1.

ENCEFALOMIELITA INFECTIOASA AVIARA

1. Enecfalomielita infectioasa aviara este o boala specifica puilor de găină, curcă,

fazan, prepeliţă produsa de: a) Streptococcus zooepidemicus b) picornavirus c)
enterovirus
care prezinta afinitate pentru (numiti tesutul sau celula) a) enterocit b) sistem nervos.

2. Susceptibilitatea fata de infectia cu agentul cauzal al encefalomielitei infectioase

aviare o manifesta:
a) gainile indiferent de varsta
b) puii de gaina in primele trei saptamani de viata
c) ratele indiferent de varsta
b) bobocii de rata in primele trei saptamani de viata

3. Expresia clinica a encefalomielitei infectioase aviare o manifesta:

a) gainile indiferent de varsta
b) puii de gaina in primele trei saptamani de viata
c) ratele indiferent de varsta
b) bobocii de rata in primele trei saptamani de viata

4. Agentul cauzal al encealomielitei infectioase aviare este eliminat prin: a) jetaj b)

secretia conjunctivala c) albumen d) vitelus e) fecale diseminarea infectiei
realizandu-se pe cale
a) Verticala , b) orizontala – digestiv (ciclu fecalo-oral).

5. Tabloul clinic al encealomielitei infectioase aviare, la puii de 10 – 20 zile consta in:

a) ataxie progresiva
b) tremuraturi cap si gat
c) paralzii
iar la adulte consta in:
a)diminuarea ouatului cu 5-10%
b)diaree benigna
c)cataracta

6. Imunoprofilaxia encealomielitei infectioase aviare se realizeaza prin

administrare ( numiti produsele, pricipiul activ) vaccinurilor la gainile ouatoare, ceea
ce asigura protectia puilor la varsta la care fac forma clinica.
1. Tabloul clinic şi anatomopatologic în encefalomielita infecţioasă aviară:
a) are valoare de diagnostic de confirmare
b) simptomatologie nervoasă, leziuni la nivelul stomacului triturator şi cataractă la adulţi
c) numai semne nervoase şi encefalomielită nepurulentă
d) encefalomielită limfocitară difuză.

2. Encefalomielita infecţioasă aviară este produsă de Picornavirus fiind susceptibile

(specia şi categoria de vârstă) găina, curca, fazanul, prepeliţa, bibilica, potarniche /
toate vârstele expresia clinică este la vârsta de 5 – 21 zile. (primele 3 sapt de viata).

3. Encefalomielita infecţioasă aviară este denumită şi tremor epidemic datorită

semnelor clinice: a) tremurături la nivelul musculaturii capului şi gâtului şi b) ataxie,
pareză, paralizie.

1. Profilaxia AIE ( Encefalomielita Infectioasa Aviara ) in efectivele indemne se

realizeaza prin supraveghere folosind examene serologice precum : ELISA , SN

4. Encefalomielita infecţioasă aviară este produsă de:

a) un virus; b) o bacterie din familia Picornaviridae, având a) neurotropism constant; b)
tropism enteric (adulti), patogenitate şi neurotropism variabil (tineret)
 2. BURSITA INFECTIOASA AVIARA

7. Agentul cauzal al bursitei infectioase aviare este un birna virus, cu genom ARN bicatenar
(dsRNA), care manifesta o mare variabilitate a patogenitatii intre diferitele tulpini
apartinand serotipului( numiti-l) I.

8. Decontaminarea consecutiva unui focar de bursita infectioasa aviara, trebuie sa ia in

considerare faptul ca agentul cauzal rezista la: a) eter, cloroform (numiti solventii organici),
b) pH cuprins intre 2 si 12,5 c) cca.5 ore ( cat timp) la 56oC.

9. In cazul bursitei infectioase aviare imunodepresia este cu atat mai severa cu cat varsta
este mai mica ( sub 3 saptamani) in timp ce expresia clinica severa cu mortalitate cuprinsa
intre 30% si 70% se inregistreaza la tineretul de peste patru saptamani.

10. Dinamica epidemiologica a bursitei infectioase aviare este de tip enzootic , cu morbiditatea
cuprinsa intre 50 si 100%, mortalitatea medie situandu-se intre 5 si 15%.

11. Dupa 4-6 zile de la infectie virusul se regaseste in bursa Fabricius, nivel la care perisita
max. 10 zile, astfel incat, dupa cca. 3 saptamani de la infectie virusul nu mai este prezent in
nici o structura a organismului.

12. Expresia clinica a bursitei infectioase aviare se declanseaza dupa o incubatie de cca. 2-3
zile, si consta in prurit pericloacal, diaree apoasa cu coaguli de sange, deshidratare, semne
care se remit dupa cca. 5-7 zile.

