PATOLOGIA INFECIOAS AVIAR: BOALA MAREK *viroze COMPLEXUL LEUCOZ-SARCOM RETICULOENDOTELIOZA *boli imunosupresoare BOALA DE GUMBORO ANEMIA INFECIOAS

A PUILOR *celula-int = celulele sistemului limfoid SISTEMUL IMUN LA PASRE: Organe e !"#$!%e &r!"are: B'r(a Fa)r!*!'(, +!"'(' ; Se dezvolt din viaa embrionar i involueaz la maturitate; Reprezint sediul genezei sistemului imun la adulte formare ! difereniere"# Organe e !"#$!%e (e*'n%are: Sunt populate $nainte de ecloziune de celule limfoide din organele primare; S& !na, +$n(! e e *e*a e, & ,*! e Pe-er, ",%'.a $($a(,, g an%a /ar%er# %ursa &abricius este prezent la ecloziune i $n condiii de ec'ilibru fiziologic i stare de sntate, involueaz p(n la dispariie" $n pragul maturitii se)uale# CATEGORII DE V0RST: -pui de * zi; -broiler + , - sptm(ni; -tineret aviar psri destinate produciei de ou pentru ecloziune sau pentru consum" . , *- sptm(ni; -adulte# BURSITA INFECIOAS AVIAR 1BOALA DE GUMBORO2 NEFROZO-NEFRIT INFECIOAS AVIAR3 Definitie: /ste boal infecto-contagioas, e)trem de contagioas, imunodepresiv $n funcie de virulena tulpinii i statusul imunologic al psrii", produs de un virus parazit intracelular al celulelor limfoide i caracterizat * !n!* prin tulburri digestive i renale, imunosupresie i tulburri la nivelul pereilor vasculari, iar din punct de vedere e4!$na cu prezena unor leziuni de tip distrofico-inflamator la nivel renal# Se face %!agn$(+!* %!#eren5!a fa de ne#r!+a !n#e*5!$a(, a.!ar,# Etiologia: entitatea infecioas este produs de un B!rna.!r'(, bicatenar, R01# o Par+!*' ar!+,5! an+!gen!*e: -1g precipitant de grup identificat prin 23, 2&, /42S1; -5 serogrupuri: 2, 22 cu variaii multiple $n cadrul fiecruia# 6irusul se caracterizeaz printr-o continu variaie d#p#d#v# antigenic care se asociaz cu variaii mari de patogenitate $n r(ndul tulpinilor slbatice# Serotipul 2 reunete ma7oritatea tulpinilor patogene de teren cu variaii mari de patogenitate e)primate prin inducerea mortalitii $n limite foarte largi": mortalitate de p(n la *889 $n infeciile realizate $n a :-a sptm(n de via, iar $n primele 5 sptm(ni de via, procentul este mai mic# ;atogenitatea tulpinilor este $n crete consecutiv mutaiilor punctuale foarte frecvente, seleciei, derivei genetice identificate cu a7utorul 1c monoclonali prin seroneutralizare"# o Par+!*' ar!+,5! #!4!*$-*6!"!*e: -foarte, foarte, foarte rezistent la eter, cloroform, 5< p= <*5, + ore la +-o>, ?8 minute la @8o>, -8 minute la dezinfectani $n concentraie * , 5 9; *

-insensibil la dezinfectantele iodurate, fenolice, derivai de amoniu cuaternar, amfoteri, crezoli; -sunt eficiente: formolul numai la 58o>, formalde'ida, cloramina A# o Par+!*' ar!+,5! *' +'ra e: -virusul se evideniaz prin 2&, S0, /42S1; -se cultiv pe embrion de gin de *8 zile; -se izoleaz pe embrion de gin S;& cu inoculare pe membrana corio-alantoidian produc(nd moarte embrionar dup ? , + zile cu leziuni edematoase i 'emoragice $n esutul con7unctiv subcutanat i peteii i necroze $n parenc'imul 'epatic BBBB virus"; -se poate cultiva i pe culturi celulare: fibroblaste embrionare de gin, curc, ra, linii celulare renale de iepure i 6/RC# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+e: -gina gazda natural", infecie subclinic fc(nd curca i raa; prepelia i porumbelul rezist la infecia e)perimental; -sensibili sunt 'ibrizii industriali, iar foarte receptiv este rasa 4eg'orn alb BB B"; -receptivitate ma)im la psrile de ? , - sptm(ni e)cepional *. sptm(ni"; infecia psrilor cu v(rst sub ? sptm(ni este subclinic, dar duce la imunosupresie sever# ('r(e %e !n#e*5!e: -&r!"are: fecalele la 5 , *8 zile postinfecie, NU dup *+ zile; aceste surse primare au aciune limitat $n timp; psrile infectate sunt viremice $n interval de : , - , *8 zile postinfecie; -(e*'n%are permit perenizarea i rsp(ndirea virusului datorit rezistenei sale deosebite; -sunt incriminai i .e*+$r!: artropode, viermii ce se dezvolt $n finurile proteice, fura7ere# %!na"!*a: -en4$$+!*,, cu morbiditate de +8 ,*889 i mortalitate dup a ?-a zi, cu peaD la + , @ zile, + , *+9# Patogeneza: Eravitatea semnelor clinice este corelat cu maturitatea bursei &abricius; virusul este prezent $n bursa &abricius la : , - zile postinfecie unde persist p(n la *8 zile poate fi pus $n eviden prin 2&"# ;rezint .!re"!e (*'r+, de 5 , ? zile postinfecie# 6irusul nu se gsete $n timus i splin# 2munosupresia este proporional cu v(rsta la momentul infeciei: scade cu creterea $n v(rst a psrii# Ce ' a 5!n+, este reprezentat de !"#$*!+' B ne%!#eren5!a+# 2nfecia, sub aspectul imunosupresiei induse, nu are consecine la puii mai mari de 5* zile, astfel c ei pot determin rspuns imun normal dup trecerea prin boal# 4a puii mai mici de 5* zile, infecia determin tulburri ale funciei de a produce rspuns imun# 2nfecia la puii de * zi determin depresie sever, cu risc de cdere imunologic fa de 03, 4A2, 2%, coccidioz, boala FareD, salmoneloz# Gn cazul $n care infecia s-a produs simultan cu imunizarea, nu a fost compromis rspunsul imun# >and vaccinarea se face la 5 , : zile postinfectie rezultatul imunizarii este compromis, cu efect dramatic la puii pana la varsta de ? saptamani# 3upa aceasta varsta ramane boala clinic manifestata, ne fiind insotita de imunosupresie# Se constata susceptibilitate crescuta la infectia cu virusul bolii FareD, Salmonella, infectii ale mucoasei respiratorii anterioare, eimerioza la subiectii care au fost infectati cu virusul bursitei infectioase aviare datorita afectarii glandei =arder cu consecinte pe toata durata vietii puiului# Tabloul clinic: simptomele apar la ? zile postinfectie# 3atorita afectarii cloacei apare sindromul de pica manifestat prin ciugulire in regiunea cloacala modificari morfologice ale bursei &abricius"# Se mai constata: -tulburari digestive: diaree in functie de stadiul modificarilor bursei, coaguli sau strii de sange in fecale; 5

-tulburari de comportament: reactivitate, abatere; -'oriplumatie; -inapetenta, dar este prezent apetitul 'idric# Semnele se pot remite circa o saptamana# Fortalitatea inregistreaza un procent de ?89 din efectiv# Tabloul lezional: *" modificari ale bursei &abricius, specifice, decelabile la minim 5 zile postinfectie; 5" modificari de permeabilitate vasculara# *" %ursa este marita in volum, de marimea unei visine diametru de 5 , ? cm"; seroasa bursala este de culoare violacee, iar in cavitate bursala virtuala, criptele si septumurile sunt edematiate, marite in volum# &oliculii bursali sunt proeminenti si 'emoragici in functie de gradul afectarii# 2n cavitatea bursei &abricius se constata prezenta unui e)sudat sero-'emoragic, fibrinos e)istent c'iar cateva saptamani dupa disparitia semnelor aspect de fibrina"# 5" Se constata prezenta de 'emoragii in musculatura pectorala, a coapselor, pe mucoasa tubului digestiv uneori", inclusiv, la nivelul proventriculului se impune diagnostic diferential fata de alte entitati infectioase care evolueaza cu astfel de semne"# 2n bursa &abricius se constata o depletie limfoida, 'ipertrofia tesutului con7unctiv interfolicular; in locul tesutului limfoid distrus se observa focare de necroza, iar macrofagele tisulare sufera o incarcare lipidica# Diagnosticul diferential: fata de -)$ ! e a*'+e *' e7&r!"are %!are!*a evolutie de o saptamana" aparute la minim 5 saptamani si pana la intrarea in perioada de ouat; -&(e'%$&e(+a a.!ara sindroamele digestiv si nervos: sange in fecale, leziuni 'emoragice la nivelul mucoasei tubului digestiv"; -)$a a Mare82 #$r"a a*'+a2 %!ge(+!.a nu e)ista modificari tumorale 'epato-splenice"; -(a "$ne $4a modificari 'epato-splenice; se face un e)amen serologic prin reactia de seroaglutinare rapida pe lama"# Diagnosticul: se pune pe baza anc'etei epidemiologice si a semnelor clinice# C$n#!r"area consta in izolarea si identificarea virusului# I4$ area .!r'(' '! se face cu dificultate, deoarece viremia este de scurta durata starea de eliminator si e)istenta virusului in bursa &abricius dureaza mai putin de 5 saptamani postinfectie" astfel ca pentru izolarea virusului se aleg subiecti in faze incipiente ale bolii# Se realizeaza pasa7e oarbe succesive pe membrana corioalatoidiana# I%en+!#!*area .!r'( '! se face prin reactii serologice de S0 sau 2& ambele fiind specifice"; 2f pe criosectiuni diminua durata investigatiei# C$n.er(!a (er$ $g!*a: virusul induce aparitia de 1c neutralizanti si precipitanti, sinteza lor stand la baza punerii in practica a testelor de 23 pentru 1c precipitanti" si a celor de S0 si /42S1 pentru 1c neutralizanti"# 1c neutralizanti prezinta specificitate crescuta# Senzitivitate crescuta la te'nicile modeste au 23 ce sunt teste de screening pentru a vedea statusul imun la pui# 1c precipitanti sunt decelabili la *+ zile postinfectie si se mentin ? luni# Combaterea: Tra+a"en+' ne(&e*!#!* urmareste scaderea mortalitatii prin interventii manageriale organizatorice": -confort termic cu *o> peste cerintele varstei in prima zi de viata ?.o> pana la *. , 58o>"; -vitaminoterapie; -re'idratare prin supliment de electroliti in apa de baut e)istenta afectiunilor renale"; -vaccinarea de necesitate numai la pasarile clinic sanatoase# Profilaxia: ne(&e*!#!*a: -curatenie mecanica cu 7et de apa sub presiune; ?

-dezinfectia utila7elor de adapare si 'ranire dezinfectantul: 6irDon S 8#+9, dezinfectanti o)idanti, trebuie mentinut in contact cu substaratul timp de 5: ore"; -dezinfectie riguroasa in 'ala, adapost si in afara 'alei pe suprafete cat mai largi# (&e*!#!*a: -se vaccineaza adultele care dau oua de incubatie imunitate vitelina eficienta in primele ? saptamani de viata ale puiului"; -program de vaccinare activa a tineretului si a gainilor de reproductie dupa ce intra in ouat; -vaccinuri inactivate ad7uvantate pentru reproducatori; -vaccinuri vii din tulpini mai mult sau mai putin atenuate# Rezultatele acestor programe de vaccinare sunt imprevizibile, variabile fiind dependente de: -tipul de tulpina: tulpinile HfierbintiI mai putin atenuate sunt foarte bune imunogene, dar prezinta riscul aparitiei de enzootii; tulpinile atenuate sunt slab imunogene; -statusul imun al tineretului dupa varsta de risc ma)im depinde de disparitia 1c vitelini"# Se impune un screening serologic in populatie si demararea acestei actiuni in functie de rezultate pozitive sau negative" astfel: daca la varsta de @ zile mai mult de .89 din pui prezinta 1c precipitanti se amana vaccinarea si se retesteaza peste o saptamana# 3aca la varsta de @ zile mai putin de +89 din pui prezinta 1c precipitanti se incepe vaccinarea sau se retesteaza peste o saptamana# 3aca la varsta de *@ , *. zile circa +89 din pui prezinta 1c vitelini se practica vaccinarea, iar daca la o varsta mai mica de *@ , *. zile, procentul de pui cu 1c vitelini este mai mic de +89 tot se incepe vaccinarea# ANEMIA INFECTIOASA A PUILOR DE GAINA Definitie: este o boala infectioasa imunodepresiva caracterizata d#p#d#v# clinic prin panmieloftizie, anemie aplastica si atrofie limfoida generalizata# Etiologia: entitatea infectioasa este produsa de un C!r*$.!r'( ce poate provoca singur boala ca agent primar" sau poate participa la e)primarea clinica a altor entitati infectioase: )$a a ar!&! $r a )a(+re, %er"a+!+a ane"!*a, (!n%r$"' 6e"$rag!*# 6irusul prezinta tropism pentru celulele 'ematopoetice, in special pentru nucleul acestora determinand afectarea subseturilor celulare cu origine in celula Stem# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: descreste cu varsta, dar efectul depinde de prezenta 1c vitelini, de gradul de maturizare imunologica, de rasa si de patogenitatea virusului# *a! %e +ran("!+ere: -.er+!*a a, prin ou ponderea cea mai mare",ma)ima dupa *,- saptamani postinfectie si neuniforma pe toata durata vietii; -$r!4$n+a a: digestiva, respiratorie, rare# Patogeneza: depinde de calea de transmitere si de varsta# *" &e *a e .er+!*a a: virusul e)ista in organism cand sistemul imunitar este imatur determinand o anemie severa si o imunosupresie, moartea fiind consecinta anemiei; 5" &e *a e $r!4$n+a a 1&r!n *$a)!+are3: varsta de risc ma)im este mai mare de : , + zile# >onsecutiv viremiei apare anemia discreta ce va fii urmata de eliminarea vitelina si prin fecale# Tabloul clinic: perioada de incubatie este de circa o saptamana stabilita e)perimental"# 3#p#d#v# clinic se constata: abatere, prostratie, letargie, capul atarnand, paliditate e)cesiva a mucoaselor, a dermului# Fortalitatea este de :89 in circa 5 saptamani postinfectie# 2n cazul infectiei naturale se constata semne la pasarile in varsta de 5 , : saptamani in medie o luna", iar unii subiecti se pot remite complet# :

M$%!#!*ar! )!$ $g!*e: se constata afectarea liniei 'amatopoietice, observandu-se mieloftizie, cu scaderea valorii 'ematocritului, aparitia de forme imature de eritrocite, granulocite si trombocite# &ormele imature de eritrocite dovedesc ca este afectata 'ematoza, iar in consecinta se instaleaza disfunctia respiratorie# &ormele imature de granulocite atesta alterarea functiei de aparare antiinfectioasa, astfel ca va creste susceptibilitatea fata de infectii, iar aparitia trombocitelor imature dovedesc alterarea functiei de cogulabilitate ce va duce la aparitia de 'emoragii si permeabilizarea peretilor vasculari# Tabloul lezional: -slaba coagulabilitate a sangelui; -modificarea caracterelor plasmei de la citrina pana la necolorata"; -decolorarea maduvei osoase aspect galbui" datorita faptului ca celulele 'ematoformatoare sunt inlocuite cu adipocite# Ma*r$(*$&!* se observa: -atrofia timpurie a timusului si ficatului datorita afectarii functiei 'ematolimfopoetice; -'emoragii pe mucoase si masele musculare# M!*r$(*$&!* se constata: -atrofie limfoida generalizata; -depletie limfoida corticala si medulara in timus# >aracteristice sunt incluziile eozinofile intranucleare in 'epatocit si timocit# 2n celelalte organe limfoide se constata leziuni microscopice de atrofie cu sau fara focare necrotice si proliferarea stromei tesut reticular"# Fedulograma atesta panmieloftizia scaderea drastica a celulelor specifice si prezenta a numeroase adipocite"# Diagnosticul: Suspiciunea se pune pe baza semnelor clinice anemie, modificarile 'ematologice, decolorarea maduvei si atrofia timica" si a anc'etei epidemiologice varsta"# C$n#!r"area se face prin e)amen virusologic# 2dentificarea virusului se face serologic prin 2& sau S0# D!agn$(+!*' %e ('&ra.eg6ere consta in identificarea 1c specifici prin e)amene serologice: /42S1 sau S0# >ombaterea specifica nu se face# Profilaxia: (&e*!#!*a: -vaccinarea adultelor inainte de intrarea in perioada de ouat cu vaccinuri vii la varsta de *: ,*. saptamani; -supraveg'erea serologica a reproducatorilor prin evidentierea 1c vitelini# ne(&e*!#!*a: -respectarea principiului Htotul plin, totul golI si repopularea cu efective indemne# RETICULOENDOTELIOZA Definitie: Reprezinta un ansamblu de afectiuni induse de virusuri inrudite ce determina aparitia de limfoame si nanism# Etiologia: este produsa de On*$re+r$.!r'('r! %e +!& C transmisibile prin ou# 3iseminarea mondiala se realizeaza prin vaccinuri ovocultura# 1stazi vaccinurile se prepara numai din oua S;&# -virusuri grup leucoza-sarcom# Rezistenta acestor virusuri este data de glicoproteinele de invelis si de proteinele structurale ; 5J determinanti antigenici ma7ori de grup"# T' &!n!: a" R/6-A produc boala in asociere cu un virus 'elper; gene patogene: gag, env, rel; +

b" alte tulpini inrudite cu R/6-A; genom tip > oncovirus" ce determina boli cronice: virusul sincitial al puilor, virusul anemiei infectioase a ratelor, virusul necrozei splinei, tumori spontane# Tabloul clinic: S!n%r$a"e: -nan!(": aspect de pitic, atrofia organelor limfoide bursa, timus", tulburari nervoase modificari ale nervilor periferici", tulburari digestive afectarea mucoasei intestinale, necroze 'epato-splenice", imunodepresie celulara si umorala# -ne$& a4!! *r$n!*e: -limfoame la varsata adulta dupa + , *8 luni postinfectie, 'ipertrofie 'epato-splenica, bursala se impune un diagnostic diferential fata de e'*$4a", proliferarea de prolimfoblasti; -tumori viscerale: proliferari in organele interne, dar nu si la nivelul nervilor periferici si in bursa &abricius ca in boala FareD, forma acuta"; apar la varsta de *8 saptamani diagnostic diferential fata de )$a a Mare8, #$r"a a*'+a"# C$n.er(!a (er$ $g!*a: unii subiecti produc 1c specifici fata de proteina structurala ; 5J, dar altii nu# ;asarea ramane infectata toata viata# Diagnosticul diferential: fata de )$ ! e +'"$ra e a e &a(ar! $r prin eliminare e'*$4a-(ar*$", )$a a Mare8"# Diagnosticul: *$n#!r"area se face prin e)amen virusologic# I%en+!#!*area .!r'(' '! se face pe baza 1c monoclonali pentru ;5J prin /42S1# S'&ra.eg6erea (er$ $g!*a se face prin screening serologic /42S1 si izolarea virusului din albus sau sperma masculilor# Profilaxia: ne(&e*!#!*a: -respectarea masurilor de igiena; -prelevarea probelor de sange cu ace individuale reproducatori, linii pure"# ENCEFALOMIELITA INFECIOAS AVIAR

