Grile Anatomie Animala

Grila 5
Preluat dupa Anatomie – FMVB

1. Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea superioară a marginii
rostrale a m. maseter la ecvine este: a) c.a.v., b) a.v.c., c) a.c.v., d) v.a.c., e) a.v.c.
2. La faţa profundă a m. maseter, imediat ventral de creasta maxilo-.facială, se evidenţiază: a) a. şi v.
profundă a feţei, b) v. reflexă, c) a. facială, d) v. facială, e) n. Maseterin.
3. La marginea laterală a aripii atlasului poate fi abordat (ă): a) n. auricular mare, b) v. transversă a feţei,
c) n. auricular posterior, d) n. auricular intern, e) a. occipito-musculară.
(preluat dupa Horseland)

4. Nervul jgheabului este plasat subcutan pe: a) latura caudală a trigonului Viborg, b) nici un răspuns
corect, c) tendonul m. sternomandibular, d) latura superioară a trigonului Viborg, e) latura mijlocie a
trigonului Viborg
5. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsianămedială: a) m. flexor superficial, b) m. flexor lung al
degetelor, c) m. flexor lung al degetului mare, d) m. tibial caudal, e) m. extensor digital lung.
6. Fundul de sac distal al marii teci sesamoidiene este situat: a) între bridele marelui burelet glenoidal,
b) între metacarp şi tendonul m. interosos median, c) distal de lama transversă a m. flexor profund, d) sub
ligamentul ungulo-sesamoidian impar, e) proximal de lama transversă a m. flexor digital profund.
7. Care din următoarele artere traverseayă compartimentul median al micii teci postcarpiene: a) a.
carpiană laterală, b) a. digitală palmară comună II, c) a. palmară, d) a. radială, e) a. Mediană.
8. Proximal de pisiform, între cele două bride ale m. extensor carpo-ulnar, se poate bloca: a) n. radial, b)
n. digital posterior, c) n. palmar lateral, d) n. cutanat lateral al antebraţului, e) n. dorsal al mâinii.
9. Care din următoarele artere însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) a. plantară laterală, b) nici un
răspuns corect, c) a. safenă medială, d) a. poplitee, e) a. tibială caudală.
10. Care din următorii muşchi formează profilul anterior al zeugopodiului toracal la ecvine: a) m. extesor
carporadial, b) m. tensor al fasciei antebrahiale, c) m. tibial cranial, d) m. fibular lung, e) m. fibular III.
11. Nervul palmar lateral la ecvine: a) este senzitiv, b) trece prin marea teacă postacarpiană, c) trece prin
teaca carpiană laterală, d) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, e) nu este acompaniat
de formaţiuni vasculare.
12. În regiunea chişiţei la ecvine: a) lig. pintenului întretaie în plan profund n. digital posterior, b) v.
digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, c) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital
posterior, d) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital mijlociu, e) se poate aborda fundul de sac
proximal al marii teci sesamoidiene.
13. În şanţul metacarpian anterior se poate aborda: a) vena digitală dorsală comună III, b) sinoviala
veziculară pentru tendonul m. extensor digital comun, c) fundul de sac dorsal al art. buletului, d) fundul
de sac palmar al art. buletului, e) fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene.
14. La ovine, limfocentrul prescapular: a) este inervat de n. prescapular, b) apare diseminat pe traiectul
ramurii ascendente a a. cervicale superficiale, c) este abordabil în şanţul delto-pectoral, traversat de v.
cefalică brahială, d) este conformat la fel ca la taurine şi ecvine, e) este compact, palpabil şi abordabil
transcutanat.
15. Linia tricipitală: a) se intersectează proximal cu şanţul latero-cranial al antebraţului, b) corespunde

marginii ventrale a m. triceps brahial, c) corespunde marginii dorsale a porţiunii laterale a m. triceps
brahial, d) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial, e) este reper pentru blocajul
perforantelor distale ale nn. intercostali.
16. Vena pintenului: a) nu are raport cu m. pielos toraco-abdominal, b) reprezintă vena toraco-dorsală,

c) este afluent al venei subscapulare, d) însoţeşte lig. pintenului, e) trece la marginea superioară a m.
pectoral ascendent.
17. Pe linia ce uneşte baza cozii cu unghiul intern al iliumului, subcutan, se blochează: a) nn. cluniali
mijlocii, b) nn. plexului lombar cranial, c) nn. plexului lombar caudal, d) n. cutanat femural caudal, e) nn.
cluniali craniali.
18. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. cutanat sural dorsal, b)
n. femural, c) a. iliaco-femurală, d) n. cutanat sural plantar, e) n. cutanat femural caudal.
19. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. inghinale profunde, b) lnn. ileofemurale, c) lnn.
subiliace, d) lnn. femurale, e) lnn. inghinale superficiale.
20. Truchiul arterial incisiv: a) irigă incisivii de pe arcada superioară, b) este acompaniat de trunchiul
venos incisiv, c) se evidenţiază în şanţul gingivo-bucal, d) nu are satelit venos, e) acompaniază porţiunea
verticală a organului vomero-nazal.
21. Nervul zigomatico-temporal: a) are traiect la marginea rostrală a procesului zigomatic al frontalului,
b) participă la formarea plexului subzigomatic, c) este acompaniat de a. v. zigomatico-temporală, d) are
traiect oblic la marginea dorsală a arcadei zigomatice, e) inervează m. temporal.
22. Vena reflexă (profundă a feţei): a) este venă de pasaj între v. maxilară şi v. facială, b) descarcă
sinusul cavernos în sinusul pietros ventral, c) se evidenţiază între cele două porţiuni ale m. maseter,
ventral de creasta maxilo-facială, d) este plasată ventral de creasta maxilo-facială în raport cu planul osos,
e) este acompaniată de a. profundă a feţei emisă de a. infraorbitară.
23. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară, b) la toate

speciile este plasat pe a. palatină ascendentă, c) la ovine şi taurine este diseminat, d) la ecvine realizează
cu simetricul forma literei “V” cu vârful dirijat aboral, e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului
intermandibular la ecvine.
24. Nervul jgheabului: a) inervează muşchii ce delimitează jgheabul jugular, b) inervează m. pielos
cervical urmărind traiectul jgheabului jugular, c) se blochează la faţa externă a v. linguo-faciale, d) este
componentă senzitivă din ramura dorsală C2, e) mai este numit şi ansa atloidiană.
25. Prin secţionarea plexului subzigomatic: a) se produce paralizia mm. pieloşi ai urechii şi a m. pielos
cervical, b) se produce doar paralizia mm. pieloşi ai urechii, c) este abolită sensibilitatea din regiunea
zigomatico-temporală, d) este abolită sensibilitatea din regiunea buccinatorie, e) se produce paralizia mm.
pieloşi ai botului, ai pleoapelor şi ai urechii.
26. Trigonul Viborg: a) este delimitat ventral de v. linguofacială, b) este delimitat dorsal de mandibulă,
c) este delimitat de aceleaşi formaţiuni la ecvine, taurine şi ovine, d) este delimitat dorsal de a. linguo-
facială, e) nu poate fi abordat din plan superficial.
27. Sensibilitatea dinţilor de pe arcada inferioară: a) se aboleşte prin blocarea plexului mental, b) este
asigurată de n. infraorbitar, c) se aboleşte la gaura mandibulară, d) este culeasă de n. alveolo-mandibular
care nu poate fi abordat, e) este asigurată de doi nervi cu origine diferită în n. trigemen.
28. Sensibilitatea de la faţa externă a pavilionului se poate bloca: a) prin anestezierea n. auricular
anterior, b) prin anestezierea n. auricular mijlociu, c) la marginea aripii atlasului, d) prin anestezierea n.
auricular posterior, e) prin anestezierea nn. auriculari anterior, mijlociu şi posterior.
29. Un ac introdus în treimea mijlocie a jgheabului jugular străbate următoarele straturi: a) piele, m.
pielos, fascie cervicală superficială, v. jugulară, m. omohioidian, fascie cervicală mijlocie, a. carotidă
comună, b) piele, fascie cervicală superficială, m. pielos, v. jugulară, m. omohioidian, a. carotidă comună,
c) piele, fascie cervicală mijlocie, m. pielos, v. jugulară, fascie cervicală mijlocie, m. omohioidian, a.
carotidă comună, d) piele, m. pielos, fascie cervicală superficială, m. sterno-mandibular, m.
cleidomastoidian, v. jugulară, e) piele, fascie cervicală profundă, a. carotidă comună.
30. Pe suprafaţa bridei m. biceps brahial se poate aborda: a) n. cutanat medial al antebraţului din n.
axilar, b) n. cutanat lateral al antebraţului din n. radial, c) n. musculo-cutanat – componenta senzitivă, d)
n. cutanat medial al braţului, e) n. radial.
31. În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) a. şi v. interosoasă cranială
mascate parţial de m. abductor lung al degetului mare, b) a. şi v. interosoasă cranială pe suprafaţa m.
abductor lung al degetului mare, c) a. interosoasă comună, d) a. transversă a cotului, e) numai a.
interosoasă cranială.
32. Pe linia olecran-pisiform n. ulnar: a) este dispus subfascial şi nu are satelit vascular, b) are structură
exclusiv motorie după ce a emis n. cutanat caudal al antebraţului, c) are structură mixtă, d) acompaniază
la faţa laterală tendonul porţiunii ulnare a m. flexor digital superficial, e) este plasat epifascial.
33. Nervul dorsal al mâinii: a) este emis de n. palmar lateral, b) este emis de n. palmar medial, c) se
blochează la extremitatea metacarpului rudimentar IV, d) se blochează pe faţa laterală a membrului,
proximal de pisiform, e) are structură mixtă.
34. Mediile refringente ale bulbului ocular sunt: a) cornee, iris, corp vitros, cristalin, b) cornee, umoare
apoasă, cristalin, lamina fusca, c) cornee, umoare apoasă, cristalin, corp vitros, d) cornee, retină şi
cristalin, e) umoare apoasă, corp vitros, cristalin, coroidă.
35. Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) bovine, b) suine, c) păsări, d) canide, e)
ecvine.
36. În structura peretelui cutiei de corn intră: a) periopla, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, podofilul,
b) periopla, tubii cornoşi, cherafilul, c) periopla, tubii cornoşi, ţesutul velutos, d) periopla şi podofilul, e)
periopla, cherafilul, tubii cornoşi, ţesutul intertubular.
37. Ducând o linie imaginară ce urcă de la spina maxilară şi intersectează linia ce uneşte unghiul nazal al
ochiului cu comisura dorsală a narinei: a) se marchează limita posterioară a reg. infraorbitare, b) se
delimitează limita anterioară a reg. maxilare, c) se delimitează reg. infraorbitară de cea maxilară, d) se
marchează limita dintre reg. maxilară şi cea buccinatorie, e) se delimitează reg. infraorbitară de cea nazală
dorsală.
38. La nivelul extremităţii cefalice pulsul poate fi luat la ecvine pe: a) numai pe v. facială, b) pe a.
maseterină aborală, c) numai pe a. linguofacială, d) numai pe a. maseterină orală, e) numai pe v.
maseterină aborală.
39. Realizând o incizie profundă în treimea mijlocie a liniei ce uneşte unghiul toracal al spetei cu
olecranul se evidenţiază: a) lc. axilar, b) n. subscapular, c) n. suprascapular, d) plexul
intercostobrahial, e) v. toracică externă.
40. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă art. scapulo-humerală şi reg. cranială a braţului este preluată
de: a) n. cutanat lateral al antebraţului, b) n. dorsal al mâinii, c) n. preclavicular, d) n. cutanat medial al
antebraţului, e) plexul intercostobrahial.
41. Pielea de pe faţa dorsală a regiunii metatarsiene la rumegătoare este inervată de: a) n. cutanat sural
plantar, b) n. tibial, c) n. cutanat sural dorsal, d) n. fibular, e) n. dorsal al mâinii.
42. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-lateral,