13. Tabloul lezional al bursitei infecţioase aviare este dominat, in functie de varsta pasarilor,
de edematierea, congestia si marirea volumului bursei Fabricius.

14. Pentru controlul unui focar de bursita infectioasa aviara sunt obligatorii urmatoarele
actiuni:
a) vaccinare de necesitate
b) administrarea antiboticelor in furaj
c) administrarea antibioticelor in apa de baut
d) administrarea vitaminelor in apa de baut
e) administrarea electrolitilor in apa de baut
f) confort termic

15. Instituirea unui program de imunoprofilaxie pentru bursita infectioasa aviara trebuie sa ia
in considerare
a) statusul imun al parintilor
b) titrul anticorpilor vitelini
c) presiunea infectioasa in mediu
6. Gazda naturală a bursitei infecţioase aviare este găina, infecţia este subclinică la o vârstă
mai mică de 3 săptămâni, având o dinamică evolutivă enzootica cu morbiditate de până la 100%
şi mortalitate după a 3-a, a 4-a zi.

7. În bursita infecţioasă aviară la nivelul bursei Fabricius:

a) leziunile histopatologice apar la 48 h postinfecţie
b) are loc degenerescenţa şi necroza limfocitelor medulare
c) leziunile hemoragice sunt localizate strict la nivelul bursei Fabricius
d) are loc atrofia ţesutului conjunctiv interfolicular
e) leziunile pot fi decelate doar la găinile adulte.

8. Imunodepresia produsă de virusul bursitei infecţioase aviare:

a) este proporţională cu vârsta la momentul infecţiei
b) interferă imunitatea contra PPA dacă infecţia s-a produs la pui sub 5 zile
c) este severă la puii infectaţi la 21 zile
d) este severă la puii infectaţi la 1 zi
e) este severă la puii infectaţi la 1 săptămână.

9. Agentul cauzal al bursitei infecţioase aviare este un Birnavirus cu tropism pentru (tip celule)
ţesutul limfoid, gravitatea imunodepresiei fiind dependentă de vârstă şi de serotip. (virulenta
tulpinii si statusul imunologic)

10. Caracterul tabloului lezional al bursitei infecţioase aviare este dat de asocierea leziunilor
bursei Fabricius (creştere în volum) cu leziunile coloraţie violacee a musculaturii şi cu
prezenţa de uraţi în rinichi şi uretere.

11. Bursita infecţioasă aviară este produsă de (genul) Avibirnavirus, al cărui antigen poate fi
identificat prin metodele: seroneutralizare şi imunofluorescenţă.

2. Leziuni in bursita infectioasa aviara ( caracteristice ) bursa marita in volum ,

congestionata , cu atrofia componentelor limfoide , hemoragii in muschi , nefroza , depuneri
de urati .

1. Bursita infectioasa aviara rezistent la eter, cloroform la ph 2-12, 5 ore 56oC, semnele
clinice apar in 2-3 zile si se remit in 5-7.
1. Bronsita infectioasa avaiara – calea orizontala, cum patrunde in efectiv prin aerosoli.
Dinamica enzootic exploziv
2. Bursita infectioasa aviara – ciugulire pericloacal, diaree apoasa, coaguli de sange,
abatere, prostatie, deshidratare,

Bursita Infectioasa Aaviara este produsa de ....birna virus......(genul),al carui antigen poate fi
identificat prin metodele :ID, IF, ELISA.

3. ANEMIA INFECTIOASA A PUILOR DE GAINA

17. Patogeneza infectiei produse de virusul anemiei infectioase aviare depinde de

( enumerati factorii) varsta si calea de infectie, acesti factori determinand si
gravitatea formei clinice a bolii si finalitatea ei, astfel:
a) infectia verticala si in primele 2 sapt. induce anemie severa si exitus
b) infectia orizontala la tineret si adulte induce viremie, anemie discreta si remitere
clinica completa.

18. Tabloul lezional macroscopic al anemiei infectioase aviare se caracterizeaza prin:

a) coagulare partiala a sangelui
b) plasma decolorata
c) atrofie timica timpurie/ precoce
d) atrofia limfonodurilor, a splinei
e) atrofia bursei Fabricius si a tonsilelor cecale ???? (histo)
f) atrofia foliculilor plumiferi

18. Tabloul lezional microscopic al anemiei infectioase aviare se caracterizeaza prin:

a) atrofie limfoida generalizata
b) degenerescenta liniei hematopoetice
c) panmieloftizie
d) eritrocite fara nucleu
e) celule gigant cu incluzii eozinofile intranucleare