/ste boal infecioas confirmat i $n Rom(nia virusul circul av(nd consecine economice"# Definitie: /ste boal specific ginii, virusul cauzal determin(nd tulburri nervoase, dar a fost izolat i la alte specii aparin(nd familiei galinacee la care provoac tulburri nervoase de tipul miocloniilor i tulburrilor de ec'ilibru, iar moartea se produce consecutiv paraliziei# Etiologie: P!*$rna.!r'(# 3#p#d#v# structural prezint : proteine structurale: 6;* , 6;: care constituie o singur identitate serologic# 6irusul prezint tropism enteric i proprieti neurotope ceea ce se e)prim $n tabloul clinic# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: este uniform toat viaa psrii, infecia realiz(ndu-se la orice v(rst# &ormele clinice apar la pui $n primele ? sptm(ni de via la care se constat procentul ma)im de mortalitate, dar e)primarea lor depinde str(ns de imunitatea pasiv, respectiv de 1c vitelini $n primele 5* zile"# ('r(e e %e !n#e*5!e: psrile infectate elimin virusul pe toat durata vieii prin fecale cale fecalo-orala"; psrile se infecteaz dup v(rsta critic 5* zile"; de la psrile infectate care au intrat $n perioada de ouat timp de 5 sptm(ni, virusul se transmite i vertical prin oul embionat vitelus"# 2munoprofila)ia se face la o anumit v(rst, stare fiziologic pentru a preveni infecia la pui dup ecloziune# %!#'4!)! !+a+ea depinde de receptivitatea populaiei pe care o $nt(lnete virusul# ;e cale vertical, difuzibilitatea este favorizat $ntregul efectiv este afectat" de: -

-$n incubator e)ist ou libere de virus, ou infectate i produi infectai astfel c se $nregistreaz o morbiditate crescut la ecloziune ma)im densitate de subieci"; din aceasta deducem c se infecteaz i e)prim boala, puii lipsii de 1c vitelini; -dup ecloziune diseminarea infeciei depinde de intensitatea e)creiei prin fecale i de momentul dob(ndirii maturitii imunologice# Patogeneza: ;erioada de incubaie este de * sptm(na $n cazul infeciei pe cale vertical i de 5 sptm(ni $n cazul infeciei pe cale fecalo-oral# 6irusul enterotrop se multiplic $n epiteliul tubului digestiv, apoi pe cale sangvin produce viremie i se rsp(ndete $n toate esuturile organismului, inclusiv $n sistemul nervos determin(nd semne nervoase# Tabloul clinic: semne clinice se constat la pui mai mici de ? sptm(ni de via, adesea la v(rsta de @ , *5 zile# ;redomin semnele nervoase: tulburri de ec'ilibru, dificultate $n spri7in, tremurturi ale capului i g(tului = H+re"$r e&!%e"!*I, paralizie, moarte# 3ac infecia se realizeaz la sf(ritul v(rstei de ? sptm(ni, psrile puii" supravieuiesc, dar elimin virusul Ha la longueI i prezint tulburri de cretere scderea ratei de conversie a fura7ului, nerealizarea sporului mediu zilnic"# 2nfecia realizat la ginile de reproducie aflate la pont se soldeaz cu scderea produciei de ou i producerea de ou infectate ce va produce tulburarea procesului de incubaie: embrionii mor $n timpul incubaiei crete mortalitatea embrionar, scad ecloziunile"# Tabloul lezional: -reacie de tip infiltrativ limfocitar la nivel visceral i al sistemului nervos central# 4a psrile $n v(rst mai mare de * lun se constat leziuni de tip infiltrativ limfocitar $n tubul digestiv, mici noduli albicioi punctiformi" $n peretele stomacului glandular i triturator, duodenului i $n parenc'imul pancreatic# Gn S0> se constat leziuni 'istopatologice aparin(nd tabloului desemnat pentru toate virozele: encefalomielit limfocitar nepurulent; -perivascularit limfocitar; -infiltraie limfocitar difuz; -mici focare de infiltraie $n teritoriile de microglioz# Diagnosticul: este uor de pus la puii mai mici de ? sptm(ni creterea mortalitii embrionare", dar greu de pus la adultele outoare scderea produciei de ou nu este sever i nu se instaleaz brutal"# 4a adulte se constat cataracte, dar nu se face e)amenul oc'iului# C$n#!r"area: prin semnele de la incubaie, episoadele de Htremor epidemicI la puii mai mici de ? sptm(ni# 6irusul se izoleaz pe ou embrionate# Ma+er!a ' %e e e*5!e este reprezentat de: S0>, pancreas, tub digestiv perete stomacal i duoden"# I4$ area se face $n condiii speciale pe embrioni de gin S;& la care nu e)ist 1c vitelini" prin inoculare intravitelin la v(rsta de + , - zile a embrionului sau la puii de * zi administrarea materialului patologic realiz(ndu-se intracerebral# I%en+!#!*area .!r'(' '! se face prin te'nici serologice: S0, imunodifuzie 23", /42S1# Diagnosticul diferenial: fa de e&!%e"!! e *' (e"ne ner.$a(e, 6!&$.!+a"!n$4e e A2 E2 B9 enzootii nervoase", !n+$7!*a5!! e *' (are, e#e*+e e "!*$+$7!ne $r %!n #'ra:e de tip cumulativ", )$a a Mare8, $rn!+$4,-&(!+a*$4,, ar)$.!r$4e en*e#a !+$gene e)istena paraziilor", &(e'%$&e(+,, e7&r!"area ner.$a(, puii sunt imunizai cu 1c antipseudopestoi de la mama"# C$n(e*!n5e e !n#e*5!e! *' .!r'(' en*e#a $"!e !+e! !n#e*5!$a(e a.!are ;n #'n*5!e %e .<r(+,: K la o v(rst mai mic de ? sptm(ni: semne nervoase; K la o v(rst mai mare de ? sptm(ni, $nainte de ouat: e)creie prin fecale 5 , ? luni; K la o v(rst dup ouat: e)creie prin fecale, iar la 5 sptm(ni postinfecie i prin ou# @

 Profilaxie i combatere: 1c care apar la infecie sunt 1c protectori cu c(t titrul este mai mare cu at(t protecia este mai mare# 6accinarea $nainte de intrarea la ouat la ginile provenite din mame imunizate se face cu vaccin inactivat# 3e la ? sptm(ni p(n la intrarea $n ouat, infecia nu determin mortalitate# Riscul de infecie este crescut aa c se practic vaccinarea cu vaccinuri vii la psrile dup v(rsta de ? sptm(ni# Se face i o verificare a titrului de 1c la ginile de reproducie dup intrarea $n ouat transmit 1c suficieni la pui"# Se practic vaccinarea de necesitate la 5 , ? sptm(ni cu vaccin inactivat la puii provenii de la mame neimunizate; sub aceast v(rst, puii nu au maturitate imunologic aa c nu se instaleaz rspunsul imun pentru boala FareD i pseudopesta aviar se face vaccinare cu vaccinuri vii $n primele zile de via av(nd drept consecin imunizarea"# BOLILE RESPIRATORII ALE PSRILOR: O VIRALE = ACUTE: K SINDROMUL INFECIOS RINOTRA/EIT = CAP UMFLAT; K BRON>ITA INFECIOAS AVIAR; K LARINGOTRA/EITA INFECIOAS AVIAR; K BRON>ITA PREPELIEI# CDEREA O BACTERIENE = ACUTE: K CORIZA CONTAGIOAS# o BACTERIENE = CRONICE: K MRA 1"!*$& a("$4a re(&!ra+$r!e a.!ara3? OUATULUI

SINDROMUL

RINOTRA/EITA INFECIOAS 1RTI2 TRT3 INFECIOS AL CAPULUI UMFLAT 1SIGT2 S/S3

Definiie: boal infecioas viral cu dou aspecte clinice: rinotra'eit i tumefierea capului e)primat ca unic sindrom sau $n ambele feluri $n funcie de specie# /): -rinotra'eit acut la curc; -tumefierea capului la gin; -ambele sindroame la bibilic# Se pare ca e)presia clinic este potenat de infecia cu /# coli $n cazul psrii, infecia cu /#coli se realizeaz pe cale aerogen"# I"&$r+an5a e*$n$"!*,: mortalitate variabil, moderat, scderea performanelor# Etiologia: virusul aparine FAMILIEI: PARAMIXOVIRIDAE &ara"-7$.!r'("; nu prezint 'emaglutinine i neuraminidaze pneumovirus"# 3#p#d#v# structural este format din @ polipeptide virus comple)"# ;roduce manifestri clinice fr a produce $ns viremii# Se multiplic pe ou embrionate efect citopatic"# 6irusul produce incluziuni intracitoplasmatice acidofile $n celulele epiteliului respirator# S-au identificat tulpini de pneumovirus de gin i curc al cror spectru de patogenitate este diferit virusul de la gini se poate adapta i poate infecta curca, invers mai puin"# .

 Epidemiologia: riscul epidemiologic este mare# re*e&+!.!+a+e: -palmipedele i porumbelul sunt refractare; -receptive sunt ginile, curcile, bibilicile# Susceptibilitatea mai mare se $nregistreaz la reproductorii din rasele grele momentul pontei este v(rsta de susceptibilitate ma)im"# *,! %e +ran("!+ere: -*$a)!+are; -aer$gen: poarta de intrare reprezent(nd-o mucoasa respiratorie, nazal, ocular; -$ra : apa de but contaminat, prin mucoasa segmentelor anterioare ale tubului digestiv# %!na"!*a: en4$$+!*,, cu morbiditate moderat i mortalitate de 8#+ , *89; boala difuzeaz prin sursele primare de infecie# Patogeneza: perioada de incubaie este de 5 , ? zile# 6irusul se multiplic $n epiteliul ciliat tra'eal $n care produce citostaz, reacie inflamatorie i imunologic, distrugerea cililor i epiteliului, eliberarea virusului i producerea de pori de intrare pentru flora bacterian secundar# Re(+r'*+'r,r! !"'n$ $g!*e: K 1c se evideniaz prin S0, 2&, /42S1 la @ zile dup debutul clinic; K 1c persist J sptm(ni infecie e)perimental" sau persistena este mai mare $n efectivele convenionale; K 1c vitelini dispar dup 5 sptm(ni; K 1c circulani sunt 1c protectori# Tabloul clinic: debuteaz cu modificri ale mucoasei cilor respiratorii anterioare epiteliul ciliat al tra'eei" $n primele 5 , ? zile# 1par reacii inflamatorii, cilii i celulele epiteliale sunt distrui eliber(nd virusul din celule i creind pori de intrare pentru bacterii# 4a *'r*, se constat semne respiratorii la broiller $n v(rst de * lun: tuse, 7eta7 lacrimonazal# Aot efectivul se infecteaz i e)prim boala# /voluia clinic este de apro)imativ * sptm(na: o mare parte dintre subieci se remit, iar complicaii bacteriene sufer mai puin de *!? din efectiv, sold(ndu-se ulterior cu moartea# 4a curcile de reproducie, episodul respirator este nesemnificativ ca intensitate apro)imativ ?89 din efectiv": scade ponta sever dup debutul clinic cu p(n la *+9, dar revine la normal $n circa 5 sptm(ni# Arecerea prin boal a reproductorilor din tot efectivul poate dura apro)imativ * lun prelungind scderea pontei# 4a g,!n, i )!)! !*,, tabloul clinic este dominat de tumefierea capului# Aot esutul con7unctiv subcutanat al capului sufer o infiltraie masiv seroas periocular, pleoape, sinusuri", uneori cuprinz(ndu-l i pe cel din regiunea cefei i g(tului# &enomenele respiratorii 7eta7, raluri" sunt mai moderate# Starea general este alterat: somnolen, pierderi de ec'ilibru datorit faptului c tumefierea capului intereseaz i afecteaz i teritoriul meningeal cerebral# Gn Rom(nia, nu a fost $nc diagnosticat aceast boal# Diagnostic diferenial: fa de *$r!4a *$n+ag!$a(, a.!ar, infiltraie sero-'emoragic a esutului con7unctiv subcutanat"# BRON>ITA INFECIOAS AVIAR: Definitie: /ste boal infecto-contagioas, viral a puilor de gin la puii mai mici de 5 sptm(ni de via se caracterizeaz prin semne de bronit" i a ginilor outoare se manifest prin diminuarea ouatului"# Etiologia: C$r$na.!r'( cu structur antigenic comple): ? proteine structurale S, 0, F" dintre care proteina S* este 'emaglutinin, iar S5 produce rspuns imun celular# J

;rezint mai multe tipuri antigenice ce se vor alege pentru imunoprofila)ie ,tulpina cu cei mai muli epitopi"# /ste un virus pleomorf, cu diametru de J8 , *88 nm i prezint prelungiri $n form de mciuc HcoroanI"# ;rezint simetrie 'elicoidal i 1R0 dublu catenar# Rspunsul imun primar este reprezentat de 1c 'emaglutinani, 1c neutralizani difereniai prin metode serologice /42S1 sau 1c monoclonali# 6irusul rezist $n mediu mai puin de * lun; este sensibil la dezinfectante# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+e: puii de toate v(rstele, dar se constat o e)presie clinic grav la puii de + , *5 zile# e !"!narea .!r'(' '! se realizeaz prin secreiile respiratorii astfel c diseminarea este rapid $n cadrul efectivului determin(nd apariia de enzootii e)plozive; toate psrile se infecteaz e)prim(nd sau nu semne clinice# Patogeneza: virusul prezint tropism pentru aparatul respirator i renal, epiteliul i aparatul genital# 1cest tropism are drept consecin comple)itatea i variaia semnelor clinice# 6irusul e)ist $n tra'ee, pulmon, rinic'i, bursa &abricius la * , @ zile postinfecie, iar $n fecale la 58 zile postinfecie# Se constat forme e)clusiv respiratorii la categoriile de v(rst la care aparatul urogenital este imatur i tulburri ale ouatului calitate, cantitate" la psrile mature se)ual# 2nfecia cu acest virus induce apariia de 1c care pot fi transmii prin vitelus, numai c rspunsul imun protector nu se datoreaz $n e)clusivitate 1c vitelini, ci $n mai mare msur stimulrii componentei celulare a rspunsului imun se apreciaz mai mult rspunsul prin proliferarea imunoblastic fa de titrul de 1c astfel c este posibil vaccinarea $ncep(nd cu prima zi de via"# >eea ce asigur efect protector o reprezint inducerea sintezei de 2g 1 secretorie care bloc'eaz virusul la poarta de intrare# 1c maternali asigur protecie la pui p(n la *: zile# Tabloul clinic: perioada de incubaie este de scurt durat; dup 5 sptm(ni de via se poate instala e)presia clinic sever: strnut, 7eta7, raluri, crize de asfi)ie e)sudat inflamator $n cantitate mare $n lumenul tra'eei greu de eliminat prin strnut"# Gn cazul tulpinilor cu tropism pentru aparatul urinar se constat modificarea consistenei e)cretei astfel c se modific $n consecin i consistena fecalelor# 4a adulte, aparatul reproductor este mai afectat, scz(nd drastic ouatul care este sistat 5- ? sptm(ni p(n la o lun; oule depuse se modific d#p#d#v# al coc'iliei i coninutului: ou mici, membran coc'ilier neregulat, scade v(scozitatea albuului, scade rezistena membranei viteline, toate aceste aspecte apr(nd din cauza unei ovarite acute, scurtrii oviductului i afectrii epiteliului oviductului, a funciilor segmentelor lui modificarea vitelusului, albumenului, coc'iliei"# Diagnosticul: confirmarea se realizeaz prin izolarea i identificarea pe ou embrionate# Ma+er!a ' &a+$ $g!* este reprezentat de inelele tra'eale cu zonele de mucoas afectat# I4$ area se realizeaz pe substrat de ou embrionat de J , ** zile nanism embrionar"# I%en+!#!*area se face prin virusneutralizare, /42S1, 2=1 cel mai specific este testul S0"# /42S1 se utilizeaz numai pentru estimarea rspunsului imun postvaccinal estimarea uniformitii rspunsului imun vitelin"# Combaterea: tratament specific nu e)ist# Se $mbuntesc condiiile de microclimat creterea temperaturii, ventilaie, controlul no)elor"# 3atorit nefropatogenitii se combate des'idratarea prin suplimentarea apei cu sruri electrolii"#