b) caudal regiunii gambei, c) proximal jaretului, în şanţul delimitat de tendoanele mm. lungul extensor al
degetelor piciorului şi extensor digital lateral, d) în şanţul gambier postero-medial, e) pe faţa laterală a
jaretului, sub m- extensor scurt al degetelor piciorului.
43. Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. dorsal al penisului, b)
n. pudend extern, c) nn. spermatici interni, d) n. iliohipogastric, e) nn. spermatici externi.
44. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a)
baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare, b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei, c) baza urechii
cu olecranul, d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei, e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei
scapulare.
45. Pentru puncţia venei jugulare, la ecvine acul strabate din plan superficial spre profunzime
următoarele straturi: a) piele, m. pielos cervical, fascie cervicală superficială, v. jugulară, b) piele, fascie
cervicală superficială, m. pielos, fascie cervicală mijlocie, v. jugulară, c) piele, m cleido-transvers, v.
jugulară, d) piele, m. pielos cervical, m. omohioidian, v. jugulară, e) piele, fascie cervicală superficială, m.
omohioidian, v. jugulară.
46. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nervii spinali cervicali se blochează pe linia ce
uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare, b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei, c)
baza urechii cu olecranul, d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei, e) aripa atlasului cu tuberozitatea
spinei scapulare.
47. A. pudendă externă şi v. pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a inelului
inghinal profund, b) comisura caudo-medială a inelului inghinal superficial, c) comisura caudo-medială a
inelului inghinal profund, d) comisura cranio-laterală a inelului inghinal superificial. e) nici un răspuns
corect.
48. Ventral de creasta deltoidiană se blochează: a) n. cutanat cranial al antebraţului, b) n. cutanat lateral
al antebraţului, c) n. cutanat medial al antebraţului, d) n. dorsal al mâinii, e) n. median.
49. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal
deintersecţia claviculară, c) la vârful procesului transvers C5, d) la vârful procesului transvers C6, e) la
vârful procesului transvers C7.
50. Care din următorii nervi poate fi identificat pe linia unghi extern al iliumului – patelă, la partea
cranio-medială a m. tensor al fasciei lata: a) n. cutanat sural lateral, b) n. cutanat sural cranial, c) n.
cutanat sural plantar, d) n. cutanat femural lateral, e) n. cutanat femural caudal.
51. Schematizaţi zonele senzitive ale ramurii oftalmice şi mandibulare ale nervului trigemen şi abordarea
trunchiurilor senzitive primare.
52. Schematizaţi regiunile abdominale ventrale (delimitare).
53. Precizaţi (schematizaţi) punctele de reper pentru abordarea formaţiunilor vasculo-nervoase din
regiunile coapsei.
54. Schematizaţi printr-o secţiune tranversală regiunile gambei.
55. Indicaţi punctele de reper pentru abordarea limfonodurilor palpabile la rumegătoare.
56. Schematizaţi proiecţia stomacului şi splinei la ecvine, rumegătoare şi canide.
57. Schematizaţi (secţiune transversală) topografia viscerelor din mediastinul postcordial la ecvine.
58. Schematizaţi regiunea carpiană (secţiune transversală).
59. Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervilor plexului lombar cranial.
60. Schematizaţi analizatorul stato-acustic (urechea externă şi medie).
Grila 4
Preluat dupa Anatomie – FMVB

1. În structura peretelui cutiei de corn intră (din plan superficial spre profunzime): a) periopla,
cherafilul, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, b) periopla, tubii cornoşi, ţesutul intertubular şi cherafilul,
c) periopla, tubii cornoşi, cherafilul şi podofilul, d) periopla, tubii cornoşi, ţesutul velutos, e) periopla şi
podofilul.
ochiului cu comisura dorsală a narinei: a) se delimitează reg. infraorbitară de cea nazală dorsală, b) se
marchează limita posterioară a reg. infraorbitare, c) se delimitează limita anterioară a reg. maxilare, d) se
delimitează reg. infraorbitară de cea maxilară, e) se marchează limita dintre reg. maxilară şi cea
buccinatorie.
3. La nivelul extremităţii cefalice pulsul poate fi luat la ecvine pe: a) numai pe a. maseterină orală, b)
numai pe v. maseterină aborală, c) numai pe v. facială, d) pe a. maseterină aborală, e) numai pe a.
linguofacială.
olecranul se evidenţiază: a) v. toracică externă, b) lc. axilar, c) n. subscapular, d) n. suprascapular, e)
plexul intercostobrahial.
(preluat dupa Horseland)

5. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă art. scapulo-humerală şi reg. cranială a braţului este preluată de:
a) plexul intercostobrahial, b) n. cutanat lateral al antebraţului, c) n. dorsal al mâinii, d) n. preclavicular,
e) n. cutanat medial al antebraţului.
6. Pielea de pe faţa dorsală a regiunii metatarsiene larumegătoare este inervată de: a) n. cutanat sural
7. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-lateral, b)
caudal regiunii gambei, c) proximal jaretului, în şanţul delimitat de tendoanele mm. lungul extensor al
8. Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. dorsal al penisului, b) n.
pudend extern, c) nn. spermatici interni, d) n. iliohipogastric, e) nn. spermatici externi.
scapulare.
10. La marginea laterală a aripii atlasului poate fi abordat (ă): a) n. auricular posterior, b) n. auricular
intern, c) a. occipito-musculară, d) n. auricular mare, e) v. transversă a feţei.
11. N. jgheabului este plasat subcutan pe: a) tendonul m. sternomandibular, b) latura superioară a
trigonului Viborg, c) latura mijlocie a trigonului Vinorg, d) latura caudală a tringonului Viborg, e) nici un
răspuns corect.
12. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană medială: a) m. flexor lung al degetului mare, b) m.

tibial caudal, c) m. extensor digital lung, d) m. flexor superficial, e) m. flexor lung al degetelor.
13. Fundul de sac distal al marii teci sesamoidiene este situat: a) distal de lama transversă a m. flexor
profund, b) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar, c) proximal de lama transversă a m. flexor digital
profund, d) între bridele marelui burelet glenoidal, e) între metacarp şi tendonul m. interosos median.
palmară, b) a. radială, c) a. mediană, d) a. carpiană laterală, e) a. digitală palmară comună II.
15. Proximal de pisiform, între cele două bride ale m. extensor carpo-ulnar, se poate bloca: a) n. palmar
lateral, b) n. cutanat lateral al antebraţului, c) n. dorsal al mâinii, d) n. radial, e) n. digital posterior.
16. Care din următoarele artere însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) artera safenă medială, b) a.
poplitee, c) a. tibială caudală, d) a. plantară laterală, e) nici un răspuns corect.
17. La faţa profundă a m. maseter, imediat ventral de creasta maxilo-.facială, se evidenţiază: a) a. facială,
b) v. facială, c) n. maseterin, d) a. şi v. profundă a feţei, e) v. reflexă.
19. În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) numai a. interosoasă cranială,
b) a. şi v. interosoasă cranială mascate parţial de m. abductor lung al degetului mare, c) a. şi v. interosoasă
cranială pe suprafaţa m. abductor lung al degetului mare, d) a. interosoasă comună, e) a. transversă a
cotului.
20. Pe linia olecran-pisiform n. ulnar: a) este plasat epifascial, b) este dispus subfascial şi nu are satelit
vascular, c) are structură exclusiv motorie după ce a emis n. cutanat caudal al antebraţului, d) are
structură mixtă, e) acompaniază la faţa laterală tendonul porţiunii ulnare a m. flexor digital superficial.
21. Nervul dorsal al mâinii: a) are structură mixtă, b) este emis de n. palmar lateral, c) este emis de n.
palmar medial, d) se blochează la extremitatea metacarpului rudimentar IV, e) se blochează pe faţa
laterală a membrului, proximal de pisiform.
22. Mediile refringente ale bulbului ocular sunt: a) umoare apoasă, corp vitros, cristalin, coroidă, b)
cornee, iris, corp vitros, cristalin, c) cornee, umoare apoasă, cristalin, lamina fusca, d) cornee, umoare
apoasă, cristalin, corp vitros, e) cornee, retină şi cristalin
23. Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) ecvine, b) bovine, c) suine, d) păsări, e)
canide.
24. Care din următorii muşchi formează profilul anterior al zeugopodiului toracal la ecvine: a) m. tibial
cranial, b) m. fibular lung, c) m. fibular III, d) m. extesor carporadial, e) m. tensor al fasciei antebrahiale.
25. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană, b) trece prin teaca carpiană
laterală, c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, d) nu este acompaniat de formaţiuni
vasculare, e) este senzitiv.
scapulare.
corect.
30. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal de intersecţia

