)la gaura rotunda pentru nervul maxilar
d) la gaura rotunda pentru nervul mandibular
e) prin anestezia nervilor la iesirea din baza craniului
347. Teritoriul anesteziat prin anestezia la tuberozitate este:

a) molarii superiori
b) osul alveolar
c) fibromucoasa vestibulara
d) peretele posterior al sinusului maxilar
e) mucoasa sinusului maxilar
348. Prin anestezia la tuberozitate se realizeaza:

a)anestezia molarilor superiori
b) inconstant anestezia radacinii mezio-vestibulare a molrului de 6 ani superior
c) anestezia partial sau total al zonei premolarilor
d) anestezia frontalilor superiori
e) anestezia frontalilor inferiori
349. Anestezia la tuberozitate este indicata :

a) manoperelor chirurgicale realizate in dreptul frontalilor superiori
b) manoperelor stomatologice realizate in dreptul dintilor frontali inferiori
c) manoperelor stomatologice realizate in dreptul molarilor superiori
d) in cazul in care anestezia plexala este insuficienta
350. Contraindicatiile anesteziei tronculare periferice la maxilar sunt:

a) procese inflamatorii aflate in treimea distala a vestibulului superior sau
retrotuberozitar
b) procese tumorale aflate in treimea distala a vestibulului superior sau retrotuberozitar
c) pacienti cu hemofilie
d) pacienti care urmeaza un tratament cu anticoagulante
351. Anestezia nervilor alveolari superior-posteriori :

a) se poate realiza pe cale externa
b) se poate realiza pe cale interna (orala)
c) se poate realiza pe cale cutanata
d)pe cale cutanata se foloseste foarte rar
e) toate variantele de mai sus
352. Anestezia la tuberozitate pe cale cutanata :

a) se realizeaza destul de rar
b) punctia are loc inaintea muschilui maseter
c) punctia are loc sub marginea inferioara a osului zigomatic
d) nu se perforeaza mucoasa jugala
e) necesita perforarea mucoasei jugale
353. Indicatiile anesteziei la tuberozitate pe cale cutanata sunt :

a) statusul general al pacientului indica anestezia generala
b) statusul general al pacientului contraindica anestezia generala
c) prezenta unor obstacole la locul de punctie pe cale orala
d) prezinta abcese la locul de punctie pe cale orala
e) prezinta tumori la locul de punctie pe cale orala
354. Reperele pentru anestezia la tuberozitate pe cale orala sunt :

a) curba spee a molarilor inferiori
b) creasta zigomato-alveolara
c) radacina distala a molarului de 12 ani superior
d) radacina meziala a moralui de 12 ani superior
e) mucoasamobila
355. Pozitia pacientului in cazul anesteziei la tuberozitate pe cale orala este:

a) pacientul este asezat in fotoliul dentar
b) pacientul are capul in usoara extensie
c) gura este intredeschisa
d) gura este dechisa larg
e) mandubula usor deviata de partea unde se va face punctia
356. In anestezia la tuberozitate pe cale orala, partile moi labio-geniene se

indeparteaza:
a) cu indexul mainii stangi in cazul anesteziei pe partea dreapta
b) cu policele in cazul anesteziei pe partea stanga
c) cu pulpa degetului se fixeaza osul
d) cu indexul manii stangi in cazul anesteziei de partea stanga
e) nici o varianta de mai sus
357. Punctia in anestezia la tuberozitate pe cale orala se realizeaza:

a) in mucoasa mobila
b) in mucoasa fixa
c) deasupra radacinii distale a molarului de 6 ani superior
d) deasupra radacinii meziale a molarului de 6 ani superior
e) distal de creasta zigomato-alveolara
358. In cazul unei extractii a caninului superior se anesteziaza:

a) nervul nazopalatin Scarpa
b) nervul palatin mare (anterior)
c) nervul palatin mic
d) nervul zigomato-temporal
e) nervul alveolar supero-posterior
359. Anestezia la gaura incisiva:

a) se indica in asociere cu anestezia plexala pentru interventii la grupul frontal
b) intereseaza fibromucoasa palatina in treimea anterioara
c) presupune punctia la nivelul papilei incisive
d) presupune punctia realizata in vestibulul bucal
e) se indica in asociere cu anestezia tronculara periferica a nervilor infraorbitali pentru
interventii la nivelul grupului frontal
360. In cazul unei extractii a incisivului central superior stanga, se recomanda

efectuarea anesteziei astfel:
a) Plexala+ intraligamentara
b) plexala + spix
c) intraligamentara
d) plexala+ anestezia nervului nazopalatin
e) plexala + “la gaura incisiva”
361. Punctia in anestezia nervului nazopalatin se realizeaza:

a) in papila incisiva
b) in linia mediana, palatinal, intre incisivii centrali superiori
c) intr-una dintre rugile palatine
d) vestibular in dreptul dintelui interesat
e) la 0,5 cm inapoia si deasupra coletului incisivilor centrali superiori
362. Anestezia nervului nazopalatin (prin punctie la gaura incisiva) :

a) este dureroasa datorita inervatiei bogate de la nivelul papilei incisive
b) este dureroasa si datorita aderentei fibromucoasei palatine
c) dureroasa si datorita lipsei de tesut conjunctiv de la acest nivel
d) presupune si realizarea anesteziei de contact
e) presupune injectarea a 0,20-0,50 ml solutie anestezica
363. Anestezia nervului nazopalatin se poate realize prin :

a) punctie in vestibulul bucal in dreptul molarilor
b) punctie in zona lingulei
c) imbibitie pe podeaua fosei nazale
d) procedeul Hoffer
e) proceul Escat
364. Fibromucoasa palatina din regiunea aflata distal de canini este inervata de :
a) nervul palatin mare
b)nervul incisiv
c) nervul palatinal mic
d) nervul alveolar inferior
e) nervul bucal
365. Anestezia nervului palatin mare este indicata :

a) fibromucoasei palatine anterioare ( inaintea caninilor)
b) fibromucoasei palatine din 1/3 posterioara
c) fibromucoasei palatine pe intreaga suprafata
d) fibromucoasei palatine din zona premolarilor si molarilor
e) fibromucoaseipalatine situate in 2/3 posterioara (distal de canini)
366. Anestezia nervului palatin mare este indicata:

a) in cazul unor manopere in zona incisivilor superiori
b) in cazul unor manopere in zona molarilor inferiori
c) ca si completare a unei anestezii tronculare periferice la nervii alveolari supero-
posteriori
d) ca si completare a unei anestezii plexale pentru manopere in zona premolarilor
superiori
e)ca si completare a unei anestezii plexale pentru manopere in zona molarilor superiori
367. Reperele in cazul anesteziei la gaura palatina sunt :

a) 1 cm deasupra coletului ultimului molar
b) 0.5 cm inaintea marginii posterioare a palatului dur, in unghiul diedru format de
creasta alveolara cu lama orizontala a osului palatin
c) 5 cm inaintea aripii interne a apofizei pterigoidiene
d) in papila incisiva
368. In anestezia la gaura palatina:

a) nu se urmareste patrunderea in canal
b) se folosesc uzual 50-100 ml solutie
c) punctia se realizeaza in dreptul molarului 2
d) directia acului este in sus, inapoi si usor inafara
e)seringa ajunge in dreptul comisurii de partea opusa
369. Accidentele minore care pot aparea in cazul unei anestezii “la gaura
palatina” sunt:
a) hemoragii prin inteparea vaselor palatine
b) injectarea brusca a solutiei anestezice
c) decolarea mucoperiostului cu necroza fibromucoasei palatine
d) infiltrarea palatului moale
e) edem tranzitoriu in zona palatului moale
370. Injectarea brusca a solutiei anestezice in timpul anesteziei “la gaura paltina”
produce:
a) decolarea mucoperiostului
b) cresterea riscului de necroza a fibromucoasei palatine
c) distensia fibromucoasei palatine
d) nimic
e) toate variantele de mai sus
371. Cantitatea recomandata de substanta anestezica in cazul anesteziei prin
infiltratie a fibromucoasei palatine este de :
a) 0.30-0.50 ml
b) 30-50 ml
c) 300-500 ml
d) 0.01-0.02 ml
e) 70-100 ml
372. Aria de anestezie in cazul anesteziei nervului infraorbital cuprinde:

a) mandibula
b) aripa nasului
c) dintii frontali superiori (incisivi centrali, incisivi laterali si canini)
d) procesul alveolar intre linia mediana si primul premolar

a) incisivi centrali superiori, incisivi laterali superiori si canini superiori
b)pleopa inferiora
c) aripa nasului
d) mucoasa vestibulara si periostul de la linia mediana pana la primul premolar
e) mucoasa vestibulara si periostul din zona molarilor 3

a) peretele posterior al sinusului maxilar si mucoasa care il tapteaza
b) procesul alveolar superior dupa linia mediana
c) jumatate din buza superioara
d)pleoapa inferioara
e) dintii frontali superiori
375. Anestezia nervului infraorbital:

a) are printre indicatii manopere realizate in zona dintilor frontali superiori
b) necesita completare prin infiltratie a fibromucoasei palatine in cazul interveniilor
chirurgicale
c) necesita completare prin anestezia nervului nazopalatin in cazul manoperelor la
incisivii centrali
d) nu intereseaza pleoapa superioara
e) se realizeaza pe cale orala in medicina dentara
376. Gaura infraorbitala este situata:

a) la 80 mm sub rebordul orbitar inferior
b) la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
c) la 5mm inauntrul liniei vertical mediopupilare
d) pe aceeasi vertical care uneste gaura supraorbitara de gaura mentoniera
377. Gaura infraorbitala este situata:

a) la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
b) la 5mm inafara liniei vertical mediopupilare
c) la unirea celor 2/3 externe cu 1/3 interna a marginii infraorbitale sub sutura
zigomato-alveolara
d) pe aceeasi vertical care uneste gaura supraorbitara de gaura mentoniera
e) toate raspunsurile sunt corecte
378. Punctia anestezica in cazul anesteziei nervului infraorbital pe cale orala se

realizeaza in:
a) fosa canina
b) mucoasa mobila
c) deasupra si lateral de varful radacinii caninului
d) canalul incisiv
e) toate raspunsurile sunt corecte
379. In anesteziei nervului infraorbital cand nu se patrunde in canalul

infraorbital anestezia va fii :
a) incompleta
b) completa
c) foarte puternica si de lunga durata
d) limitata doar la portile moi
e) toate de mai sus sunt corecte
380. Pentru anestezia dintilor frontali prin anestezia nervului infraorbital se

patrunde cu acul in canal :
a) 6-10mm
b)10-20mm
c) 0.05-0.50 mm
d) 2-3 mm
e)30-40mm
381. Reperele in anestezia nervului infraorbital pe cale cutanata sunt:

a) medial si superior de gaura infraorbitala
b) medial si inferior de gaura infraorbitala
c) in dreptul aripii nazale
d) 0.5-1 cm in afara santului nazogenian
382. Pentru a evita patrunderea acului in orbita in anestezia nervului infraorbital
pe cale cutanata :
a) se intra cu acul pe canal maxim 0.5-1 cm
b) se intra cu acul pe canal maxim 5-10 cm
c) se pozitioneaza indexul mainii stangi pe podeaua orbitei
d) nu se intampla niciodata oricat se parunde cu acul
e) nu se poate evita
383. In cazul patrunderii acului in orbita in anestezia nervului infraorbital pe cale

cutanata poate aparea:
a) injectarea grasimii orbitare
b) diplopie tranzitorie
c) pierderea totala si ireversibila a vederii
d) anestezia ramurii inferioare a nervului oculomotor comun
e) lipsa temporara a vederii (in mod exceptional)
384. In cazul patrunderii acului in orbita in anestezia nervului infraorbital pe cale

cutanata poate aparea:
a) diplopie permanenta
b) pierderea ireversibila a vederii
c) anestezia nervului bucal
d) lipsa temporara a vederii
e) nici o varianta de mai sus nu este corecta
385. In cazul unui abces situat palatinal in zona molarului 2 stang se practica
anestezia:
a) intraligamentara cu punctie direct in abces
b) plexala cu punctie in vestibulul bucal in dreptul molarului 2 stang
c) spix
d) “la gaura incisiva”
e) anestezia nervului palatin mare
386. Reperele in cazul anesteziei la gaura palatina sunt:

a) lingula
b) ramura ascendenta a mandibulei
c) coletul incisivilor centrali superiori
d) ultimul molar la 5 cm deasupra coletului
387. Punctia in anestezia nervului nazopalatin se realizeaza:

a) doar pe cale cutanata
b) in linia mediana, palatinal, intre incisivii centrali superiori
c)oriunde in palatul dur pentru ca solutia anestezica difuzeaza
d) intr-una dintre rugile palatine
e) vestibular in dreptul dintelui interesat
388. Anestezia de contact se utilizeaza pentru:

a) mici interventii pe fibromucoasa gingivala
b) suprimare reflex de voma in cazul amprentarii
c) extractia dintilor definitivi
d) incizia abceselor superficializate la nivelul mucoasei
e) inaintea punctiei in cazul anesteziilor plexale
389. In cazul extractiei unui premolar temporar superior, se poate practica

anestezia :
a) de contact, daca rizaliza este suficienta
b) plexala
c) spix
d) intraligamentara
e) intraosoasa
390. Punctia anestezica in cazul anesteziei plexale se efectueaza:

a) in vestibulul bucal, la jonctiunea dintre mucoasa mobila si mucoasa fixa
b) penetrand osul
c) cu bizoul acului orientat spre mucoasa
d) doar in interiorul unor canale
e) sub apexului dintelui
391. Sunt anestezii de contact urmatoarele:

a) tronculara periferica
b) intraligamentara
c) prin pulverizare
d) intraosoasa
e) prin badijonare
392. Anestezia paraapicala supraperiostala:

a) anesteziaza ramurile dentare inainte ca ele sa patrunda in apexul dintilor
b) presupune difuzarea anestezicului in canalele haversiene din grosimea osului
c) se mai numeste si plexala
d) la maxilar cu exceptia molarului de 6 ani
e) la maxilar pe toata intinderea sa fara exceptii
393. Urmatoarele sunt anestezii de contact, cu exceptia:

a) intraligamentara
b) tronculara periferica
c) prin pulverizare
d) intraosoasa
e) prin imbibitie
394. indicatiile anesteziei plexale sunt:

a) rezectii apicale
b) interventii chirurgicale parodontale
c) inserare implanturi dentare
d)extractii dentare
e) extirpare chisturi
395. Contraindicatiile anesteziei plexale sunt:

a) extirparea unor tumori
b) afectiuni de tip supurativ la nivelul locului de punctie
c) afectiuni ulcerative situate in locul de punctie
d) extirparea unor chisturi mici
e) extractia unui molar 3 inferior
396. In care dintre urmatoarele cazuri se efectueza anestezia nervilor alveorali