*8

 Profilaxia: -vaccinuri vii adminsitrate prin ap, intracon7unctival, intranazal prin aerosoli la ventilaii mici; -vaccinuri inactivate $nainte de intrarea $n ouat ce vor preveni tulburrile de reproductie# Laringotraheita infecioas a iar: Definitie: /ste o boal infecto-contagioas, virotic acut manifestat clinic prin accese de sufocare, tuse i e)pectorat sangvinolent# Etiologia: -'erpesvirus, a #a-6er&e(.!r'(; -cubic, cu alveol, 130, capsid icosaedral; -prezint $n structura sa glicoproteine -8, J8, **+ , 58+ Ld" imunogene; -este sensibil la cldur se distruge la ?@ , ?Jo>", ageni lipolitici, dezinfectante; -nu e)ist diferene antigenice# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: gin, fazanul, punul# #a*+$r! %e r!(*: v(rsta sunt susceptibili la infecie i boal, tineretul i adultele peste : luni", stresul imun psrile imunizate dob(ndesc rezisten fa de e)presia clinic a bolii"# ('r(e %e !n#e*5!e: psrile bolnave cu forme clinice, psrile purttoare, secreiile respiratorii i con7unctivale# 3up trecerea prin boal, psrile care supravieuiesc rm(n purttoare i eliminatoare un timp variabil i intermitent# %!na"!*a: en4$$+!*, e7& $4!., cu morbiditate de J8 , *889 i mortalitate de + , @89 $n medie *8 , 589"# #a*+$r! #a.$r!4an5!: densitatea crescut $n incinte, microclimatul nefavorabil cu 0= ?, pulberi $n atmosfer, umiditate crescut i cureni de aer ce cresc susceptibilitatea cilor respiratorii fa de infecie"# Patogeneza: virusul se ataeaz pe suprafaa celular $n care ptrunde prin pinocitoz; 130 viral migreaz $n nucleul celulelor i iniaz multiplicarea viral produc(nd apariia incluziilor intranucleare; ulterior virusul $i formeaz alveola proprie i este eliminat $n tra'ee# 6irusul se multiplic $n tractusul respirator viremia secundar este posibil sau absent"# Mnii subieci cantozeaz virusul $n ganglionul trigemen ggl# de la nivelul capului" de unde se poate reactiva revine $n cile respiratorii" la *+ luni postvaccinal# &oarte rar virusul poate trece $n s(nge produc(nd o .!re"!e +ran4!+$r!e# Tabloul clinic: -perioada de incubaie este de - , *5 zile $n cazul infeciei naturale" sau 5 , : zile $n cazul infeciei tra'eale"; -7eta7, tuse, sufocare, dispnee, mucus sangvinolent, caracter 'emoragic al e)pectoratului tra'eal; -$n formele moderate se constat: 7eta7 oculo-nazal persistent i con7unctivit, sinuzit uneori 'emoragic", tuse, scderea ouatului; -$n *8 , *: zile afecteaz tot efectivul i $ncepe vindecarea; -evolueaz acut sau supraacut rar constatate forme subacute sau cronice"; -caracteristic este caracterul sangvinolent al secreiilor respiratorii# Tabloul lezional: -edem i congestie p(n la rupturi vasculare la nivel con7unctival, nazal i al sinusurilor infraorbitare; -laringotra'eit 'emoragic sesiz(ndu-se coaguli de sange pe cioc; -poate afecta uneori i bron'iile, pulmonii sau sacii aerieni c(nd ptrunde o tulpin foarte agresiv sau acioneaz puternic factorii favorizani care scot din funciune barierele de protecie ale aparatului respirator; **

-la nivelul laringelui i tra'eei se constat congestia i edemul mucoasei, fenomene 'emoragice datorit unei distrucii a epiteliului tra'eal, nefiind o problem de coagulabilitate" cu acumulare de coaguli de s(nge $n lumen tra'eei sunt frecvente i caracteristice"# Gn situaiile $n care se $nregistreaz evoluii subacute, $n tra'ee se observ un e)sudat inflamator fibrinos se impune diagnostic diferenial"# 3#p#d#v# 6!(+$&a+$ $g!*, se constat: 'ipertrofia celulelor epiteliale cu pierderea cililor, infiltraie cu celule mononucleare $n mucoas i submucoas, prezena incluziilor intranucleare Seifert $n celulele epiteliului tra'eal# Diagnosticul: este foarte uor de pus $n formele tipice i mai greu $n formele moderate# C$n#!r"area: se face prin K e7a"en 6!(+$&a+$ $g!*: incluzii intranucleare $n celulele epiteliului tra'eal; K !%en+!#!*area .!r'(' '! $n tra'ee prin 2& sau testul imunopero)idazei; K !n#e*5!a e7&er!"en+a , cu e)sudat tra'eal la puii indemni i imunizai# I4$ area .!r'(' '! se realizeaz pe ou embrionat, intraalantoidian sau pe membrana corioalantoidian determin apariia de noduli $n care se observ incluzii intranucleare"# I%en+!#!*area .!r'(' '! se realizeaz prin 2& cu florocrom", imunopero)idaz, F/ microscopie electronic"# E.!%en5!erea A* se face prin metode serologice: /42S1, S0, 23, 2&# Combaterea: -este boal declarabil i carantinabil; -la $nceputul episodului de boal se face vaccinarea de necesitate a psrilor clinic sntoase; -se $mpiedic ieirea din efectiv dec(t pentru abata7" a psrilor clinic sntoase ; -asigurarea de condiii de microclimat corespunztoare# Profilaxia: (&e*!#!*,: se folosesc .a**!n'r! !n+er"e%!ar a+en'a+e, $n zonele endemice sau ca vaccinare profilactic pentru prevenirea cderii ouatului la psrile specializate pentru producia de ou# T!&'r! %e .a**!n'r! @! *,! %e a%"!n!(+rare: -vaccinurile nu induc rspuns imun satisfctor dec(t $ntr-o msur e)trem de variabil# >ele mai bune rezultate s-au obinut cu vaccinurile vii# Arebuie reinut faptul c efectul protector nu este $n corelaie direct cu titrul de 1c ce sunt tranzitorii ,? , : luni"# 6accinurile vii prezint 5 avanta7e ma7ore: modalitatea de administrare ce e)clude inocularea i uniformitatea lotului# 3ezavanta7e: utilizarea de tulpini cu patogenitate rezidual poate determin postvaccinal o pseudoenzootie, dar mai ales instalarea e)creiei virusului vaccinal, intermitent i nu la toi subiecii se impun restricii la v(nzarea acestor psri sau numai $n efectivele vaccinate"# 6accinurile vii sunt preparate din tulpini atenuate sau tulpini cu potenial patogen rezidual cu rezultate mai bune"# >i de administrare: -calea mucoaselor prin instilare intranazal sau intracon7unctival; -prin apa de but, cu diet 'idric i creterea concentraiei de electrolii; nu prea este recomand datorit problemelor ce pot aprea datorit neuniformitii dozei primite prin adpare i faptului c 'erpesvirusurile sunt sensibie la aciunea factorilor de mediu vor duce la diminuarea concentraiei vaccinale a apei"; -prin aerosoli foarte eficient $n caz de administrare masal"; prezint riscul izbucnirii de mici enzootii prin supradoz#

*5

SINDROMUL

CDERII

OUATULUI 1EDS AB2 EGG DROP SCNDROME AB3

Etiologia: A.!a%en$.!r'( %e gr'& III# Se cultiv pe celule primare renale, 'epatice de embrion de gin, pe fibroblaste embrionare de g(sc i ra# /ste virus ubicvitar# 2nfecia se realizeaz $n perioada de ouat# 2zolat, virusul a fost izolat de la ra sau g(sc# 6irusul este e)trem de rezistent la aciunea factorilor de mediu# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: gin, g(sc, ra# ('r(e %e !n#e*5!e: aternutul, obiectele de inventar, psrile slbatice# *,! %e +ran("!+ere: -.er+!*a ,: prin ou, virusul gsindu-se $n partea albuminoas a oului# ;rezena virusului $n ou este compatibil cu supravieuirea embrionului# -$r!4$n+a ,: pe cale digestiv datorit continuitii aparatului digestiv cu cel reproductor la pasre", prin fecalele contaminate cu secreiile din oviduct; apa i fura7ele contaminate# 6irusul este eliminat prin produsele de secreie ale oviductului# D!na"!*a: en4$$+!*,, dramatic fiind perturbat ouatul# Tabloul clinic: -$ncetarea ouatului i $n funcie de etapa infeciei, producerea de ou cu morfologie modificat; -infecia are drept consecin scurtarea oviductului astfel c nu se mai realizeaz morfogeneza complet a oului, rezult(nd ou cu membrana coc'ilier i coc'ilia subiat, rugoas sau c'iar absent; la oule pigmentate se constat depigmentarea neuniform a coc'iliei; -albumen apos; -durata evoluiei este de circa : ,*8 sptm(ni $n medie de 5 luni" astfel c se constat scderea produciei de ou cu circa *8 , *: ou! gin :89 din producie"# Tabloul lezional: -ovarul inactiv, involuat; -oviductul atrofiat; -edemaierea mucoasei oviductului; -d#p#d#v# 'istopatologic se constat incluzii intranucleare $n celulele epiteliului glandelor coc'iliere ale oviductului i infiltraie limfocitar# Diagnosticul: -!4$ area .!r'(' '!; -!%en+!#!*area: efect citopatic, moarte embrionar i 'emaglutinine $n lic'idul alantoidian; -e7a"en (er$ $g!*: 2=1, /42S1, S0, 23, reacia de fi)are a complementului &>"# Combaterea: nu e)ist tratament# Profilaxia: ne(&e*!#!*,: -separarea ecloziunilor; -controlul micrii i transporturilor; -curaenia i dezinfecia adpostului dup fiecare serie; -recoltarea rapid a oulor; -vid sanitar# *?

 (&e*!#!*,: folosirea de vaccinuri invactivate, uleioase la v(rsta de *: , *sptm(ni, imunitatea instal(ndu-se la @ zile postvaccinal, cu peaD de 1c la 5 , + sptm(ni postvaccinal i durat de p(n la * an; vaccinarea se realizeaz la transferul tineretului $n 'ale pentru adulte#

CORIZA CONTAGIOAS AVIAR Definiie: este o boal infecto-contagioas, produs de /ae"$&6! '( &araga !nar'" ce determin inflamaia acut a mucoasei nazale i a sinusurilor infraorbitare, con7unctivit cataral i fibrinoas, precum i scderea brusc a produciei de ou# Etiologia: /ae"$&6! '( &araga !nar'" este un cocobacil, imobil, nesporulat, cu dimensiuni de 8#: , 8#. Nm! * , ? Nm; -este Eram-negativ, bipolar, gsindu-se izolat sau $n lanuri scurte $n culturi# Cer!n5e %e *' +!.are: necesit prezena #a*+$r' '! X D 6e"!na protoporfirin necesar respiraiei bacteriene" i a #a*+$r' '! V D NAD o)idoreducere"# /ste germen aerob sau anaerob facultativ# ;entru izolare necesit atmosfera $mbogait cu >C5# Se cultiv pe geloz cu s(nge sau geloz ocolat, la ?5 , ?:o>, produc(nd colonii mici aspect de picturi de rou"# 0u produce indol, uree i nu 'emolizeaz# =idrolizeaz inconstant polialcoolii# S+r'*+'ra an+!gen!*,: a# E (er$+!&'r!: 1, % i > sau 2, 22 i 222 identificate prin reacia de seroaglutinare rapid pe lam; b# F = E +!&'r! %e 6e"ag '+!n!ne: 'a 4A, SA", 'a* ! 1, %, 'a5 !1, %, ># Sen(!)! !+a+ea: 5 , *8 minute la :+ , ++ o>, : , 5: ore la *. , 58 o>, 5: ore la .o> $n formol 8#5+9, mai multe zile la :o>, ani de zile la congelare i liofilizare# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+e: gina, fazanul, bibilica mai rar"; prepelia i g(sca se infecteaz e)perimental# #a*+$r! %e r!(*: -!n+r!n(e*!: v(rsta toate categoriile, dar evolueaz mai grav la adulte : , . sptm(ni J89, ? luni *889", starea de sntate infecii intercurente", imunodeficiene; -e7+r!n(e*!: factorii de mediu i condiiile de e)ploatare densitatea crescut , oscilaiile de temperatur i umiditate, astfel c infecia are caracter sezonier", stresul individual i de grup, avitaminozele# ('r(e e %e !n#e*5!e: psrile trecute prin boal devin purttoare i eliminatoare, tulpinile gzduite de acestea dob(ndind un potenial patogen mai mare fa de subiecii indemni, asfel c prin trecere succesiv a tulpinilor pe diferii subieci duce la un potenial patogen mult mai ridicat i la izbucniri mult mai grave# *,! %e +ran("!+ere: -numai $r!4$n+a ,, prin coabitare care faciliteaz diseminarea infeciei pe cale respiratorie, $n principal, dar posibil i pe cale digestiv# %!na"!*a: -e7& $4!. en4$$+!*, $n efectivele indemne; -en4$$+!*, *' +en+!n5, %e (+a5!$nare $n efectivele endemice# Fortalitatea variaz $n funcie de agresivitatea tulpinii, iar morbiditatea este $ntotdeauna de *889#

Patogeneza: -bacteria adera la epiteliul mucoasei respiratorii; -'iperemie si edem in lamina proprie ce duce la descuamarea epiteliului, iar in final, la 'iperplazia epiteliului glandular din cavitatiile nazale, sinusuri si tra'ee; -modificarile apar la 58 ore postinfectie, iar gravitatea ma)ima a lor se constata la @ , *8 zile postinfectie; *:

-tulpinile foarte virulente pot efecta aparatul respirator, inclusiv sacii aerieni; -procesul este brutal; -un episod de boala poate cuprinde toate pasarile intr-un interval mai mic de 5 saptamani# Tabloul clinic: -durata perioadei de incubatie tine de gazda fiind in medie de ? , @ zile# /volutia bolii poate fii acuta sau supraacuta# -semne ale corizei: stranut frecvent, 7eta7 seros, mucos, muco-purulent, scuturari ale capului si sensibilitate la palparea capului; -respiratie bucala pasarea sta cu ciocul desc'is"; -inflamatia con7unctivelor, a sinusului infraorbitar unilateral sau bilateral; -pleoape umflate, dureroase, lipite de secretii muco-purulente = Hcap de bufnitaI; -inapetanta, diaree, slabire, caderea ouatului cu *8 , :89; -evolutia este in corelatie cu agresivitatea tulpinii si e)istenta infectiilor intercurente; -dificultate in gasirea sursei de 'rana si de adapare; -vindecarea clinica se produce in circa *8 zile# Prognosticul: -clinic este favorabil, cel mult rezervat; -epidemiologic este grav deoarece vindecarea pasarilor se insoteste de instituirea starii de porta7 condamna sc'imbul de pasari, acestea luand calea abata7ului"# Tabloul lezional: -inflamatia catarala a cailor respiratorii superioare si a sinusurilor roseata, tumefactie, e)sudatie"; -inflamatia catarala a con7unctivelor, crestei, barbitelor# 3#p#d#v# 'istopatologic se constata degenerescenta celulara, 'iperplazia epiteliului mucos si glandular, infiltratie cu polimorfonucleare ;F0" in lamina proprie# Diagnosticul: -suspiciunea este dificila sau usoara in cazul formelor de boala tipice mai ales in cazul efectivelor indemne"# C$n#!r"area se face prin izolarea si identificarea bacteriei# Ma+er!a ' &a+$ $g!* de la pasarile in vita este reprezentat de lic'idul sinusal sau e)sudatul tra'eal# 2nsamantarea se face pe geloza cu sange, incubat la ?@o>, cu atmosfera imbogatita cu >C5, 5: , :. ore# I%en+!#!*area se face pe baza proprietatilor c'imice si prin serotipizare aglutinare rapida pe lama, 23, 2=1"# D!agn$(+!*' (er$ $g!*: R&> cea mai utilizata te'nica pentru supraveg'ere si confirmare", 'emaglutinare pasiva, 2&# ;entru serotipizarea tulpinilor se folosesc 1c monoclonali# Diagnosticul diferential: fata de celelalte boli respiratorii ale pasarilor ce se e)prima prin diminuarea ouatului si tulburari respiratorii# Tratamentul: se administreaza antibiotice eritromicina, gentamicina, streptomicina, tetracicline", furazolidona, sulfamide biseptol, trimetoprim", dar acestea nu asigura sterilizarea bacteriologica limiteaza numai boala si pierderile prin diminuarea productiei de oua"# Profilaxia: ne(&e*!#!*a: -eliminarea pasarilor bolnave si vindecate; -carantina; -333 riguroase; -pastrarea statusului in efectivele indemne# *+