18. Diagnosticul de suspiciune al anemiei infectioase aviare implica diagnostic

diferential fata de:
a) boala de Gumboro
b) spirochetoza aviara ??? Nu scrie (+ boala Marek, intox cu sulfonamide)
c) tuberculoza aviara ??? Nu scrie
d) intoxicatii cu micotoxine
e) infectii cu adenovirusuri
12. Anemia infecţioasă a puilor de găină este întâlnită la:
a) doar puii de 1 zi
b) puii de până la 2-4 săptămâni
c) puii peste 1 lună
d) puii de găină cu anticorpi maternali
e) puii de găină, descreşte cu vârsta şi este dependentă de anticorpii maternali.
14. Histopatologic în anemia infecţioasă a puilor de găină se observă:
a) aplazie medulară
b) celule gigant cu incluzii intranucleare bazofile
c) infiltraţii limfocitare perivasculare
d) infiltraţii PMN în organele limfoide şi adipocite
e) celule gigant cu incluzii intranucleare eozinofile.

15. Evoluţia anemiei infecţioase a puilor de găină este dependentă de:

a) intervale de varsta: 1-4 zile, 4-14 zile, >14 zile
b) rasa, tulpina virusului, anticorpi maternali, maturitate imunologica

16. Profilaxia anemiei infecţioase a puilor de găină se realizează în efectivele indemne

prin supravegherea serologică a reproducătorilor folosind examene serologice precum
ELISA, SN şi IFD (imunofluorescenţă indirectă).

17. Anemia infecţioasă a puilor de găină este produsă de un virus din familia
Circoviridae, din această familie mai fac parte şi agenţii altor entităţi morbide cum
sunt: (numele bolii) sindromul bolii hemoragice, dermatita anemică şi boala aripilor
albastre.

3. Anemia infectioasa aviara – semne clinice: sange partial coagulat, atrofia precoce a
timusului, atrofia Bursei Fabricius, atrofie splenica, a tonsilelor cecale, atrofie
hepatica.
 4. RETICULOENDOTELIOZA

20. Reticuloendoteliozele sunt afectiuni induse de virusuri inrudite ce fac parte din familia Retroviridae genul
oncovirus tip C, care induc manifestari clinice precum nanismul si limfoamele.

21. Unele din tulpinile implicate in producerea reticuloendoteliozelor isi exercita patogenitatea actionand
independent – tulpini REV nedefective, altele necesita asocierea cu un virus helper – tulpini REV-T, defective.

22. Tulpinile REV defective produc neoplazii supraacute, in timp ce tulpinile REV nedefective produc sindromul de
nanism si/sau neoplazii cronice.

23. Sunt receptive la infectia cu virusurile reticuloendoteliozei: găină, rață, gâscă, curcă, prepeliță, fazan, bibilică,
contaminarea putandu-se realiza orizontal (contact direct – viremie tranzitorie) si/sau vertical (viremice,
spermă), iar dinamica epidemiologica este de tip enzootic-exploziv. (SPORADICO-ENZOOTICA)

24. Reducerea prevalentei infectiei cu virusurile reticuloendoteliozei se realizeaza prin supravegherea efectivelor
cu ajutorul kiturilor ELISA pentru detectie de antigen viral folosind ca probe biologice sange, albumenul oualor
si respectiv sperma.

18. Virusurile care produc reticuloendotelioză:

a) sunt din acelaşi gen cu virusurile leucozice
b) au aceleaşi gene responsabile de dezvoltarea tumorală
c) sunt identice antigenic cu virusurile leucozice ???
d) au variabilitate a patogenităţii
e) toate produc modificări in vitro numai cu ajutorul unor virusuri helper.

19. Tulpinile REV:

a) induc fenomene tumorale cronice
b) au tropism pt. organele bogate în elemente reticuloendoteliale
c) induc proliferări polimorfe la nivelul organelor pt. care au tropism
d) determină răspuns imun în mod constant în organism
e) determină apariţia Ac anti-P29.

20. Diagnosticul de confirmare în reticuloendotelioză:

a) izolarea virusului din plasmă, sânge total şi suspensii din masa tumorală
b) metode serologice: IF, ELISA cu Ac monoclonali anti-P29 şi fixarea complementului.
21. Reticuloendotelioza este produsă de Oncoretrovirusuri, tulpinile REV-T determină fenomene tumorale de tip
acut în timp ce tulpinile REV determină nanism şi tumori cronice.

22. REV-T:
a) este un oncoretrovirus tip C b) este un virus nedefectiv
c) determină neoplazii cronice
d) determină neoplazii în viscere e) determină boli imunosupresive.

5. LARINGOTRAHEITA INFECTIOASA AVIARA

42. Larigotraheita infectioasa aviara este introdusa in efectivele indemne prin pasari
purtatoare si eliminatoare, inregistreaza in efectivele indemne o dinamica
epidemiologica de tip enzootic exploziv, evolutia clinica fiind de tip acut si supraacut.