claviculară, c) la vârful procesului transvers C5, d) la vârful procesului transvers C6, e) la vârful procesului
transvers C7.
rostrale a m. maseter la ecvine este: a) a.c.v., b) v.a.c., c) a.v.c., d) c.a.v., e) a.v.c.
33. În regiunea chişiţei la ecvine: a) v. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, b) a.
digitală proprie este plasată înapoia n. digital posterior, c) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital
mijlociu, d) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene, e) lig. pintenului întretaie
în plan profund n. digital posterior.
34. În şanţul metacarpian anterior se poate aborda: a) sinoviala veziculară pentru tendonul m. extensor
digital comun, b) fundul de sac dorsal al art. buletului, c) fundul de sac palmar al art. buletului, d) fundul
de sac proximal al marii teci sesamoidiene, e) vena digitală dorsală comună III.
35. La ovine, limfocentrul prescapular: a) apare diseminat pe traiectul ramurii ascendente a a. cervicale
superficiale, b) este abordabil în şanţul delto-pectoral, traversat de v. cefalică brahială, c) este conformat
la fel ca la taurine şi ecvine, d) este compact, palpabil şi abordabil transcutanat, e) este inervat de n.
prescapular.
36. Linia tricipitală: a) corespunde marginii ventrale a m. triceps brachial, b) corespunde marginii
dorsale a porţiunii laterale a m. triceps brahial, c) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial, d)
este reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. intercostali, e) se intersectează proximal cu şanţul
latero-cranial al antebraţului.
37. Vena pintenului: a) reprezintă vena toraco-dorsală, b) este afluent al venei subscapulare, c)

însoţeşte lig. pintenului, d) trece la marginea superioară a m. pectoral ascendent, e) nu are raport cu m.
pielos toraco-abdominal.
38. Pe linia ce uneşte baza cozii cu unghiul intern al iliumului, subcutan, se blochează: a) nn. plexului
lombar cranial, b) nn. plexului lombar caudal, c) n. cutanat femural caudal, d) nn. cluniali craniali, e) nn.
cluniali mijlocii.
39. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. femural, b) a. iliaco-
femurală, c) n. cutanat sural plantar, d) n. cutanat femural caudal, e) n. cutanat sural dorsal.
40. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. ileofemurale, b) lnn. subiliace, c) lnn. femurale,
d) lnn. inghinale superficiale, e) lnn. inghinale profunde.
41. Truchiul arterial incisiv: a) este acompaniat de trunchiul venos incisiv, b) se evidenţiază în şanţul
gingivo-bucal, c) nu are satelit venos, d) acompaniază porţiunea verticală a organului vomero-nazal, e)
irigă incisivii de pe arcada superioară.
44. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară, b) la toate speciile
este plasat pe a. palatină ascendentă, c) la ovine şi taurine este diseminat, d) la ecvine realizează cu
simetricul forma literei “V” cu vârful dirijat aboral, e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului
51. Schematizaţi topografia viscerelor din cavitatea abdominală la canide pe partea dreaptă.
52. Schematizaţi regiunea carpiană. (secţiune transversală)
53. Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervului fibular.
54. Precizaţi şi schematizaţi structurile cutiei de corn.

55. Schematizaţi emergenţa şi arealul cutanat aferent nervilor spinali cervicali.
56. Schematizaţi regiunile capului (faţa laterală) (delimitare).
regiunea gambei.
58. Descrieţi şi schematizaţi regiunea grebănului (secţiune transversală).

59. Precizaţi punctele de reper pentru abordarea transcutană a limfocentrilor musculari la canide.
60. Schematizaţi topografia fundurilor de sac de la nivelul regiunilor: bulet, chişiţă, coroană, copită.
Grila 3
Preluare dupa Anatomie – FMVB
2. La faţa profundă a m. maseter, imediat ventral de creasta maxilo-.facială, se evidenţiază: a) a. Facială,
răspuns corect.
5. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană medială: a) m. flexor lung al degetului mare, b) m. tibial
caudal, c) m. extensor digital lung, d) m. flexor superficial, e) m. flexor lung al degetelor.
9. Care din următoarele artere însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) a. safenă medială, b) a. poplitee, c) a.
tibială caudală, d) a. plantară laterală, e) nici un răspuns corect.
cranial, b) m. fibular lung, c) m. fibular III, d) m. extesor carporadial, e) m. tensor al fasciei antebrahiale.
11. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană, b) trece prin teaca carpiană
laterală, c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, d) nu este acompaniat de formaţiuni
vasculare, e) este senzitiv.
12. În regiunea chişiţei la ecvine: a) v. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, b) a. digitală
proprie este plasată înapoia n. digital posterior, c) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital
prescapular.
15. Linia tricipitală: a) corespunde marginii ventrale a m. triceps brachial, b) corespunde marginii dorsale
a porţiunii laterale a m. triceps brahial, c) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial, d) este
reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. intercostali, e) se intersectează proximal cu şanţul
16. Vena pintenului: a) reprezintă vena toraco-dorsală, b) este afluent al venei subscapulare, c)
însoţeşte lig. pintenului, d) trece la marginea superioară a m. pectoral ascendent, e) nu are raport cu m.
pielos toraco-abdominal.
cluniali mijlocii.
19. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. ileofemurale, b) lnn. subiliace, c) lnn. femurale, d)
lnn. inghinale superficiale, e) lnn. inghinale profunde.
20. Truchiul arterial incisiv: a) este acompaniat de trunchiul venos incisiv, b) se evidenţiază în

şanţul gingivo-bucal, c) nu are satelit venos, d) acompaniază porţiunea verticală a organului vomero-
nazal, e) irigă incisivii de pe arcada superioară.
21. Nervul zigomatico-temporal: a) are traiect la marginea rostrală a procesului zigomatic al frontalului, b)
participă la formarea plexului subzigomatic, c) este acompaniat de a. v. zigomatico-temporală, d) are
23. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară, b) la toate speciile
este plasat pe a. palatină ascendentă, c) la ovine şi taurine este diseminat, d) la ecvine realizează cu
simetricul forma literei “V” cu vârful dirijat aboral, e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului
26. Trigonul Viborg: a) este delimitat ventral de v. linguofacială, b) este delimitat dorsal de mandibulă, c)
este delimitat de aceleaşi formaţiuni la ecvine, taurine şi ovine, d) este delimitat dorsal de a. linguo-

31. În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) numai a. interosoasă cranială, b)
a. şi v. interosoasă cranială mascate parţial de m. abductor lung al degetului mare, c) a. şi v. interosoasă
cotului.
apoasă, cristalin, corp vitros, e) cornee, retină şi cristalin.

(preluare dupa mikof.md)
35. Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) ecvine, b) bovine, c) suine, d) păsări, e)
canide.
36. În structura peretelui cutiei de corn intră: a) periopla, cherafilul, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, b)
periopla, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, podofilul, c) periopla, tubii cornoşi, cherafilul, d) periopla,
tubii cornoşi, ţesutul velutos, e) periopla şi podofilul.
buccinatorie.
linguofacială.
39. Realizând o incizie profundă în treimea mijlocie a liniei ce uneşte unghiul toracal al spetei cu olecranul
se evidenţiază: a) v. toracică externă, b) lc. axilar, c) n. subscapular, d) n. suprascapular, e) plexul
intercostobrahial.
40. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă art. scapulo-humerală şi reg. cranială a braţului este preluată de:
a) plexul intercostobrahial, b) n. cutanat lateral al antebraţului, c) n. dorsal al mâinii, d) n. preclavicular,
e) n. cutanat medial al antebraţului.
42. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-lateral, b)
caudal regiunii gambei, c) proximal jaretului, în şanţul delimitat de tendoanele mm. lungul extensor al
43. Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. dorsal al penisului, b) n.
pudend extern, c) nn. spermatici interni, d) n. iliohipogastric, e) nn. spermatici externi.
scapulare.
scapulare.
corect.

transvers C7.
51. Schematizaţi emergenţa şi arealul cutanat aferent nervilor spinali toracali.
52. Schematizaţi regiunile capului (delimitare).
regiunea antebraţului.
54. Schematizaţi printr-o secţiune tranversală regiunile metapodiale..
55. Indicaţi punctele de reper pentru abordarea limfonodurilor palpabile la canide.

56. Schematizaţi topografia fundurilor de sac de la nivelul regiunilor: bulet, chişiţă, coroană, copită.
57. Schematizaţi (secţiune transversală) topografia viscerelor din mediastinul cordial la ecvine.
58. Schematizaţi regiunea chişiţei (secţiune transversală).
59. Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervilor cluniali.
60. Precizaţi şi schematizaţi anexele de mişcare ale globului ocular, indicând inervaţia acestora.
Grila 1
1. La faţa profundă a m. maseter, imediat ventral de creasta maxilo-.facială, se evidenţiază: a) a. facială,
3. În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) numai a. interosoasă cranială,
b) a. şi v. interosoasă cranială mascate parţial de m. abductor lung al degetului mare, c) a. şi v. interosoasă
cotului.
apoasă, cristalin, corp vitros, e) cornee, retină şi cristalin.
7. Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) ecvine, b) bovine, c) suine, d) păsări,
e) canide.
8. În structura peretelui cutiei de corn intră (din plan superficial spre profunzime): a) periopla,
cherafilul, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, b) periopla, tubii cornoşi, ţesutul intertubular şi cherafilul, c)
periopla, tubii cornoşi, cherafilul şi podofilul, d) periopla, tubii cornoşi, ţesutul velutos, e) periopla şi
podofilul.
(preluare dupa lumeacalului.wordpress.com)
buccinatorie.
linguofacială.
olecranul se evidenţiază: a) v. toracică externă, b) lc. axilar, c) n. subscapular, d) n. suprascapular, e)
plexul intercostobrahial.
12. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă art. scapulo-humerală şi reg. cranială a braţului este preluată
de: a) plexul intercostobrahial, b) n. cutanat lateral al antebraţului, c) n. dorsal al mâinii, d) n.
preclavicular, e) n. cutanat medial al antebraţului.
14. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-
lateral, b) caudal regiunii gambei, c) proximal jaretului, în şanţul delimitat de tendoanele mm. lungul
extensor al degetelor piciorului şi extensor digital lateral, d) în şanţul gambier postero-medial, e) pe faţa
laterală a jaretului, sub m- extensor scurt al degetelor piciorului.
15. Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. dorsal al penisului, b)
n. pudend extern, c) nn. spermatici interni, d) n. iliohipogastric, e) nn. spermatici externi.
scapulare.
răspuns corect.
19. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană medială: a) m. flexor lung al degetului mare, b) m.
tibial caudal, c) m. extensor digital lung, d) m. flexor superficial, e) m. flexor lung al degetelor.
21. Care din următoarele artere traversează compartimentul median al micii teci postcarpiene: a) a.
23. Care din următoarele artere însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) a. safenă medială, b) a. poplitee, c)
a. tibială caudală, d) a. plantară laterală, e) nici un răspuns corect.
cranial, b) m. fibular lung, c) m. fibular III, d) muschiul extesor carporadial, e) m. tensor al fasciei
antebrahiale.
25. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană, b) trece prin teaca
carpiană laterală, c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, d) nu este acompaniat5 de
formaţiuni vasculare, e) este senzitiv.
scapulare.
corect.