(&e*!#!*a: vaccinarea: -in zonele cu antecedente; -la pasarile de reproductie si la cele pentru productia de oua# -din culturi inactivate cu formol si ad7uvantate pe 1l C="? sau ulei

mineral; -concentratie de *8. M&>!ml; -vaccinare la *8 ,58 saptamani eventual rapel"# 3urata de protectie este de - , . luni toata viata economica"# 6accinarea este doar o solutie pentru situatiile de necesitate pentru fermele care au avut antecedente de boala"# Combaterea presupune pe langa tratament izolarea efectivelor afectate e)ploatarea lor in circuit inc'is pana la inc'eierea ciclului de productie" si carantina# MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA 1MRA3

2n trecut, boala se numea Hboala respiratorie cronicaI %R>"# Definitie: este o boala infectioasa a galinaceelor caracterizata prin tulburari respiratorii, slabire progresiva si diminuarea productiei de oua# I"&$r+an+a e*$n$"!*a: produce pagube economice mari din cauza intarzierilor in dezvoltare a tineretului aviar, a scaderii productiei de oua si carne, a procentului redus in fecundare si ecloziune, a deprecierii calitatii carnii si necesitatii unor tratamente costisitoare# Etiologia: este produsa de M-*$& a("a ga !(e&+!*'", ce prezinta tulpini patogene si nepatogene# 3e regula, actioneaza in asociatie cu alti germeni bacterieni /# coli, ;seudomonas aeroginosa, =aemop'Olus paragalinarum" sau virali astfel incat boala capata un caracter grav# Se izoleaza din organele respiratorii ale pasarilor bolnave, mai ales de la nivelul sacilor aerieni# Se cultiva pe medii cu ser si in embrionul de gaina pe care-l omoara producand leziuni la nivelul aparatului respirator# Aulpinile patogene produc aglutinarea 'ematiilor de pasare# E.!%en+!erea A* ag '+!nan+! (er!*! se realizeaza prin reactia de aglutinare cu un 1g de FOcoplasma gallisepticum# Serul pasarilor infectate in contact cu cultura de FOcoplasma gallisepticum in'iba fenomenul de aglutinare al eritrocitelor de pasare# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: -gaini, curci, fazani, bibilici, prepelite, pauni mai rar, porumbei si rate"; -cei mai receptivi sunt puii de gaina in varsta de *+ zile si puii de curca, precum si pasarile din rasele precoce# Rezistenta la infectie depinde atat de prezenta 1c circulanti specifici, de o stare Hde premunitieI prezenta in stare de latenta a micoplasmelor in tesuturi", de raspunsul imun mediat celular si de situatia fiziologica si biologica a pasarilor receptive# ('r(e %e !n#e*+!e: -pasarile bolnave, cele cu infectii inaparente care poarta germeni in aparatul respirator si ii elimina prin secretiile cailor respiratorii; -pasarile salbatice reprezinta un rezervor natural permanent, important in mentinerea si difuzarea bolii, ca purtatori si eliminatori de germeni# *a! %e +ran("!+ere: -principala, prin $' !n#e*+a+, efectivele matca infectate fiind vectori permanenti# 3atorita transmiterii prin ou a infectiei, face ca generatii succesive de gaini sa fie infectate, de unde si remarcabila persistenta a infectiei in focarul respectiv# -pe *a e aer$gena %!re*+a intre pasari" sau !n%!re*+a prin intermediul aerului", dar nu este frecventa datorita rezistentei scazute a FOcoplasma gallisepticum in mediu# *-

 #a*+$r!! %e (+re(: aglomerarea, starile depresive# %!na"!*a: -en4$$+!*a, cu caracter masal la tineret; -(&$ra%!*$-en4$$+!*a, cu e.$ '+!e +renan+a, (+a+!$nara la pasarile adulte; -morbiditate de *889 si mortalitate de *8 , :89# ;atrunderea bolii intr-un efectiv indemn se face prin introducerea de pasari cu forme cronice de boala sau cu infectii inaparente# Patogeneza: patrunse in organism pe cale respiratorie, micoplasmele determina o inflamatie catarala a mucoasei sinusurilor, cavitatii nazale si tra'eei# Mlterior, micoplasmele se localizeaza in sacii aerieni unde se multiplica masiv producand inflamatii fibrino-cazeoase a caror gravitate este influentata si de patogenitate germenilor care patrund odata cu aerul inspirat# 2n infectiile masive se inregistreaza stari septicemice care duc la aparitia de leziuni in tot tractusul aerofor, inclusiv in pulmon ca si in alte organe, participand impreuna cu alti germeni la instalarea poliserozitelor cu prinderea uneori in bloc compact a masei intestinale, ficatului, splinei, cordului si pulmonului# Tabloul clinic: -perioada de incubatie de *8 , ?8 zile; -evolutia si manifestarile clinice sunt in functie de varsta, de localizarea procesului inflamtor si de infectiile secundare, predominand unul sau mai multe dintre urmatoarele sindroame respiratorii: -coriza; -sinuzita; -laringotra'eita; -aerosaculita; -pneumonie# 4a &'!! %e ga!na !n .ar(+a %e 9 = E 'n!: -infectia apare ca urmare a transmiterii prin ou; -cel mai frecvent se manifesta ca sindrom de coriza; -intarzieri in crestere si diminuarea progresiva a apetitului; -7eta7 sero-mucos, stranut, tuse, raluri la nivelul tra'eei semne ale sindromului de coriza"; -respiratie dispneica pasarea respira cu ciocul desc'is sau intredesc'is"; -uneori, sinuzite infraorbitare cu caracter e)sudativ sau enterita# 4a +!nere+' !n .ar(+a %e G = B 'n!: -sindom de laringotra'eita; -debut nespecific marcat doar de diminuarea apetitului; -uneori, tulburari respiratorii sub forma de tuse, stranut, 7eta7; -respiratie dispneica, cu ciocul desc'is, dureroasa, cu raluri care la ascultatie se sesizeaza la nivelul larin)ului si tra'eei; -uneori, sinuzita infraorbitara, con7unctivita si c'eratita, precum si diaree; -evolutie de 5 , : luni, cu o mortalitate de *8 , ?89# 4a ga!n! e $'a+$are !n .ar(+a %e &e(+e 9H 'n!: -evolutie benigna, sub forma de sindrom de aerosaculita insotita de diminuarea productiei de oua cu *8 , ?89; -pierderile prin mortalitate sunt neinsemnate atunci cand conditiile de intretinere sunt bune# Tabloul lezional: leziunile variaza in functie de varsta pasarii si stadiul bolii astfel: *@

o In #a4a !n!+!a a: -rinita si sinuzita seroasa; -laringita seroasa sau sero-'emoragica; -mucoasa tra'eala ingrosata, congestionata, acoperita de un e)sudat mucos, mucofibrinos sau fibrinocazeos; -sacii aerieni usor ingrosati si opacifiati care cu evolutia bolii devin din ce in ce mai grosi si complet opaci; la desc'iderea lor se gasesc mase fibrinoase sau cazeoase aspect de H7umari de ouaI" care ii pot bloca total sau partial determinand o aerosaculita cazeoasa# 1ceste mase, uneori, pot fi ramolite, purulente si cu miros respingator in special, la nivelul sacilor aerieni toracici si abdominali"; -pulmonii sunt 'iperemiati si mariti in volum sau cu leziuni de pneumonie catarala sau crupala# o In #$r"e e a.an(a+e: de obicei, se suprapun infectii secundare cu precadere /# coli" constatandu-se: -inflamatie fibrinoasa sau fibrinocazeoasa a ma7oritatii seroaselor din cavitatea toracoabdominala inclusiv, pericard si epicard"; -aderente fibrinoase intre pericard si epicard; -peri'epatita; -'epatoza si nefroza; -usoara splenomegalie; -salpingita cu prezenta de depozite cazeoase in oviduct; -focare degenerative in musculatura pectorala# 3#p#d#v# 6!(+$&a+$ $g!*, leziunile intereseaza mucoasa nazala, sinusala si tra'eala, initial, cu pierderea cililor vibratili ai celulelor epiteliului de acoperire, 'iperplazie limfocitara insotita de distrofia si descuamarea epiteliului secretor# Diagnosticul: -se suspicioneaza pe baza anc'etei epizootologice, a simptomatologiei si tabloului lezional leziunile sacilor aerieni, indeosebi, depozitele fibrinocazeoase de aspectul H7umarilor de ouaI"; -*$n#!r"area: prin metode bacteriologice si serologice# E7a"en' )a*+er!$ $g!*: consta in izolarea si identificarea FOcoplasmei gallisepticum# K I4$ area: insamantari pe medii speciale mediu /duPard, mediul ;;4C, etc"# Ma+er!a ' &a+$ $g!* este reprezentat de mucoasa sinusala si tra'eala, pulmoni, saci aerieni, oviduct, oua, etc# K I%en+!#!*area +' &!n!! !4$ a+e se realizeaza prin teste bioc'imice, serologice si de patogenitate pe embrionul da gaina si curca# E7a"en' (er$ $g!*: -teste de seroaglutinare rapida sau lenta; -reactia de 'emaglutinare rapida seroaglutinare cu sange integral"; -reactia de aglutinare rapida cu vitelus; -reactia de in'ibare a 'emaglutinarii; -testul de in'ibare a cresterii# ;entru diagnostic se utilizeaza: -reactia de in'ibare a 'emadsorbtiei; -reactia de in'ibare metabolica; -R&>; -reactia de 'emaglutinare indirecta; -2&# Aestele serologice permit si diferentierea FOcoplasmei gallisepticum de FOcoplasma gallinarum, care este nepatogena, lipsita de proprietatea de a aglutina globulele rosii, dar prezinta o mare 'eterogenitate antigenica# E.!%en+!erea A* (&e*!#!*! se poate realiza la *8 ,*: zile postinfectie; titrurile sunt mai mici la pui si in cazul localizarii leziunilor la nivelul cailor respiratorii superioare comparativ cu pasarile adulte# Diagnosticul diferential: se face pentru diferentia micoplasmoza respiratorie aviara tradusa prin sindrom de coriza, sinuzita si laringotra'eita fata de: *.

K &(e'%$&e(+a a.!ara caracter epizootic, afecteaza taoate categoriile de varsta, iar tabloul clinicolezional este mult mai comple)"; K ar!ng$+ra6e!+a !n#e*+!$a(a mult mai contagioasa in focare si afecteaza frecvent tineretul intre 5 , . luni"; K %!#+er$.ar!$ a2 #$r"a *'+ana+a pe pielea capului sunt prezenti noduli variolici"; K )r$n(!+a !n#e*+!$a(a evolueaza cu manifestari respiratorii numai la puii cu varsta de pana la + saptamani, iar la adulte numai cu tulburari ale ouatului"; K *$r!4a *$n+ag!$a(a localizarea procesului inflamator numai la nivelul mucoaselor capului si e)ceptional de rar la nivelul segmentelor posterioare ale aparatului respirator"; K $rn!+$4a D *6 a"!%!$4a la adulte evolueaza, de obicei, asimptomatic, iar productia de oua nu este influentata sau cu tulburari respiratorii inconstante sau pasagere; la tineret evolueaza cu tulburari respiratorii, digestive si nervoase, fiind mai frecventa la palmipede"# Prognosticul: -defavorabil atat pentru pasarea bolnava, cat si pentru efectiv; -morbiditatea crescuta, deprecierea carcaselor, confiscarile de abator si pierderile prin mortalitate necesita adeseori depopularea totala a 'alelor inainte de implinirea termenului de e)ploatare# Profilaxia: ne(&e*!#!*a: -eradicarea infectiilor in efectivele matca greu de realizat in efectivele mari"; -supraveg'erea serologica permanenta si periodica prin intermediul testului de seroaglutinare rapida, la intreg efectivul in varsta de *- , 5: sapatamani, in fermele cu linii pure si bunici; -efectuarea de embrioteste lunare, la toate efectivele linii pure, bunici, reproducatori" cu evidentierea pe 'ale si statii de incubatie; -aplicarea sustinuta a unui program de profila)ie medicamentoasa si evitarea oricarei posibilitati de realizare a infectiei pe cale orizontala, prin masuri severe de securitate sanitar-veterinara a fermelor de selectie si reproductie; -popularea adaposturilor se face cu pui obtinuti din oua provenite de la gaini tratate preventiv cu antibiotice sau din oua supuse sterilizarii de micoplasme# Aratamentul medicamentos al oualor destinate incubatiei cu antibiotice specifice tOlan, formazin, spectam, lincospectam, eritromicina, gentamicina" se poate face masal prin imersie sau stropire" sau individual inoculari cu solutii de antibiotic", tratament ce va fi precedat de dezinfectarea oualor prin fumigare cu formol# ;entru mentinerea indemnitatii unui efectiv se impune tratarea preventiva a puilor in primele + zile de viata cu antibiotice tOlan, spectam, gallimOcin, etc" administrate de preferinta in apa de baut# (&e*!#!*a: -.a**!n'r! e !na*+!.a+e simple sau ad7uvantate nu asigura o protectie satisfacatoare a pasarii fata de infectia cu FOcoplasma gallisepticum; -.a**!n'r! e .!! cu diferite tulpini atenuate de FOcoplasma gallisepticum tulpinile: A, >;, etc" induc o stare de imunitate ce dureaza *+ luni, iar 1c specifici se transmit pasiv la progenitori# ;asarile vaccinate raman, insa, purtatoare de FOcoplasma gallisepticum si pot transmite boala prin ou sau prin contact cu pasarile sanatoase astfel incat '+! !4area .a**!n'r! $r .!! !n e#e*+!.e e !n%e"ne e(+e +$+a *$n+ra!n%!*a+a, fiind preferate vaccinurile inactivate# Combaterea: -este e)trem de dificila, indeosebi in efectivele mari in care se practica cresterea industriala; -pasarile bolnave se scot din efectiv si se sacrifica, iar restul pasarilor se supun unui tratament preventiv; -cand numarul pasarilor bolnave este mai mare se poate aplica un tratament curativ de masa a carui eficacitate este in functie de gravitatea bolii, implicit de interventia alaturi de FOcoplasma gallisepticum a altor bacterii sau virusuri# 2n tratamentul pasarilor bolnave se folosesc antibiotice tetracicline, eritromicina, streptomicina, tOlan" administrate in apa de baut sau individual si c'imioterapice *J

nitrofuran, furazolidona" in doza de ?88 , :88 g!tona de fura7# 4a tratamentul medicamentos se asociaza administrarea de premi)uri vitaminizate# -in situatia loturilor infectate sunt necesare si obligatorii tratamente lunare cu antibiotice cu spectru larg si corectarea conditiilor de crestere si e)ploatare#

58

SINUZITA INFECTIOASA A CURCILOR 2nfectia cu M-*$& a("a ga !(e&+!*'" la curci se e)prima, de regula, prin sindrom de sinuzita# Tabloul clinic: 2n debutul bolii se constata con7unctivita si rinita seroasa, dar in general este asemanator celui de la gaina# 1poi apare sinuzita unilaterala sau bilaterala# %oala naturala se caracterizeaza prin tumefierea sinusurilor infraorbitare si!sau ingrosarea sacilor aerieni toracici si abdominali# >apul pasarii devine diform din cauza destinderii puternice a sinusurilor si sacilor con7unctivali prin acumularea de secretii, initial, mucoase, apoi cazeoase ducand la pierderea partiala sau totala a vederii# >urcile isi scutura in permanenta capul din cauza iritarii mucoasei sinusale si con7unctivale# Mneori se constata dispnee si raluri# 3e asemenea, se inregistreaza diminuarea productiei de oua cu *8 , ?89# Profilaxia: ;entru prevenirea infectarii oualor se recomanda tratarea curcilor cu antibiotice tetraciclina, spiramicina, eritromicina" administrate parenteral, in 'rana sau in apa de baut, in perioada recoltarii si introducerii oualor la incubat# Se aplica cresterea izolata a puilor de curca si tratarea lor adecvata in primele zile dupa ecloziune# An+!)!$+!*e e a*+!.e: spectam, gallimOcin, eritromicina t'iocianat, spiramicina, tOlan, etc# se pot administra atat pe cale generala s#c#, i#m#", cat si local intrasinusal"# AOlanul se administreaza in doza de 8#+ mg!Dg din solutie in7ectabila 5#+9, o data, iar intrasinusal se fac instilatii cu 8#5+ , 8#+8 ml solutie in7ectabila, cu repetare la *8 zile daca simptomele persista# QQQQQQQQQ 1ntibioticele nu sterilizeaza organismul de micoplasme# AEROSACULITA MICOPLASMICA A Fai poarta denumirea de "!*$& a("$4a re(&!ra+$r!e a *'r*! $r# Definitie: aerosaculita curcilor este o boala infectioasa caracterizata prin modificari anatomo-clinice care intereseaza diferite segmente ale aparatului respirator, dintre care prin frecventa si gravitate se remarca aerosaculita# /ste larg raspandita in >anada, SM1, 1nglia# 2n tara noastra, FOcoplasma meleargidis, agentul etiologic al bolii, nu a fost izolat# Etiologia: M-*$& a("a "e eagr!%!( se caracterizeaza prin faptul ca pe agar produce colonii e)trem de mici circa 8#* mm" si nu fermenteaza nici un za'ar ceea ce o deosebeste de celelalte micoplasme# 1re proprietatea de a aglutina globulele rosii de pasare# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: curcile de toate varstele, receptivitate ma)ima prezentand tineretul pana la varsta de 5 luni; ('r(e %e !n#e*+!e: sperma infectata a reproducatorilor masculi; *a! %e +ran("!+erea: -se realizeaza pe *a e .er+!*a a prin ouale provenite de la pasarile infectate prin actul se)ual ceea ce e)plica e)primarea clinica curand dupa ecloziune; -pe *a e re(&!ra+$r!e, mai ales in incubator# 5* CURCILOR