25. Unde se întâlnesc forme evolutive subacute de laringotraheită infecţioasă aviară?

a) la nivel respirator b) la nivelul producţiei de ouă.

26. În laringotraheita infecţioasă aviară:

a) trecerea unui efectiv prin boală se realizează la 1-3 săptămâni
b) are loc inflamarea mucoaselor conjunctivale şi nazale, chiar sinuzită
c) păsările manifestă semne de asfixie după un debut scurt
d) are loc remiterea ouatului 5-6 săptămâni
e) pot fi afectaţi pulmonii şi sacii aerieni.

27. Examenul histopatologic al epiteliului traheal se foloseşte ca metodă de confirmare

în laringotraheita infecţioasă aviară evidenţiindu-se incluzii intranucleare acidofile.

28. Izbucnirea laringotraheitei infecţioase aviare este condiţionată în mod particular de

vârstă (4-8 luni) şi factori favorizanţi ce conduc la morbiditate 90-100% şi
mortalitate 50-70%. (5-70%)

29. Când apar îmbolnăviri explozive cu morbiditate maximă în laringotraheita

infecţioasă aviară?
a) factori favorizanţi b) efectiv indemn.

28. Izbucnirea laringotraheitei infecţioase aviare este condiţionată în mod particular de

vârstă (4-8 luni) şi factori favorizanţi ce conduc la morbiditate 90-100% şi
mortalitate 50-70%.
7. Cand apar imbolnaviri explozive cu morbiditate maxima in laringotraheita infectioasa
aviara ?
a)tulpina e virulenta b)pasarile au 4-12luni

6. ADENOVIROZE AVIARE

32. Adenovirusurile determină următoarele entităţi morbide:

a) sindromul căderii ouatului, enterita hemoragică a curcii, boala splinei marmorate a fazanului,
splenomegalia puilor
b) splenomegalia puilor, boala splinei marmorate a fazanului, bronşita prepeliţei
c) anemia infecţioasă a puilor de găină, bronşita prepeliţei
d) nefrita infecţioasă aviară, bronşita prepeliţei, enterita hemoragică a curcii, splenomegalia puilor
e) enterita hemoragică a curcii.

33. Infecţia cu virusul (boala) Aviadenovirus /sindromul căderii ouatului, în perioada ouatului determină
scăderea producţiei de ouă, neregularităţi ale cochiliei, ouă foarte mici, coajă moale şi depigmentată.

7. BRONSITA PREPELITEI

36. Bronşita prepeliţei:

a) este produsă de un herpesvirus

b) se exprimă prin opacifierea corneei

c) se confirmă prin examene de laborator (bacteriologic)

d) lezional dezvoltă exsudat cu caracter mucos în trahee

e) determină apariţia unor fenomene de tip hiperplazic şi necrotic în splină şi bursa Fabricius.

8. BRONSITA INFECTIOASA AVIARA

33. Bronsita infectioasa aviara este produsa de (numiti familia sau genul) un coronavirus , care poseda
proprietati hemaglutinante si prezinta din punct de vedere antigenic (numiti proprietatea) pluralitate
( 7+1 serotipuri).
34. Infectia produsa de virusul bronsitei infectioase aviare induce din punct de vedere imunologic
restructurari umorale (anticorpi) dar si un puternic raspuns imun celular: raspunsul imun indus asigura
atat sinteza IgG, cat si protectia cailor repiratorii prin IgA.

35. Tabloul clinic al bronsitei infectioase se exprima fie prin strănut, jetaj, raluri traheale, tuse, fie prin
horiplumaţie, fecale moi, mortalitate la (numiti categoria de varsta ) puii in primele doua saptamani de
viata respectiv pana la sase saptamani in cazul tulpinilor nefropatogene, pentru ca la gainile aflate in
perioada ouatului semnele clinice sa fie reprezentate de scaderea ouatului cu 30%, si depunerea de oua
mici, cu cochilie mata, rugoasa si cu calcifiere neuniforma sau chiar absenta.

24. Agentul etiologic al bronşitei infecţioase aviare este (genul) Coronavirus, evoluând cu semne
respiratorii la: a) adulţi; b) puiul de găină foarte mic; c) toate categoriile de vârstă, evoluând cu
morbiditate de 100%.
9. SINDROMUL CADERII OUATULUI EDS 76

34. Pentru profilaxia specifică a sindromului căderii ouatului se recomandă utilizarea

unui vaccin inactivat uleios la 14-16 saptamani pt. a se evita astfel scăderea producţiei
de ouă şi deprecierea calităţii acestora, maximul de anticorpi protectori fiind după 2-
5 săptămâni, Durand pana la 1 an.