transvers C7.
33. În regiunea chişiţei la ecvine: a) v. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, b) a. digitală
prescapular.
36. Linia tricipitală: a) corespunde marginii ventrale a m. triceps brachial, b) corespunde marginii
dorsale a porţiunii laterale a m. triceps brahial, c) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial, d)
este reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. intercostali, e) se intersectează proximal cu şanţul
37. Vena pintenului: a) reprezintă vena toraco-dorsală, b) este afluent al venei subscapulare, c) însoţeşte
lig. pintenului, d) trece la marginea superioară a m. pectoral ascendent, e) nu are raport cu m. pielos
toraco-abdominal.
cluniali mijlocii.
40. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. ileofemurale, b) lnn. subiliace, c) lnn. femurale,
d) lnn. inghinale superficiale, e) lnn. inghinale profunde.
41. Truchiul arterial incisiv: a) este acompaniat de trunchiul venos incisiv, b) se evidenţiază în şanţul
gingivo-bucal, c) nu are satelit venos, d) acompaniază porţiunea verticală a organului vomero-nazal, e)
irigă incisivii de pe arcada superioară.
44. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară, b) la toate
speciile este plasat pe a. palatină ascendentă, c) la ovine şi taurine este diseminat, d) la ecvine realizează
cu simetricul forma literei “V” cu vârful dirijat aboral, e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului
51. Descrieţi şi schematizaţi cavitatea bucală.
52. Schematizaţi emergenţa trunchiurilor nervoase şi topografia zonelor senzitive aferente nervilor
cluniali.
53. Enumeraţi şi schematizaţi regiunile corespunzătoare secţiunii transversale realizată în treimea

superioară a tibiei.
54. Schematizaţi topografia viscerelor şi formaţiunilor vasculo-nervoase şi limfatice din cavitatea

pelvină la mascul.
55. Schematizaţi regiunea chişiţei la ecvine.
56. Schematizaţi regiunea inghinală.
57. Precizaţi şi schematizaţi anexele secretorii ale globului ocular.

58. Descrieţi şi schematizaţi cutia de corn.
59. Schematizaţi limfocentrii parietali ai cavităţii toracice şi raporturile acestora cu structurile vasculare
(arterele) care le asigură circulaţia trofică.
60. Schematizaţi regiunile dorsocostală, costală, hipocondrului şi epigastrică la ecvine.
Grila 14
1. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) suine;
e) carnivore.
2. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea
medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital
posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale.
3. La ovine artera gastro – epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-

duodenală; c) a. pancreatico-duodenală cranială; d) a. pancreatico-duodenală caudală; e) a. ruminală
stângă.
4. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine;
b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.
5. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena
emisară a fisurii orbitare? a) v. bucală; b) v. facială; c) v. maxilară; d) vena profunda a feţei; e) vena
occipitală.
6. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. infraorbitară şi v. sfeno-palatină; b) v. infraorbitară şi v.

profundă a feţei; c) vv. labio-maxilară şi labio-mandibulară; d) vv. pterigoidiene; e) vv. occipitală şi
temporală profundă.
7. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară;
b) v. colaterală ulnară şi v. cefalică brahială; c) v. cefalică brahială şi v. mediană; d) v. axilară şi brahială;
e) v. brahială şi v. cefalică brahială.
8. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară;
b) vv. mediane şi palmară; c) vv. mediane şi ulnară; d) v. ulnară şi radiară; e) v. cefalică accesorie şi
mediane.
9. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă
decât safena laterală; b) se descarcă în vena femurală profundă; c) este dispusă subfascial, d) prezintă
două rădăcini; e) are un calibru mai redus ca artera omonimă.
10. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept; b) în artera pulmonară; c) în artera aortă; d) în
ventriculul stâng; e) în ventriculul drept.

11. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. VI de nervi cranieni b. IX de
nervi cranieni c. XII de nervi cranieni d. VII de nervi cranieni e. VIII de nervi cranieni.
12. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros,

b) pericardul fibros şipericardul seros, c) epicard şi miocard, d) pericard seros – foiţă parietală şi
epicard e) epicard şi endocard.
13. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în
atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este
corect.
(preluare dupa ghidulpacientului.ro)
14. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei
cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului
atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng.
15. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c)
rumegătoare d) leporide e) ecvine.
16. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. parotidian, lc. mandibular, lc.
retrofaringian, lc. cervical profund, lc. celiac b) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical
superficial, lc. mediastinal c) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc.
cevical profund d) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. axilar e) lc.
parotidian, lc. mandibular, lc. cervical superficial, lc. cevical profund, lc. axilar.
17. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre
acinii glandei parotide la : a. suine, b. rumegătoare, c. carnivore, d. numai la ecvine, e. leporide.
18. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. axilare proprii, b. cubitale, c.
axilare ale primei coaste, d. toracoaortice, e. cervicale prof
unde caudale.
19. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale, sternale caudale,
xifoidiene şi frenice, constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. sternale caudale, b. sternale
craniale, c. frenice, d. xifoidiene, e. sternale caudale şi xifoidiene.
20. A. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. epigastrică cranială şi a. cranială a penisului; b)
a. epigastrică cranială şi a. epigastrică caudală superficială, c) a. cranială şi a. mijlocie a penisului; d) a.
peniană cranială şi a. subcutanată abdominală; e) a. peniană cranială şi a. epigastrică caudală.
21. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu)
este: a) v. profundă a feţei; b) v. metatarsică dorso-laterală; c) v. safenă laterală; d) v. cefalică
antebrahială; e) v. pudendă accesorie.
22. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială;
c) reflexă; d) colaterală ulnară; e) brahială.
23. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. carotidă externă; b) a.
occipitală; c) a. carotidă internă; d) a. cervicală profundă; e) a. cervicală superficială.
24. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă
caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.
25. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul
longitudinal dorsal; c) sinusul pietros ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.
26. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii
vasculare a mandibulei? a) a.facială, v. facială, canal parotidian; b) canal, arteră, venă, c) arteră, canal,
venă, d) venă, arteră, canal; e) venă, canal, arteră.
27. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a.
ingvinale superficiale b. precrurale (subiliace) c. ingvinale profunde d. ischiatic e. coxale.
28. N. median are traiect printre radius şi: a. m. extensor carpo – radial b. m. extensor carpo – ulnar c. m.
flexor carpo – radial d. m. extensor digital lateral e. m. extensor digital comun.
29. N. dorsal al mâinii: a. provine din n. radial b. provine din n. ulnar c. provine din n. palmar medial d.
provine din n. musculo-cutanat e. este motor.
30. N. safen: a. provine din n. femural şi este senzitiv b. provine din n. femural şi este mixt c. provine din
n. obturator şi este senzitiv d. provine din n. obturator şi este mixt e. este ramură din plexul lombo-
cranial.
31. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d.
corpului striat e. corpului geniculat lateral.
32. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială

caudală; b) metatarsice dorso-laterale; c) tibiale craniale; d) interosoase comune; e) tarsice perforante.
33. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. iliacă externă; b) v. iliacă internă;
c) vena cavă caudală; d) v. portă; e) venele pudende.
34. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă; b) a. femurală caudală; c) a. poplitee, d) a.

femurale; e) a. tibiale craniale.
35. Aripa cenuşie este dispusă : a. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. la
nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. la nivelul trigonului pontin şi
corespunde nucleului incert d. pe faţa ventrală a bulbului c. lateral de nucleul caudal.
36. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin d.
talamusului e. nervilor olfactivi.
37. Şanţul basilar este plasat: a. pe faţa ventrală a măduvei b. pe faţa ventrală a bulbului c. pe faţa dorsală
a bulbului d. pe faţa ventrală a punţii e. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale.
38. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. gloso-faringian b. inte
rmedio-facial c. trigemen d. facial e. vestibulo-cohlear.
39. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. doar cavităţile intranevraxiale b. cavităţile intranevraxiale şi
spaţiul leptomeningic c. doar spaţiul subarahnoidian d. spaţiul supradural e. spaţiul subdural.
40. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. parasimpatice
presinaptice b. ortosimpatice presinaptice c. parasimaptice postsinaptice d. fibre senzitive e. fibre
senzoriale.
41. Ganglionul ciliar are structură: a. senzitivă b. parasimpatică c. ortosimpatică d. mixtă e. senzitivă.
42. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. intraosoasă b.

subparotidiană c. subcutanată d. intracraniană e. subbazală.
43. N. lingual: a. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. b. vehiculează fibre
parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. culege sensibilitatea din treimea posterioară a
limbii d. inervează m. extrinseci ai limbii e. are structură mixtă.
44. Trunchiurile vagale au structură: a. parasimpatică presinaptică b. parasimpatică postsinaptică c.

ortosimpatică d. motorii şi ortosimpatice e. mixtă.
45. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. metencefalului b. mezencefalului c. diencefalului d. metatalamusului

e. hipotalamusului.
46. Ganglionul geniculat reprezentat: a. originea aparentă a n. trigemen b. originea rebelă a n. VII c.
ganglion parasimpatic d. originea reală a n. glosofaringian e. ganglion ortosimpatic.
47. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. n. median şi musculo-ctanat b. n. radial şi ulnar c. n.
median şi axilar d. n. axilar şi radial e. n. axilar şi ulnar.
48. N. laringic cranial vehiculează : a. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. fibre
ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. fibre
parasimpatice presinaptice e. doar fibre somatice.
49. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. maxilare? a) a.
meningică medie, a. temporală profundă rostrală, a. timpanică rostrală; b) a. meningică medie, a.
temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală; c) a. meningică caudală; a. temporală profundă
aborală, a. timpanică rostrală, d) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică
aborală, e) a. meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.
50. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-
brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală
cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.
51. Schematizaţi mezencefalul.
52. Schematizaţi configuraţia interioară a ventriculelor.
53. Schematizaţi ortosimpaticul cervico-toracic.
54. Schematizaţi artera mezenterică cranială la ecvine şi canide.
55. Schematizaţi limfocentrii membrului toracic la ecvine.
56. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine.
57. Schematizaţi artera carotidă internă la ecvine.