supero-anteriori (nervului orbital):
a) procese carioase profunde in zona incisivilor laterali superiori
b) proceduri endodontice in zona premolarului 2 stang superior
c) proceduri endodontice in zona caninilor superiori
d) extractii de molar 1 superior
e) extractii de incisivi superiori
397. Intre etapele realizarii anesteziei intraligamentare se regasesc urmatoarele,

cu exceptia :
a) introducerea acului prin papila interdentara
b) folosirea anestezicului de contact nu este necesara
c) folosirea anestezicului de contact
d) antiseptizarea papilelor interdentare ale dintelui interesat
e) orientarea bizoului acului spre dinte
398. Anestezia la tuberozitate este indicata :

a) manoperelor chirurgicale realizate in dreptul frontalilor superiori
b) manoperelor stomatologice realizate in dreptul dintilor frontali inferiori
d) in cazul in care anestezia plexala este insuficienta
e) manopere endodonice realizate in dreptul molarilor inferiori
399. Anestezia la tuberozitate este contraindicata in :

a) manoperelor chirurgicale realizate in dreptul frontalilor inferiori
b) in cazul in care anestezia plexala este insuficienta
d) afectiuni tumorale in locul de punctie
e) afectiuni supurative in locul de punctie
400. In anestezia “ la tuberozitate” cand se pierde contactul cu osul poate aparea

riscul :
a) de infectii bacterine
b) ca anestezia sa fie superficiala
c) punctionarea unui vas de sange
d) nu apare nici un risc
e) de formare a unui hematom
401. Etapele limitarii hematomului in anestezia “ la tuberozitate” sunt:

a) comprimarea obrazului sub osul zigomatic cu podul palmei
b) comprimarea obrazului departea opusa locului de punctie
c) administrare de anticoagulant
d) compresiune orala printr-un tampon plasat in fundul de sac vestibular inferior
e)compresiune orala printr-un tampon plasat in fundul de sac vestibular superior
402. Anestezia la gaura incisiva:

a) se indica in asociere cu anestezia plexala pentru interventii la grupul lateral
b) intereseaza fibromucoasa palatina in treimea posteriora
c) presupune punctia la nivelul papilei incisive
d) presupune punctia realizata in vestibulul bucal
e) se indica in asociere cu anestezia tronculara periferica a nervilor infraorbitali pentru
interventii la nivelul grupului frontal
403. Anestezia nervului nazopalatin se poate realiza prin urmatoarele cu

exceptia:
a) punctie in vestibulul bucal in dreptul molarilor
b) punctie in zona lingulei
c) imbibitie pe podeaua fosei nazale
d) procedeul Hoffer
e) proceul Escat
404. Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului alveolar inferior este

A. Osul
B.dintii
C.gingivomucoasa vestibulara
D.partile moi labiomentoniere de la gaura mentoniera la linia mediana
E.partile moi de la molar 3 la gaura mentoniera
405. Metodele de realizare a anesteziei nervului alveolar inferior sunt

A. Pe cale orala la spina spix
B. Pe cale cutanata submandibular
C. Pe cale cutanata retromandibular si superior
D. Pe cale cutanata retomandibular si inferior
E .pe cale cutanata subzigomatic
406. Cand se practica anestezia nervului alveolar inferior cutant

A . Procese inflamatorii
B . Tumori
C . Trismus
D .cand nu este permis accesul la locul de punctie
E .cand doreste pacieltul
407. Reperele pt spina spix sunt

A. Creasta temporala medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular
B. Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului
pterigoidian intern
C. Planul de ocluzie al molarilor inferiori
D. Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii posterioare a muschiului
pterigoidian intern
E. Planul de ocluzie al molarilor superiori
408. In anestezia nervului alveolar inferior locul de punctie este

A .intre creasta temporala si plica pterigomandibulara
B .la 1 cm deaupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat
C. La 1,5 cm fata de creasta edentata inferior
D. La 1 cm dedesupt planului de ocluzie al molarilor superiori la pacientul dentat
E. La 1,5 cm fata de creasta edentata superioara
409. In anestezia la spix

A .la 1 cm in profunzime se anesteziaza nervul lingual
B. La 1,5-2 cm mai posterior nervul alveolar inferior
C. La 0.5 cm profunzime nervul bucal inferior
D. La 2 cm in profunzime se anesteziaza nervul lingual
E. La 2,5-3 cm mai posterior nervul alveolar inferior
410. Greselile de tehnica care duc la neinstalarea anesteziei in spix sunt

A. Punctia efectuata mai jos nu va intercepta nervulalveolar inferior la intrarea in
canalul mandibular
B. Punctia efectuata mai sus va determina anestezia nervului auriculotemporal
C. Punctia efectuata prea lateral (in afara) va duce la propti rea acului in marginea
anterioara a ramului
Mandibular
D. Punctia efectuata prea medial (inauntru) de plica pterigomandibulara va determina
o anestezie
La nivelullaterofaringelui
E. Punctia efectuata prea profund (2,5-3 cm) va infiltra glanda parotida cu anestezia
nervului
Facial
411. Accidente ale punctiei anestezice la spina spix

A. Ruperea acului
B. Inteparea pachetului vascular cu producerea fie a unei hemoragii si a unui hematom
C. Patrunderea substantei anestezice in vas va duce tahicardie, paloare,lipotimie
D. Inteparea pachetului nervos care duce la nevrite tranzitorii
E. Intalarea anesteziei imediate
412. Pe langa tehnica clasica de anestezie a nervului alveolar inferior se mai

descriu si tehnici alternative
A. Veisbrem
B. Gaw-gates
C. Akinos
D. Dan theodorescu
E. Applegate
413. Anestezia la tuberozitatea mandibulei tehnica weisbrem repere

A. Plica pterigomandibulara
B. Marginea anterioara a ramului mandibular
C. 0,5 cm sub planul de ocluzie al molari lor superiori
D. 1,5 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori
E. 1,5 cm sub creasta alveolara superioara
414. Anestezia la tuberozitatea mandibulei tehnica weisbrem tehnica de

administrare
A. Directia acului este perpendiculara pe planul mucos,
B. La 1.5 cm se anesteziaza nervul lingual si alveolar inferior
C. La 3-4 mm de retactie a aculi se ansteziaza nervul bucal inferior
D. La 2.5 cm se anesteziaza nervul lingual si alveolar inferior
E. La 5-6 mm de retactie a aculi se ansteziaza nervul bucal inferior
415. In tehnica george gaw-gates

A. Punctia se realizeaza in mucoasa obrazului
B. La intalnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala
C. Cu o linie ce trece la jumatatea distantei dintre plica pterigomandibulara si tendonul
de insertie a temporalului
D. Acul patrunde in profunzime aproximativ 3- 3,5 cm ajungand la insertia
Muschiului pterigoidian extern pe fata interna a condilului
E. Directia acului este inapoi si in afara, corpul seringii ajungand in dreptul canin ului
sau premolarului
De partea opusa.
416. Anestezia separata a nervului lingual teritoriul in care se obtine anestezia

este
A. Versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la linia mediana.
B. Mucoasa hemiplanseului bucal
C. Regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata
D. Versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la gaura mentoniera
E. Mucoasa planseului bucal
417. Anestezia separata a nervului lingual tehnica dan theodorescu

A. Punctia anestezica se efectueaza in dreptul caninului
B. Punctia anestezica se efectueaza in dreptul primului premolar
C. In unghiul de rasfrangere a mucoasei procesului alveolar spre planseu
D. In dreptul ultimului molar
E. In dreptul molarului doi
418. Nervul lingual se mai poate anestezia in locurile unde este mai superficial
in planseul bucal.
A. In santul mandibulo·lingual
B. Dreptul molarului de minte,
C. Inainte de a patrunde pe sub muschiul milohioidian in loja submandibulara.
D. In dreptul molarului doi
E. Dupa muschiul milohioidian in loja submandibulara
419. Anestezia nervului lingual cuprinde

A. Hemilimba
B. Hemiplanseul
C. Mucoasa crestei alveolare de pe versantul lingual de partea respectiva
D. Mucoasa crestei alveolare
E. Planseul bucal
420. Anestezia la gaura mentoniera

A. Canin
B. Incisiv lateral
C. Incisiv central
D. Primul premolar
E. Premolar doi
421. Anestezia la gaura mentoniera

A. Procesul alveolar intre gaura mentoniera si linia mediana
B. Fibromucoasa vestibulara intre gaura mentoniera si linia mediana
C. Hemibuza inferioara
D. Tegumentul regiunii mentoniere de partea respectiva.
E. Premolar doi
422. Anestezia nervului mentonier si incisiv

A. Completarea anesteziei nervului alveolar inferior cand se efectueaza proceduri
terapeutice
La nivelul liniei mediene, prin infiltratie la gaura mentoniera opusa.
B. Interventii chirurgicale labio·mentoniere cand anestezia locala prin infiltratie
deformeaza partile moi.
C. Completarea anesteziei nervului alveolar inferior cand se efectueaza proceduri
terapeutice
La nivelul liniei mediene, prin infiltratie la gaura mentoniera
D. Ca anestezie de completate
E. Ca anestezie a dintilor frontali inferiori
423. Anestezia nervului maseterin

A. Prezenta trismusului
B. Punctia anestezica se practica sub arcada zigomatica,
C. Profunzime de 2,5 cm,
D. 2-3 mi solutie anestezica
E. Se inainteaza cu acul inca 1 cm se anesteziaza muschiul temporal impreuna cu
rnuschii pterigoidieni, medial si lateral
424. Plexul cervical superficial se desprind

A. Nervul occipital mic - inerveaza regiunea mastoidiana si occipitala;
B. Nervul auricular mare - inerveaza regiunea mastoidiana, parotidiana si cele doua
fete ale
Pavilionului urechii;
C. Nervul transvers al gatului - inerveaza regiunea supra- si subhioidiana;
D. Ramul supraclavicular (nervul supraclavicular)- inerveaza regiunile supra· si
subclaviculare
Si umarul.
E. Nervul occipital mare inerveaza regiunea occipitala;
425. Durere in anestezie etiologie

A. Folosirea unor ace cu bizoul tesit.
B. Injectarea rapida a solutiei anestezice.
C. Ace cu asperitati, dupa ce acestea au luat contact cu osul si, apoi, cand sunt retrase,
dilacereaza
Tesutul.
D. Folosirea unor solutii prea calde in raport cu temperatura camerei.
E. Ace indoite
426. Durere in anestezie etiologie

A. Injectarea unor solutii anestezice cu urme de alcool
B. Injectarea unor solutii anestezice cu urme de substante antiseptice.
C. Injecatarea din eroare a unor substante toxice sau a unor solutii anestezice expirate.
D. Folosirea unor solutii prea reci in raport cu temperatura camerei
E. Aspiratia brusca
427. Rata ideiala de insertie a anesteziei este

A. 1 ml/min
B. Nu trebuie sa depaseasca 2 ml/min.
C. 1,5 ml/min
D. Nu depaseste 2,5 ml/min
E. 0.5 ml/min
428. Ph-ul solutiei anestezice este de obicei in jurul valorii de

A. 5
B. 5,5
C. 6
D. 7
E. 6,5
429. Solutiile cu vasoconstrictor au un ph

A. 3
B. 3,5
C. 4
D. 2,5
E. 4,5
430. Anestezia in tesuturile inflamate

A. Este dureroasa, deoarece se mareste si mai mult gradul de distensie al tesuturilor
B. Anestezicul local este injectat in tesut, el este neutralizat de sistemele tampon
Din fluidul tisular si o parte din forma cationica este transformata in baza neionizata.
C. Inflamatia este cea care duce la o aciditate in regiunea afectata
D. Produsii inflamatiei reduc ph-ul
E. Creste aciditatea
431. Metode principale de obtinere a anesteziei in prezenta inflamatiei tisulare

A. Administrarea anestezicului local la distanta de zona inflamata
B. Anestezie tronculara periferica
C. Injectarea unor cantitati mai mari de anestezic in regiune, printro anestezie in baraj
D. Anestezie topica
E. Anestezie intaligamentara
432. Inteparea vaselor

A. Perforarea accidentald a unui vas de sange in cursul injectdrii unui anestezic local
Este urmata de o extravazare sanguind in tesuturile inconjurdtoare
B. Perforarea unei vene nu duce intotdeauna la aparitia unui hematom
C. Inteparea vaselor superficiale cutanate sau mucoase nu prezintd o gravitate
deosebita
D. Inteparea unor vase profunde de calibru mai mare, indeosebi in cursul anesteziilor
tronculare
Periferice, trebuie depistata la timp pentru a nu injecta solutia anestezicd direct in
circulatia generala.
E. Strangerea la locul punctiei poate fi opritd prin compresie timp de 1-2 minute
433. Factorul determinant in aparitia hematomului

A. Densitatea tesuturilor
B. Volumul tesutului
C. Diamertul vasului
D. Tipul vasului
E. Localizarea vasului
434. In timpul anesteziei la tuberozitate se poate produce lezarea

A. Plexului venos pterigoidian
B. Arterei alveolare postero-superioare
C. Arterei maxilare interne situate posterior, medial si superior de tuberozitatea
maxilar
D. Plex arterial ptrigoidian
E. Venei alveolare superioare
435. Hematomul obrazului dupa anestezia la tuberozitate tratament

A. Se exercita presiune pe zona lezata
B. Compresia regiunii geniene cu palma, timp de cateva minute
C. Se introduce in santul vestibular superior, un rulou de comprese, cat mai distal
posibil (de-a lungul
Tuberozitdtii)
D. Se aplica un prisnitz rece, mentinut printr-un pansament compresiv, pentru a
exercita presiune locald si pentru a favoriza vasoconstrictia
E. Zona nu va fi expusa la cdldurd, pentru cel putin sase ore postincident
436. Hematomul dupa anestezia la spix

A. Tumefactie pe fata internd a ramului mandibuiar
B. Modificare de culoare a mucoasei
C. Tratament se vor exercita presiuni pe fata internd a ram ului mandibular
D. Tratament antiflogistic local
E. Antibioterapie
437. Pareza faciala tranzitorie

A. Se produce in timpul anesteziei la spina spix
B. Injectarea se face prea profund
C. Acul este directionat spre posterior
D. Substanta anestezica patrunde in glanda parotida si infiltreaza ramurile terminale
ale nervului facial
E .injectarea se face prea superficial
438. Semnele clincie caracteristice ale parezei faciale tranzitorii

A. Lagoftalmia
B. Blefaroptoza,
C. Coborarea comisurii bucale
D. Disparitia miscarilor mimicii de partea afectata
E .cu asimetrie faciala
439. Anestezia nervului infraorbital poate duce uneori la producerea unor

accidente pacientul prezinta
A. Edem palpebral
B. Oftalmoplegie
C. Exoftalmie,
D. Diplopie
E. Chiar pierderea temporara a vederii.
440. In anestezia nervului infraorbital, atunci cand acul patrunde accidental in

orbita pot fi intepate tesuturile perioculare sau globul ocular, iar tulburarile asociate sunt
mai severe si constau in
A. Hemoragii
B. Hematoame intraorbitare sau intraoculare
C. Echimoze palpebrale si conjunctivo-bulbare
D. Tulburari persistente de vedere
E. Exoftalmie
441. Factorii favorizanti incriminati in ruperea acului sunt