1. Scaderea productiei de oua se intaleste in sindromul caderii ouatului

1. Sindromul căderii ouatului: ???

a. Este produs de un Adenovirus grup III
b. Evoluează sporadic numai primăvara şi toamna
c. Determină doar reducerea producţiei de ouă
d. Determină modificări de mărime şi formă ale ouălor
e. Determină modificări de mărime şi pigmentatie ale ouălor
f.
10. ENTERITA HEMORAGICA

35. Diagnosticul diferenţial al enteritei hemoragice a curcilor se face în funcţie de:

a) infecţii clostridiene (+ boala Marek)
b) intoxicaţii cumarinice
c) intoxicaţii micotoxinice
d) eimerioze
e) leucoze, boli tumorale.

11. NEFRITA INFECTIOASA AVIARA

37. Nefrita infecţioasă aviară:

a) este o boală ubicvitară
b) este produsă de un Picornavirus ¿?? (Enterovirus)
c) se elimină numai prin fecale
d) se poate exprima predominant cu enterită
e) determină apariţia depozitelor de uraţi în uretere şi pe seroase, dar nu în articulaţii.

38. Tabloul clinico-lezional în nefrita infecţioasă aviară impune diagnostic diferenţial

faţă de: guta propriu-zisa(dismetabolii), bursită infecţioasă aviară, guta indusa prin
defectiuni ale sistemului de aparare.

12. BOALA LIMFOPROLIFERATIVA A CURCII

DEF: Boală inf. contag., specifică curcii, transmisibilă la pui, manifestata prin proliferare
limfociară, splenomegalie şi infiltraţie limfoidă în diferite organe.

Etiologie: retrovirus ≠ REV ≠ ALSV

13. CORIZA CONTAGIOASA AVIARA

30. Dezavantajele majore ale utilizării terapiei în coriza contagioasă aviară sunt:
a) nu asigură sterilizarea bacteriologică
b) dezvoltarea antibiorezistenţei.
c) pasarile raman eliminatoare

14. MYCOPLASMOZE AVIARE

Mycoplasma gallisepticum, singura sau in asociatie, este agentul pt Boala Respiratorie Cronica
(BRC)
M. synoviae – paliditate creste, intarziere in crestere, tumefactie articulatii.
M. meleagridis – infectie specifica curcii, cu aerosaculita
M. iowae – la curca prod mortalit embrionara tardiva, rez ca scade eclozionabilitatea.

43. Reducerea transmiterii verticale a infectiei produse de Mycoplasma gallisepticum se poate

realiza prin:

a) vaccinarea parintilor cu vaccin viu

b) fumigarea oualor inainte de incubare

c) inocularea penicilinei in ou inainte de incubare

d) dipping in solutie de eritromicina

e) inocularea spectam in ou inainte de incubare

f) vaccinarea parintilor cu vaccin inactivat

44. Micoplasmoza respiratorie aviara evolueaza clinic

a) acut, b) supraacut, c) subacut, d) inaparent sau e) cronic.

31. Clinic micoplasmoza respiratorie aviară se exprimă clinic prin 5 sindroame respiratorii:
sinuzită, laringotraheită, coriză, pneumonie şi aerosaculită şi perturbarea/ scaderea ouatului.

15. RINOTRAHEITA INFECTIOASA (RTI, TRT)

16. SINDROMUL INFECTIOS AL CAPULUI UMFLAT (STE, SHS)

31.Rinotraheita infectioasa aviara este produsa de un Paramyxovirus, lipsit de HA si

NH,care produce imbolnaviri la curca, gaina, bibilica dar nu imbolnaveste rata, gasca si
porumbelul.

23. Rinotraheita infecţioasă:

a) are acelaşi agent patogen cu sindromul infecţios al capului umflat
b) este o boală a curcii şi găinii
c) experimental poate evolua şi la palmipede (experim -fazan; NU- palmipede,
porumbel)
d) se transmite atât orizontal cât şi vertical (doar orizontal – coabitare, aerogen si
oral)
e) este confirmată prin examen bacterioscopic şi bacteriologic.

17. ORNITOZA – PSITACOZA/ CLAMIDIOZA AVIARA

43. Psitacoza este produsă de Chlamyophilia psittaci afectând păsările, mamiferele şi

omul, transmiţându-se pe cale respiratorie, digestivă şi prin acarieni (hematogena,
transovariana- in loc de acarieni???)