58. Schematizaţi nervul spinal.
59. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).
60. Schematizaţi arterele iliacă externă şi femurală: origine, colaterale, terminale la ecvine.
Grila 11
1. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură
dintre membrul toracic şi trunchi b. au structură mixtă şi se distribuie m. toracic şi pielii de pe faţa
cranială a braţului c. inervează m. mediali ai spetei d. inervează m. din regiunea greabănului e. au
structură senzitivă.
2. Ramura senzitivă a n. musculo-cutanat este : a. n. cutanat cranial al antebraţului b. n. cutanat medial al
antebraţului c. n. cutanat cranial al braţului d. n. palmar medial e. n. palmar lateral.
3. N. spermatici externi : a. provin din ilio-inghinal şi inervează m. cremaster extern şi scrotul b. au

structură vegetativă şi inervează testicolul c. se distribuie căilor spermatice extratesticulare d. are
structură senzitivă şi inervează pielea ugerului e. inervează testicolul şi epididimul.
5. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. bulbii olfactivi b. pedunculii olfactivi c.

trigonul olfactiv d. celule epiteliale bipolare din mucoasa olfactivă e. cellule epiteliale multipolare din
mucoasa olfactivă.
6. Conectivul subbazal reprezintă: a. fibre parasimpatice din ganglionul pterigo-palatin b. fibre
parasimpatice din ganglionul otic c. fibre ortosimpatice presinaptice ce vor da naştere plexului
subsfenoidal d. fibre ortosimpatice de distribuţie e. fibre senzitive date de n. X.
7. La rumegătoare n. digitali dorsali provin din : a. n. dorsal al mâinii b. n. cutanat medial al antebraţului
c. n. cutanat lateral al antebraţului d. n. median şi axilar e. n. musculo-cutanat.
8. Pericardul fibros derivă din: a) fascia cervicală profundă; b) fascia transversă a abdomenului; c) fascia
endotoracică; d) fascia cervicală superficială; e) fascia gluteenă.
9. Cisterna limfatică se formează prin reunirea : a) trunchiurilor lombare, intestinale şi celiac b) marii
vene limfatice cu conductul toracic c) trunchiurilor traheale d) trunchiului intestinal şi trunchiurilor
traheale e) nici un răspuns corect.
10. Limfocentrul parotidian, situat superficial, reprezentat de două pachete limfonodulare (oral şi aboral)
este prezent la: a. suine, b. leporide, c. ecvine, d. carnivore, e. rumegătoare.
11. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. dinţat ventral cervical; b) în

spaţiul dintre m. dinţat ventral cervical şi scalen; c) între cele două porţiuni ale m. scalen; d) între m.
scalen şi iliocostal cervical; e) între muşchiul cleido-brahial şi cleido-transvers.
12. Corpul trapezoid este plasat : a. pe faţa ventrală a punţii b. la nivelul trigonului bulbar c. pe faţa
ventrală a bulbului d. pe faţa dorsală a bulbului e. la nivelul trigonului pontin.
13. Recesusul tectal reprezintă : a. comunicarea ventriculului IV cu spaţiul leptomeningic b. recesus al

ventriculului IV c. comunicarea ventriculului III cu ventriculul lateral d. recesus ventral al ventriculului
III e. recesus dorsal al ventriculului III.
15. În grosimea ligamentului larg se pot remarca limfonodurile uterine la: a. rumegătoare, b. ecvine, c.

ecvine şi suine, d. carnivore, e. leporide.
16. Pe partea medială a flexorilor digitali, în regiunea metacarpiană, la ecvine formaţiunile vasculo-
nervoase sunt dispuse astfel în sens dorso-palmar (dinainte- înapoi): a) n. digital comun palmar medial, v.
digitală palmară comună medială, a. digitală comună palmară medială; b) a. digitală comună palmară
medial, n. digital comun palmar medial, v. digitală palmară comună medială c) a. digitală comună
palmară medială, v. digitală palmară comună medială, n. digital comun palmar medial; d) v. digitală
palmară comună medială, n. digital comun palmar medial, a. digitală comună palmară medială; e) v.
digitală palmară comună medială, a. digitală comună palmară medială, n. digital comun palmar medial.
17. Coliculii acustici aparţin : a. mielencefalului b. diencefalului c. mezencefalului d. metatalamusului e.

metencefalului.
18. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în regiunea tarsiană;
c) acompaniază artera safenă; d) acomaniază vena safenă laterală; e) acompaniază vena safenă medială.
19. Fasciculul drept al a. mezenterice craniale la ecvine este reprezentat de: a) a. jejunale; b) a.
pancreatico-duodenală cranială; c) a. pancreatico-duodenală caudală; d) a. ileo-ceco-colică; e
) a. hepatică.
20. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în regiunea
tarsiană; c) acompaniază artera safenă; d) acomaniază vena safenă laterală; e) acompaniază vena safenă
medială.
21. M. extensor carpo-radiar este inervat de: a) n. axilar, b) n. musculo-cutanat; c) n. ulnar; d) n. median;
e) acelaşi n. ca şi m. extensor carpo-ulnar.
22. Viscerele pelvine au inervaţia ortosimpatică asigurată prin: a) ramuri de distribuţie din ganglionul
mezenteric cranial; b) ramuri de distribuţie din măduva sacrală; c) ramuri de distribuţie din ganglionul
mezenteric caudal, d) ramuri din nervul vag; e) n. pudend.
23. La formarea plexului intercosto-brahial participă: a) ramuri senzitive din nervul toracal lung; b)
nervul toracal ventral; c) n. intercostali prin perforantele distale; d) n. toracal lateral; e) n. dorsal al spetei
şi ramuri perforante.
24. Care din următoarele vene nu are satelit arterial? a) venele mediane; b) vena colaterală ulnară; c) vena
digitală palmară comună III; d) v. axilară; e) v. toraco-dorsală.
25. Care din următoarele vene este plasată în cavitatea toracică, între lobul diafragmatic al pulmonului
drept şi lobul azigos? a) vena cavă cranială; b) v. azigos; c) v. cavă caudală; d) v. portă; e) nici un răspuns
nu este corect.
26. Vena mezenterică caudală este rădăcină a venei: a) cave caudale; b) azigos; c) porte; d) iliace; e)
mezenterice craniale.
27. Orificiul atrioventricular stâng al cordului de pasăre beneficiază de: a) valvă bicuspidă b) valvă

tricuspidă c) valvule sigmoide d) valvă simplă lamelară e) sfincter.
28. Ţesutul nodal se consideră a face parte din miocard şi se caracterizează prin conservarea proprietăţilor
embrionare şi anume : a) numai excitabilitatea b) numai prin contracţie automată c) numai prin
ritmicitate d) contracţie automată şi ritmică e) toate răspunsurile sunt incorecte.
30. A. maxilară la ecvine emite în traiectul ei intraosos: a) două colaterale; b) cinci colaterale; c) o singură
colaterală; d) trei colaterale; e) nu emite colaterale.
31. Care din următoarele artere participă prin colaterale la formarea reţelelor admirabile epidurale la
rumegătoare? a) a. cerebrală rostrală; b) a. cerebrală aborală; c) a. alveolomandibulară; d) a. maxilară; e)
a. temporală profundă.
33. A. palmară este însoţită în marea teacă postcarpiană de: a) v. mediană; b)n. palmar lateral; c) n.
palmar medial; d) n. palmar profund; e) n. radiar.
35. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar; b) la nivelul hiatusului maxilar;

c) în profunzimea hiatusului maxilar; d) în spaţiul dintre hiatusul orbitar şi maxilar; e) la nivelul găurii
ovale.
36. Prin palpare transcutană limfocentrul mandibular poate fi confundat cu glanda mandibulară la: a.
ecvine, b. rumegătoare, c. suine, d. carnivore, e. leporide.
37. La care din următoarele specii arterele gastrice stângă şi dreaptă nu se anastomozează pe mica
curbură a stomacului? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) taurine; e) canide.
38. Colonul transvers este irigat de: a) a colică ventrală; b) a colică dorsală (dreaptă); c) a. mezenterică
caudală; d) a. colică medie; e) a. colică stângă.
39. Care din următoarele artere participă la formarea unei anastomoze transversale la ecvine? a) a.
transversă a feţei cu temporala profundă rostrală; b) a. carotide interne între ele; c) aa. temporale
profundă rostrală cu cea aborală, d) a. maxilară cu a. facială; e) a. maxilară cu v. profundă a feţei.
40. Vena bucală face conexiune între: a) v. maxilară şi v. profundă a feţei; b) v. maxilară şi infraorbitară;