 Tabloul clinic: -aerosaculita si pneumonie de gravitate medie la embioni si puiul proaspat eclozionat; -semne respiratorii si sinuzita; -e)primari genitale traduse clinic prin scaderea productiei de oua si perturbari in osteogeneza tulburari de osificatie a membrelor, e)primate prin deformari si ingrosari ale oaselor tarsiene si metatarsiene"# Tabloul lezional: -ingrosarea peretilor sacilor aerieni si prezenta de depozite fibrino-cazeoase atat in sacii toracici, cat si in cei abdominali; -uneori, tumefierea splinei; -ficat cu aspect bronzat; -necroze miocardice; -pericardita fibrinoasa# Profilaxia: -masuri generale ce vizeaza, in principal, obtinerea de pui liberi de infectia cu micoplasme, prin e)cluderea posibilitatilor reale de transmitere a acestei infectii pe cale verticala prin ou"; -selectionarea si izolarea pasarilor neinfectate pentru reproducere si tratarea oualor cu antibiotice tOlan"# Combaterea: -sacrificarea loturilor cu boala si e)ecutarea de dezinfectii riguroase; -intreg efectivul matca se trateaza cu antibiotice de electie streptomicina, tOlan, eritromicina" in scopul diminuarii la ma)im a procentului de transmitere a infectiei pe cale verticala# ENTERITA /EMORAGICA A CURCII Definitie: boala infecto-contagioasa, specifica tineretului de curca ce se e)prima clinic cu abatere profunda pana la stare tifica, depresie imuna, diaree sangvinolenta si moarte brusca# /ste raspandita in toate tarile in care se cresc curci in sistem intensiv# Etiologia: este produsa de un a.!a%en$.!r'( %e +!& II grup comun cu virusul bolii splinei marmorate a fazanului si cu virusul splenomegaliei gainii"# 6irusul se cultiva pe limfocitele % de curcan sau gaina# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: -curca, fazan, gaina cu virusuri specifice; -la curcan la varsta de - , *J saptamani; -la fazan la varsta de ? , . saptamani %SF = boala splinei marmorate"; -la puii de gril si gainile ouatoare virusul splenomegaliei"; -infectia este posibila la toate categorii de varsta# *a! %e *$n+a"!nare: $r!4$n+a a; virusul se elimina prin fecale# ('r(e %e !n#e*+!e: -(e*'n%are: asternutul virusul rezista in mediu"# %!na"!*a: en4$$+!*a2 +renan+a2 cu mortalitate variabila * , *89# Tabloul clinic: -perioada de incubatie este de + , - zile, fiind urmata de abatere, diaree cu sange si moarte brusca; -durata evolutiei este de - , *8 zile de la aparitia diareei# Tabloul lezional: -cadavre palide, anemice; 55

-intestine congestionate, destinse, cu coaguli de sange rosu-brun, iar uneori necroze ale epiteliului intestinal si depozite de fibrina putin aderente la mucoasa; -splina marita, marmorata, friabila; -congestie pulmonara; -cord palid; -ficat marit si!sau palid; -petesii pe organe# 3#p#d#v# 6!(+$&a+$ $g!*: -congestie duodenala si degenerescenta epiteliului ape)ului vilozitatilor pana la 'emoragie; -incluzii intranucleare in celulele splenice si ale altor organe SR/; -la nivel splenic se constata 'iperplazia pulpei albe, necroza celulelor limfoide si proliferarea celulelor SR/ cu incluzii intranucleare"# Diagnosticul diferential e)clude re+!*' $en%$+e !$4a, )$a a Mare8, e'*$4e e, 'ne e !n#e*+!! )a*+er!ene, !n+$7!*a+!! e si "!*$+$7!*$4e e# Diagnosticul: *$n#!r"area se face prin: -e7a"en 6!(+$&a+$ $g!* evidentierea incluziilor intranucleare in limfocitele splenice; acestea se mai pot evidentia si prin 2& sau imunopero)idaza pe tesuturi"; -!4$ area .!r'(' '! bioproba pe pasarea de + , *8 saptamani"; -e7a"en (er$ $g!*: ID2 ELISA# Profilaxia: -seroterapie si seroprofila)ie cu ser convalescent; -masuri sanitare baza profila)iei consta in e)ploatarea pasarilor in circuit inc'is"; -vaccinarea cu tulpini vii, apatogene vaccinare de necesitate"# BRONSITA Definitie: este o boala virala, acuta a prepelitei# Etiologia: este produsa de un a%en$.!r'( %e gr'& I ce se cultiva pe ou embrionat si &/E# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: prepelita, gaina, curca, in special, tineretul# *a! %e *$n+a"!nare: orizontala# %!na"!*a: en4$$+!*a, cu morbiditate de *889, evolutie de * , ? saptamani si mortalitate de *89# Tabloul clinico!lezional: -depresie; -raluri tra'eale; -tuse si stranut; -uneori, lacrimare si con7unctivita; -scuturari ale capului; -opacifierea corneei, con7unctivita, congestia sinusurilor infraorbitale, nazale; -prezenta mucusului in tra'ee; -e)sudat mucos; -aerosaculita; -mici focare necrotice 'epatice# 5? PREPELITEI

3#p#d#v# 6!(+$&a+$ $g!*, se observa semne necaracteristice: -decilierea si 'iperplazia epiteliului tra'eal; -incluzii intranucleare in epiteliul tra'eal; -'iperplazia splenica si necroza fibrinoida a splinei; -necroza bursei &abricius# Diagnosticul: *$n#!r"area bolii se face prin izolarea si identificarea virusului# I4$ area .!r'(' '! din tra'ee, pulmon, sacii aerieni, fecale se realizeaza pe ou embrionat# /mbrionii mor la circa - zile postinfectie prezentand focare necrotice sau aspect marmorat al splinei si ficatului# I%en+!#!*area .!r'(' '! se realizeaza prin S0# Profilaxia: -nu e)ista tratament specific; -intreruperea lantului epidemiologic; -atentie la factorii de microclimat: temperatura, ventilatie si densitate# NEFRITA INFECTIOASA AVIARA Definitie: boala este produsa de un enterovirus ce determina intarzieri in crestere a pui sau nefrita interstitiala# Etiologia: este produsa de un en+er$.!r'( ce apartine FAMILIEI: PICORNAVIRIDAE ce prezinta efect citopatic pe culturile de celule renale de pui de gaina# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: afecteaza puii de toate varstele, dar cei mai susceptibili sunt cei in varsta de o zi *a! %e *$n+a"!nare: -$r!4$n+a a; -uneori, .er+!*a a prin intermediul vaccinurilor de ovocultura"# Tabloul clinic: -boala evolueaza fara manifestari evidente subclinic" sau prin asa-numitul sindrom de epuizare; -diaree# Tabloul lezional: mimeaza guta cu nefrita si prezenta cristalelor de urati pe seroase# 3#p#d#v# 6!(+$&a+$ $g!* se constata: degenerescenta si necroza la nivelul celulelor tubulare si cu prezenta de granulatii citoplasmatice = 1g viral in celulele epiteliale ale tubilor renali"# Diagnosticul: -e7a"en (er$ $g!*: IF, SN, ELISA; -se testeaza n!.e ' & a("a+!* a a*!%' '! 'r!*# Diagnosticul diferential: este posibila confundarea cu )$a a G'")$r$ inflamatie infectioasa, nu degenerescenta"# ARTRITA VIRALA AVIARA

Fai poarta denumirea de +en$(!n$.!+a a.!ara, re$.!r$4a a.!ara# REO D IRe(&!ra+$r- en+er!* $r&6anJ Etiologia: este produsa de un Or+6$re$.!r'(, cu simetrie icosaedrala si 1R0, dublu catenar ce apartine FAMILIEI: REOVIRIDAE# /ste rezistent la solventii organici, dezinfectante si caldura stabil - ore la +-o>, la variatii de p=: ?<p=<J" 5:

Singur, virusul produce artrita virala aviara, dar se poate asocia contribuind la producerea altor entitati infectioase: -sindromul de malabsorbtie; -sindromul de 'idropericardita; -tulburari respiratorii; -boala aripilor albastre; -boli autoimune; -boli enterice# 6irusul se cultiva cu usurinta in toate mediile oului embrionat producand moartea acestuia in ma)im * saptamana, embrionul prezentand 'emoragii subcutanate# Se poate cultiva si pe A> primare de ficat sau rinic'i de embrion de gaina, 6/RC# ;rezinta 1g comun de grup si 1g specifice ce se pun in evidenta prin e)amene serologice S0, /42S1"# 2ntre tulpinile virale se constata diferente mari de patogenitate# Epidemiologia: re*e&+!.!+a+ea: puii de gaina, sensibilitatea scazand cu varsta# ('r(e %e !n#e*+!e: fecalele, apa si fura7ele contaminate# +ran("!+erea: -fecalo-orala; -$r!4$n+a a; -.er+!*a a posibila"# %!na"!*a: morbiditate J89 si mortalitate de -9# Patogeneza: virusul se multiplica in epiteliul intestinal, iar in 5: , :. ore postinfectie se instaleaza viremia si in consecinta diseminarea virusului in toate tesuturile, cu predilectie la nivelul articulatiei tibiotarsiene, organelor limfoide si oviductului astfel incat e)cretia virusului este prelungita# ;ersistenta virusului este asociata cu un status particular al pasarii, respectiv, cu un sistem imun imatur# 2n anumite celule ale tesuturilor, virusul persista astfel incat infectia conduce la aparitia unor 1c antinucleari ce participa in amplificarea procesului inflamator# Tabloul clinic: 6irusul produce entitati diferite, fie singur artrita-tenosinovita", fie in asociatie sindromul de malabsorbtie, boala aripilor albastre, etc"# 3ebutul clinic se inregistreaza la varsta de circa ? , : saptamani si evolueaza acut sau cronic# a" #$r"a a*'+a se manifesta prin prostratie, imobilitate, pui piperniciti# b" #$r"a *r$n!*a, cu localizare la nivelul articulatiei tibiotarsiene se manifesta prin tumefierea acestei articulatii, fibrozarea tendonului gastrocnemian pana la ruperea lui de unde si tulburarile in mers# S!n%r$"' %e "a a)($r)+!e se manifesta d#p#d#v# clinic prin diminuarea vitezei de dezvoltare asociata cu diaree, pena7 defectuos si deficiente in geneza sistemului osos tulburari locomotorii", iar d#p#d#v# economic printr-o rata necorespunzatoare de conversie a fura7elor# Eradul de diseminare in efective nu inregistreaza cifre impresionante, morbiditatea fiind de + , *+9, iar mortalitatea de 5@9# Tabloul lezional: a" #$r"a a*'+a: -inflamatia acuta a articulatiei tibiotarsiene; -'ipertrofia si edemul tendonului musc'iului gastrocnemian; -petesii pe membranele sinoviale si e)sudatie 'emoragica in articulatii; -ruptura tendonului la ? , : saptamani urmata de edem si 'emoragie in lungimea tibiei si tarsului, cu aspect de 'ematom# b" #$r"a *r$n!*a: -ingrosarea tendonului gastrocnemian; 5+

-fibrozare si aderente intre fascii, tendoane si piele; -eroziuni la nivelul capetelor articulare; -necroza capului femural; -pentru subiectii cu sindrom de malabsorbtie se asociaza cu un proventricul voluminos si intestine balonate alimente prost digerate cu filamente de mucus portocaliu"# 3#p#d#v# 6!(+$&a+$ $g!*: K #$r"a a*'+a: -'ipertofia si 'iperplazia membranelor sinoviale; -infiltratie limfocitara si macrocitara; -proliferarea celulelor reticulare# K #$r"a *r$n!*a: -prezenta de noduli si vilozitati in membrana sinoviala cu invadare ulterioara de tesut con7unctiv ce va duce la imobilizarea articulatiei; -eroziuni ale tesutului cartilaginos de la nivelul articulatiei tarso-metatarsiana; -miocardita; -'ipertrofie splenica; -necroza 'epatica# K (!n%r$"' %e "a a)($r)+!e: -enterita catarala cu infiltratie limfocitara in lamina proprie; -atrofie si fibroplazie pancreatica; -proventriculita cu 'iperplazia epiteliului glandular; -atrofia bursei &abricius si a timusului# Diagnosticul: -evidentierea reovirusului se face prin 2& in tesuturile articulatiei, pe criosectiuni; -!4$ area .!r'(' '! pe ou embrionat sau A> primare de ficat, de embrion de gaina"; -!%en+!#!*area .!r'(' '! prin 2&, imunoprecipitare sau cu a7utorul microscopiei electronice; -e7a"en (er$ $g!*: ELISA, SN# Se tine seama de e)istenta diferitelor serotipuri si se folosesc Dituri care contin 1g comun de grup# Profilaxia: vaccinarea cu vaccinuri vii sau inactivate# Va**!n'r! e .!! sunt produse preparate dintr-o tulpina atenuata# Va**!n'r! e !na*+!.a+e sunt stoc vaccinuri =de rezerva" si incearca sa acopere toate serotipurile .a**!n &$ !.a en+"# /EPATITA VIRALA A RATELOR *J-8 prima semnalare# Etiologia: este produsa de un en+er$.!r'(# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: afecteaza ratele de la o zi pana la : saptamani; Ca ea %e +ran("!+ere: verticala; D!na"!*a: enzootica e)ploziva, cu o morbiditate de *889# Tabloul clinico!lezional: -cu cat sunt mai mici cu atata fac forma acuta: apatie pasarile sunt letargice", oc'i inc'isi, decubit lateral, pedalari, opistotonus, e)itus toti subiectii care fac boala mor, inregistrandu-se o mortalitate de *889"; -evolutia este scurta, de circa 5 , ? zile; 5-

-manifestarile clinice sunt e)presia sindromului de depresie corticala datorita suferintei 'epatice# Kd#p#d#v# e4!$na : -coloratie subicterica; -prezenta de leziuni de tip 'emoragic pe seroase si mucoase; -'epatomegalie; -'emoragii mari subcapsulare 'epatice; -uneori, congestia cu 'ipertrofia splinei si rinic'ilor# Profilaxia: S&e*!#!*a: -vaccinarea reproducatorilor cu vaccin viu modificat# Se fac 5 administrari cu * , 5 luni inainte de ouat pentru protectia ratustelor in prima luna de viata"; -vaccinarea de necesitate, la o zi, s#c# sau transfi)ic prin membrana plantara# BOALA DERZC

*J@5 la gasca, ulterior si la rata, &ranta, Mngaria Se manifesta prin 'epatonefrita si ascita# Etiologia: este produsa de un Par.$.!r'(# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: bobocii de rata si de gasca in prima luna de viata; %oala este corelata cu anumite aptitudini productive in scopul obtinerii ficatului gras# Tabloul clinic: -se manifesta, in principal, la palmipedele nevaccinate# a3 )$)$*!! %e ra+a Bar)ar!e: -forma acuta = H)$a a %e E (a&+a"an!I; -inapetenta; -sete e)cesiva; -slabire rapida# )3 )$)$* %e ra+a "' ar% 1&en+r' #!*a+ gra(3: -intarziere in crestere raman pitici"; -anomalii ale ciocului mai scurt, fara curbura, asemanator ciocului de gasca"; -scurtarea tarsului# *3 )$)$* %e ga(*a: -forma acuta; -la bobocii de *+ , 5* zile; -nedezvoltare; -penele tinere cad; -inceteaza cresterea; -58 , ?89 sunt ca'ectici, cu abdomenul dilatat, ascitic; -supravietuitorii nu au valoare economica, fiind acoperiti cu pena7 neuniform# Tabloul lezional: -slabire pana la ca'e)ie; -pericadita fibrinoasa; -peri'epatita; -aerosaculita; -ascita; -poliserozita in cavitatea abdominala; -acoperirea cu fibrina intereseaza seroasele capsula 'epatica, sacii aerieni, pericard"# Diagnosticul diferential: -*$ !(e&+!*e"!! e insotite de ascita si poliserozita dar nu sunt interesati sacii aerieni"; -!n#e*+!! e "!*$& a("!*e care genereaza acelasi tablou de poliseozita; -$rn!+$4a-&(!+a*$4a, cu leziuni de tip poliserozitic# 5@

 Profilaxia: -vaccinarea ratelor de reproductie cu tulpini modificate sau ad7uvantate inainte de intrarea in ouat ce asigura imunitate constanta pe toata perioada de ponta si imunitatea bobocului in primele ? saptamani perioada de risc"; -imunitate pasiva transmisa, *+ , *. zile; prezinta interes economic prin eliminarea pierderilor prin nerealizarea sporurilor# Tratamentul: -nu e)ista#

5.