44. Ornitoza prezintă importanţă medicală deoarece este o zoonoză, speciile incriminate
în transmiterea bolii fiind păsări (gâsca, raţa, curca, porumbelul), mamifere (calul,
bovinele, oaia, câinele), revelatorul bolii fiind omul.
45. Sunt sensibile faţă de Chlamyophilia psittaci: găina, raţa, gâsca, porumbelul, peruşii,
calul, pisica, omul, revelatorul infecţiei fiind (specia) omul.

18. REOVIROZE AVIARE

25. Reovirusurile izolate de la pasari pot produce imbolnaviri ca unic agent etiologic, in
acest caz entitatea produsa fiind artrita-(teno)sinovita reovirala si sindromul de
malabsorbtie, dar pot fi implicate ca agenti asociati in geneza altor entitati precum
(enuntati minim 4): tulburari respiratorii, sindromul de hidropericardita, enterita,
boala aripilor albastre, boli autoimune.

26. Evolutia clinica a artritei-tenosinovitei reovirale poate fi de tip acut sau cronic,
tabloul lezional constand in primul caz in inflamaţia articulaţiei tibio-tarsiene,
hipertrofie şi edem al tendonului şi fasciilor tendinoase, peteşii pe membranele
sinoviale, exudat hemoragic în articulaţie: dupa 12-16 săptămâni se produce ruptura
tendonului cu producerea edemului si hemoragiei în lungul tibiei şi tarsului.

27. Sindromul de malabsorbtie produs de reovirusuri are corespondent lezional la

nivelul tubului digestiv proventricul voluminos si intestine balonate (alimente incomplet
digerate cu filamente de mucus portocaliu) iar ca perturbare a metabolismului
necroza capului femural si/sau fracturi ale coloanei.

46. În reovirozele aviare debutul clinic este la vârsta de 3-4 săptămâni, evoluând clinic
acut sau cronic, sub forma diferitelor entităţi morbide, cum ar fi: artrită – sinovită şi
sindrom de malabsorbţie.

47. Profilaxia reovirozelor se face prin: vaccinuri vii, inactivate, polivalente; vaccinuri vii
din tulpini atenuate.
48. Receptivitatea maximă la reovirozele aviare o au găinile (puii de gaina), sursa
principală de infecţie este reprezentată de puii bolnavi (fecale), în forma acută
morbiditatea este 100% (90%) iar mortalitatea 1-2% (6%), virusul multiplicându-se la
nivelul epiteliului intestinal.

19. VIROZELE RATELOR – REOVIROZA PALMIPEDELOR;

- La bobocul de raţă
- forma acută; în a 3-a săptămână, mortalitate, hepatită, hipertrofie splenică cu focare
de necroză caracteristice
-forma subacută: pericaidită fibrinoasă, aerosaculita, perihepatită
Reproducătoare: căderea ouatului, leziuni fibrinoase, degenerescenţă miocard la gâscă
HEPATITA VIRALA A RATELOR;
Etiologie - Enterovirus
Tablou clinico-lezional: Afectează raţele de 1 zi → 4 săptămâni
Transmitere verticală.
Morbiditate 100%, → mortalitate 100%
Enzootie explozivă
Evoluţie acută: apatie, ochi închişi, decubit lateral + pedalări, opistotonus, exitus
Leziuni: coloraţie subicterică, hepatomegalie, hemoragii subcapsulare, uneori congestia
cu hipertrofia splinei şi rinichilor
Profilaxie: - vaccinare reproducători, vaccin viu modificat.
- se fac două administrări cu 1- 2 luni, înainte, de ouat.
- vaccinare de necesitate - la o zi - s.c. sau transfixic prin membrana plantară.

BOALA DERZSY;
Etiologie: Parvovirus
Tablou clinico-lezional (palmipede nevaccinate)
a) bobocii de raţă Barbarie - forma acută: "boala de trei săptămâni": inapetenţâ, sete
excesivă, slăbire rapidă.
b) bobocul de raţă mulard: - întârziere în creştere, anomalie a ciocului
c) bobocul de gâscă - forma acută: boboci de 15 - 21 zile, nedezvoltaţi, tuleii cad
20 - 30% cahectici, cu abdomen dilatat ascitic, supravieţuitorii nu au valoare economică.
Leziuni: slăbire - cahexie, pericardită fibrinoasă, perihepatită, aerosaculită, ascită
Profilaxie: - vaccinare raţe de reproducţie - tulpină modificată/adjuvantată
- imunitate constantă pe toată perioada de pontă
- imunitate pasivă transmisă, 15—18 zile
Interes economic: elimină pierderile prin nerealizarea sporurilor

ENTERITA VIROTICA A RATELOR/ PESTA RATELOR;

Etiologie – Herpesvirus Receptivitate: raţele, Barbarie
Tablou clinico-lezional:
 f. acută: diaree, lăcrimare, mortalitate mică, dar persistentă în timp
(săptămâni)
 f. cronică: la adulte scade ouatul
 Profilaxie: vaccinare reproducători
PARVOVIROZA BOBOCULUI DE RATA: alt parvovirus decât cel Derzsy, strict
specific

19. SPIROCHETOZA AVIARA

46. Spirochetoza aviara este produsa de Borrelia anserina, se multiplica in ficat, splina si
maduva osoasa producand septicemie, ceea ce permite confirmarea diagnosticului prin
examenul unui frotiu din sange recoltat in perioada de pirexie, colorat prin metoda Fontna-
Tribondeau sau Giemsa.