c) v. profundă a feţei şi v. linguală; d) v. linguo-facială şi v. maxilară; e) v. maxilară şi v. facială.
41. Care din următoarele formaţiuni vasculare trec prin inelul muşchiului graţios la ecvine? a) a. pudendă
externă; b) v. pudendă accesorie; c) v. safenă; d) a. pudendă accesorie; e) vena pudendă externă.
42. Ce formaţiune însoţeşte artera pudendă externă în traiectul ingvinal la rumegătoare? a) vena safenă;
b) vena pudendă internă; c) v. pudendă accesorie; d) v. pudendă externă; e) v. femurală.
43. Pe care din următoarele formaţiuni vasculare se poate aprecia calităţile pulsului la ecvine? a) a.
digitală palmară comună III; b) a. metatarsică dorsală II; c) a. metatarsică dorsală III; d) a. metacarpiană
dorsală II; e) a. metacarpiană dorsală III.
44. Nervul cutanat femural lateral etste însoţit la marginea anterioară a tensorului fasciei lata de: a) a. şi
v. cu acelaşi nume; b) a. şi v. circumfelxă femurală profundă; c) a. şi v. circumflexă iliacă profundă; d) a. şi
v. circumflexă femurală medială; e) numai de artera circumflexă femurală profundă.
45. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos; b)

sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul longitudinal ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.
46. Diafragmul prezintă orificiul arterei aorte situat între: a) pilierii laterali; b) pilierul lateral stâng şi
intermediar stâng; c) pilierii intermediari; d) pilierii lateral drept şi intermediar drept; e) la extremitatea
pilierului lateral drept.
47. În sens opus detaşării arterei maseterine aborale, la ecvine se desprinde: a) trunchiul linguo-facial; b)
a. maseterină orală; c) a. auriculară rostrală; d) a. auriculară aborală; e) a. maxilară.
c) tibială cranială; d) reflexă; e) tibială caudală.
50. Între piramidele bulbare se delimitează: a. şanţul lateral – dorsal bulbar b. şanţul median ventral
bulbar c. şanţul lateral ventral bulbar d. şanţul colateral ventral bulbar e. şanţul colateral dorsal bulbar.
51. Schematizaţi mielencefalul şi metencefalul.
52. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a ventriculelor.
53. Schematizaţi meningele rahidiene.
54. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului toracic la ecvine.

55. Schematizaţi venele autopodiului pelvin la ecvine.
56. Schematizaţi artera celiacă la ecvine şi carnivore.
57. Schematizaţi plexul brahial – ramuri colaterale şi laterale.
58. Schematizaţi limfocentrii membrului pelvin la ecvine.
59.Schematizaţi plexul sacrat (diagramă).
60.Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).
Grila 10
1. A. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. epigastrică cranială şi a. cranială a penisului; b) a.
epigastrică cranială şi a. epigastrică caudală superficială, c) a. cranială şi a. mijlocie a penisului; d) a.
peniană cranială şi a. subcutanată abdominală; e) a. peniană cranială şi a. epigastrică caudală.
7. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare
a mandibulei? a) a.facială, v. facială, canal parotidian; b) canal, arteră, venă, c) arteră, canal, venă, d)
venă, arteră, canal; e) venă, canal, arteră.
9. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. VI de nervi cranieni b. IX de nervi
cranieni c. XII de nervi cranieni d. VII de nervi cranieni e. VIII de nervi cranieni.
10. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros, b)
pericardul fibros şi pericardul seros, c) epicard şi miocard, d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e)
epicard şi endocard.
corect.
14. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. parotidian, lc. mandibular, lc.
retrofaringian, lc. cervical profund, lc. celiac b) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical
superficial, lc. mediastinal c) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc.
cevical profund d) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. axilar e) lc.
parotidian, lc. mandibular, lc. cervical superficial, lc. cevical profund, lc. axilar.
axilare ale primei coaste, d. toracoaortice, e. cervicale profunde caudale.
cranial.
23. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. metencefalului b. mezencefalului c. diencefalului d.

metatalamusului e. hipotalamusului.
29. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) suine; e)
carnivore.
31. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-
stângă.
32. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a)
ecvine; b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.
occipitală.

35. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară; b)
v. colaterală ulnară şi v. cefalică brahială; c) v. cefalică brahială şi v. mediană; d) v. axilară şi brahială; e) v.
brahială şi v. cefalică brahială.
36. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară; b)
vv. mediane şi palmară; c) vv. mediane şi ulnară; d) v. ulnară şi radiară; e) v. cefalică accesorie şi mediane.
decât safena laterală; b) se desc
arcă în vena femurală profundă; c) este dispusă subfascial, d) prezintă două rădăcini; e) are un calibru mai
redus ca artera omonimă.
38. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală; b)
metatarsice dorso-laterale; c) tibiale craniale; d) interosoase comune; e) tarsice perforante.
44. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. gloso-faringian b. intermedio-
facial c. trigemen d. facial e. vestibulo-cohlear.
45. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. doar cavităţile intranevraxiale b. cavităţile intranevraxiale şi

spaţiul leptomeningic c. doar spaţiul subarahnoidian d. spaţiul supradural e. spaţiul subdural.
46. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a.
parasimpatice presinaptice b. ortosimpatice presinaptice c. parasimaptice postsinaptice d. fibre senzitive
e. fibre senzoriale.

51. Schematizaţi mezencefalul.
52. Schematizaţi configuraţia interioară a ventriculelor.
54. Schematizaţi artera mezenterică cranială la ecvine şi canide.
55. Schematizaţi limfocentrii membrului toracic la ecvine.
57. Schematizaţi artera carotidă internă la ecvine.
58. Schematizaţi nervul spinal.
60. Schematizaţi arterele iliacă externă şi femurală: origine, colaterale, terminale la ecvine.
Grila 8
1. Corpul trapezoid este plasat : a. pe faţa ventrală a punţii b. la nivelul trigonului bulbar c. pe faţa ventrală
a bulbului d. pe faţa dorsală a bulbului e. la nivelul trigonului pontin.
3. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin
d.talamusului e. nervilor olfactivi.

6. Coliculii acustici aparţin : a. mielencefalului b. diencefalului c. mezencefalului d. metatalamusului
e.metencefalului.
8. Fasciculul drept al a. mezenterice craniale la ecvine este reprezentat de: a) a. jejunale; b) a. pancreatico-
duodenală cranială; c) a. pancreatico-duodenală caudală; d) a. ileo-ceco-colică; e) a. hepatică.
9. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură dintre
membrul toracic şi trunchi b. au structură mixtă şi se distribuie m. toracic şi pielii de pe faţa cranială a
braţului c. inervează m. mediali ai spetei d. inervează m. din regiunea greabănului e. au structură
senzitivă.
10. Ramura senzitivă a n. musculo-cutanat este : a. n. cutanat cranial al antebraţului b. n. cutanat medial
al antebraţului c. n. cutanat cranial al braţului d. n. palmar medial e. n. palmar lateral.
13. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. bulbii olfactivi b. pedunculii olfactivi
c.trigonul olfactiv d. celule epiteliale bipolare din mucoasa olfactivă e. cellule epiteliale multipolare din
mucoasa olfactivă.
16. Pericardul fibros derivă din: a) fascia cervicală profundă; b) fascia transversă a abdomenului; c) fascia
endotoracică; d) fascia cervicală superficială; e) fascia gluteenă.
18. Limfocentrul parotidian, situat superficial, reprezentat de două pachete limfonodulare (oral şi aboral)
este prezent la: a. suine, b. leporide, c. ecvine, d. carnivore, e. rumegătoare.
19. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. dinţat ventral cervical; b) în spaţiul
dintre m. dinţat ventral cervical şi scalen; c) între cele două porţiuni ale m. scalen; d) între m. scalen şi
iliocostal cervical; e) între muşchiul cleido-brahial şi cleido-transvers.
20. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în
regiunea tarsiană; c) acompaniază artera safenă; d) acompaniază vena safenă laterală; e) acompaniază
vena safenă medială.
24. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar; b) la nivelul hiatusului maxilar; c)
în profunzimea hiatusului maxilar; d) în spaţiul dintre hiatusul orbitar şi maxilar; e) la nivelul găurii
ovale.
25. Prin palpare transcutană limfocentrul mandibular poate fi confundat cu glanda
mandibulară la: a. ecvine, b. rumegătoare, c. suine, d. carnivore, e. leporide.
31. Care din următoarele vene este plasată în cavitatea toracică, între lobul diafragmatic al pulmonului
drept şi lobul azigos? a) vena cavă cranială; b) v. azigos; c) v. cavă caudală; d) v. portă; e) nici un răspuns
nu este corect.
34. Ţesutul nodal se consideră a face parte din miocard şi se caracterizează prin conservarea proprietăţilor
embrionare şi anume : a) numai excitabilitatea b) numai prin contracţie automată c) numai prin
ritmicitate d) contracţie automată şi ritmică e) toate răspunsurile sunt incorecte.
39. A. palmară este însoţită în marea teacă postcarpiană de: a) v. mediană; b)n. palmar lateral; c) n.
palmar medial; d) n. palmar profund; e) n. radiar.
44. Nervul cutanat femural lateral etste însoţit la marginea anterioară a tensorului fasciei lata de: a) a.
şi v. cu acelaşi nume; b) a. şi v. circumfelxă femurală profundă; c) a. şi v. circumflexă iliacă profundă; d) a.
şi v. circumflexă femurală medială; e) numai de artera circumflexă femurală profundă.
45. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul
longitudinal dorsal; c) sinusul longitudinal ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.
c) tibială cranială; d) reflexă; e) tibială caudală.
51. Schematizaţi ventriculul III.

52. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a atriilor.
56. Schematizaţi şi precizaţi structura ramurii maxilare a perechii a V-a de nervi cranieni.
57. Schematizaţi plexul brahial – ramuri colaterale.

58. Schematizaţi vena portă.
Grila 7
Preluaredupa Anatomie – FMVB

2. Ţesutul nodal se consideră a face parte din miocard şi se caracterizează prin conservarea
proprietăţilor embrionare şi anume : a) numai excitabilitatea b) numai prin contracţie automată c) numai
prin ritmicitate d) contracţie automată şi ritmică e) toate răspunsurile sunt incorecte.