ENTERITA VIROTICA A RATELOR 1PESTA RATELOR3 ;rima semnalare a bolii a fost in *J@8# Etiologia: este produsa de un 6er&e(.!r'(# /ste o boala ce se manifesta clinic acut# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: ratele %arbarie# Tabloul clinic: a" #$r"a a*'+a: -semne clinice enterice: diaree, cu fecale cu aspect gleros, gelatinos, uneori cu strii de urati; -con7unctivita; -epifora# b" #$r"a *r$n!*a: -la adulte; -insoteste perioada de ponta producnd diminuarea numarului de oua; -mortalitate mica; -persistenta in timp a infectiei# Profilaxia: S&e*!#!*a: -vaccinare# REOVIROZA PALMIPEDELOR *J@8 la gasca; *J@? la rata; ;oate fi confundata cu boala 3erzO# 6arsta de risc este aceeasi ca la celelalte entitati discutate# Susceptibilitatea si pierderile prin mortalitatea crescuta se constata odata cu inaintarea in varsta# Fortalitatea este de + , *89, la + , - saptamani de :8 , -89# Tabloul clinico!lezional: a" #$r"a a*'+a: -la bobocii de rata, in a ?-a saptamana de viata; -'epatita; -'ipertrofie splenica cu focare de necroza caracteristice; -mortalitate# b" #$r"a (')a*'+a: -poliserozite fibrinoase dificultati in realizarea diagnosticului diferential"; -aerosaculita si pericardita fibrinoasa; -peri'epatita# c" a re&r$%'*a+$are e a%' +e: -tulburari ale productiei de oua; -epansamente sero-fibrinoase ce compromit productia si carcasa# Profilaxia: -vaccinarea este dificila, iar nivelul de 1c vitelini nu este protector# ORNITOZA = PSITACOZA 1CLAMIDIOZA AVIARA3

*J5J 1rgentina, prima semnalare, la psitacite papagali"; %oala infecto-contagioasa comuna omului si altor specii de animale caracter de zoonoza"# Etiologia: C6 a"-%!a &(!++a*!: -sferici; -paraziti intracelulari obligatorii; -'abitatul natural este reprezentat de multitudinea de specii susceptibile, ma7oritatea nee)primand clinic infectai, fiind eliminatoare si purtatoare clinic sanatoase# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: -*?8 specii de pasari; 5J

-pasarile de interes economic: cele mai sensibile sunt curcile, apoi palmipedele, fazanul, bibilica, rar gainile; -pasarile salbatice: gugustiuc, porumbei salbatici; -pasarile de agrement; -mamifere: cal, bovine, oaie, caine, pisica, di'or, soarece, 'amster; -omul, accidental, dezvoltand boala consecutiv infectiei prin contact cu specii ce sunt elimintori inaparenti clinic; face forma acuta manifestata prin pneumonie severa si fenomene de pleurita, insotite de febra intensa; -focalitate naturala reprezentata de psarile salbatice gugustiuc si porumbei semisalbatici"# Ca ea %e +ran("!+ere: -$r!4$n+a a; -calea mucoasei respiratorii pulmon, saci aerieni, pericard, sange" K e)presia imbolnavirii clinice; se a7unge la contaminarea pe aceasta cale pe masura ce presiunea infectioasa in mediu creste; -+ran($.ar!ana = .er+!*a a posibila"; -digestiva posibila": contaminarea se limiteaza la multiplicarea clamidiilor in mucoasa intestinala cu eliminarea ei pe cale fecalafara a genera boala sistemica porta7ul este de circa - luni"# D!na"!*a: -en4$$+!*a, in zonele libere indemne"; -en%e"!*a, in arealele cu populatii dense din speciile receptive# Tabloul clinic: -infectie inaparenta de durata; -cand infectia genereaza boala se inregistreaza: slabire, sindrom febril, enterita, tulburari respiratorii si digestive; -'abitatul natural al bolii este asigurat de multitudinea de specii de pasari susceptibile dintre care ma7oritatea nu e)prima clinic infectia, ci sunt doar purtatori si eliminatori clinic sanatosi; -in functie de intensitatea sindromului febril se constata inapetenta pana la anore)ie, stare de apatie pana la refuzul deplasarii; -desi consuma lic'ide, animalele se des'idrateaza; -durata de evolutie este cuprinsa intr-un interval de timp crescut; -mortalitate de 58 , ?89 in ? luni# K&a(ar!: -modificari circulatorii cu cianoza crestei, barbitelor si carunculilor; -pleoape uscate, lipite, cruste; -epifora, apoi con7unctivita cu secretie cu densitate crescuta care genereaza cruste cu rapiditate; -lipirea si tumefierea pleoapelor particularitate"; -intarzieri in crestere si amiotrofie = pasari slabe; -la gaina se constata si tulburari nervoase# QQQQQ 1tentie la infectiile intercurente grefate pe caracterul insidios, cronic al bolii# Tabloul lezional: -este caracterizat de leziuni de poliserozita; -aerosaculita opacifierea, ingrosarea, edematierea sacilor aerieni"; -nu cu depozite de fibrina; -edem pulmonar, congestie; -pericardita si peri'epatita fibrinoasa, idem si in intestin; -'ipertrofie 'epatica, 'emoragii sau mici focare necrotice in crestere in parenc'imul 'epatic; -'ipertrofie splenica = psitacidele si epansament peritoneal; -continutul intestinal gelatinos, apos, galben-verzui# QQQQ Cmul dezvolta forma acuta de boala: pneumonie severa, pleurita si stare intens febrila#3#p#d#v# clinic, :8 , -89 dintre pasarile infectate nu e)prima boala# /!(+$&a+$ $g!*, procesele inflamatorii se caracterizeaza prin prezenta de celule mononucleare, dar si cu celule de tip reactional: epitelioide si celule de tip gigant multinucleate in zona focarelor de necroza# ?8

 Diagnosticul: -numai pe medii vii, intracelular; a" !4$ area (! !%en+!#!*area: -soarece: intranazal sau intraperitoneal ,incluzii; -pe ou embrionat; -A> , =ella, FaDoO, L% linii celulare sensibile la clamidii"; b" e7a"en' 6!(+$&a+$ $g!*: -prin amprenta de organ; -se pun in evidenta incluziile intracitoplasmatice; -poate fi folosit ca metoda de confirmare a diagnosticului metode de colorare: Eiemsa, Stamp, Eimenez"# c" e7a"en' (e$ $g!*: -cel mai frecvent utilizat; -R&> , R&> modificat; -/42S1 ,probe perec'i; -are caracter retrospectiv si de confirmare; -necesita investigatii pe probe perec'i la intervale de timp pentru a vedea daca este voarba despre boala in evolutie sau e)ista 1c postinfectiosi remanenti# Diagnosticul diferential: -fata de foarte multe entitati# 2n Romania au fost inregistrate cateva cazuri, dar acum nu inregistram focare active in efectivele industriale# 1tentie la gugustuci, porumbeii calatori si pasarile de agrement importate ilegal# 3#p#d#v# clinic, daca anc'eta epidemiologica releva contactul cu o astfel de pasare, atunci e)ista posibilitatea aparitiei bolii# %oala are caracter de boala cronica, oculta, mascata de infectiile intercurente# Tratamentul: -:88 g tetraciclina! t fura7, timp de @ , *: zile# 2n scop curativ si proilactic se pot utiliza diferite tipuri de tetracicline frecvent folosindu-se clortetraciclina"; -la doze de :88 , .88 g! t fura7 = doze terapeutice, administrarea se realizeaza timp de ? saptamani, putand realiza sterilizarea efectivului; -dozele inferioare de *88 , ?88 g au rolul de a limita e)primarea clinica, dar favorizeaza instituirea porta7ului de lunga durata# SPIROC/ETOZA AVIARA /ste o boala infectioasa, sistemica, septicemica produsa de %orrelia anserina, intalnita la gaina si gasca# Se transmite prin intermediul capuselor 'ematofage# Eazdele consacrate sunt reprezentate de palmipede# 3#p#d#v# clinic se caraterizeaza prin sindrom febril, anemie si paralizii# Etiologia: -este produsa de B$rre !a an(er!na, bacterie spiralata, cu dimensiuni de - , 58 R, 5 , spire, refringent, mobil; -+!n*+$r!a : Eiemsa, &ontana , Aribordeau, in frotiuri izolat sau in gramezi; -*er!n+e *' +'ra e: medii cu ser, peptona, glucoaza, microaerofil; -este sensibila la actiunea factorilor fizici, c'imici, c'imioterapici 1s, %i" si antibioticelor penicilina"# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: gaina, bobocii de gasca, rata, indiferent de varsta, curca, porumbel, canar; S'r(e e %e !n#e*+!e: pasarile bolnave, ectoparazitii# &ocalitatea naturala este de lunga durata pentru ca capusele nu sunt doar vectori, ci si gazde intermediare fiind posibila transmiterea la descendentii capuselor a %orreliei# Ca! %e +ran("!+ere: -transcutanata principala cale"; -pe calea mucoaselor digestive cale fecalo-orala" consecutiv coabitarii pasarilor bolnave cu cele sanatoase# D!na"!*a: caracter sezonier datorat densitatii populatiilor de capuse mai crescute in sezoanele calde"# ;onderea mai mica a transmiterii fecalo-orala se datoreaza sensibilitatii %oreliei la variatiile de p=# Patogeneza: inocularea ingerarea" si multiplicarea in ficat, splina, sange si monocitele circulante pe cale 'ematogena, in circa o saptamana, apoi eliberarea masiva a lor in sangele circulant# 3upa *8 zile ?*

postinfectie apar si 1c specifici sub actiunea carora spiroc'etele aflate in circulatie sunt lizate ceea ce amplifica sindromul febril ce este insotit de anemie severa pentru ca organele 'ematoformatoare sunt tinta multiplicarii %orreliei", organismul raspunzand prin leucocitoza ce va genera necroze la nivelul tesuturilor mobile# Aineretul moare in timpul fazei acute cu sindrom febril intens, iar adultele se remit treptat consecutiv mecanismului prezentat# Tabloul clinic: -perioada de incubatie nu depaseste 5 saptamani; -evolueaza: -acut; -supraacut la tineret; -cronic, la adulte# a" #$r"a ('&raa*'+a: -forme fruste; -sindrom febril intens; -cianoza capului si gatului; -stare de letargie; -abatere profunda; -moarte# b" #$r"a a*'+a: -'ipertermie; -stare de letargie; -abatere; -somnolenta; -inapetenta; -aspect anemic al mucoaselor si pielii; -sindrom enteric; -fenomene nervoase de tip paralitic paralizia membrelor si gatului" precedate de convulsii; -rareori cronicizare# c" #$r"a *r$n!*a: -este dominata de sindromul enteric diaree" si semne nervoase de tipul tritubarii, incoordonarii in mers, pareze ale aripilor, slabire progresiva si moartea dupa o evolutie de 5 , ? saptamani# ;asarile care supravietuiesc dezvolta raspuns imun care prote7eaza toata viata economica a pasaii# 4a gaste se constata artrite# Tabloul lezional: -anemie indiferent de forma evolutiva# >u cat anemia este mai intensa cu atat scade numarul de eritrocite si apar eritrocite imature; -in formele acute, la aceste modificari ale sangelui se adauga 'epatomegalia si splenomegalia; -in forma cronica, la nivel 'epatic si splenic se constata necroze; -diareea este consecinta leziunilor de enterita cataral-'emoragica; -uneori, prezenta de urati in cantitate crescuta datorita 'ipertrofiei si degenerescentei moale a rinic'iului, putand mima pe seroase aspectul de guta; -leziuni distrofice la nivelul miocardului insotite de reactie peicardica de tip fibrinos# Diagnosticul: -%e ('(&!*!'ne: investigatie epidemiologica cu evidentierea ectoparazitilor in conte)tul unui tablou clinic cu puncte evidente ale starii de anemie; -*$n#!r"area: investigatie biopsica: frotiuri din sange si amprenta 'epatica, colorate specific# Se poate face bioproba pe gaini indemne negativ serologic sau investigate serologic ca mi7loc de diagnostic retrospectiv in cazul pasarilor adulte suspicionate de a dezvolta o forma cronica# Combaterea: se bazeaza pe 5 elemente: *# tratarea pasarilor bolnave penicilina"; 5# masuri de igiena a adapostului este foarte importanta dezinfectia"# Arebuie inlocuite padocurile si peretii din scandura in crescatoriile particulare# Profilaxia: I"'n$&r$#! a7!a: -nu se practica; -e)ista vaccinuri din sange integral, inactivat, diluat# ?5

PSEUDOMONOZA

AVIARA

Etiologia: P(e'%$"$na( aer'g!n$(a, foarte rezistenta; -&r$%'*+!e %e ga4 a culturii de ;seudomonas cu "!r$( %e # $r! %e +e!" fata de cele de clamidii# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: gaina, curca, fazan, porumbel, rata, gasca, mai frecvent de la * zi pana la * , 5 luni# S'r(e %e !n#e*+!e: -epifit al tubului digestiv si cailor respiratorii anterioare; -apa, sol, aer, asternut# Tran("!+erea: -prin ou: prin intermediul co7ii oului de incubat neigienizatcare poate patrunde prin mediile oului; -fecalo-orala# Fa*+$r! #a.$r!4an+!: supraaglomerarea, calitatea fura7elor, medicatia# D!na"!*a: en4$$+!*a, oportunista# Tabloul clinic: -evolueaza: -acut, la tineret; -cronic, la adulte# a" #$r"a a*'+a: -abatere; -'ipertermie; -rinita; -somnolenta; -anore)ie; -catar nazal si con7unctival; -diaree; -des'idratare; -moarte in ? , : zile; -edem al capului# b" #$r"a *r$n!*a: -evolutie inaparenta, cu semne sterse; -diaree verde albastra; -diminuarea productiei de oua; -slabire progresiva; -fenomene nervoase: atitudini anormale, paralizii# Tabloul lezional: -coloratia caracteristica a continutului tubului digestiv si stomacul triturator sunt elemente de tablou anatomo-patologic care orienteaza suspiciunea; -in cazul embrionilor morti in coa7a se constata cantitati crescute de vitelus neresorbit de culoare verzuie si fenomen ascitic datorat tulburarilor congestive 'epato-splenice# Diagnosticul: -*$n#!r"area: -e)amen bacteriologic; -antibiograma# Profilaxia: -respectarea masurilor de sanitatie; -dezinfectia si sortarea oualor pentru incubat si in incubatoare pentru impiedicarea diseminarii bolii# GASTROENTERITA TRANSMISIBILA A PORCULUI 1BOALA LUI DOCLE=/UTC/INGS3 Eastroenterita transmisibila a porcului, cunoscuta si sub denumirea de gastroenterita virala sau boala lui 3oOle, este o boala infectioasa e)trem de contagioasa, caracterizata prin diaree profuza, vomismente, des'idratare si mortalitate ridicata# 2mportanta economica a bolii este mare prin morbiditatea ridicata care cuprinde toate categoriile de varsta si prin mortalitatea e)trem de ridicata a sugarilor pana la varsta de *8 zile# ??

 Etiologia: -este produsa de un virus 1R0 incadrat in grupul C$r$na GENUL CORONAVIRUS, FAMILIA CORONAVIRIDAE"; -in organismul porcului, virusul este intalnit la titruri mari in duoden si 7e7un, intr-o mai mica masura in ileon si deloc in stomac si colon; -e)ista si tulpini care produc efect citopatic; -virusul este izolat si cultivat pe diferite culturi celulare primare porcine renale, tiroida, testiculare, glande salivare, etc#" si pe linii celulare ;=-*+, SA"; -toate tulpinile de virus sunt identice serologic, constituind un singur serotip; -prezinta unele relatiiantigenice incrucisate cu alte coronavirusuri coronavirusul enteric canin, coronavirusul peritonitei infectioase feline, coronavirusul respirator uman, etc#"; -este sensibil la caldura, pierzandu-si infectiozitatea in decurs de : zile la ?@ 8> sau in :+ zile la temperatura camerei; -este rezistent la frig timp de :5 zile la -588> sau 5 ani si + luni la -5.8>; -este rezistent la aciditatea sucului gastric, la actiunea tripsinei si moderat rezistent la bila de porc# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: -afecteaza toate porcinele de toate varstele si rasele, indiferent de conditiile de intretinere sau de starea fiziologica; -cea mai mare receptivitate o prezinta purceii sugari in primele 5 saptamani de viata; S'r(e %e !n#e*+!e: -&r!"are: porcii bolnavi care elimina virusul prin toate secretiile si e)cretiile; porcii trecuti prin boala, convalescenti, care elimina virusul prin fecale timp de * , 5 saptamani, sau c'iar mai mult; -(e*'n%are: autove'icule, vizitatori, fura7ele contaminate, mai ales in sezoanele friguroase, cand persistenta virusului in mediu ambiant este mai indelungata; -.e*+$r!: unele animale nereceptive in mod natural, cum sunt cainii, vulpile, pisicile si graurii se pot infecta si elimina virusul prin fecale timp de @ , *+ zile, perioada in care pot difuza boala; C$n+a"!narea: -pe cale digestiva, prin ingestia alimentelor si a apei infectate; -pe cale respiratorie, prin aerosoliii infectati; D!na"!*a: -incidenta mai mare a bolii in lunile de toamna, iarna si primavara; -difuzibilitatea este in functie de felul enzootiei: in focarele primare, imbolnavirile au caracter de masa, He)plozivI, afectand toate categoriile de animale sensibile *889", cu o mortalitate mare *889" la purceii in varsta de pana la *+ zile si scazuta sau nula la animalele mai in varsta purceii intarcati si porcii adulti"# 2n unitatile cu fatari continuui dupa pima aparitie, boala imbraca un caracter enzootic focar secundar, stationar", difuzibilitatea si pierderile prin mortalitate la purceii sugari fiind reduse# 2ntroducerea de noi animale sau restructurarea grupelor prin completarea cu animale din aceeasi unitate poate duce la aparitia unor noi episoade de boala# -difuziunea bolii in efectiv este foarte rapida, astfel incat atunci cand apare intr-un efectiv indemn focar primar", cuprinde in rastimp de @ , *8 zile tot efectivul; primele cazuri se inregistreaza la grasunisi la scroafe, iar urmatoarele cazuri sunt purceii scroafelor receptive, intreaga epizootie durand circa 5+ , ?8 zile# ;urceii nascuti spre sfarsitul epizootiei proveniti din scroafele care au trecut prin boala cu 5 , ? saptamani in urma, nu fac boala# Patogeneza: -infectia se produce pe cale bucala, virusul avand afinitate mare pentru epiteliul intestinului subtire; -replicarea primara a virusului are loc la nivelul vilozitatilor 7e7unului si ileonului, incepand c'iar la + ore de la ingestia virusului; -replicarea mai are loc si la nivelul mucoasei nazale oro-faringian" sau in pulmon, de unde se raspandeste in timpul stadiului activ in toate tesuturile si organele; in urma replicarii, ma7oritatea acestor celule epiteliale sunt distruse; ?:

-celulele infectate impreuna cu virusul se desprind si cad in lumenul intestinal, iar virusul replicat patrunde in alte celule si ciclul se repeta timp de apro)imativ 5: ore; -se produce atrofia vilozitatilor intestinale, care cuprinde in intregime 7e7unul, partial ileonul si o portiune posterioara a duodenului, dar nu si portiunea anterioara a duodenului sau epiteliul care acopera placile ;aOer avand drept consecinta alterarea functionala si distrugerea enterocitelor, urmate de un sindrom acut de malabsorbtie care sta la originea semnelor clinice; -datorita acumularii de lic'ide, lumenul intestinal devine destins prin continut, ceea ce faciliteaza declansarea refle)elor de defecare si vomitare; -bacteriile care se dezvolta in c'imul intestinal nedigerat pot sa contribuie la alterarea functiei digestive a intestinului subtire; -la scroafele mame aceste tulburari sunt insotite de agala)ie, ceea ce agraveaza tabloul clinic; -purceii mor datorita des'idratarii, acidozei metabolice, 'ipoglicemieisi mai ales 'iperDalemiei; -deoarece virusul nu afecteaza placile ;aOer si nici celulele din criptele lui 4iuberDu'n, functia acestora nu este afectata# 4a @ zile dupa infectie, purceii care au supravituit isi recupereaza functiile nutritive in urma refacerii vilozitatilor intestinale distruse# Tabloul clinic: -perioada de incubatie este variabila cu varsta animalului la care s-a produs infectia: astfel, ea este de *- , 5: ore la purceii sub varsta de 5 saptamani si * , : zile la purceii mai mari si la adulti; -evolutia poate fi: -acuta; -cronica; -simptomele sunt de intensitate diferita in functie de varsta# o P'r*e!! ('gar! (') .ar(+a %e F (a&+a"an!: -primul simptom este vomitarea poate aparea c'iar la *, 5: ore de la infectie"; -diaree profuza, cu fecale galbui-albicoase sau verzui, urat mirositoare; -fecalele apoase se elimina fara eforturi, murdarind totul; -purceii sunt abatuti, au parul zburlit, stau retrasi, slabesc, se des'idrateaza, pielea si mucoasele sunt anemice si mor in decurs de 5 , - zile J8 , *889"; -in stadiile avansate ale evolutiei, cu putin inainte de moarte, purceii prezinta tulburari nervoase, manifestate prin rigiditate musculara, afonie, torticolis si pareze# o P'r*e!! !n .ar(+a %e &e(+e F (a&+a"an! (! an!"a e e a%' +e: -boala evolueaza mult mai benign; -afebrila sau insotita de o 'ipertermie trecatoare care trece neobservata deoarece dispare odata cu aparitia diareei; -vomitarea este rara si, in general, este constatata in prima zi de boala; -diaree profuza cu fecale apoase, cenusii, fetide; -animale abatute, slabite, cu vaccilare in mers; -scaderea in greutate datorita diareei si des'idratarii este accentuata; -la scroafe dupa parturitie se observa polidipsie, agala)ie si prelungirea cu ? , : zile a scurgerilor veginale, fata de evolutia normala; -nu se produc avorturi si nici fatari de purcei morti; -dupa o evolutie de ? , *8 zile, starea generala se amelioreaza si animalele se vindeca; -mortalitatea este de * , ?9# o F$r"a *r$n!*a2 a+!&!*a: -in focarele vec'i de boala, unde e)ista o sursa continua de virus si multi porci receptivi; -aspectul clinic este modificat de starea imunitara a scroafelor in lactatie; ?+

-evolutia este de mai multe saptamani si poate fi agravata de actiunea factorilor favorizanti, alimentari fura7e mucegaite, ratii dezec'ilibrate sau carentate, 'ipovitaminoze, etc#", fiziologici gestatie avansata, actul parturitiei, stresul montei, etc" si alte elemente stresante transport, mutari, lotizari, etc"# Tabloul lezional: -slabire pronuntata; -emacierea si des'idratarea cadavrelor; -pielea si mucoasele aparente anemice; -la desc'iderea cadavrului, leziunile intalnite sunt in functie de varsta, durata evolutiei si indeosebi de interventia florei de asociatie; -la purceii sugari, in prima faza a bolii, stomacul contine lapte coagulat, iar lic'idul intestinului subtire este amestecat cu coaguli de lapte, iar in faza avansata, se constata pic'eta7ul 'emoragic pe mucoasa stomacala, alteori inflamatie fibrinoasa sau c'iar ulceratii; -intestinul subtire este destins de gaze, prezentand enterita catarala, uneori 'emoragica sau c'iar necroza superficiala a mucoasei; -peretele intestinului subtire este 'iperemiat si are o transparenta crescuta; -vasele mezenterice in7ectate; -linfonodurile mezenterice tumefiati si edematiati; -miocardul este flasc si cenusiu; -splina este uneori 'ipertrofiata, cu 'emoragii sau infarcte 'emoragice; -rinic'ii prezinta 'emoragii subcapsulare si depozite de urati in dreptul papilelor renale; -la porcii adulti se pot gasi uneori puncte 'emoragice pe vezica urinara# /!(+$&a+$ $g!*: -scurtarea vilozitatilor intestinale ma)ima in 7e7un, medie in duoden si usoara in ileon; -modificari alterative pana la necroza celulelor epiteliale ale vilozitatilor, care au forma cubica sau aplatizata, nucleii picnotici si vacuole intracitoplasmatice; -stroma vilozitatilor apare edematiata, cu proliferari 'istiocitare# Diagnosticul: -cand boala apare pentru prima data intr-un efectiv la toate categoriile de varsta, datele epizootologice si clinice permit stabilirea diagnosticului; -punerea in evidenta a cililor intestinali cu a7utorul unei lupe, pe o portiune de 7e7un spalata" imersionata intr-un vas ;etri cu apa de robinet; atrofia, adica scurtarea pana aproape la disparitie a cililor pe toata ininderea 7e7unului, pledeaza pentru AE/ gastroenterita transmisibila" si e)clude alte infectii digestive ale purceilor colibaciloza, dizenteria anaeroba, gastrocolita 'emoragico-necrotica, etc#"# /)amenul se face pe purcei in varsta de pana la *8 zile, aflati la * , ? zile postinfectie# -izolarea si identificarea serologica a virusului cauzal; pentru izolare se folosesc fragmente de 7e7un si ileon recoltate in perioada de incubatie a bolii, izolarea realizandu-se pe culturi celulare tiroida si renale de porc"# 2dentificarea se realizeaza prin diferite teste de imunodiagnostic /42S1 ,pe probe de fecale, si imunofluorescenta pe criosectiuni din fragmente de intestin" si mai recent prin detectarea specifica a 1R0-ului viral# 3eorece aspectul electronomicroscopic al virusului gastroenteritei transmisibile este asemanator cu cel al diareei epizootice porcine de tip 22" se pot crea confuzii de diagnostic# -e)amenul serologic seroneutralizare" pentru decelarea 1c specifici; 1c neutralizanti apar in sange la *8 zile si ating titrul ma)im la 5* zile de la infectie; -bioproba la purceii sugari susceptibili, in varsta de pana la @ zile, cu supernatantul unei suspensii de mucoasa intestinala, trecut printr-un filtru bacteriologic administrat Hper osI"; simptomele apar dupa 5: , :. ore# Diagnosticul diferential: -*$ !)a*! $4a, produsa de serotipuri enteropatogene de /sc'eric'ia coli, evolueaza acut si subactut, nu infecteaza scroafele, are caracter persistent, iar mortalitatea nu depaseste :8 , -89; ?-

-)$a a e%e"e $r, afecteaza obisnuit purceii dupa intarcare, in stare buna de intretinere si bine dezvoltati, iar leziunile de gastroenterita 'emoragica sut insotite de edeme ale mucoasei gastrice si ale colonului 'elicoidal; -&e(+a &$r*!na * a(!*a 1PPC3, afecteaza porcii de toate varstele, are simptomatologie polimorfa si leziuni caracteristice; -en+er$+$7!e"!a anaer$)a 1%!4en+er!a anaer$)a3 se caracterizeaza prin diaree mucosangvinolenta si leziuni 'emoragico-necrotice ale mucoasei intestinale; -(a "$ne $4a, se caracterizeaza printr-o difuzibilitate mai redusa, afecteaza purceii mai in varsta si prezinta leziuni de 'iperplazie splenica splenita 'iperplastica"; -ga(+r$en+er!+e e %e $r!g!ne a !"en+ara apar brusc la un numar mare de animale si dispar prin corectarea erorilor de nutritie# Prognosticul: -grav, pentru purceii in primele zile de viata; -rezervat, pentru tineretul in varsta de peste 5 saptamani; -favorabil, pentru porcii adulti# Profilaxia: Ne(&e*!#!*a: -masuri generale care vizeazaevitarea introducerii virusului in unitatile indemne prin intermediul surselor de infectie primare si secundare animale convalescente, carnasiere, pasari, vezicule, vizitatori, etc ,Hboala vizitatorilorI"; -supraveg'erea serologica a efectivelor prin seroneutralizare; S&e*!#!*a 1I"'n$&r$#! a7!a3: -utilizarea diverselor vaccinuri inactivate sau constituite din tulpini vii, dar atenuate prin pasa7e repetate pe culturi celulare cu rezultate diferite in functie de modul de aplicare; -in lapte si in colostrul scroafelor infectate cu virus patogen sunt prezente imunoglobulinele clasei 1 2g1", in timp ce in colostrul si laptele scroafelor inoculate cu virus atenuat sau inactivat sunt prezente imunoglobulinele de clasa E 2gE"; -singura metoda care asigura o protectie totala la purceii nou-nascuti este administrarea de virus patogen Hper osI la scroafele adulte cu cel putin 5 , ? saptamani inainte de fatare; ca sursa de virus se poate utiliza o suspensie de mucoasa intestinala si continut intestinal recoltat de la purcei sugari care au murit recent din cauza gastroenteritei transmisibile nu poate fi utilizata decat de necesitate"; -imunizarea activa a scroafelor aflate in a 5-a parte a gestatiei, cu vaccinul HEastroeneterovacolI vaccin inactivat, uleios, contra gastroenteritei transmisibile a porcului", constituit dintr-o suspensie inactivata si liofilizata de virus a gastroenteritei transmisibile a porcului, tulpina AE/ +!J+, obtinuta pe culturi celulare, vaccinare realizata pe flu)ul te'nologic, in doua reprize la interval de ? saptamani doza este de 5 ml, i#m#"; -pentru imunizarea femelelor gestante se utilizeaza vaccinul HSuigetI vaccin inactivat contra gastroenteritei transmisibile", constituit din suspensie de celule renale porcine infectate cu virus AE/, inactivat cu saponina si adsorbit pe 'idro)id de 1l; este utilizat pentru protectia purceilor in primele zile dupa nastere, prin vaccinarea scroafelor in luna a ?-a de gesatatie prima inoculare in a @+-a zi de gestatie, cu ? ml, i#m#, iar a 5-a inoculare in a J+-a zi de gestatie, cu ? ml, i#m#; -vierii de vaccineaza cu aceleasi doze, la interval de 5* zile, iar vaccinarea de intretinere a acestora se face din - in - luni, cu aceleasi doze# Combaterea: -se declara si se instituie carantina de gradul 22; -se izoleaza functional ferma si se instituie regulile de filtru sanitar; -se interzice scoaterea de porcine din unitate; -se fac dezinfectii curente; -se aplica si alte masuri menite sa evite difuzarea virusului in afara unitatii; ?@

-la animalele bolnave se fac tratamente simptomatice si igienico-dietetic; administrarea Hper osI a unor antibiotice cloramfenicol, tetramicina, tilosina, etc" sau a unor c'imioterapice osarsol, sulfamide", mai ales la purceii in varsta de peste *8 , *+ zile; -re'idratarea artificiala a organismelor cu ser fiziologic, ape minerale; -asigurarea unei surse permanente de apa si a unor conditii zooigienice optime; -boala se considera stinsa si masurile se ridica dupa ? luni de la ultimul caz de vindecare, sacrificare sau moarte din cauza gastroenteritei transmisibile si dupa dezinfectia finala# DIAREEA EPIZOOTICA PORCINA 3iareea epizootica porcina sau diareea virala de tip 22 3/6" este o boala infectioasa ce afecteaza porcinele de toate varstele, caracterizata prin simptome digestive si mortalitate ridicata la purceii sugari in primele @ zile de viata# Simptomele clinice erau asemanatoare cu cele din gastroenterita transmisibila, cu diferenta ca purceii sugari sub varsta de : , + saptamani", nu mureau, ci slabeau# Fai poarta denumirea de diaree epidemica virala /63"# Etiologia: -este produsa de un C$r$na.!r'(, care se diferentiaza antigenic de virusul gastroenteritei transmisibile cat si de alte coronavirusuri; -virusul se gaseste constant in continutul intestinal al purceilor bolnavi, cat si in citoplasma celulelor epiteliale ale vilozitatilor intestinale cu modificari 'istopatologice# Epidemiologia: -afecteaza numai porcinele, indiferent de varsta; -la purceii intarcati, boala evolueaza benign, iar mortalitatea nu depaseste 589; -epizootiile au o durata mai mare, depasesc ?8 zile, iar mortalitatea la purceii in varsta de pana la @ zile nu depaseste +89# Tabloul clinic: la &'r*e!! ('gar!2 (') .ar(+a %e A 4! e: -diaree, cu materii fecale apoase, de culoare galbuie; -inapetenta; -vomismente; la &'r*e!! !n .ar(+a %e &e(+e A 4! e (! a &$r*!! a%' +! , simptomele sunt mai sterse: -materiile fecale au consistenta pastoasa si nu prezinta mirosul respingator ca in gastroenterita transmisibila; -animalele prezinta inapetenta, scad in greutate, au pozitie cifozata si prefera decubitul; -moartea se produce dupa o evolutie de : , + zile# Tabloul lezional: -umplerea e)cesiva a stomacului; -aspectul fin granulos al mucoasei intestinului subtire in loc de catifelat"; -edematierea limfoganglionilor mezenterici# /!(+$&a+$ $g!*: -scurtarea si deformarea vilozitatilor de pe mucoasa intestinului subtire# Diagnosticul: -depistarea prin F/, in continutul intestinal a particulelor virale; -izolarea virusului in culturi celulare; -evidentierea virusului prin 2& in sectiuni de mucoasa intestinala#

?.

RINITA ATROFICA Kr!n!+a a+r$#!*a &r$gre(!.a 1PRA3 Kr!n!+a a+r$#!*a ne&r$gre(!.a 1NPRA3 Kr!n!+a a+r$#!*a *r$n!*a R!n!+a a+r$#!*a &r$gre(!.a este produsa de Pa(+e're a "' +$*!%a +!& D ,tulpina to)igena" in asociere sau nu cu B$r%e+e a )r$n*6!(e&+!*a si se e)prima prin deformarea ratului, unilaterala sau bilaterala, deformare inregistrata la mult timp postinfectie# /ste intalnita la purceii in fazele de ingrasare, in 7urul varstei de : , + luni# R!n!+a a+r$#!*a ne&r$gre(!.a este produsa de B$r%e+e a )r$n*6!(e&+!*a tulpina to)igena"# /ste constatata la categoria de varsta: sugari pana la varsta de 5 luni, e)primandu-se prin rinita; dupa varsta de 5 luni e)ista posibilitatea, dar nu obligatoriu, conditionata de prezenta ;asteurellei multocida ca boala sa evolueze in rinita atrofica progresiva# ;asteurella multocida: -serotipuri cu patogenitate reziduala; -se e)prima cand se suprapun cu factori debilitanti; -serotipurile implicate nu sunt cele ce dau septicemie# %oala infectioasa este caracterizata prin: -'iperplazia cornetilor nazali; -deformarea ratului; -'emoragii nazale, in urma carora se inregistreaza atrofia cornetilor nazali si in consecinta deviatia septului nazal# Etiologia: B$r%e+e a )r$n*6!(e&+!*a: -cocobacil, mobil, Eram-negativ; -aerob, utilizeaza citrati, 'idrati, uree; -antigenic K : faze; -prezinta capsula si fimbrii; -este manozo-negativ; -produce 'emaglutinina si e)oro)ina; -afecteaza purceii pana la varsta de - saptamani# Pa(+e're a "' +$*!%a: -afecteaza purceii de la varsta de ? luni pana la varsta de : , + luni# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: purceii de la o zi pana la ? , : luni; S'r(e %e !n#e*+!e: secretiile cailor respiratorii, porta7ul, subiectii bolnavi in perioada de e)primare a bolii sau cei care sunt in faza de remisiune clinica purtatorii"# Ca ea %e +ran("!+ere: re(&!ra+$r!e prin in'alarea de aerosoli"# D!na"!*a: en4$$+!*a, stationara sau e)ploziva# 2nfectia se manifesta numai prin contact direct cu sursa de infectie# 2n efectivele indemne, boala nu se introduce decat prin intermediul surselor primare; e): material biologic material seminal" la regenerarea matcii# Patogeneza: contaminarea se realizeaza prin in'alare# ;oarta de intrare este reprezentata de epiteliul ciliat nazal, de unde din aproape in aproape este invadata si mucoasa cailor respiratorii profunde# 2n urma atasarii agentului patogen prin intermediul fimbriilor de epiteliu ciliat acesta este distrus in special, cilii de pe mucoasa respiratorie", blocand astfel mecanismele de clearence ciliar# Se constata in zonele infectate aflu) neutrofilic# Sunt eliberate to)inele bacteriene ce au efect in circa @ zile asupra osteoblastelor, iar dupa alte *: , 5* zile se constata atrofia cornetilor nazali# Rar, cand %ordetella bronc'iseptica actioneaza asociat cu ;asteurella multocida se pot constata bron'opneumonii, in special in lobii cardiaci si craniali este posibila supravietuirea subiectului un timp indelungat"# Se mai constata e)sudat purulent in bron'iile zonale# Crganismele infectate produc 1c, dar care nu reusesc la nivelul mucoaselor sa asigure o sterilizare a organismului# 1c circulanti sunt 1c martori de infectie, ei putand bloca agentii bacterieni cauzali la nivel de mucoasa, astfel ca se inregistreaza o reducere a cantitatii de bacterii eliminate sursele de infectie scad in intensitate, scade riscul diseminarii, de unde caracterul de enzootie trenanta cu diseminare de intensitate variabila"# 2munitatea: -transmitere pasiva; -reduce leziunile osoase si pulmonare# ?J