47. Agentul cauzal al spirochetozei aviare disemineaza in efectivele de pasari ca urmare a

coabitarii, contaminarea se realizeaza prin circuitare fecalo-orala sau prin inoculare realizata
de catre ectoparaziti (capusi) .Acestia din urma pot transmite bacteria (numiti calea)
transovarian la descendenti.

41. Spirochetoza aviară este produsă de Borellia anserina, fiind transmisă în principal pe cale
digestivă (fecalo-orala) si transcutanată (căpuşe) , răspândirea geografică fiind determinată
de sezon (mai-august).

4. Spirochetoza aviara – produsa de Borrelia anserina apare la gaina adulate di gasca boboc.

5. Dinamica epidemiologica: enzootie sezoniera – mai august, ca regiune geografica, aparand cu

precadere in zonele de ses.

20. PSEUDOMONOZA AVIARA

48. Pseudomonoza aviara poate fi introdusa in efectivele de pasari prin:

a) gaini bolnave b) pui de o zi c) gaini sanatoase

49. Cel mai frecvent izbucnirile de pseudomonoza se inregistreaza la tineretul aviar in varsta de
pana la 2 luni, la aceasta categorie evolutia clinica este de tip acut si este reprezentata de
hipertermie, somnolență, abatere, anorexie, catar nazal și conjunctival, diaree, deshidratare,
edem cap, moarte în 3-4 zile.

50. Infectia cu Pseudomonas aeruginosa evolueaza acut la tineret, sau cronic, inaparent la
gainile adulte, in ultimul caz inregistrandu-se scăderea producției ouă, diaree verde-albastră,
slăbire progresivă, fenomene nervoase – atitudini anormale, paralizii.

42. Pseudomonoza aviară:

a) afectează mai frecvent puii până la 1-2 luni
b) afectează toate categoriile de găini, curci, fazani, porumbei (rate, gaste)
c) este epifit al tubului digestiv (si in caile resp anterioare)
d) poate evolua cu semne nervoase (opistotonus, torticolis) la tineret
e) evoluează clinic prin sindrom febril, diaree alb-cretacee şi semne nervoase.
21. COLIBACILOZE AVIARE
- SEPTICEMIE COLIBACILARĂ
- COLIGRANULOMATOZELE

DEF: Entități produse de diferite serotipuri de E. Coli, la om și diferite specii de

animale, în primele zile de viață septicemii sau enterite mortale, dar și la vârste
adulte. Infecții ubiquitare, epifit al tubului digestiv.
Receptivitate: mamifere+păsări
Factori risc: vârsta – primele 10 zile, rase perfecționate
- exogeni: carențe igieno-dietetice.
Surse de infecție: portaj, animale bolnave – fecale (urina)
- secundare
Calea de transmitere: aerogenă, digestivă, ombilical.
Dinamica: in funcție de patogenitate, enzootic
Transmitere interspecifică cu 1 sau 2 serotipuri.

22. SEPTICEMIA COLIBACILARA/ COLISEPTICEMIA

39. Septicemia colibacilară aviară impune diagnostic diferenţial faţă de: pasteureloză,
salmoneloză, micoplasmoză.

40. Septicemia colibacilară aviară este întâlnită la vârsta de < 3-6-10 săptămâni, fiind
produsă de serotipurile O1K1, O1K2, O78K80 speciei bacteriene Escherichia coli,
 patogenitatea acestora fiind datorată serotipului şi factorilor favorizanţi (vârstă,
alimentaţie, microclimat, sistem de creştere).