A. Utlizarea unor ace subtiri cu rezistenta redusa la rupere, prin defecte de fabricatie.
B. Utilizarea unor ace care au fost indoite anterior.
C. Introducerea rapida a acului prin tesuturi si lovirea acestuia de planul osos
D. Injecatrea rapida a anestezicului care provoaca dureri si contractia muschiului
pterigoidian intern in cazul anesteziei la spina spix
E. Schimbarea brusca a directiei acului intratisular
442. Factorii favorizanti in ruperea acului sunt
A. Introducerea completa a acului pana la lambou.
B. Inteparea in ligamentul pterigomandibular cu intrarea in tensiune a acestuia, la
deschiderea brusca a cavitatii bucale
C. Acele care se rup in tesuturi migreaza de obicei doar cativa mm, dar miscarile
musculare deplaseaza acul modiflcandu-i pozitia.
D. Schimbarea brusca a directiei acului intratisular
E. Folosirea de ace noi
443. Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

A. Necroza mucoasei
B. Trismusul persistent
C. Durerea
D. Pareza faciala tranzitorie
E. Ruperea acului
444. Reperele pentru anestezia la spina spix sunt :

A. Creasta zigomatica
B. Planul de ocluzie al molarilor inferiori
C. Creasta temporala , medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular
D. Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului
pterigoidian intern
E. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
445. Pe langa tehnica clasica de anestezie a nervului alveolar inferior (anestezia

la spina spix) se mai descriu si urmatoarele tehnici alternative :
A. Procedeul hoffer
B. Procedeul escat
C. Tehnica veisbrem
D. Tehnica d.theodorescu
E. Tehnica gaw-gates
446. Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului mentonier si a nervului incisiv

(anestezia la gaura mentoniera) cuprinde :
A. Dintii frontali inferiori de partea anesteziata
B. Dintii laterali inferiori de partea anesteziata
C. Procesul alveolar si fibromucoasa vestibulara intre gaura mentoniera si linia
mediana
D. Buza inferioara
E. Tegumentul regiunii mentoniere de partea anesteziata

A. Necroza mucoasei
B. Trismusul persistent
C. Durerea
E. Ruperea acului
448. Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt :

A. Descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei
B. Parestezii persistente
C. Tulburari oculare
D. Leziuni vasculare
E. Sincopa vaso-vagala
449. Accidentele si complicatiile generale ale anesteziei loco-regionale sunt :

A. Sincopa vaso-vagala
B. Sincopa sinusului carotidian
C. Convulsiile
D. Accidentul vascular cerebral
E. Accidente alergice
450. Hematomul obrazului dupa anestezia la tuberozitate:

A. Apare prin inteparea plexului branhial
B. Se manifesta clinic prin aparitia unei tumefactii geniene
C. Se resoarbe in 2-3 ore
D. Necesita antibioterapie
E. Necesita utilizarea caldurii locale in primele 6 ore dupa producere
451. Manifestarile sincopei vaso-vagale in stadiul presincopal sunt :

A. Pierderea brusca si tranzitorie a starii de constienta
B. Paloare faciala
C. Hiperventilatie
D. Diaforeza
E. Greata
452. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la adrenalina este falsa?

A. Este o catecolamina
B. Este simpatomimetica
C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit in anestezicele locale
D. Se foloseste in concentratii de 1:10000 pana la 1: 200000
E. Necesita adaugarea unui conservant de tip bisulfit
453. Anestezia tronculara periferica:

A. Vizeaza trunchiul nervos si ramurile sale
B. Are durata de actiune mai redusa decat anestezia topica
C. Deformeaza regiunea anesteziata
D. Este o anestezie loco-regionala prin infiltrație
E. Include anestezia tronculara bazala
454. Care varianta de raspuns este corecta in ceea ce priveste administrarea

lidocainei in timpul graviditatii si lactatiei:
A. Are efect teratogen
B. Poate determina hipotensiune de sarcina
C. Nu se recomanda monitorizare cardiaca fetala
D. Se recomanda temporizarea administrarii la gravide in primul trimestru de sarcina
E. Nu se recomandata inlocuirea temporara a alimentatiei la san pentru 24 de ore
455. Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

A. Ulceratii ale mucoasei
B. Ruperea acului
C. Alveolita postextractionala
E. Hematom
456. Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt:

A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
B. La 0,5 cm inapoi de marginea posterioara a palatului dur
C. La 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei pterigoide
D. La 1 cm inaintea cirligului aripii externe a apofizei pterigoide
E. Unghiul diedru format de creasta alveolara cu lama orizontala a osului palatin
457. Anestezia locala prin infiltratie nu include:

A. Anestezia de contact
B. Anestezia submucoasa
C. Anestezia intradermica
D. Anestezia plexala
E. Anestezia intraligamentara
458. Gaura infraorbitara este situata:

A. La 5 mm inafara liniei verticale mediopupilare
B. Pe orizontala ce uneste gaura supraorbitara cu cea mentoniera
C. Pe linia verticala ce trece intre cei doi premolari superiori
D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
E. Deasupra suturii zigomato-maxilare
459. Manifestarile clinice ale alergiei sunt:

A. Dispnee cu wheezing
B. Angioedem
C. Hipotensiune arterial
D. Bradicardie
E. Colaps
460. Anestezia plexala:

A. Este o anestezie supraperiostala
B. Rar utilizata la maxilar
C. Este paraapicala
D. Este mai putin eficienta la copii si tineri
E. Este o anestezie prin imbibitie
461. Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt:

A. Creasta zigomato-alveolara
B. Radacina meziala a molarului de 12 ani
C. Mucoasa mobila
D. Inainte muschiului maseter
E. Marginea inferioara a osului zigomatic
462. Lidocaina:
A. Are ph-ul 8
B. Are toxicitate de 3 ori mai mare fata de procaina
C. Are putere anestezica de doua ori mai mica decat a procainei
D. Se metabolizeaza in proportie de 90% la nivel hepatic
E. Doza uzuala este de 18 ml solutie
463. Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind:

A. Sincopa vaso-vagala
B. Durerea
C. Alveolita postextractionala
E. Descuamarea epiteliala
464. Tratamentul de urgenta al edemului cailor aeriene superioare presupune:

A. Oxigenoterapie
B. Administrare de adrenalina 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat
C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic
D. Administrare de epinefrina in bronhospasm
E. Administrare de antibiotice in edem laringian
465. Anestezia la spina spix :

A. Se efectueaza rar pe cale orala
B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentoniera
C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori
D. Determina anestezia nervului bucal
E. Anesteziaza și nervul auriculo-temporal
466. Articaina:
A. Nu este intotdeauna asociata in solutie cu vasoconstrictor
B. Este contraindicata la copii sub 4 ani
C. Este indicata la pacientii cu bronhospasm in antecedente
D. Are putere anestezica mai redusa decat lidocaina
E. Se recomanda injectare rapida
467. Anestezia intraligamentara:

A. Nu necesita seringi speciale
B. Durata de instalare este mare
C. Reduce riscul de alveolita postextractionala
D. Durerea locala postanestezica e mai redusa
E. Este indicata la pacientii cu risc hemoragic
468. Necroza mucoasei:

A. Apare pe fondul ischemiei prelungite
B. Este mai frecventa dupa anestezii efectuate vestibular
C. Apare dupa decolari brutale ale muco-periostului
D. Are culoare rosie intensa
E. Este un accident al anesteziei loco-regionale
469. Anestezia topica:

A. Necesita o concentratie mai mica a anestezicului decat pentru injectare
B. Foloseste frecvent xilina 0.5-1%
C. Se poate utiliza si pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos
D. Nu necesita uscarea prealabila a locului de aplicare a anestezicului
E. Durata este de aproximativ doua ore
470. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicatii in:

A. Procese inflamatorii retrotuberozitare
B. Tumori localizate in treimea distala a vestibulului superior
C. Pacienti sub tratament anticoagulant
D. Hemofilici
E. Pacienti cu odontectomii ale molarilor de minte in antecedente
471. Catecolaminele au ca efecte locale :

A. Vasoconstrictie la locul injectarii
B. Cresterea ratei de absorbtie a anestezicului in fluxul sangvin
C. Putere anestezica mai mare
D. Efect mai indelungat
E. Stimularea receptorilor din peretii arteriolari
472. Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie:

A. Utilizarea solutiilor prea reci fața de temperatura camerei
B. Injectarea rapida a solutiei anestezice
C. Injectarea din eroare a unor substante toxice
D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit
E. Injectarea unor solutii cu urme de alcool
473. Mepivacaina:
A. Are o toxicitate de 1,5-2 fata de procaina
B. Durata anesteziei este crescuta
C. Are potenta de 2 fata de lidocaina
D. Nu este metabolizata in ficat
E. Este eliminata renal in proportie de 50-60%
474. Articaina este contraindicata la

A. Pacienti epileptici fara tratament
B. Pacienti cu porfirie acuta recurenta
C. Pacienti cu deficit de colinesteraza plasmatica
D. Pacienti cu tulburari de conducere atrio-ventriculare severe
E. Pacienti sub tratament cu anticoagulant
475. Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt

A. Stare de agitatie nemotivata
B. Tegumente uscate
C. Senzatia de greata
D. Cefalee intensa
E. Frison
476. Tratamentul anginei pectoral consta in:

A. Pozitia decliva a pacientului
B. Aspirarea secretiilor din cavitatea orala
C. Administrarea unui vasodilatator coronarian
D. Oprirea interventiei dentare
E. Administrarea de antiedematoase per os
477. Accidentele locale punctiei anestezice la spix sunt:

A. Ruperea acului
B. Producerea unui hematom
C. Trismus persistent
D. Injectite postanestezice
E. Congestia tegumentelor
478. Reperele pentru spina spix sunt:

A. Creasta temporala a mandibulei
B. Tuberozitatea mandibulara
C. Incizura sigmoida
D. Plica pterigomandibulara
E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori
479. Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:

A. Lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
B. Anestezia simultana la mai multi dinti
C. Posibilitatea localizarii la un singur dinte
D. Folosirea unei cantitati de 0,15-0,20 ml solutie anestezica
E. Nu necesita seringi speciale
480. Anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior la nivelul spinei

lui spix intereseaza:
A. Dintii mandibulari de aceeasi parte, pana la linia mediana plus un dinte de partea
opusa
B. Muco periostul vestibular situat inaintea primului molar
C. Hemibuza si pielea barbiei situate de partea anesteziei
D. Corpul mandibular si portiunea inferioara a ramurii ascendente a mandibulei
E. Cele 2/3 anterioare ale limbii si planseului bucal
481. Tehnicile complementare de anestezie sunt cu exceptia:

A. Intraligamentara
B. Plexala
C. Palatinala
D. Intrapulpara
E. Intraseptala si intrapapilara
482. Anestezia intrapulpara:

A. Se poate realiza cand pulpa nu este expusa
B. Pentru a realiza extirparea devitala fara durere
C. Cu ac scurt indoit corespunzator
D. Efectul este imediat
E. Se recomanda in pulpite purulente
483. Anestezia intraligamentara:

A. Se practica in completarea anesteziei plexale sau tronculare periferice
B. Indicata in orice regiune a maxilarelor
C. Indicata numai la mandibula
D. Acul se introduce tangent cu radacina
E. Acul se introduce perpendicular pe mucoasa papilara
484. Anestezia nervului incisiv inferior:

A. Se realizeaza la gaura mentoniera
B. Cu gura larg deschisa
C. Nu este necesara patrunderea cu acul in gaura mentoniera
D. Cu gura semideschisa
E. Intereseaza doar pulpa nu si osul alveolar
485. Anestezia nervului alveolar supero-posterior:

A. Insensibilizeaza pulpa celor 3 molari maxilari
B. Cu gura semideschisa
C. Acul se introduce la nivelul molarului doi
D. In unghi de 45
E. Este indicat sa se pastreze contactul osos in timpul progresiunii acului
486. Nervul maxilar asigura sensibilitatea urmatoarelor structuri:

A. Pleoapa inferioara;
B. Buza superioara;
C. Amigdala;
D. Faringe;
E. Portiunea anterioara a limbii.
487. Radacina senzitiva a nervului mandibular inerveaza:

A. Tegumentul regiunii nazale;
B. Hemibuza superioara;
C. Dintii inferiori cu ligamentul parodontal si osul alveolar;
D. Glanda submandibulara;
E. Sinusul maxilar.
488. Urmatoarele afirmatii despre nervul dentar inferior sunt adevarate:

A. Patrunde in canalul mandibular la nivelul gaurii mentoniere;
B. Este insotit de artera si vena alveolara inferioara;
C. Traverseaza canalul mandibular;
D. Are doua ramuri terminale, nervul mentonier si nervul incisiv;
E. Este responsabil de sensibilitatea regiunii auriculare.
489. Tehnica escat de anestezie topica prin imbibitie se efectueaza pentru nervul:
A. Palatin anterior;
B. Incisiv;
C. Nazo-incisiv;
D. Nazo-palatin;
E. Dentar supero-anterior.
490. Anestezia de contact prin badijonare este indicata in interventiile asupra

gingivo- mucoasei orale, cum sunt:
A. Anestezia locului de punctie anestezica;
B. Cauterizari ale mucoasei;
C. Extractia dintilor parodontotici;
D. Detartraj;
E. Adaptarea la colet a unei coroane dentare.
491. Indicatiile anesteziei intraligamentare sunt:

A. Extractii unidentare;
B. Rezectii apicale unidentare;
C. Chiuretaj subgingival;
D. Tratamentul unui dinte definitiv la copii;
E. Tratament endodontic al unui singur dinte sau al unui dinte izolat pe arcada.
492. Avantajele anesteziei plexale sunt:

A. Numar minim de intepaturi;
B. Anestezie atraumatica;
C. Tehnica simpla;
D. Este nedureroasa;
E. Volum redus de substanta anestezica.
493. Dezavantajele anesteziei tronculare sunt:

A. Necesitatea unei doze crescute de anestezic;
B. Exista riscul inteparii vaselor sanguine aflate in imediata apropiere a trunchiurilor
nervoase majore;
C. Anestezie completa a mai multor nervi;
D. Durata lunga de anestezie, cu riscul de ranire accidentala, cand, dupa terminarea
tratamentului, efectul anestezic este inca prezent
E. Tehnica dificila.
494. Repere de anestezie tronculara periferica pe cale endoorala a nervilor

dentari supero- posteriori la tuberozitate sunt:
A. Creasta zigomato-alveolara;
B. Molarul 1 superior, radacina disto-vestibulara;
C. Molarul 2 superior, raadacina mezio-vestibulara;
D. Molarul 3 superior;
E. Mucoasa mobila, fornixul superior.
495. Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculara periferica a nervilor dentari

supero- posteriori la tuberozitate este:
A. Gingivo-mucoasa vestibulara corespunzatoare molarilor;
B. Peretele postero-lateral sinusal impreuna cu mucoasa care il tapeteaza;
C. Cele doua treimi posterioare ale palatului dur;
D. Dintii molari impreuna cu periodontiul si cu osul corespunzator – cu mentiunea ca
radacina mezio-vestibulara a molarului 1 superior, in 28% din cazuri, este anesteziata
doar partial;
E. Premolarii superiori.
496. Avantajele anesteziei tronculare periferice la tuberozitate sunt:

A. Tehnica simpla, nedureroasa, atraumatica;
B. Volum redus de substanta anestezica;
C. Numar redus de intepaturi;
D. Anestezie sigura, cu rate de succes peste 95%;
E. Aspiratia pozitiva in 0,97% din cazuri
497. Reperele de anestezie pe cale exoorala a nervilor dentari supero-posteriori

la tuberozitate sunt:
A. Marginea anterioara a muschiului maseter;
B. Marginea posterioara a muschiului temporal;
C. Marginea inferioara a osului malar;
D. Marginea posterioara a muschiului maseter;
E. Creasta zigomato-alveolara.
498. Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului suborbitar la gaura suborbitara

este:
A. Hemibuza superioara;
B. Aripa nasului;
C. Pleoapa superioara;
D. Pleoapa inferioara;
E. Premolarii 1 si 2 superiori.
499. Reperele osoase ale gaurii suborbitare sunt:

A. Pe verticala ce trece prin gaura mentoniera si supraorbitara;
B. Sub sutura maxilo-malara;
C. In santul nazo-genian;
D. La 0,5 cm in afara aripii nazale;
E. La 6-10 cm sub marginea inferioara a orbitei.
500. Locul de intepatura in anestezia la gaura suborbitara pe cale endo-orala

este:
A. La nivelul fosei canine;
B. In dreptul apexului caninului;
C. In santul nazo-genian;
D. In dreptul aripii nazale;
E. In afara santului nazo-genian.
501. Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculara periferica la gaura palatina

posterioara este:
A. 1/3 anterioara a fibromucoasei palatine;
B. Cele 2/3 posterioare ale fibromucoasei palatine;
C. Cele 2/3 posterioare ale palatului dur;
D. 1/3 anterioara a osului palatin;
E. Valul palatin anterior.
502. reperele osoase ale gaurii palatine posterioare sunt:

A. La 1 cm anterior de carligul aripii interne a apofizei pterigoide;
B. La 1 cm de molarul 3 la adulti;
C. La 1 cm inauntru si deasupra marginii inferioare a crestei alveolare;
D. La 1 cm de festonul gingival al molarului 1;
E. La 0,5 cm anterior de marginea posterioara a palatului dur.
503. Prin anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior la gaura

mandibulara se anesteziaza urmatorii nervi:
A. Nervul mentonier;
B. Nervul incisiv;
C. Nervul nazo-incisiv;
D. Nervul lingual;
E. Nervul bucal.
504. Reperele gaurii mandibulare sunt:

A. In mijlocul fetei interne a ramurii verticale a mandibulei;
B. La 1 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori;
C. La nivelul planului de ocluzie al molarilor superiori;
D. La jumatatea distantei intre marginea bazilara a mandibulei si incizura sigmoida;
E. La 1 cm sub planul de ocluzie al molarilor superiori.
505. Reperele de anestezie pe cale endoorala a nervului dentar inferior la gaura

mandibulara sunt:
A. Marginea anterioara a ramurii verticale a mandibulei;
B. Creasta temporala;
C. Plica pterigomandibulara;
D. Ligamentul stiloid;
E. Planul de ocluzie al molarilor superiori.
506. Teritoriul anesteziat prin anestezia la gaura mentoniera este:

A.dintii de la gaura mentoniera la linia mediana impreuna cu osul si periodontiul
corespunzator;
B. Gingivo-mucoasa versantului lingual;
C. Gingivo-mucoasa vestibulara a dintilor laterali;
D. Dintii molari inferiori;
E. Mucoasa jugala adiacenta.
507. Reper osos al gaurii mentoniere este:

A. Deasupra portiunii incipiente a liniei oblice externe;
B. In dreptul premolarului inferior -25% din cazuri;
C. In dreptul radacinii premolarului 1 inferior – 20% din cazuri;
D. Distal de premolarul 2 – 10% din cazuri;
E. Intre radacinile celor doi premolari inferiori -75% din cazuri.
508. Locul de intepatura pentru anestezia pe cale exoorala a nervului mentonier

este:
A. In menton;
B. Pe o linie verticala ce trece prin comisura orala;
C. La 1,5-2 cm inapoia comisurii orale;
D. In dreptul radacinii meziale a molarului unu inferior;
E. In dreptul premolarului doi inferior.
509. Reperele anesteziei tronculare periferice a nervului bucal sunt:

A. Marginea anterioara a ramului ascendent;
B. Creasta zigomato-alveolara;
C. Planul de ocluzie al molarilor superiori;
D. Molarul doi superior;
E. Orificiul canalului stenon.
510. Anestezia nervului bucal prin infiltratie vestibulara se efectueaza astfel:

A. Directia acului este in jos si inainte;
B. Locul de intepatura este in mucoasa jugala;
C. Se patrunde superficial 0,2-0,5 cm;
D. Se depune mai mult de jumatate de fiola de anestezic;
E. Infiltratia anestezica se face in dreptul premolarilor
511. Reperele de anestezie tronculara periferica a nervului lingual sunt:

A. Molarul 3 inferior;
B. Trigonul retromolar;
C. Santul paralingual;
D. Molarul 2 inferior la copii;
E. Fata ventrala a limbii;
512. Profunzimea de depunere a solutiei anestezice pentru anestezia nervului
dentar inferior la gaura mandibulara pe cale endoorala este:
A. 1,5-2 cm;
B. 2-2,5 cm;
C. 2-3 cm;
D. 2,5-3,5 cm;
E. 4-4,5 cm.
513. Repere osoase pentru anestezia pe cale endoorala a nervului dentar inferior
la gaura mandibulara sunt:
A. Marginea anterioara a ramurii verticale a mandibulei;
B. Trigonul retromolar;
C. Linia oblica externa;
D. Creasta temporala;
E. Linia oblica interna.
514. Dezavantajul anesteziei nervului nazopalatin la gaura incisiva este:

A. Volum mare de solutie anestezica;
B. Risc de rupere a acului;
C. Anestezie dureroasa, potential traumatica;
D. Aspiratie pozitiva frecventa;
E. Necesita intepaturi multiple.
515. Reperele de anestezie pe cale endoorala a nervului mentonier la gaura

mentoniera sunt:
A. Reperele gaurii mentoniere;
B. In dreptul premolarului 1 inferior;
C. Fundul de sac vestibular;
D. Molarul 1 inferior;
E. Comisura orala
516. Actiunea, efectul anestezic si toxicitatea substantelor anestezice sunt

determinate de urmatoarele proprietati fiziochimice si farmacologice:
A. Liposolubilitatea;
B. Timpul de injumatatire;
C. Rata de legare de lipide;
D. Efectul vasoconstrictor;
E. Valorile ph-ului si a constantei de aciditate
517. Un anestezic bun ar trebui sa indeplineasca urmatoarele calitati:

A. Potential anestezic mare, fara efecte adverse;
B. Timp de inductie crescut;
C. Compatibil cu substantele vasodilatatoare;
D. Sa nu creeze dependenta;
E. Sa fie stabil in solutie.
518. Care din urmatoarele anestezice face parte din clasa esteri:
A. Articaina;
B. Bupivacaina;
C. Mepivacaina;
D. Xilina;
E. Procaina.
519. Articaina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:

A. Liposolubilitate mare;
B. Inductie anestezica in 5-10 minute;
C. Toxicitate de 1,5 ori mai mare decat a procainei;
D. Putere anestezica de 4 ori mai mare decat a xilinei;
E. Eliminarea este totala in 12-24 ore.
520. Articaina are urmatoarele contraindicatii:

A. Insuficienta cardiaca compensata;
B. Astm bronsic;
C. Hipotensiune arteriala severa;
D. Copii sub 8 ani;
E. Diateze hemoragipare.
521. Proprietati ale substantelor adjuvante vasoconstrictoare ale anesteziei locale

sunt:
A. Reduc sangerarea locala in timpul interventiei chirugicale;
B. Cresc absorbtia anestezicului local in sange;
C. Scad timpul de actiune al anestezicului;
D. Scad riscul de supradozare;
E. Potenteaza efectul anestezic.
522. Lidocaina (xilina) trebuie utilizata cu precautie in:

A. Diabet zaharat;
B. Boala paget;
C. Infarctul miocardic acut;
D. Insuficienta renala
E. Insuficienta cardiaca.
523. Semnele cardiovasculare de supradozaj datorate adrenalinei in anestezia

locala cu articaina sunt:
A. Senzatie de cald;
B. Bradicardie;
C. Cefalee;
D. Dureri precordiale;
E. Ritm cardiac alert si aritmic.
524. Adrenalina are urmatorul efect sistemic:

A. Scade tensiunea arteriala;
B. Produce lipoliza in celulele adipoase;
C. Scade frecventa respiratorie;
D. Scade aportul energetic;
E. Creste diureza.
525. Adrenalina are urmatoarele efecte secundare:

A. Palpitatii;
B. Bradicardie;
C. Anxietate;
D. Tremuraturi;
E. Edem pulmonar.
526. La pacientii cu hta usoara sau medie:

A. Nu se administreaza anestezie locala cu vasoconstrictor;
B. Este permisa administrarea substantelor anestezice cu vasoconstrictor in doza
maxima de 1: 100000;
C. Este permisa administrarea substantelor anestezice cu vasoconstrictor in doza
maxima de 1: 200000;
D. Se evita tehnicile de anestezii tronculare periferice profunde;
E. Se recomanda psihoterapie si premedicatie sedativa si anxiolitica.
527. In cazul pacientilor cu tulburari de coagulare:

A. Se limiteaza numarul de punctii anestezice;
B. Se evita tehnicile de anestezii tronculare periferice profunde;
C. Momentul efectuarii manoperelor stomatologice este stabilit in colaborare cu
medicul curant hematolog sau cardiolog;
D. Nu exista restrictii in ceea ce priveste anestezia locala;
E.doza de vasoconstrictor asociat substantei anestezice este de maxim 1:50000.
528. La pacientii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar trebuie avute in

vedere urmatoarele consideratii in vederea administrarii anesteziei locale:
A. Doza de vasoconstrictor din solutia anestezica trebuie sa fie maxim 1:200000;
B. Nu exista restrictii in ceea ce priveste concentratia de vasoconstrictor din solutia
anestezica;
C. Nu se realizeaza anestezia bilaterala a nervului alveolar inferior sau a nervului
palatin mare;
D. Se evita utilizarea tehnicilor de anestezii tronculare periferice “profunde”;
E. Se recomanda premedicatie anxiolitica.
529. Profilaxia durerii in anestezia loco-regionala se face prin:

A. Injectarea lenta si fara presiune a substantei anestezice;
B. Evitarea tehnicilor de anestezie tronculara periferica;
C. Realizarea anesteziei topice inainte de injectare;
D. Utilizarea acelor scurte, subtiri si cu bizou ascutit;
E. Injectarea superficiala, submucoasa a solutiei anestezice.

A. Trismusul;
B. Leziuni ale mucoasei orale;
C. Durerea;
D. Infectiile perimaxilare;
E. Alveolita postextractionala.
531. Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

A. Pareza faciala tranzitorie;
B. Tulburarile oculare;
C.trismusul;
D.tulburarile de sensibilitate persistente;
E. Traumatizarea buzelor si a limbii.
532. Ruperea acului in timpul efectuarii anesteziei loco-regionale este favorizata

de:
A. Folosirea acelor prea subtiri;
B. Folosirea acelor prea scurte;
C. Introducerea rapida a anestezicului;
D. Schimbarea brusca a directiei acului intratisular;
E. Folosirea acelor indoite.
533. In pareza faciala tranzitorie ca urmare a infiltrarii anestezice a nervului

facial, fata devine asimetrica, ca urmare a:
A. Lagoftalmiei unilaterale;
B. Ptozei pleoapei inferioare;
C. Imobilitatii comisurii orale;
D. Accentuarii pliurilor naturale ale fetei;
E. Ocluziei inverse pe partea afectata
534. Cauzele aparitiei trismusului sunt urmatoarele:

A. Hematomul;
B. Ischemia prelungita;
C. Punctia septica;
D. Utilizarea acelor prea lungi;
E. Solutii anestezice prea calde.
535. Cauzele punctiei septice sunt:

A. Antisepsia incorecta a zonei de anestezie inainte de punctie;
B. Contaminarea acului inainte de efectuarea ansteziei;
C. Injectare brusca a solutiei anestezice;
D. Injectarea anestezicului intr-o zona infectata;
E. Efectuarea anesteziei fara manusi sterile;
536. Hematomul labio-mentonier se produce in timpul anesteziei:

A. Plexale la dintii frontali inferiori
B. Plexale la dintii frontali superiori;
C. Tronculare periferice la gaura mentoniera
D. Intraosoase la dintii frontali inferiori;
E. Bilaterale la gaurile mentoniere.
537. Tratamentul trismusului postanestezic consta in:

A. Aplicare de caldura umeda pe zona afectata;
B. Mecanoterapie;
C. Administarea de miorelaxante;
D. Comprese cu gheata pe partea afectata;
E. Medicatie analgezica.
538. In vederea realizarii anesteziei loco-regionale la pacientii anxiosi, trebuie

luate masuri de precautie datorita riscului de aparitie a urmatorului accident:
A. Tulburari de ritm cardiac;
B. Criza de tetanie hiperventilatorie;
C. Criza de hipoglicemie;
D. Accidente alergice;
E. Hipotensiune arteriala.
539. Hematomul obrazului produs in timpul anesteziei tronculare periferice a

nervilor alveolari supero-posteriori la tuberozitate apare prin inteparea:
A. Venei alveolare supero-posterioare;
B. Plexului venos pterigoidian;
C. Arterei alveolare supero-posterioare;
D. Arterei maxilare interne;
E. Arterei pterigo-palatine.
540. Difuzarea solutiei anestezice in orbita in cursul anesteziei la gaura

suborbitara, are drept consecinte:
A. Pierderea temporara a vederii;
B. Edem palpebral;
C. Ptoza palpebrala;
D. Oftalmoplegie prin paralizia muschilor mobilizatori ai globului ocular;
E. Hemoragie intraorbitara
541. In cazul socului anafilactic, instalarea colapsului cardio-vascular se

manifesta prin:
A. Edem laringian;
B. Bronhospasm;
C. Tahicardie
D. Aritmie cardiaca
E. Hipertensiune arteriala
542. Semnele clinice ale supradozarii cu adrenalina sau alt vasoconstrictor sunt:
A. Palpitatii;
B. Tremuraturi;
C.dificultati in respiratie;
D. Scaderea ritmului cardiac;
E. Scaderea brusca a tensiunii arteriale sistolice.
543. Semnul clinic de supradozare anestezica la concentratii mici de anestezic

este:
A. Pierderea cunostintei;
B. Agitatie;
C. Tulburari vizuale;
D. Depresie cardiaca
E. Dificultati in respiratie;
544. In faza initiala a socului anafilactic apar urmatoarele manifestari clinice:

A. Eritem;
B. Prurit intens;
C. Dispnee;
D. Diaree;
E. Conjunctivita.
545. In criza hipertensiva aparuta ca accident al anesteziei loco-regionale,

tratamentul de
Urgenta consta in administrarea de:
A. Factor viii;
B. Nitroglicerina sublingual;
C. Aspirina;
D. Hemisuccinat de hidrocortizon;
E. Adrenalina injectabil
546. In ulceratia mucoasa, o complicatie post-anestezica sunt incriminati:
a)herpesul simplex ( cel mai frecvent)
b)stomatita aftoasa recidivanta
c)traumatisme tisulare
d)herpesul simplex de etiologie bacteriana
e) sensibilitatea scazuta la anestezicul topic
547. Traumatismele tisulare, ca urmare a unei complicatii post anestezice:

a)pot activa stomatita aftoasa, forma recidivanta
b) pot activa herpesul simplex ce nu era prezent pe mucoasa inainte de injectare
c) pot fi data de orice instrument, ac sau soltuia anestezica
d) nu exisa inca un tratament profilactic pt pacientii susceptibili de herpes simplex si
stomatita aftoasa recidivanta
e) tratamentul simptomatic este de electie in traumatismele tisulare
548. Stomatita aftoasa recidivanta :

a) apare la nivelul mucoasei fixe
b) nu reprezinta o complicatie post-anestezica
c) este de origine bacteriana
d) este considerata a fi un proces autoimun
e) se intalneste frecvent in vestibulul bucal
549. Herpesul simplex:

a) intraoral, se manifesta la inceput prin mici vezicule pe mucoasa fixa
b) este intalnit rar
c) este de etiologie atat bacteriana cat si virala
d) este de etiologie virala
e) nu se intalneste niciodata post-anestezic ca si o complicatie
550. Descuamrea epiteliala:

a) este tipica tesuturilor dure
b)se datoreaza aestezicului topic mentinut un timp prelungit pe mucoasa ( mai mult de
2 min )
c)pacientul acuza dureri si la cateva zile dupa tratamentul stomatologic
d)principalul simptom este durerea intensa
e) pot aparea ulceratii la locul de punctie
551. Ulceratile post anestezice:

a)sunt considerate complicatii loco-regionale
b) persista in general 7-10 zile
c)ca tratament nu se recomanda costicosteroizii
d) riscul de infectie este asociat tratamentului cu steroizi
e)se instaleaza la o luna dupa tratamentul stomatologic
552. Tratamentul ulceratilor post-anestezice:

a)are ca scop protejarea zonei ulcerate
b)pentru combaterea dureri se poate aplica anestezic local
c)se practica irigatii locale cu solutii ce contin antihistaminice,antiinflamator si
analgezic
d)nu necesita tratament deloc
e)niciodata nu se aplica anestezic local topic, pt combaterea durerii
553. Necroza mucoasei bucale:

a)apare dupa decolarea brutala a mucoperiostului
b)este favorizata de ischemia prelungita
c)se intalneste cu precadere in mucoasa fixa a boltii palatine, unde mucoasa este mai
inextensibila
d)vasoconstrictorul solutiti anestezice poate da ischemia si apoi necroza mucoasei
e)apare foarte des la anesteziile in vestibului bucal
554. Necroza prin tulburari trofice locale intereseaza

a)mucoasa
b)periost
c) artera carotida
d) chiar si osul
e) smaltul
555. Clinic, zona necrozata apare ca:

a) initial zona este palida
b)initial zona este violacee
c)devine brun-cenusie
d)se formeza flictene ce se deschid spontan
e) o hiperemie severa
556. Tesuturile necrozate:

a)se izoleaza ne mucoasa normala
b)se detaseaza sub forma de sfacele
c)zona are margini regulate
d)este dureroasa spontan si la atingere
e)se suprainfecteaza rar
557. Necroza tesutului in complicatiile post anestezice:

a)evolutia dureaza 7-10 zile
b)are margini regulate
c)in cazul suprainfectarii vindecarea se prelungeste
d)clinic nu se distinge nimic patologic
e)este o leziune dureroasa
558. Terapia necrozei post anestezice indica:

a)detasarea zonelor necrozate
b)mese iodoformate
c)antialgice si antiinflamatoare nesteroidiene
d)vindecarea zonei se face fara tratament
e) placa palatinala acrilica dupa o amprentare
559. Care din urmatoarele patologii sunt considerate complicatii post-anestezice

in medicina dentara?
a)trismusul persistent
b)pneumonia
c)alveolita post-extractionala
d)necroza mucoasei
e)paresteziile persistente
560. Injectita postanestezica:

a)este produsa de punctii septice
b)este o complicatie post-anestezica locoregionala
c)poate fi data de un ac ce a atins in prealabil dintii vecini, obrajii etc
d)asepsia incorecta a locului de punctie nu influenteaza aparitia injectitei.
e) apare datorita contaminarii inintea punctiei anestezice
561. Injectitele post anestezice:

a)sunt complicatii produse de punctile septice anestezice
b)contaminarea se face prin punctii septice inaintea injectarii anestezicului
c)asepsia incorecta efectuata inaintea punctiei este o cauza a injectitei
d)sunt produse de puctii aseptice
e)survin dupa un infarct miocardic
562. localizarea procesului septic in injectite este:

a)in spatiul pterigomaxilar
b)pterigomandibular
c)interincisiv
d)planseu bucal
e)obraz
563. Manifestarea clinica a injectitei postanestezice este:

a) celulita infiltrativa sau colectie supurate
b)eritem
c)macule
d)ulceratii
e)descuamatii furfuracee
564. Procesul septic in injectite este favorizat de:

a)prezenta abundenta a testutului celulo-adipos
b)uneori a hematoamelor
c) orice factori ce constituie un bun mediu de cultura microbiana
d) infarctul miocardic
e)angina pectorala
565. Simptomatologia in injectite:

a)este in raport cu localizarea
b) trismus
c)tumefactie
d)disfagie
e) este neobservabila
566. Caracteristic simptomatologiei in injectite sunt:

a)dureri nevralgiforme
b)nu prezinta simptomatologie
c)apare la 2-3 zile de la punctia anestezica
d) daca procesul septic intereseaza lojele profunde, simtomatologia are o latenta mai
mare
e)simptomatologia apare la 14-21 de zile de la punctia septica
567. Tratamentul in injectite este:

a)chirurgical
b)consta in principal in incizie si drenaj
c)se adauga si un tratament medicamentos
d) niciodata antibioterapie
e)diferit in functie de varsta pacientului
568. Tratamentul general in injectite postanestezice :

a)oxigen
b)antialgice
c)antiinflamatoare nesteroidiene
d)vitaminoterapie
e)antibioterapie ( in functie de teren )
569. Trismusul persistent:

a)este limitarea deschiderii arcadelor dentare
b)este o complicatie tiroidiana
c)este o consecinta a spasmului muscular masticator
d)are cauze endocrine
e)este intalnit si post anestezic la spina spix
570. Trismusul persistent:

a)nu se intalneste la oameni
b)este mai frecvent intalnita la spina spix, in comparatie cu celelalte anestezii
tronculare periferice
c)nu are factori etiologici
d)se intalneste la nivelul sternului
e)nu este o coplicatiei a anesteziei la spina spix
571. In etiologia trismusului persistent se amintesc:

a)punctia anestezica
b)hipotermina
c)hipertermia
d)hemoragia
e)socul anafilactic
572. Trismusul postanestezic:

a) apare inintea punctiei anestezice
b)intereseaza osul alveolar
c)punctiile repetate se vor corela cu o incidenta crescuta a trismusului
d)nu este considerat o complicatie postanestezica
e)punctia anestezica este un factor etiologic datorita traumatismelor produse de punctie
asupra tesuturilor.
573. Trismusul postanestezic din medicina dentara:

a)nu poate fi dat de hemoragii
b)disfunctile musculare pot fi date de iritatii tisulare ca urmare a hemoragiei
c) are un mecanism autoimun
d)dupa injectare se pot produce necroze
e) are o etiologie necunoscuta

a) este o inflamatie a trigemenului
b) este o boala cardiovasculara
c)anestezicul local in cantitati mari produce distensie tisulare si apoi trismus
d)poate fi dat de cantitati mari de anestezic local
e) este o forma de cancer

a) poate fi dat de cantitati mari de anestezic
b)nu poate fi dat se cantitati mari de anestezic
c)poate fi dat de acele cu bizou tesit sau indoit
d)poate fi dat de punctie septica
e)poate fi dat de ischemie prelungita

a)acele cu bizoul tesit produc iritatii mecanice
b)acele cu bizoul tesit produc rupere fibrelor musculare
c) acele de unica folosinta se pot folosi de mai multe ori
d)punctia septica poate determina formarea unui proces supurativ
e)punctia septica produce insamantarea spatiului pterigomandibular
577. Ischemia prelungita din trismusul postanestezic:

a)poate fi data de vasoconstrictor
b)se poate intalni la nivelul tesuturilor musculare
c) determina infarct miocardic
d) afecteaza si ochii
e)toate variantele de mai sus sunt corecte
578. Trismusul post anestezic:

a) determina, de obicei o limitare minora a mobilitatii mandibulare
b) poat aparea si limitari mai severe
c)nu are tendinta sa cedeze
d)are tendinta sa cedeze
e)nu produce limitarea mobilitatii mandibulare
579. Ischemia prelungita din trismusul postanestezic:

a)in faza acuta durerea conduce la spasm muscular
b)in faza acuta durerea conduce la limitarea deschiderii arcadelor dentare a
c) nu se acutizeaza niciodata
d)simptomatologia poate aparea precoce sau tardiv
e) simptomatologia apare doar tardiv
580. Trismusului postanestezic:

a) simptomatologia precoce apare la 2 zile de la punctie
b) simptomatologia tardiva apare la 5-6 zile de la punctie
c) simtomatologia apare la 2 saptamani de la punctie
d) simtomatologia apare la cateva minute dupa punctie
e)simptomatologia apare la cativa ani de la punctie

a) durerea are tendinta de accentuare treptata
b)faza tardiva sau cronica se dezvolta in absenta terapiei
c) daca nu se intervine se poate ajunge la constrictii ale mandibulei
d)durere are tendinta de calmare
e) este indicata evitarea orcarei terapii
582. Tratamentul trismusului persistent:

a)in faza acuta se recomanda analgezice
b)in faza acuta se recomanda miorelaxante
c) in faza acuta se recomanda comprese
d) compresele se aplica pt 20 minute la fiecare ora
e) se contraindica comprese
583. Tratamentul trismusului persistent:

a) daca durerea persista se pot administra medicamente pt relaxarea musculara
b)durerea nu persista niciodata
c)nu se administreaza diazepam
d)daca durerea persista se pot administra diazepam
e)daca durerea persista se pot administra benzodiazepine
584. Mecanoterapia din trismusul persistent:

a) contsa in miscari de deschidere, inchidere si lateralitate
b)se fac timp de 5 minute la fiecare 3-4 ore
c) tratamentul se continua pana la remisia completa a simptomatologiei
d)este o metoda de tratament
e) mecanoterapia este contraindicata
585. Tratamentul din trismusul persistent

a) daca in urma tratamentului durerea si difunctia nu se amelioreaza in 48-72 h se ia in
considerare un posibil proces supurativ
b) tratamentul trismusului se face cu anticoagulante
c)in cazul durerii sau disfunctiei cronice , daca nu apar ameliorari se recomanda
consultul de specialitate
d)dupa tratament exista risc de tromboza
e)tratamentul creste riscul emboliei grasoase
586. Paresteziile persistente:

a)nu este o complicatie postanestezica
b)este o complicatie neplacuta, uneori imposibil de evitat
c) pacientul poate acuza parestezii la mai multe ore sau zile dupa anestezie
d)traumatizarea cu acul a trunchiurilor nervoase poate duce la o parestezie persitenta
e) acul este prea subtire pt a traumatiza trunchiul nervos
587. Paresteziile persistente:

a)parestezia este consecinta edemului aparut peste iritatie
b) asepsia cu alcool este indicata inainte de punctie
c)edemul duce la cresterea presiunii in zona filetului nervos ceea ce va duce la
parestezie
d)alcoolul se foloseste doar la arcada inferioara
e)solutiile cu alcool sunt neurolitice si prezinta risc pt parestezii
588. Parestezia persistenta:

a) nu afecteaza niciodata mandibula
b)poate persista luni sau ani de zile
c) nu persista niciodata mai mult de 5 minute
d)in timpul injectarii acul poate traumatiza teaca nervoasa
e) pacientul nu simte nimic in cazul traumatizarii filetului nervos
589. Paresteziile persistente

a)poate fi data de o hemoragie in jurul tecii nervoase
b)hemoragia din jurul tecii nervoase creste presiune exercitata asupra nervului
c)cand acul traumatizeaza filetul nervos pacientul are o senzatie de fulgeratura
d) se poate prevenii prin antitinflamatoare
e) hemoragia in jurul tecii nervoase nu produce parestezii
590. Paresteziile persistente

a)este de cele mai multe ori partiala
b)poate conduce la autotraumatisme
c) se pot produce leziuni prin muscare, din neatentie si datorita lipsei sensibilitatii
d)poate fi implicat si nervul lingual
e) nervul lingual nu este implicat in parestezii
591. Paresteziile persistente :

a) majoritatea se remit in 8 saptamani, fara tratament
b)poate fii persistenta doar in leziuni nervoase severe
c) nu se remit
d) incrimineaza doar nervul facial
e) se remit in 8 saptamani doar cu tratament
592. Tratamentul paresteziilor persistente:

a) vitamina B12
b)vitamina C
c)Vitamina A
d) Calciu si Magneziu
e) mese iodoformate
593. Alveolita postextractionala:

a) se incrimineaza in special vasoconstrictorul
b) este incriminata vasoconstrictia brusca si prelungita
c) se datoreaza aportului crescut de lipide
d) nu are legatura cu vasoconstrictorul solutiei anestezice
e) se incrimineaza tratamentul cu vitamina B12 din paresteziile persitente

a) are o frecventa crescuta dupa anestezii intraligamentare
b) cea mai mare frecventa de aparitie se intalneste la anesteziile plexale
c) ischemia tesuturilor locale, in special a osului alveolar favorizeaza necroza
d) injectarea la presiune foarte mica a anestezicului favorizeaza alveolita
e) este o patologie autoimuna