7. A. palmară este însoţită în marea teacă postcarpiană de: a) v. mediană; b)n. palmar lateral; c) n. palmar
medial; d) n. palmar profund; e) n. radiar.
9. Fasciculul drept al a. mezenterice craniale la ecvine este reprezentat de: a) a. jejunale; b) a. pancreatico-
duodenală cranială; c) a. pancreatico-duodenală caudală; d) a. ileo-ceco-colică; e) a. hepatică.
11. Ramura senzitivă a n. musculo-cutanat este : a. n. cutanat cranial al antebraţului b. n. cutanat medial
al antebraţului c. n. cutanat cranial al braţului d. n. palmar medial e. n. palmar lateral.
14. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. bulbii olfactivi b. pedunculii olfactivi c.
trigonul olfactiv d. celule epiteliale bipolare din mucoasa olfactivă e. cellule epiteliale multipolare din
mucoasa olfactivă.
17. Pericardul fibros derivă din: a) fascia cervicală profundă; b) fascia transversă a abdomenului; c)

fascia endotoracică; d) fascia cervicală superficială; e) fascia gluteenă.
19. Limfocentrul parotidian, situat superficial, reprezentat de dou

ă pachete limfonodulare (oral şi aboral) este prezent la: a. suine, b. leporide, c. ecvine, d. carnivore, e.
rumegătoare.
20. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. dinţat ventral cervical; b) în spaţiul
dintre m. dinţat ventral cervical şi scalen; c) între cele două porţiuni ale m. scalen; d) între m. scalen şi
iliocostal cervical; e) între muşchiul cleido-brahial şi cleido-transvers.
25. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar; b) la nivelul hiatusului maxilar; c)
în profunzimea hiatusului maxilar; d) în spaţiul dintre hiatusul orbitar şi maxilar; e) la nivelul găurii
ovale.
26. Prin palpare transcutană limfocentrul mandibular poate fi confundat cu glanda mandibulară la: a.
ecvine, b. rumegătoare, c. suine, d. carnivore, e. leporide.

32. Care din următoarele vene este plasată în cavitatea toracică, între lobul diafragmatic al
pulmonului drept şi lobul azigos? a) vena cavă cranială; b) v. azigos; c) v. cavă caudală; d) v. portă; e)
nici un răspuns nu este corect.
37. Nervul cutanat femural lateral etste însoţit la marginea anterioară a tensorului fasciei lata de: a) a. şi v.
cu acelaşi nume; b) a. şi v. circumfelxă femurală profundă; c) a. şi v. circumflexă iliacă profundă; d) a. şi v.
circumflexă femurală medială; e) numai de artera circumflexă femurală profundă.
41. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială; c)
tibială cranială; d) reflexă; e) tibială caudală.
44. Corpul trapezoid este plasat : a. pe faţa ventrală a punţii b. la nivelul trigonului bulbar c. pe faţa
ventrală a bulbului d. pe faţa dorsală a bulbului e. la nivelul trigonului pontin.
49. Coliculii acustici aparţin : a. mielencefalului b. diencefalului c. mezencefalului d. metatalamusului e.

metencefalului.
50. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. fibular comun; b) este emis de n. tibial în regiunea
tarsiană; c) acompaniază artera safenă; d) acomaniază vena safenă laterală; e) acompaniază vena safenă
medială.
51. Schematizaţi ventriculul III.
52. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a atriilor.

56. Shematizaţi limfocentrii cavităţii abdominale la ecvine.
57. Schematizaţi plexul brahial – ramuri colaterale.
58. Schematizaţi vena portă.
Grila 6
1. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine;
b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.
occipitală.


cranial.

e. hipotalamusului.
17. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. iliacă externă; b) v. iliacă internă; c)
vena cavă caudală; d) v. portă; e) venele pudende.
18. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă; b) a. femurală caudală;&nbs
p; c) a. poplitee, d) a. femurale; e) a. tibiale craniale.
19. A. pudendă externă la armăsar se termină prin:
a) a. epigastrică cranială şi a. cranială a penisului; b) a. epigastrică cranială şi a. epigastrică caudală
superficială, c) a. cranială şi a. mijlocie a penisului; d) a. peniană cranială şi a. subcutanată abdominală; e)
a. peniană cranială şi a. epigastrică caudală.
reflexă; d) colaterală ulnară; e) brahială.
pericardul fibros şi pericardul seros, c) epicard şi miocard, d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard
e) epicard şi endocard.
corect.
25. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului

venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului
27. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian,
lc. cervical profund, lc. celiac b) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc.
mediastinal c) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. cevical profund
d) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. axilar e) lc. parotidian, lc.
mandibular, lc. cervical superficial, lc. cevical profund, lc. axilar.
aborală, e) artera meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.
carnivore.
stângă.
46. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. doar cavităţile intranevraxiale b. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul
leptomeningic c. doar spaţiul subarahnoidian d. spaţiul supradural e. spaţiul subdural.
senzoriale.
51. Schematizaţi conformaţia exterioară a cordului.

52. Schematizaţi ansa memorabilă Wrisberg.
53. Schematizaţi perechea a III-a de nervi cranieni şi raporturile cu parasimpaticul ocular.
54. Schematizaţi vena cavă cranială la rumegătoare şi suine.

55. Schematizaţi limfocentrii capului la ecvine.
56. Schematizaţi artera femurală la ecvine.

57. Schematizaţi reţeaua admirabilă epidurală la rumegătoare.
58. Schematizaţi plexul brahial – ramuri laterale şi colaterale (diagramă).
60. Schematizaţi terminalele arterei aorte abdominale la ecvine, rumegătoare, suine, carnivore.
Grila 4
2. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află
înatriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este
corect.

7. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. axilare proprii, b. cubitale, c. axilare
ale primei coaste, d. toracoaortice, e. cervicale profunde caudale.
carnivore.
stângă.
15. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a)
ecvine; b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.
occipitală.

19. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară;
b) vv. mediane şi palmară; c) vv. mediane şi ulnară; d) v. ulnară şi radiară; e) v. cefalică accesorie şi
mediane.

nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucle
ului perechii a IX şi X c. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. pe faţa ventrală a
bulbului c. lateral de nucleul caudal.
38. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a.
parasimpatice presinaptice b. ortosimpatice presinaptice c. parasimaptice postsinaptice d. fibre senzitive
e. fibre senzoriale.
(preluare dupa escoala.ro)

parasimpatice presinaptice din nucleul
salivator anterior c. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. inervează m. extrinseci ai
limbii e. are structură mixtă.

cranial.

e. hipotalamusului.
51. Schematizaţi sistemul nodal

54. Schematizaţi vena cavă cranială la ecvine şi suine.
55. Schematizaţi limfocentrii cavităţii toracice la ecvine.
56. Schematizaţi arterele tibiale şi ale autopodiului la ecvine.

58. Schematizaţi plexul sacrat (diagramă).

60. Schematizaţi artera carotidă externă: origine, colaterale, terminale la ecvine.
Grila 3
1. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine; b)
canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.
occipitală.


cranial.

e. hipotalamusului.
18. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă;&nb

sp; b) a. femurală caudală; c) a. poplitee, d) a. femurale; e) a. tibiale craniale.
corect.
25. 14. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului
venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului
carnivore.
stângă.
43. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin
d. talamusului e. nervilor olfactivi.
senzoriale.
51. Schematizaţi conformaţia exterioară a cordului.
53. Schematizaţi perechea a III-a de nervi cranieni şi raporturile cu parasimpaticul ocular.

55. Schematizaţi limfocentrii capului la ecvine.
58. Schematizaţi plexul brahial – ramuri laterale şi colaterale (diagramă).
60. Schematizaţi terminalele arterei aorte abdominale la ecvine, rumegătoare, suine, carnivore.
Grila 1
1. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine; b)
canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.
occipitală.


cranial.
12. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. metencefalului b. mezencefalului c. diencefalului d.

metatalamusului e. hipotalamusului.
18. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă;&n

bsp; b) a. femurală caudală; c) a. poplitee, d) a. femurale; e) a. tibiale craniale.
corect.
carnivore.
stângă.
38. În duplicătura durei mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul
(preluare dupa academic.kellogg.edu)


senzoriale.

51. Schematizaţi sistemul nodal

53. Schematizaţi structura

cordului.
55. Schematizaţi limfocentrii cavităţii abdominale la ecvine.

58. Schematizaţi plexul lombar (diagramă).
60. Schematizaţi terminalele arterei carotide comune la ecvine, rumegătoare, suine, canide, feline.
Grila 12

4. Volumul atriului stâng este : a) egal cu cel al atriului drept şi ventriculului stâng b) mai mare decât
al atriului drept c) mai mic decât al ventriculelor şi atriului drept d) mai mare decât al atriului drept, dar
mai mic decât al ventriculelor e) nici un răspuns nu este corect.
5. Succesiunea straturilor peretelui cutiei de corn la ecvine, din plan superficial spre profunzime sunt: a)
tubi cornoşi şi ţesut intertubular, podofil şi cherafil, b) podofil, cherafil, ţesut velutos, c) perioplă, podofil,
cherafil, d) perioplă, tubi cornoşi şi ţesut intertubular, cherafil, e) perioplă, cherafil, ţesut velutos.
6.Cordonul vasculo-nervos median se evidenţiază: a) în şanţul antebrahial latero-cranial, b) în şanţul

antebrahial caudo-lateral, c) pe linia olecran-pisiform, d) între radius şi m. flexor carpo-radial, e) medial
de tendonul porţiunii ulnare a m. flexor digital profund.
7.A. pudendă externă şi v. pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a inelului
corect.
8.Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal de intersecţia

transvers C7.
9.Topografia formaţiunilor vasculo-nervoase la faţa medială a tendoanelor în regiunea metapodiului
toracal la ecvne este în sens dorso-palmar: a) a.v.n., b) n.a.v., c) n.v.a., d) n.a., e) v.a.n.
10.Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea mijlocie a marginii
11.La canide canalul parotidian are traiect: a) prin spaţiul intermandibular, b) în raport cu faţa medială a
mandibulei, c) paralel cu canalul glandei mandibulare, d) la fel ca la leporide, e) în treimea mijlocie a feţei
laterale a m. maseter.
12. Sinusul coronar reprezintă : a) porţiunea dilatată a venei cardiace mijlocii b) porţiunea dilatată a venei
cardiace mari c) porţiunea dilatată a venelor cardiace drepte d) porţiunea iniţială a arterei coronare stângi
e) nici un răspuns nu este corect.
13. Prezenţa a două trunchiuri brahio-cefalice deschise separat în atriul drept este caracteristică la : a)
numai leporide b) numai păsări c) carnivore d) leporide şi păsări e) leporide şi carnivore.
stângă.
17. Ce formaţiuni vasculo-nervoase se găsesc la faţa caudală a articulaţiei femuro-tibio-patelare? a) a.v.