23. COLIGRANULOMATOZA – cronica, asimptomatica

24. TOATE

16. La gaini se transmit vertical urmatoarele entitati:

a) encefalomielita infectioasa aviara
b) bursita infectioasa aviara
c) anemia infectioasa aviara
d) sindromul capului umflat
c) coriza contagioasa aviara

28. Atrofia bursei Fabricius si a timusului sunt leziuni macroscopice care se inregistreaza in
cazul urmatoarelor entitati:
a) anemia infectioasa aviara
b) bursita infectioasa aviara
c) sindromul de malabsorbtie
d) boala Marek

29. In prima luna de viata bobocii de rata pot sa exprime clinic urmatoarele entitati:
a) hepatita virala
b) boala Derszy
c) enterita virotica a ratelor
d) parvoviroza bobocului de rata
e) infectii cu reovirusuri

30. La gaini se exprima prin caderea ouatului urmatoarele entitatia

a) Sindromul infecţios rinotraheită-cap umflat
b) Bronşita infecţioasă aviară
c) Laringotraheita infecţioasă aviară
d) Reoviroza aviara
e) Coriza contagioasa aviara
f) Boala respiratorie cronica
g) Micoplasmoza respiratorie aviara
h) Colibaciloza aviara

32. Tumefierea capului, isotita de inflamatia sinusurilor, insotita de jetaj si epifora pote fi
intalnita in cazul urmatoareor entitati:
a) micoplasmoza respiratorie aviara
b) sindromul capului umflat
c) coriza contagioasa aviara
d) bronsita infectioasa aviara

36. Scaderea productiei de oua este unica manifestare clinica a entitatii:

a) Coriza contagioasa aviara
b) Sindromul caderii ouatului
c) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene
d) Micoplasmoza respiratorie aviara
e) Pseudopesta aviara produsa de tulpini lentogene
f) Bronsita infectioasa aviara
g) laringotraheita infectioasa aviara

37. Modificari ale morfologiei si structurii oului se intalnesc in cazul:

a) Coriza contagioasa aviara
b) Sindromul caderii ouatului
c) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene
d) Micoplasmoza respiratorie aviara
e) Pseudopesta aviara produsa de tulpini lentogene
f) Bronsita infectioasa aviara
g) laringotraheita infectioasa aviara

38. Infectia tineretului de inlocuire de gaini, ouatoare la varsta de 14 – 16 saptamani, nu

genereaza boala ci numai infectie si respectiv raspuns imun protector fata de contactul
ulterior cu agentul etiologic, in cazul urmatoarelor entitati:
a) Coriza contagioasa aviara
b) Sindromul caderii ouatului
c) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene
d) Micoplasmoza respiratorie aviara
e) Pseudopesta aviara produsa de tulpini lentogene
f) Bronsita infectioasa aviara
g) laringotraheita infectioasa aviara

39. Laringotraheita fibrinoasa sau fibrinonecrotica este leziunea macroscopica ce poate fi

intalnita in urmatoarele entitati:
a) Coriza contagioasa aviara
b) Sindromul caderii ouatului
c) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene
d) Micoplasmoza respiratorie aviara
e) Pseudopesta aviara produsa de tulpini lentogene
f) Bronsita infectioasa aviara
g) Laringotraheita infectioasa aviara

40. Inhibarea hemaglutinarii poate fi utilizata pentru supravegherea statusului imun in cazul
urmatoarelor entitati:
a) Coriza contagioasa aviara
b) Sindromul caderii ouatului
c) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene
d) Micoplasmoza respiratorie aviara
e) Pseudopesta aviara produsa de tulpini lentogene
f) Bronsita infectioasa aviara
g) laringotraheita infectioasa aviara

41. Se poate asigura protectia pasiva a puilor, intermediata de anticorpii vitelini, prin
vaccinarea parintilor fata de urmatoarele entitati:
a) Coriza contagioasa aviara
b) Sindromul caderii ouatului
c) Bursita infectioasa aviara
d) Micoplasmoza respiratorie aviara
e) Pseudopesta aviara
f) Bronsita infectioasa aviara
g) laringotraheita infectioasa aviara

51. Tabloul lezional reprezentat de aerosaculita (opacifiere, edemaţiere), pericardită,

perihepatită fibrinoasă si poliserozita poate fi intalnit in:
- MRA-BRC,
- colisepticemie,
- ornitoza

45. Imunoprofilaxia este metoda de profilaxie la care se recurge in unitatile in care au evoluat
focare de:
a) Coriza contagioasa aviara
b) Sindromul caderii ouatului
c) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene
d) Micoplasmoza respiratorie aviara
e) Pseudopesta aviara produsa de tulpini lentogene
f) Bronsita infectioasa aviara
g) Laringotraheita infectioasa aviar

5. Următoarele boli se pot transmite vertical:

a) encefalomielita infecţioasă aviară, anemia infecţioasă a puilor de găină, reticuloendotelioza
b) bursita infecţioasă aviară, sindromul infecţios al capului umflat – rinotraheită infecţioasă
c) anemia infecţioasă a puilor de găină, encefalomielita infecţioasă aviară
d) bursita infecţioasă aviară, reticuloendotelioza, encefalomielita infecţioasă aviară
e) nici un răspuns nu este corect.