a) vasoconstrictorul impiedica sangerarea normala si formarea cheagului endoalveolar
b)injectarea sub presiune si antisepsia deficitara conduc de multe ori la alveolita uscata
c) alveolita postextractionala este o complicatie a anesteziei loco-regionale
d) alveolita afecteaza mucoasa gingivala
e)alveolita afecteaza dentina sclerotica
596. Pentru ca anestezia loco-reginala sa fie sigura, trebuie cunoscute prin

anamneza:
a) interactiuni intre anumite medicamente ( pt afectiuni generale+vasoconstrictor+
anestezic local)
b) numele si prenumele
c)farmacologia substantei anestezice folosite
d) programul de somn individual
e)particularitati de teren ale pacientului
597. In producerea accedintelor generale date de anestezice sunt incriminati

a) ortostatismul
b)efecte adverse ale substantei anestezice
c) circulatia venoasa
d) astmul bronsic
e) AVC
598. Un rol important in producerea accidentelor generale, au:

a) potitia pacientului in timpul anesteziei
b)particularitati de inveratie
c) inaltimea pacientului
d)particularitati de vascularizatie
e)greutatea pacientului
599. Pentru evitarea efectelor adverse la anestezice se:

a) nu se anesteziaza niciodata pacientul
b) se face doar anestezie topica
c) cunoasterea din anamneza a reactiei pacientului la tratamentele anterioare
d) pacientul nu are voie sa manance inainte de anestezia
600. Reactiile adverse la anestezice se manifesta:

a) nu se evidentiaza clinic
b)care pot afecta sever viata
c) care pun in pericol viata pacientlui
d) ca simple reactii complet reversibile
e) accidente medii sau grave
601. Inervaţia vegetativă a regiunii oro-maxilofaciale este data de:

a) vagul- la nivelul bulbului rahidian
b)vagul-la baza limbii
c) vagul – la gat
d)nicio varianta corecta
e) vagul – in conductul auditiv exter
602. Intervatia vegetativa a regiunii OMF este data de:

a) pachetul vasculo nervos latero-cervical
b) artera femurala
c) formatiuni neuroganglionare parasimpatice
d) nervul IX
e)zone reflaxogene deosebit de active
603. Inervatia vegetativa OMF:

a) inevreaza clavicula
b) este bogat reprezentata parasimpatic
c) poate favoria accidente generale cu aspect clinic de criza vagala
d) accidentele generale cu aspect clini de criza vagala sunt frecvent intalnite, mai ales
la cei labili neuro-vegetativi
e) accidentele generale cu aspect clini de criza vagala sunt frecvent intalnite
604. Vascularizatia OMF:

a) este bogata
b)este data de carotida comuna
c)sunt vase de calibru mic
d) sunt vasze de calibru mare
e) sunt vase de calibru mijlociu
605. Vascularizatie de la OMF:

a) nu este bine reprezentata
b)reprezentate de arteriole
c) reprenentata de venule
d)reprezentate de capilare
e) reprezentata de artere

a) poate favoriza trecerea lenta in torentul circculator
b)ofera o suprafata mare de resorbtie a anestezicului
c) nu favorizeaza resorbtia anestezicului
d) ofera o suprafata de resorbtie mica a anestezicului
e) poate favoriza trecerea rapida in torentul circulator

a) favorizeaza rezorbtia in torentul circulator a anestezicului si vasoconstrictorului
b)obliga la injectarea prudenta a anestezicului
c) face ca orice punctioe anestezica in cav orala sa fie consiferata o intravenoasa lenta
d) obliga la aspiratrea inintea injectarii anestezicului
e) contraindica aspirarea
608. Vasoconstrictivele adrenergice:

a)actioneaza pe vase limfatice
b) actioneaza mai puternic pe arteriole
c) nu actioneaza pe vase sangvine
d)actioneaz amai puternic pe capilare
e)actioneaza mai bine pe vase de calibru mare
609. Vasoconstrictorul:
a) este suficineta o concentratie de 1/100 000 per carpula
b) este suficienta si co concetratie 1/200 000
c)are efect local
d) nu este indicata adrenaliza
e) se foloseste adrenalina
610. Diluita anestezica 1:100 000:

a) are afecte generale foarte severe
b) tot vasonostrictorul trece in circulatia sistemica
c) nu permite trecerea vasoconstictorului in circulatia sistemica
d) nu se utilizeaza aceasta dilutie niciodata in practica stomatologica
e)nu produce efecte generale
611. Adrenalina din solutia anestezica:

a) nu exista adrenalina exogena in prectica stomatologice
b)adrenalina exogena este echivalenta cu cea endogena
c) cea exogena stimuleaza secretia endogena
d)cea endogena este stimulata de durere
e)cea endogena este stimulata de emotie
612. La anestezia loco-regionala:

a)asocierea tehnicilor se face doar la persoanele cu probleme neurologice
b) aparte avantajul asocierii a tehnicii de sedare-analgezie constienta
c) nu se asociaza cu alte tehnici
d)asocierea tehnicilor asigura o evolutie favorabila a pacientului
e)asocierea tehnicilor asigura linistirea si confortul necesar
613. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale:

a) nu s eintalnesc in practica
b) se intalnesc doar in chirurgia BMF
c)pot fi clasificate in functie de anumite criterii
d) se intallnesc doar in implantologie
614. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale se clasifica:

a) in functie de varta medicului
b) in functie de momentul aparitiei accidetului raportat la anestezia locala
c)in functie de varta pacientului
d)in functie de intensitatea debutului clinic
e) in functie de perioada zilei in care a aparul simptomatologia
615. Accidentele generale cauzate de anestezia loco-regionala se clasifica in

functie de :
a) substanta anestezica utilizata
b) concentratia de oxigen in sange
c)antecedentele familiale
d)simtpomatologia predominanta
e)evolutia accidentului
616. Accidentele generale postanestezice cele mai frecvent Întâlnite În cabinetul

de stomatologie sunt reprezentate de:
a)trismusul persistetnt
b) manifestari respiratorii
c)alveolita postextractionala
d)sincopa vaso-vagala
e)angina pectorala
617. Accidentele generale postanestezice cele mai frecvent Întâlnite În cabinetul

de stomatologie sunt reprezentate de:
a)hipertensiune ortostatica
b)tusea suparatoare
c)accidentte alergice
d)laringita acuta
e) granulomul periapical
618. Alte accidente generale, cu o frecventa redusa sunt:

a)criza de hiperglicemie
b)criza hipertiroidiana
c)accident hipertensiv
d)reflexul de voma
e)toate de mai sus
619. De ce accidentele generale postanestezice sunt greu de clasificat ?

a)medicina nu este inca destul de avansata
b) pt ca pacientul se afla intr-o continua miscare in timpul crizei epileptice
c)din cauza riscuLui de AVC
d) fiindca medicul stomatolog este subiectiv in diagnostic
e) În practică tabloul clinic al unui accident poate fi suficient de complex ca să
cuprindă mai multe criterii din cele enunţate.( simptomatologie,intensitatea semnelor de
debut,evoluţie, etc.)
620. In sincopa vaso-vagala pt revenirea rapida a pacientului trebuie :

a)administrat antibiotic
b) acordat primului ajutor prin defibrilare
c)incepute compresile toracice
d)ca pacientul sa fie asezat in pozitie decliva
e) intubat pacientului
621. Ce este sincopa vaso-vagala:

a)coma de gradul I
b)coma de gradul IV
c)o nevrita
d) o disolutie brutala a vietii psihice
e)o disolutie brutala a vietii de relatie si a vietii vegetative
622. Sincopa vaso-vagala:

a)pierderea constintei
b)cel mai frecvent accident cu pierderea senzatiei de constienta pt o scurta durata
c)accident general cu pierderea senzatiei de constienta pt 1-2 minute ( in medie)
d)este o senzatie de vertij
e)peste o stare de precoma
623. Sincopa vaso-vagala se manifesta:
a)printr-o stare de slabiciune generala
b)pierderea tonusului postural
c)incapacitatea pacientului de a se mentine in ortostatism
d)febra 39-41 grade C
e)febra si frison
624. Fiziopatologic sincopa vaso-vagala:

a)este un infarct miocardic
b)este o hemoragie
c) este o sincopă vasodepresivă neurogenă determinatăde o ischemie cerebrală acută,
d)este o coma
e)este o precoma
625. Lipotimia se manifesta:

a)transpiratie
b)paloare
c)scaderea fortei musculare
d)ameteli
e)pastrarea senzatiei de constienta
626. Atacul de criza vaso-vagala este precedat de:

a)paloare, transiratii, greturi, exceptional varsaturi
b)parestezii ale extremitatilor
c)stare de rau general
d)alterari ale perceptiei vizuale
e)ameteli
627. Simptomele crizei vaso-vagale pot prezenta fenomenul de “iceberg” pt ca:

a) cedeaza la comprese reci
b)poate ascunde afectiuni severe, de ex diabetul zaharat
c)poate ascunde sincope cardiogene obstructive
d)poate ascunde tulburari de ritm cardiac
e) pt ca raspunde la stimuli termici
628. Simptomele crizei vaso-vagale pot prezenta fenomenul de “iceberg” pt ca:

a)poate ascunde epilepsie
b)poate ascunde ateroscleroza
c)rasounde la laser-terapie
d) poate ascunde sincopa de durere
e)poate ascunde bradicardii congenitale

a)nu apare la copii
b)nu apare la stress
c)apare frecvent la copii
d)apare frecvent la adolescenti
e)apare frecvent la pacienti fara boli organice

a)apare cu precadere vara
b)apare la persoanele cu labilitate neuro-vegetativa
c)apare la stress (emoţii, insomnii, oboseli).
d)se declanseaza uneori in ortostatism
e)apare intodeuna iarna
631. Sincopa vaso-vagaa:

a)reprezinta manifestarea difteriei
b)tratamentul de electie este conrtizolul
c)se previne prin cunoasterea si evitarea factorilor precipitanti
d)nu are tratament specific
e)tratamentul specicic este antibioterapia
632. Hipotensiunea ortostatica din sincopa vaso-vagala :

a) este un simptom neimportant
b) nu es intampla in ortostatism
c) este produsa de vasodilatatia si cardioinhibitia data de hipertonia vagala
d)determina hipoxie-anoxie
e)va duce in final la pierderea senzatiei de constienta
633. Examenul clinic al sincopei vaso-vagale:

a)presupune cunoasterea valorilor VSH-ului
b)presupune cunoasterea stadiului sincopal
c)Presupune cuoasterea valorilor calceliei
d)presupune cunoasterea stadiunui presincopal
e)presupune cunoasterea LDL si HDL sangvin
634. In sincopa vaso-vagala, stadiul presincopal apar:

a)cascat
b)paloare faciala
c)criza de astm bronsic
d)diaforeza
e)tranzit intestinal intarziat
635. In sincopa vaso-vagala, presincopal apar:

a)hiperventilatie
b)greata
c)prurit
d)cianoza
e)tahicardie urmata de hipotensiune arteriala si bradicardie
636. In stadiul sincopal, in sincopa vaso-vagala:

a)niciuna din cele de mai jos
b)apare pierderea brusca si tranzitorie a starii de cosntienta
c)hTA si bradicardie
d)ventilatie neregulata, diminuata sau absenta
e)secuse musculare cu aspect de spasme clonice
637. Tratamentul in sincopa vaso-vagala:

a)are ca scop imbunatatirea pana la normalizare a irigatiei si oxigenarii cerebrale
b)are ca scop vitaminizarea pacientului
c)urmareste pastrarea reflexului Achilian
d)urmareste scaderea irigarii cerebrale
e)toate variantele sunt corecte
638. In sincopa vaso-vagala, normalizarea oxigenarii cerebrale se face prin:

a)asezarea pacientului in decubit ventral
b)intreruperea interventiei stomatologice
c)arministrarea de antispastice
d)asezarea pacientului in decubit dorsal
e)ridicarea membrelor inferioare
639. Normalizarea irigatiei cerebrale in sincopa vaso-vagala se face prin:

a)imbogatirea cu O2 a aerului inspirat
b)prin antibioterapie
c)prin probioterapie
d)aplicarea mastii de oxigen
e)controlul si favorizarea ventilatiei pulmonare
640. In sincopa vaso-vagala, favorizarea ventilatiei pulmonare si irigarea

cerebrala se fac prin:
a)acoperirea pacientului cu o patura
b)controlul libertatii cailor aeriene superioare
c)evitarea eventualelor cauzelor de obstructie respiratorie
d)inlaturarea onstacolelor care ar putea limita circulatia cerebrala
e)inlaturarea obstacolelor care ar putea limiata miscarile respiratorii
641. Favorizarea irigarii cerebrale si a ventilarii pulmonare in sincopa vaso-

vagala se face:
a)punerea pacientului in decubit lateral
b)activarea circulatiei prin stimulare fizica (flagelaţie, aplicaţii reci pe regiunea feţei,
in halare vapori amoniac, etc.
c)activarea respiratiei prin stimulare fizica (flagelaţie, aplicaţii reci pe regiuneafeţei, in
halare vapori amoniac, etc.
d)asistarea respiratiei si aplicarea metodelor de resuscitare respiratorie ( la nevoie )
e)monitorizarea semnelor vitale
642. Tratamentul sincopei vaso-vagale necesita:

a)in cazul fenomenului iceberg poatedeveni necesara asociata asiastenta de urgenta
b) instalarea unei linii venoase
c)nici o varianat nu este corecta
d) administrarea de solutii perfuzabile cu medicamente de sustinerea circulatiei
e)administratea de solutii perfuzabile cu medicamente de sustinerea respiratiei
643. Preveniarea sincopei vaso-vagale necesita

a)combaterea stresului
b)combaterea anxietatii
c)tratarea pacientului pe stomacul gol
d)folosirea metodelor adecvate de sedare si control al durerii
e)intodeauna anestezia generala
644. Pentru prevenirea sincopei vaso-vagale :

a) pacientului nu i se administreaza anestezie
b)se sfatuieste pacientu sa se alimenteze inintea tratamentului stomatologic
c)nu se folosteste anestezic topic
d)pozitionarea clinostatica a pacientului in timpul tratamentului
e) se foloseste Lidocaina topica
645. In sincopa vaso vagala:

a)prezinta o manifestare clinica
b)este nemanifesta
c) se poate preveni sincopa
d)exista tratament
e)tratamentul este incain faza de testare.
646. Hipostensiunea ortostatica sincopala

a) este o entitate patologica
b)se manifesta in clinostatism
c)este determinatade cresterea brusca si excesiva a TA in ortostatism
d)se pastreaza senzatia de constienta
e)se manifesta prin pierdere brutala a senzatiei de constienta
647. Hipotensiunea ortostatica sincopala are urmatoarele caracteristici:
a)este precedata uneori de senzatia de slabiciune
b)pierderea senzatiei de constienta are loc in momentul trecereii de la clinostatism la
ortostatism
c)este manifestarea clinica a HTA
d)senzatia de rau apare dupa remiterea sincopei
e)este precedata uneori de senzatia de rau
648. In hipotensiunea ortostatica sincopala:

a)esteprecedata uneori de senzatia de ameteala
b)este precedatade uneori de tahicardie
c)prezinta bradicardie
d)nu prezinta ameteala
e)nu prezinta vertij
649. Cauzele hipotensiunii ortostatice sincopale sunt:

a)varsaturi
b)diaree
c)transpiratii abundente
d)diuretice
e)deficit de hidratare
650. Din cauzele hipotensiunii ortostatice sincopale fac parte:

a)ortostatismul
b)hipovolemia prin hemoragie importanta
c)ulcerul hemoragic
d)sarcina extrauterina rupta
e)toate variantele sunt corecte
651. In hipotensiunea ortostatica sincopala intalnim urmatoarele cauze:

a)vasoconstrictie
b)vasodilatatia produsa de unele medicamente
c)vasoconstrictie si vasodilatatie
d)vasodilatatia produsa de alfa-blocante
e)vasodilatatie produsa de simpaticolitice centrale
652. HTA ortostatica sincopala are urmatoarele cauze:

a)boli SNC ce produc insuficinta primara a sistemului vegetativ autonom
b)boli renale
c)boli digestive
d)boli ale SNC ce produc insuficinta secundara a sistemului vegetativ autonom
e)ulcerul gastric
653. Prevenirea sincopei ortostatice presupune:
a)hidratarea lui
b) vitaminizarea lui
c)pacientul ramane in pozitia sezand, in fotoliu 1-2 minute
d)administrarea de digitalice
e)ca pacientul sa treaca de la clinostatism in ortostatism lent
654. Tratamentul sincopei ortostatice presupune:

a)administrarea de solutii perfuzabile – ser, Ringer sau glucoza 5% - dacapacientul nu
are diabet
b)vitamina C de 3 ori pe zi
c)asezarea in decubit dorsal al pacientului daca revenirea nu se producerapid
d)se evita asezarea in decubit dorsal
e) daca revenirea nu se produce rapid instalarea unei linii venoase
655. Sincopa sinusului carotidian:

a)este legat de sinusul maxilar
b)cuprinde si sinusul frontal
c)este un accident general reflex
d)este evitata prin hidratarea anterioara a pacientului
e)apare la schimbarea brusca a pozitiei capului in fotoliului dentar
656. In sincopa sinusului carotidian:

a)se produceprin compresia accidentala a regiunii latetrocervicala in tumori din
regiunea sinusului carotic
b)se produce prin compresia accidentala a regiunii laterocervicale in timpul examinarii
c)nu are loc in timpul interventiei terapeutice
d)se produce prin compresia accidentalaa regiunii laterocervicale in timpul interventiei
terapeutice
e)se produce prin compresia accidentala a regiunii laterocervicale in periadenite
657. Sincopa sinusului carotidian estef avorizata de:

a) varsta tanara 9-10 ani
b)ateroscleroza la varstnici
c)temperatura corpului
d)labilitatea neurovegetativa la tineri
e)anotimp
658. Criza sincopala a sinusului carotidian:

a)dureaza 2-3 zile
b)este foarte scurta
c)revenirea se face prin respiratie artificiala
d)dureaza de la 30 sec pana la 1 min
e)revenirea este spontana sub monitorizare si oxigenare
659. Reactiile alergice sunt:

a)reactii bacteriene
b)reactii imunologice celulare sau umorale
c)au forma de manifestare locala sau sistemica
d)mediatede IgE
e)de gravitate diferita
660. In medicina dentara reactiile alergice:

a)hostcaina- are risc crescut de alergie
b)sunt de origine virala
c)majoritatea sunt provocate de anestezicele locale sau de conservanti
d)anestezicele de tip ester sunt mai alergenice
e) sunt de origine strict bacteriana
661. Simptomele alergiilor la anestezice sunt:

a)prurit
b)rush
c)eritem
d)angioedem
662. Simptome ale alergiei la anestezice sunt:

a)dispnee cu wheezing
b)necroza postpartum
c)tahicardie
d)colaps
e)hTA arteriala
663. Dupa severitatea manifestarilor clinice reactile alergicese clasifica in:

a)forme usoare
b)necrozante
c)forme medii
d)cu flictene
e)forme grave
664. Formele usoare a reactiilor alergice:

a)sunt complicatii ale formelor medii
b)reactie tegumentare
c)nu se remit niciodata fara urmari
d)se poate remite fara urmari
e)poate fi doarfaza initiala a reactiilor mai severe
665. Formele medii ale reactiilor alergice:
a)hipotensiune
b)edem de mucoasa
c) AVC
d)localizare cu precadere la nivelul tractului rerspirator
e)manifestarea cea mai frecventa este infarctul renal
666. Forma medie a reactiilor alergice:

a)producegrade diferitede obstructie respiratorie
b)nu areniciodata potential letal
c)poate avea potential letal
d)poate produceobstructie respiratorie severa inferioara
e)poate produce obstructie respiratorie severa superioara
667. Formele grave ale reactiilor alergice:

a)aparde la inceput la cateva secunde sau minute de la injectarea anestezicului local
b) prezinta un risc scazut
c)are manifestari cutanate
d)apar la 3-4 saptamani de la injectarea anestezicului local
e)are manifestari cardiace
668. Reactiile cardiace in alergii la substante anestezice:

a)stop cardiac
b)palpitatii
c)tahicardie
d)hipotensiune
e)aritmii
669. Reactiile gastrointestinale si genito-urinare in alergiile la substante

anestezice:
a)AVC
b)incontinenta urinara
c)diaree
d)greturi
e)varsaturi
670. Reactiile cutanate in alergiile la anestezicele locale:

a) tenesme urinare
b)prurit intens
c)piloerectie
d)conjunctivita
e)rinita
671. Medierea anafilaxiei in alergiile la subst anestezice:
a)trigemenul
b)nervul vag
c)histamina
d)serotonina
e)kinaza
672. In tratamentul de urgenta epinefrina se foloseste:

a)in bronhospasm
b)in edem laringian
c)in manifestari cutanate
d) imreuna cu adrenalina
e)ca o enzima
673. Actiunea epinefrinei in tratamentul de urgenta este:

a)reduce angioedemul cutanat
b)mentinerea cailor respiratorii deschise
c)toate sunt false
d)reduce edemul
e)reduce pruritul
674. Efectele secundareale epinefrinei in tratamentul reactiilor alergice:

a)nervozitate
b)aritmii
c)HTA
d)tremor
e)toate sunt false
675. Metaproterenolul se folosete:

a)in bronhospasmul reactiilor alergice date de anesteza locala
b)cand VSH estecrescut
c)pentru mentinerea cailor respiratorii deschise
d)ca antibiotic
e)ca antiinflamator
676. Oxigenul in terapia alergiilor la substante anestezice locale:

a)distruge alergenul
b) are rol important in hipoxii
c)contracareaza toxina bacteriana
d)nu are efecte secundare posibile
e)doza administrata este de 60-100% in aerul inspirat
677. Epinefrina in tulburarile cardiovascularedin alergiile la alestezicele locale:
a)se administreaza impreuna cu adrenalina
b) arecatinta hipotensiunea arteriala
c)nu are ereftesecundare
d)mentine tensiunea arteriala
e)are efectesecundare
678. Ringer, ser se folosesc in :

a)tratamentul tulburaroilor cardiovasculare din accidentele alergice
b) hipotensiunea arteriala din accidentele alergice
c)mentinerea tensiunii arteriale sistolicepeste 80-100 mm, Hg – in accidentele alergice
d)in pneumonie
e) in criza de ast bronsic
679. Cortizonul:
a) faceparte din tratamentul asociat al accidentelor alergice
b)este folositor cortexului
c)are ca tinta administrarea in bronhospasm, in accidentele alergice
d)se gaseste in tratul de ozon
e)are ca tina administrarea in manifestari cutanate, in accidentele alergice
680. Cortizonul:
a)este un antibiotic de electie
b)reducereactia de tip intarziat in accidentele alergice
c)este o vitamina liposolubila
d)are efecte secundare posibile: hiperglicemie
e)efecte secundare posibile: retentie de lichide
681. Antihistaminicele:
a) doza: prednison 50 mg IV la 6 ore – de 3-4 ori
b)arecatinta urticaria din accidentele alergice
c)doza: 200 mg hemisuccinat de hidrocortizon IV
d)antagonizeaza efectele H2 histaminei, in accidentele alergice
e)sunt histamine
682. Miofilin:
a)estetratament asociat al accidentelor alergice
b)da aritmii si convulsii
c)are ca tinta bronhospasmul
d)toate sunt false
e)mentine caile respiratorii libere
683. Criza de astm bronsic:

a)produsa prin hipersecretia de mucus
b)determinat de ingustarea reversibila a bronhiilor
c)produsa necunoscut
d)produsa prin spasmul muschilor netezi ai bronsilor
e)produsa prin edemul mucoasei bronsice
684. Criza de astm bronsic:

a)este o stare paroxistica de hiperactivitate a arborelui traheo-bronsic
b)este o stare de hiperactivitate a aparatului cardio-vascular
c)este un accident ale anesteziei loco-regionale
d)nu se mai intalneste in ziua de azi
e)este prevenit de administrarea IM a antitetanosului
685. Astmul bronsic extrinsec:

a) bronhospasmul esterezultatul contactului cu alergen extrinsec
b)mediatde IgG
c)este mediat de IgE
d)mediatde IgM
e)apare de-obicei la copii cu posibilitatea remisiunii in perioada adulta
686. Astmul bronsic intrinsec:

a)dispneea este aproape permanenta
b)bronhospasmul este produs de factori non-alergici
c)este mediata de IgM
d)apare mai frecvent la adulti
e)estede obicei mai sever
687. Clinic, criza de astm bronsic:

a) dispnee acuta
b)wheesing
c)hemoragie interna
d)epistaxis
688. Criza de astm bronsic poate fi declansate de:

a)emotia
b)frica
c)aerul rece
d)bisulfitii
e)apa
689. Criza de astm bronsic poate fi declansata de urmatoarele:

a)bisulfitii
b) alimentele nesanatoase
c)acidul acetilsalicilic
d)bauturile acidulate
e)durata prelungita a procedurilor stomatologice
690. Profilaxia crizei de astm bronsic:

a)evitarea dormitului in decubit dorsal
b)evitarea sedintelor stomatologice prelungite
c)incurajarea AINS
d)sedarea
e)evitarea AINS
691. Profilaxia crizei de astm bronsic consta in :

a)evitarea anestezicelor cu sulfiti ca oxidanti ai vasoconstrictorului
b)evitarea orcarui anestezic
c)evitarea anesteziei locale cu adrenalina
d)nu se va folosi mepivicaina
e)respectarea de catre pacient a medicatiei de fond antiasmatice si mentinerea lor la
indemana
692. Tratamentul in criza de astm

a) antibiotic
b)probiotic
c)intreruperea interventiei dentare
d)bisulfiti
e)pacientul ramane in pozitie sezanda
693. In criza de astm bronsic tratamentul consta in:

a)bronhodilatatoare inhalator
b)niciodata medicatia pacientului
c)madicatia proprie a pacientului
d)nu se administreaza O2
e)epinefrina
694. Tratamentul astmului bronsic:

a)monitorizare calcemie
b)monitorizare TA
c)monitorizaresaturatie O2
d)monitorizare puls
e)administrare de O2
695. Daca remiterea in stmul bronsic se prelungeste:

a)administrarea de diazepam
b) administrare epinefrina 0,2-0,4 mg
c)administrarea de CO2
d)linie venoasa cu ser fiziologic, miofilin, cortizon
e)la nevoie se transporta de urgenta la unitatea de specialitate
696. Doza de epinefrina in criza de astm bronsic este:

a)0,2-0,4 mg
b)10 g
c)2 mg
d)4 mg
e)1-2 mg
697. Aceste accidente de supradozare sunt favorizate de factori precum:

a)debilitate fizica generala
b)barbatii
c)copii (pana la 8-10 ani)
d)pacientii cu disfunctie hepatica
e)varstnicii (peste 70 ani)
698. In anestezia stomatologica, pacientul supraponderal:

a) nu necesitaanestezie
b)tolereazadozemaimari de anestezic
c)se va aplica anestezia generala
d)suporta mai bine durerea
e)necesita substanteanestezice speciale
699. Pacientii cu disfunctie hepatica,in anestezie:

a)eliminarea anestezicului va fi mult mai rapida
b)metabolizeaza rapid anestezicul
c)elimina si metalolizeaza foarterapid anestezicul
d)au afectata capacitatea de metabolizarea anestezicului local
e)va fi prelungit timpulde eliminarea anestezicului
700. Copiii si varstnicii in anestezia stomatologica:

a)au o suscebilitate mai mare lasupradozare
b)batranii vor fi anesteziati doar general
c)la batrani trebuie reduse pana la o treime dozelede anestezie
d) copiii nu vor fi niciodataanesteziati
e)varsta nuafecteaza,dartrebuie evitateefectele cumulativeale anestezicului
701. Medicatia concomitenta in anestezia stomatologica:

a)unele reduc durata anesteziei: barbituricele,fenitoina,tuberculostaticele, citostaticele,
alcoolul
b)unele pot determina accidente de supradozare: cimetidina, ranitidina,famotidina
c)nu exista medicamentecaresa predispuna pacientullaaccidente de supradozare
d)nu exista medicamentecaresa reduca durata anesteziei
e) in literatura de specialitate nu se mentioneazadespre acest lucru
702. Medicamente cedetermina accidentede supradozare la dozeleuzuale sunt:

a)beta-blocante (propanolol)
b)blocantede calciu (verapamil)
c)antiaritmice (cimetidina)
d) antiinflamatoarele
e)antibioticele
703. Reactiile sistemicele ale anesteziculuilocal:

a)nu pot fi in totalitate excluse
b)pot fi in totalitate excluse
c)implicain primul rand SNC si sistemul cardiovascular
d)deranjeaza digestia
e)impiedica digestia
704. Simptomele initiale ale toxicitatii asupra SNC sunt:

a)parestezii ale limbii si buzelor
b)ameteli
c)usoara confuzie,
d) confuzia esteurmata frecvent de tulburari vizuale si auditive
e)toate sunt false
705. Semnele obiective ale toxicitatii induse de AL asupra SNC sunt:

a)AVC
b)frison
c)contractii musculare
d)tremur initial al muschior fetei si partile distale ale membrelor
e) toatevariantelesunt false
706. Afectarea SNC datorila AL prezinta:

a)niciun simptom clinic
b) perturbari de VSH
c)daca dozele sunt suficient de mari, depresia generalizata a SNC
d)scaderea calcemiei
e)in final convulsii generalizate tonico-clonice
707. Mecanismul cresterii rapide a nivelului circulant al AL tine cont de:

a) concentratia anestezicului injectat
b)cantitatea administrata
c)rapiditatea injectarii
d)calea de administrare
e)vascularizatia zonei respective
708. Formele clinicea accidenteor de supradozare difera in functie de:

a)perioada zilei
b)reactivitatea neuropsihica
c)cantitatea anestezicului local absorbit in circulatie
d)anotimp
e)toleranta individuala
709. Formele minore a accidentelor de supradozare se manifesta prin:

a)confuzie
b) nicio varianta
c)logoree
d)dizartie
e)greata
710. Formele medii ale accidentelor de supradozare se manifesta prin:

a)cefalee
b)nistagmus
c)agitatie neuropsihica
d)fasciculatii musculare
e)durerein gat
711. In formele medii ale accidentelor de supradozare se intalnesc:

a)tremur al fetei
b)tremul ale extremitatilor inferioare
c)obnubilare
d)AVC
e)toropoare
712. In formele severe ale accidentelor de supradozare se intalnesc:

a)deprimare respiratorie si circulatorie
b)deprimare SNC
c)convulsii tonico-clonice
d)toate variantele sunt false
e) niciodata nu se complicacu stop cardiac
713. Tratamentul formelor usoare ale accidentelor de supradozare cu anestezic

local:
a)antibiotic
b)oprirea administrarii anestezicului
c)monitorizare semne vitale
d)supraveghereclinicatimp de o ora in cabinet
e) monitorizare puls, TA,saturatie cu oxigen
714. Tratamentul formelor medii ale accidentelor de supradozare cu anestezic

local:
a)oprirea administrarii AL
b)plasarea pacientului in decubit dorsal
c)supravegherea pacientului timp de o ora inaintea parasirii unitatii de tratament
d)monitorizare clinica si instumentala a functiilor vitale
e)administrare O2
715. Tratamentul formelor severe ale accidentelor de supradozare cu anestezic

local:
a)asigurarea protectiei pacientului de lovituri, rani etc
b)antiaritmice
c)pacientul trebuie pus in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in lateropozitie
d)antibiotice
e)oprire administrare AL
716. Tratamentul convulsiilor daca dureaza mai mult de 15-10 sec:

a)antiinflamatoare
b)asezarea pacientului in pozitie de “ siguranta”
c)se pune un obiect moale sub cap
d)antibiotice
e)probiotice
717. Daca convulsiile dureaza mai mult de 15-20 sec, se impune:

a)indepartarea din preajma a obiectelor ce pot vatama pacientul
b)aspirare secretii din cavitatea bucala
c)adminstrare O2
d)administrare CO2
e)administrare monoxid de N
718. Daca dupa 15-20 sec se remarca persistenta convulsiilor, se:

a) da tratament specific anticonvulsivcant: Diazepam 5-20 mg IV fractionat
b)administreaza beta blocante cat de rapid posibil a,c,d,e
c)se monitorizeaza clinic si instrumental functiile vitale
d)stabilirea unei linii venoase si instalarea unei perfuzii
e)solicitarea une unitati de transport specializat catre serviciul de terapie intensiva
719. Convulsiile sunt:

a) acelasi lucru cu pirozisul
b)expresia clinica a unei suferinte cerebrale
c)determinate de stari patologice cerebrale sau secindar altor cauze
d)pot fi determinate de tratametul incorect a sincopei vaso-vagala
e)date si de supradozarea certa a AL
720. Convulsiile sunt determinate de:

a)strarea de greata
b)agravarea hipoxiei cerebrale
c)administrarea Lidocainei in circulatia cerebrala ( 7 micrograme/ml)
d) cresterea calcemiei
e)cresterea potasemiei
721. Tulburarile neurologice din epilepsie:

a) sunt nemanifeste
b)forma complicata se numeste “ status epilipticus”
c)pot varia de la crize de “ petit mal”
d)pot ajunge pana la “ grand mal”
e)nu es intalneste in practica medicala
722. Convulsile din epilepsie se pot asocia cu:

a)toate cele de mai jos sunt false
b)pierderea senzatiei de constienta
c)varsaturi
d) obstructie mecanica a cailor respiratorii
e)relaxare sfincteriana
723. Tratamentul general de urgenta in epilepsie:

a)epilepsia nu are nicio legatura cu medicina dentara
b)nu exista tratament general
c)dupa criza de convulsii, daca pacientul devine constient se va supraveghe timp de o
ora
d)daca ramane inconstient se stabileste o linie venoasa
e)se administreaza diazepam sau midazolam
724. Cardiopatia ischemica:

a)cuprinde angina pectorala si infarctul miocardic
b)nu cuprinde angina pectorala
c)este o patologie cardiaca prin reducerea debitului sanguin coronarian
d)nu cuprinde infacrtul miocardic
e)este o tulburare digestiva
725. Angina pectorala, secundara ischemiei coronare:

a)este deterinata de emotie
b)este determinata de durere
c)este determinata de aportul insuficient alimentar
d)este determinat se diabet
e)este determinata de granulomul chistic
726. Simptomatologia angiei pectorale:

a)durere cu debut brusc retrosternal
b)durere cu iradiere in umaul stang sau ambii umeri
c)nu are simptomatologie clinica
d)durere de-a lungul marginii cubitale a membrului superior stang
e)durere la nivelul gatului si mandibulei
727. Durerea in angina pectorala:

a) are caracter constrictiv “ ca o gheara” sau “ arsura”
b)este sub forma de intepaturi
c)se insoteste de anxietate
d) apare si teama de moarte iminenta
e)se insoteste de senzatia de lipsa de aer si palpitatii
728. Criza de angina pectorala:

a) are durata scurta 10-15 min
b)are durata de 1-2 min
c)dureaza 30-40 min
d)dureaza 5-7 min
e)dureaza 1 h
729. Ce se intampla daca criza de angina pectorala se prelungeste peste 10-15

min:
a)atunci pacientul nu mai prezinta niciun risc
b)se modifica diagnosticul in infarct miocardic sau iminenta de infarc miocardic
c)nu exita situatii clinice de prelungire a crizei
d)inseamna ca pacientul a decedat
e)nu se mai poate face autopsia cadavrului
730. Tratamentul anginei pectorale:

a)are ca scop cresterea fluxului sanguin coronarian si scaderea consumului
miocardului
b)administrare O2 100%
c)administrare vasodilatator – nitroglicerina sublingual 0.5 mg
d)administrarea Aspirina o tableta
e)administrare Augumetin
731. Daca evolutia anginei pectorale nu se amelioreaza:

a)nu se intervine
b)se instaleaza urgent o linie venoasa cu ser fiziologic sau Ringer
c)se administreaza O2 prin masca de oxigen
d)se administreaza analgetice- algocalmin, ketorol
e)se solicita salvare antisoc
732. Accidentul general hipoglicemic:

a) apare de obicei la pacientul diabetic insulinodependent
b) poate, totusi aparea si la pacientii non insulino dependenti
c) la cei insulinodependenti apare prin supradozarea accidentala cu insulina
d)nu s-au intalnit cazuri
e)apare intodeauna la copii
733. Pt prevenirea accidentului hipoglicemic:

a) se iau antibiotice
b)se programeaza pacientul dimineata
c)se pregatese o sursa de glucoza
d)se realizeaza o anamneza riguroasa
e)se administreaza ranitidina
734. Accidentul general hiperglicemic:

a)se inregistreaza rar
b)cauzele pot fi durerea de la interventii terapeutice sau anestezie
c)semnele sunt asemanatoare cu cele ale hipoglicemiei, lipsind fasciculatiile si
contractiile
d)se va evita ca pacientul sa astepte la programare
e) se inregistreaza foarte des
735. Accidentul general hipertensiv:

a)se inregistreza la pacientii hipertensiv neglijati
b)se inregistreaza la pacientii hipertensivi care nu isi iau medicatia
c)stresul, durerea, infectia sunt cauzele imdeidate ale puseului de HTA
d)se intalneste la hipotensivi
e)se intalneste la batrani doar
736. Semnele clinice in accidentul general hipertensiv:

a) celafee intensa
b)stare de agitatie nemotivata
c)senzatia de greata
d)yulbulari ale starii de constienta, de vedere
e)semne de angina pectorala
737. Puseul de hipertensiune:

a)valori TA > 180/110 impun interventia medicului
b)valori > 200/130 necesita masuri prompte
c)ca tratament se administreaza antihipetensive, medicatie diuretica
d)pacientul trebuie sa ramana in pozitie sezanda cu membrele decliv
e)se administreaza nifedipina si furosemid
738. Criza tiroidiana:

a)se instaleaza in stress
b)clinic se manifesta prin agitatie, febra, HTA, tahicardie, extrasistolii
c)pacientul intra in stare de iritabilitate cu delir sau chiar coma
d)mortalitatea poate ajunge pana la 20-35%
e)se administreaza hidrocortizon IV, digitalice, betablocante
739. Insuficienta suprarelana acuta:

a) seproduce la pacientul cu Addison
b)se poate produce la cei ce sunt sub tratament de lunga durata cu steroizi
c)clinic se remarca obnubilare severa, dureri in spate, hipotensiune, hipoglicemie,
voma
d)fara tratament de urganta survine pierderea cunostiintei si coma
e) nu se poate ajunge la coma
740. Tratamentul insuficientei suprarenale :

a)administrare O2 100%
b)administrare IV hidrocortizon
c)sustinerea respiratiei
d)Instalare perfuzie Ringer
e)monitorizare semne vitale si asezarea pacientului in decubit dorsal
741. Accidentul vascular cerebral:

a)se modifica fluxul sanguin cerebral
b)poate prezenta rupturi de vase – hemoragie cerebrala
c)poate prezenta ischemie cerepbara- tromboze, embolii
d)se poate ajunge la hipoxie si edem cerebral
e)nu se ajunge niciodata la hipoxie
742. Accidentul ischemic tranzitoriu:

a)poate avea consecinte minore
b)poate aparea infarctul cerebral
c) este permanent
d)starea de constienta ramane nemodificata
e)este o complicatie a gastritei netratate
743. Tratamentul AVC-ului:

a)presupune intreruperea manoperelor terapeutice
b)presupune administrare de O2
c)presupune monitorizare semnelor vitale
d)se realizeaza doar la ATI
e)medicina nu a gasit tratament corespunzator
744. AVC-ul:
a) se intalneste in mod special la cei in varsta , cu suferinta cardiaca
b)determina o simptomatologie in functie de sediu si marimea arterei obstruate
c)este o patologie renala
d)este o patologie genitala
e)se mai numeste si “ boala mainilor murdare”
745. Hemoragia cerebrala:

a)prezinta cefalee severa, greturi
b)prezinta vertij
c)se constata hipotonia muschilor obrazului
d)prognosticul poate fi letal
e)are de obicei debut brusc
746. Ca tratament in AVC:

a)se restabileste libertatea respiratorie superioara
b)se poate administra si respiratie artificiala
c)se va sustine circulatia
d)se trateaza puseele HTA
e)se monitorizeaza functiile vitale

Grile Anesteziologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Anesteziologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nervul Trigemen

1. Din a catea pereche de nervi craniei face parte nervul trigemen?

2. Care sunt ramurile pricipale ale trigemenului?

3. Nervul oftalmic are urmatoarele ramuri principale:

4. N. etmoidal posterior inerveaza:

5. Plexul dentar superior inerveaza:

6. Ramuri terinale ale n. Suborbital:

7. N Lingual, desprins din trunchiul mandibular, fata de n. Alveolar inferior are o

8. N Lingual, ramura a n. Mandibular, se afla cu n. Alveolar Superior in raport de:

9. Ramurile terminale ale n. Lingual inerveaza:

10. Ramurile comunicante pe care le primeste n. Lingual sunt:

11. Teritoriul motor de inevratie a nervului madibular cuprinde:

12. Ramurile colaterale a nervului mandibular:

14. Care nervi trec prin butoniera retrocondiliana a lui Juvara:

15. Care nervi traverseaz aporul crotafitico-buccinator Hyrtl?

16. Molarul 2 superior este inervat de:

17. Din care ramura se desprinde nervul faringian Bock:

18. Nervul mandibular energi din craniu prin:

20. In regiunea infra temporala n. Mandibular emite ramurile: ( ininte sa se imparta in

21. Trunchiul anterior al nervului mandibular cuprinde:

22. Care ramuri fac parte din trunchiul posterior al n. Mandibular?

23. Nervul bucal emite ramuri senzitive pt:

24. N. maseterin emite filete nervoase pt:

26. Nervul lingual contine:

27. Despre fibrele somato-aferente generale ale n. Lingual sunt adevarate:

28. Fibrele somato aferente generale ale n. Lingual inerveaza senzitiv:

29. Care tip de fibre nu intra in componenta n. Lingual?

30. Fibre parasimpatice preganglionare ale n. Lingual se mai numesc si:

32. N. alveolar inf contine fibre SAG care inerveaza:

33. Fibrele VES ale n. Alveolar inferior au ca teritoriu de inevatie:

34. Care sunt ramurile terminale ale n. Alveolar inf?

35. Care sunt ramurile colaterale ale n. Alveolar inf?

36. Regiunile inervate de n. Mentonier:

37. N lingual primeste ramuri comunicante de la:

38. Care afirmatie e falsa referitor la ggl Otic:

39. Nervul maxilar paraseste craniul prin:

40. Din care regiune n maxilar se continua cu n. Infraorbital?

41. Nervul infraorbital se imparte in ramurile sale terminale:

45. Care nervi sunt responsabili pt inervatia peretilor sinusului naxilar?

47. Nervul auriculo-temporal este ram al nervului:

50. La dintii centrali si laterali superiori ajung filete nervoase ce apartin:

51. Nervul alveolar inf se desprinde din ramura madibulara:

53. Care sunt considerate ramurile terminale ale n mandibular?

56. Palatul dur este inervat senzitiv de:

57. M1, M2 superiori primesc filete nervoase de la:

58. Ramura meningeana a maxilarului isi are originea in:

59. Ramurile n. Zigomatic sunt:

60. De unde pornesc urmatoarele ramuri nervoase: oftalmic, maxilar, mandibular?

62. Care sunt ramurile n nazociliar?

63. Care sunt ramurile n frontal?

64. Traiectul de inervatie a ramurilor laterale a etmoidalului anterioir sunt:

65. Nervul oftamic are anexat ggl:

66. N. alveolari superiori si posteriori se desprind din maxilar la nivelul:

67. N. zigomatic se separa din n. Maxilar:

68. Care sunt zonele de inervatie pt nervul alveolar superior si posterior?

69. Care este orificiul de emrgenta a n. Trigemen?

70. N alveolar sup si mijlociu isi are originea

71. Muschiul pterigoidian lateral primeste filete nervoase de la:

72. Originea reala a n trigemen este in:

73. Nervul maxilar strabate urmatoarele regiuni:

74. Din nervul mandibular se desprind urmatoarele ramuri:

75. N mandibuar inerveaza prin intermediul ramurior sale:

76. Care din urmatoarele anestezii se intalnesc la maxilarul inferior?