femurală; b) a.v. tibială caudală; c)
a.v. tibială cranială; d) a.v. poplitee; e) a.v. descendentă a genunchiului.
18. Care afirmaţie este corectă? a) a. pudendă externă la ecvine are ca satelit venos v. pudendă externă; b)
a. pudendă externă la ecvine provine din a. femurală; c) a. pudendă externă la ecvine este însoţită de
nervul pudend; d) a. pudendă externă nu participă la irigarea penisului la rumegătoare; e) . pudendă
externă se termină la ecvine prin artera epigastrică cranială şi a. cranială a penisului.
24. N. nazal aboral: a) provine din ramura oftalmică a n. trigemenului; b) inervează m. lateral al nasului;
c) provine din n. pterigo-palatin din ramura mandibulară a n. tirgemen; d) are structură senzitivă; e) se
desprinde în trunchi comun cu n. etmoidal.
25. Speciile de mamifere domestice care prezintă limfonoduri hemale sunt: a. suinele b. canidele c.

rumegătoarele d. felinele e. leporidele.
27. Ce arteră părăseşte canalul alar la ecvine prin mica gaură alară? a) a. temporală profundă rostrală; b)
a. temporală superficială; c) a. sigmoidiană; d) a. oftalmică externă; e) a. temporală profundă aborală.
28. M. cleido-cefalic şi trapez sunt inervaţi : a. de ramuri cervicale dorsale b. de n. accesoriul vagului c. de
n. jghebului d. de n. supraclavicular e. de n. dorsal al spetei.
31.. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă

33. În şanţul deltopectoral se poate aborda: a) v. jugulară şi a. carotidă, b) v. cefalică brahială şi r.

descendentă din a. cervicală superficială, c) v. cefalică accesorie şi v. cefalică antebrahială, d) v. bazilică şi
v. cefalică brahială, e) primul nerv pectoral cranial şi n. pectoral latero-ventral.
34. Limfocentrul mandibular este plasat la ecvine pe: a) a. facială, b) a. palatină ascendentă, c) a. linguală,
d) a. sublingu
ală, e) a. labio-mandibulară.
35. La marginea laterală a aripii atlsului poate fi abordat (ă): a) n. auricular posterior, b) n. auricular
37. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană laterală: a) m. flexor lung al degetului mare, b) m.
tibial caudal, c) m. extensor digital lateral, d) m. flexor superficial, e) m. flexor lung al degetelor.
38. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă treimea mijlocie a m. maseter este culeasă de: a) n. facial, b) n.
temporal profund, c) n. maseterin, d) n. temporal superficial, e) n. jgheabului.
39. Fundul de sac superior al marii teci sesamoidiene este situat: a) distal de lama transversă a m. flexor
profund, d) între bridele marelui burelet glenoidal, e) înapoia tendonului m. interosos median.
40. Linia care uneşte unghiul toracal al spetei cu tuberozitatea olecranului constituie limita caudală a
regiunii: a) infraspinoase, b) dorso-costale, c) caudale a braţului, d) laterale a spetei, e) axilare.
42. Care din următoarele vene însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) v. safenă medială, b) v. poplitee, c) v.
tibială caudală, d) v. safenă laterală, e) nici un răspuns corect.
43. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană, b) trece prin teaca
carpiană laterală, c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, d) nu este acompaniat5 de
formaţiuni vasculare, e) este senzitiv.
44. În regiunea chişiţei la ecvine: v. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, b) a. digitală
45. Şanţul brahio-antebrahial: a) corespunde marginii ventrale a porţiunii laterale a m. triceps brahial, b)
corespunde inserţiei proximale a m. extensor carpo-radial, c) este şanţul dintre m. extensor digital comun
şi m. extensor digital lateral, d) corespunde liniei tricipitale, e) este punct de reper pentru blocajul n.
cutanat cranial al antebraţului.
46. Linia de blocaj pentru componenta senzitivă a ramurii dorsale a nn. spinali toracali: a) corespunde
interstiţiului dintre m. marele lung dorso-lombar şi m. iliocostal toracal, b) corespunde liniei dintre
unghiul toracal al spetei şi patelă, c) este linia ce uneşte art. scapulo-humerală cu patela, d) corespunde
marginii superioare a m. iliospinal, e) nici un răpuns corect.
47. Vena cefalică antebrahială: a) este venă de pasaj cu v. brahială, b) urcă prin şanţul delto-pectoral, c) se
abordează anterior de castană, d) se abordează posterior de castană, e) este cea mai puternică venă
subfascială a antebraţului.
48. Ventral de vârful procesului transvers L3 se blochează: a) n. iliohipogastric, b) n. ilioinghinal, c)

ultimul n. intercostal, d) nn. cluniali craniali, e) n. cutanat femural lateral.
49. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. femural, b)

a.iliacofemurală, c) n. cutanat sural plantar, d) n. cutanat femural caudal, e) n. cutanat sural dorsal.
50. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. ileofemurale, b) lnn. subiliace, c)
lnn. femurale, d) lnn. inghinale superficiale, e) lnn. inghinale profunde.

Grile Anatomie Animala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Anatomie Animala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grila 5

Preluat dupa Anatomie – FMVB

(preluat dupa Horseland)

15. Linia tricipitală: a) se intersectează proximal cu şanţul latero-cranial al antebraţului, b) corespunde

16. Vena pintenului: a) nu are raport cu m. pielos toraco-abdominal, b) reprezintă vena toraco-dorsală,

23. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară, b) la toate

42. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-lateral,

52. Schematizaţi regiunile abdominale ventrale (delimitare).

54. Schematizaţi printr-o secţiune tranversală regiunile gambei.

55. Indicaţi punctele de reper pentru abordarea limfonodurilor palpabile la rumegătoare.

56. Schematizaţi proiecţia stomacului şi splinei la ecvine, rumegătoare şi canide.

60. Schematizaţi analizatorul stato-acustic (urechea externă şi medie).

Preluat dupa Anatomie – FMVB

(preluat dupa Horseland)

12. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană medială: a) m. flexor lung al degetului mare, b) m.

30. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal de intersecţia

37. Vena pintenului: a) reprezintă vena toraco-dorsală, b) este afluent al venei subscapulare, c)

52. Schematizaţi regiunea carpiană. (secţiune transversală)

53. Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervului fibular.

54. Precizaţi şi schematizaţi structurile cutiei de corn.

56. Schematizaţi regiunile capului (faţa laterală) (delimitare).

58. Descrieţi şi schematizaţi regiunea grebănului (secţiune transversală).

20. Truchiul arterial incisiv: a) este acompaniat de trunchiul venos incisiv, b) se evidenţiază în

29. Un ac introdus în treimea mijlocie a jgheabului jugular străbate următoarele straturi: a) piele, m.

apoasă, cristalin, corp vitros, e) cornee, retină şi cristalin.

49. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal de intersecţia

51. Schematizaţi emergenţa şi arealul cutanat aferent nervilor spinali toracali.

52. Schematizaţi regiunile capului (delimitare).

54. Schematizaţi printr-o secţiune tranversală regiunile metapodiale..

55. Indicaţi punctele de reper pentru abordarea limfonodurilor palpabile la canide.

58. Schematizaţi regiunea chişiţei (secţiune transversală).

59. Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervilor cluniali.

30. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal de intersecţia

53. Enumeraţi şi schematizaţi regiunile corespunzătoare secţiunii transversale realizată în treimea

54. Schematizaţi topografia viscerelor şi formaţiunilor vasculo-nervoase şi limfatice din cavitatea

56. Schematizaţi regiunea inghinală.

57. Precizaţi şi schematizaţi anexele secretorii ale globului ocular.

3. La ovine artera gastro – epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-

6. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. infraorbitară şi v. sfeno-palatină; b) v. infraorbitară şi v.

ventriculul stâng; e) în ventriculul drept.

12. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros,

32. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială

34. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă; b) a. femurală caudală; c) a. poplitee, d) a.

42. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. intraosoasă b.

44. Trunchiurile vagale au structură: a. parasimpatică presinaptică b. parasimpatică postsinaptică c.

45. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. metencefalului b. mezencefalului c. diencefalului d. metatalamusului

53. Schematizaţi ortosimpaticul cervico-toracic.

54. Schematizaţi artera mezenterică cranială la ecvine şi canide.

55. Schematizaţi limfocentrii membrului toracic la ecvine.

56. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine.

57. Schematizaţi artera carotidă internă la ecvine.

3. N. spermatici externi : a. provin din ilio-inghinal şi inervează m. cremaster extern şi scrotul b. au

5. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. bulbii olfactivi b. pedunculii olfactivi c.

11. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. dinţat ventral cervical; b) în

13. Recesusul tectal reprezintă : a. comunicarea ventriculului IV cu spaţiul leptomeningic b. recesus al

15. În grosimea ligamentului larg se pot remarca limfonodurile uterine la: a. rumegătoare, b. ecvine, c.

17. Coliculii acustici aparţin : a. mielencefalului b. diencefalului c. mezencefalului d. metatalamusului e.

27. Orificiul atrioventricular stâng al cordului de pasăre beneficiază de: a) valvă bicuspidă b) valvă

35. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar; b) la nivelul hiatusului maxilar;

40. Vena bucală face conexiune între: a) v. maxilară şi v. profundă a feţei; b) v. maxilară şi infraorbitară;

45. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos; b)

51. Schematizaţi mielencefalul şi metencefalul.

52. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a ventriculelor.