3aca in mediul ambiant sunt cantitati mari de = 5S, 0=?, praf, etc#, mucoasa respiratorie este de7a afectata, astfel incat se constata aparitia la subiectii afectati a epista)isului# Tabloul clinic: -evolutia este de lunga durata; -se constata focare de stranut la sugarii in varsta de @ zile; -7eta7 seros si eista)is; -7eta7 mucopurulent abundent ce se va reduce pe masura aparitiei 1c circulanti; -bacteriile ce s-au absorbit in straturile profunde actioneaza la nivelul cornetilor nazali determinand afectarea osteoblastelor celulelor osoase tinere", iar in consecinta se va produce scurtarea bravignatie superioara" sau rasucirea spre in sus a cornetilor nazali a ratului"# C$"& !*a+!!: -tuse, pneumonie, febra, anore)ie, slabire, bardipnee ?89 mortalitate"; -adesea, infectia localizata numai la nivelul cailor respiratorii anterioare are un impact economic sever datorita diminuarii sporului in greutate cu pana la *- , *J9# Tabloul lezional: -rinita catarala: e)sudat si metaplazie; -atrofia cornetilor nazali si a septului nazal; -bronsita purulenta; -focare de bron'opneumonie zone indurate, rosii pana la fibrozare"# /!(+$&a+$ $g!*, se inregistreaza: -rinita catarala; -distrugerea epiteliului ciliat; -infiltrat cu celule inflamatorii; -metaplazie si fibrozare; -scaderea numarului de osteoblaste; -congestie si 'emoragie la nivel alveolar si prezenta neutrofilelor; -bacteriile adera la epiteliul ciliat viu# Diagnosticul: -!4$ area %ordetellei bronc'iseptica pe medii speciale de cultura ;en, E, furaltadona, agar cu sange, Fc>onDeO", timp de :. ore; -"a+er!a ' &a+$ $g!* este reprezentat de secretii cailor respiratorii nas, tra'ee, bron'ii, pulmon"; -%!agn$(+!*' e&!%e"!$ $g!* tine cont de sursele de infectie purtatorii sanatosi" si vectori caini, rozatoare, om"; -%!agn$(+!*' * !n!*: stranut, lacrimare, tuse, dispnee, sfarsit, in general, letal# Diagnosticul diferential: -r!n!+a *' !n* '4!!; evolueaza cu febra# -gr!&a 1!n# 'en+a3 &$r*' '!; -&e(+a &$r*!na * a(!*a 1PPC3; -a +e &ne'"$n!!; -)$a a A':e(48-, cu febra in primele ? luni de viata forma nervoasa" si forma gripala, intalnita numai la porcii adulti# Tratamentul: -medicamentos in fura7 sau parenteral" este de lunga durata circa 5 saptamani"; -administrarea antibioticelor sau c'imioterapicelor are 5 rezultate favorabile: *# reduce riscul e)primarilor clinice la purceii infectati; 5# reduce cantitatea de germeni secretati, dar prezinta si unele inconveniente: postul in cazul administrarii medicamentelor in fura7e", manopera si timpul de asteptare inainte de sacrificare cel putin 5 saptamani"# Profilaxia: I"'n$&r$#! a7!a: -reprezinta o solutie in cazul in care se constata o prevalenta crescuta a rinitei la categoria de sugari; -se aplica mamelor avand drept efect diminuarea eliminarilor de germeni si in consecinta diminuarea riscului de contaminare a purceilor; daca acest fenomen nu este uniform se recomanda vaccinarea purceilor pentru evitarea diseminarii orizontale; :8

-vaccinarea se asociaza cu terapia inclusiv, modificarea te'nologiei de crestere"; -se va practica intarcarea timpurie pentru minimalizarea contactului intre scroafa si purcei# PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA PORCINA 1P?P?C3 Definitie: este o boala infectioasa, specifica porcului, caracterizata prin evolutie acuta febrila, dominata de tulburari respiratorii cu leziuni de pneumonie 'emoragico-necrotica si pleurita e)sudativfibrionoasa# 2n focarele acute de boala, mortalitatea poate fi de *889, in timp ce in ingrasatorii, unde evolutia bolii este mai lenta, mortalitatea a7unge la 5+9# Etiologia: este produsa de A*+!n$)a*! '( 1/ae"$&6- '(3 & e'r$&ne'"$n!ae sau de A*+!n$)a*! '( 1/ae"$&6- '(3 &ara6ae"$ !+!*'(# /ste o bacterie Eram-negativa, cocobacilara sau bacilara, nesporulata, neciliata, inconstant capsulata, polimorfa# ;entru izolare si crestere necesita factorul H6I, dar nu necesita factorul HSI# /ste putin proteolitic si poate fi cultivat cu usurinta pe oua embrionate si pe medii de cultura folosite in bacteriologie la care se adauga factorul H6I dip'osp'opOridin-nucleotid sau factorul 30;", care se gaseste in sangele proaspat de oaie sau bovina, e)tract proaspat de dro7die, suc de fructe sau produs de diferite culturi de bacterii: Stap'Olococ, /sc'eric'ia, etc# Mnele serotipuri * si +" s-au dovedit a fi 'emolitice, in timp ce altele 5, ?, : si -" sunt ne'emolitice# ;atogenitatea germenului este limitata practic la porcine# 6irulenta mare atesta calitatea germenului de agent patogen primar, diferentiindu-l net din acest punct de vedere de celelalte bacterii din genul =armop'Olus izolate la porc# 1ctinobacillus pleuropneumoniae este un epifit obligatoriu, cu rezistenta scazuta la factorii fizici si c'imici, sensibil la peniciline, tetracicline si cloramfenicol, ca si la furazolidona si mai putin sensibil la streptomicina, neomicina si sulfamide# S-au diferentiat *5 serotipuri# >el mai patogen pare sa fie tulpinile serotipului +, urmat de serotipul 5# ;e langa 1ctinobacillus pleuropneumoniae din leziunile pulmonare pot fi izolati si alti germeni de infectie secundara, fie epifiti ai pulmonului, fie agenti ai unor infectii de porta7, larg raspandite in efectivele cu animale conventionale ;asteurella, FOcoplasma, %ordetella, >'lamOdia, etc#", uneori modificand aspectul leziunilor# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: -este o boala specifica porcului,indiferent de varsta, desi infectia naturala a fost semnalata si la alte specii de animale vitel, miel"; -receptivitate crescuta o au porcinele in varsta de ? , + luni in stare de intretinere buna si foarte buna; -influentata de starea imunologica a animalelor# 2n focarele vec'i, contaminarile subinfectante, ca si 1c colostrali, induc o rezistenta naturala la infectie# ;rezenta unor conditii favorizante, reprezentate de deficiente igienice, suprapopularii si diferiti factori de stres nu par avea un rol ma7or in influentarea receptivitatii# S'r(e %e !n#e*+!e: -animalele bolnave, care elimina cantitati mari de germeni prin mucusul e)pectorat; -animalele trecute prin boala sau cele cu forme cronicizate raman purtatoare, germenii supravietuind in tonsile amigdale" si leziunile necrotice din pulmon; durata starii de purtator este variabila; -('r(e (e*'n%are: ve'iculare mecanica, obiecte personal, ce contribuie la difuzarea bolii dintr-un compartiment in altul, in cadrul aceleasi unitati# :*

 C$n+a"!narea: -pe cale respiratorie, prin particulele de aerosoli incarcate cu germeni# 1erosolii asigura transmiterea bolii pe cale aerogena, facand ca aparitia focarelor sa fie consecinta transmiterii directe, prin introducerea in efectivele indemne a unor animale purtatoare# 1stfel ca, fermele de porci cu circuit desc'is, care se aprovizioneaza cu animale de la mai multi furnizori, sunt cele mai e)puse contaminarii; -infectia porc-porc este un mod de transmitere in lant de la vierul purtator la scroafele si scrofitele prezente la monta# D!na"!*a: -epizootica a bolii este foarte variabila; -in cazul contaminarii unui efectiv cu receptivitate ma)ima porci liberi de 1ctinobacillus pleuropneumoniae", boala poate imbraca un caracter e)ploziv, cu morbiditate de :8 , -89 si cu mortalitate de 58 , ?89 pana la @89; -in contaminarile moderate microclimatul uscat in timpul verii, nefavorabil formarii si persistentei aerosolilor", morbiditatea este limitata; -in contaminarile discrete se pot realiza infectii subclinice, cu pozitivarea serologica a subiectilor; -episoadele acute de pleuropneumonie contagioasa sunt urmate de perioade de acalmie, in care boala imbraca forme cronico-latente, responsabile de intretinerea infectiei si permanentizarea focarelor# Patogeneza: 1ctinobacillus pleuropneumoniae patruns in organism se multiplica in caile respiratorii profunde# 6irulenta germenului se datoreaza prezentei capsulei si actiunii to)ice# ;rin multiplicare in arborele aerofor, germenul capsulat elaboreaza factori to)ici responsabili de aparitia trombozei si necrozei# /ndoto)inele si e)oto)inele par a avea efecte citoto)ice directe in special, asupra mcrofagelor alveolare"# 2nfectia naturala sau e)perimentala stimuleaza un raspuns imun# 1c circulanti pot fi depsitati dupa circa *8 zile de la infectie# ;rotectia este transmisa prin colostru la nou-nascuti; 1c colostrali pot persista c'iar + , J saptamani; in acelasi timp, actiunea bactericida a complementului prezent in lic'idele e)tracelulare si in aer, constituie o bariera nespecifica impotriva bacteriilor Eram-negative Hin vivoI# Aabloul clinic: Ta) $' * !n!*: %e *$"& e+a+ BOALA LUI GLLSSER Fai poarta denumirea si de &$ !(er$4!+a !n#e*+!$a(a, serozita si &$ !ar+r!+a# Definifie: este un sindrom infectios acut al suinelor dominat de inflamatia sero-fibrinoasa a seroaselor toraco-abdominale si ale articulatiilor# Se caracterizeaza d#p#d#v lezional prin pleuropericardita si pleurita fibrinoasa si artrite fibrinopurulente# ;agubele economice sunt datorate morbiditatii crescute si tararii animalelor afectate# Etiologia: este produsa de /ae"$&6- '( &ara('!( ce este o bacterie polimorfa, de regula, cocobacilara# Se multiplica pe agar ciocolat in vecinatatea unei tulpini doici furnizoare de factor H6I# 0u este 'emolitica# ;rezinta 1g capsulare pe baza carora se clasifica serotipuri: 1, %, >, 3, 0" si 1g somatice# /ste germen comensal al suinelor la nivelul mucoasei cailor respiratorii anterioareproducand infectii respiratorii si leziuni de poliserozita# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: &'r*e!! !n .ar(+a %e F = M 'n! , in stare buna de intretinere, dar si celelalte categorii de varsta; D!na"!*a: (&$ra%!*$-en4$$+!*a, aspect contagios, cu o morbiditate pana la J89; Fa*+$r! %e (+re(: transportul de lunga durata, sc'imbarea adaposturilor, sc'imbari bruste de temperatura# :5

 Tabloul clinic: -evolueaza: -acut; -subacut# o F$r"a a*'+a 1(e&+!*e"!*a3: -febra; -anore)ie; -tuse; -depresie; -evolutie de 5 , + zile, urmata de moarte# o F$r"a (')a*'+a: K $*a !4area ar+!*' ara: dureri in repaus sau in mers; animalele stau cu picioarele fle)ate si refuza sa se deplaseze la mancare; K $*a !4area "en!ngea a: semne nervoase manifestate prin neliniste, contractii, pareze si accese spasmodice# Tabloul lezional: -inflamatie serofibrinoasa, fibrinoasa pana la fibrinopurulenta a meningelui, pleurei, pericardului, peritoneului si membranelor sinoviale; -seroase acoperite cu membrane fibrinoase cenusiu-galbui, uscate si usor detasabile; -lic'idul articular este tulbure, cu aspect fibrinopurulent; -leziuni de gastroenterita 'emoragica; -'emoragii punctiforme pe rinic'i si mucoasa vezicii urinare; -leziuni de meningoencefalita# Diagnosticul: -pe baza datelor epidemiologice aspect contagios" si anatomo-clinice inflamatia serofibrinoasa a seroaselor si sinovialelor articulare"; -*$n#!r"area: e)amen de laborator bacteriologic"; -la tulpinile izolate si identificate se determina patogenitatea prin infectia e)perimentala pe cobai# Diagnosticul diferential: -&$ !(er$4!+a "!*$& a("!*a care nu prezinta semne -&$ !(er$4!+a *$ !)a*! ara nervoase leziuni de meningoencefalita"# Prognosticul: de la re4er.a+ pana la #a.$ra)! # Profilaxia: -se va evita interventia factorilor de stres; -in timpul perioadei de stres, in 'rana purceilor se vor introduce premi)uri medicamentoase# Combaterea: -purceii bolnavi se izoleaza si se trateaza; -tratament cu antibiotice penicilina, streptomicina, eritromicina"; -antibioticoterapia aplicata in faza incipienta a bolii febra si simple sc'iopaturi" poate duce la vindecare; -cand apar modificari articulare se foloseste antibioterapia, parenteral si administrarea intraarticulara de glucocorticoizi supercortizol, 'idrocortizon" 8#5+ , * ml, suspensie 5#+9,dupa ce in prealabil s-a scos din articulatie o cantitate egala de lic'id sinovial, o data la : , + zile# -animalele sanatoase din efectivele contaminate se trateaza preventiv folosind antibiotice, administrate in apa si fura7 sau se pot vaccina de necesitate; -vaccin cu tulpini de focar, inactivate ce se aplica preventiv la purcei dupa intarcare, in doza de 5 ml, de 5 ori, la interval de ? saptamani# INFLUENTA 1GRIPA3 SUINA Etiologia: -este produsa de .!r'(' gr!&a +!& A, GENUL INFLUENZAVIRUS, ce prezinta mai multe serotipuri: 0*=*, =*05, =?05; -la actiunea primara a virusului se poate adauga o variata flora bacteriana, din care cel mai important este =aemop'Olus suis, urmat de ;asteurella multocida, 1ctinomOces pOogenes, etc#, agenti intalniti frecvent ca biofiti pe traiectul cailor respiratorii; -in mediu e)terior, virusul rezista ma)imum 5: ore; :?

-este distrus la +-8> in 58 , ?8 minute; -antisepticele uzuale formol, fenol, etc#" il distrug cu usurinta; -liofilizarea, congelarea si glicerina conserva virusul# Epidemiologia: Re*e&+!.!+a+ea: porcul si mistretul de toate varstele; S'r(e %e !n#e*+!e: -&r!"are: porcii bolnavi si cei purtatori si e)cretori de virus; la porcul bolnav, virusul este prezent in pulmoni, linfonoduliii bronsici si in secretiile cailor respiratorii, de unde este eliminat in mediul e)terior# 2ntroducerea bolii intr-un efectiv indemn se face prin porcii convalescenti sau sanatosi, dar purtatori si e)cretori de virus durata starii de purtator se apreciaza la cateva luni dupa vindecare"# C$n+a"!narea: -%!re*+, prin coabitarea intre porcii bolnavi, convalescenti sau purtatori de virus cu porcii receptivi, patrunderea in organism a virusului, facandu-se pe cale aerogena, prin in'alarea particulelor virulente; -!n%!re*+, prin intermediul unor rezervoare naturale ale virusului, a unor gazde intermediare# 6irusul se pastreaza in 'elmintii pulmonari FetastrongOlus elongatus" si vermii din sol ramele", in care virusul persista intre 5 si ? ani# Cuale embrionate ale viermilor pulmonari sunt eliminate in e)terior de porcii infectati, de unde patrund apoi in rame, care devin astfel purtatorii virusului influentei# 4arvele infestate sunt ingerate de porci odata cu ramele, a7ung in pulmonul porcilor si dau nastere metastrongililor adulti; astfel, prin intermediul larvelor de strongili infectate si al ramelor, are loc contaminarea porcilor cu virusul gripal# Fa*+$r! #a.$r!4an+!: -timpul rece si umed, ceea ce e)plica frecventa bolii, primavara si iarna; -oboseala de transport; -alimentatia carentata; -sc'imbarea brusca a conditiilor de intretinere# D!na"!*a: -influenta porcului nu afecteaza nici un animal, in mod izolat, ci intotdeauna intereseaza intreaga colectivitate a animalelor ce traiesc in comun; boala incepe e)ploziv la un numar mare de animale; dupa : , @ zile se imbolnavesc aproape toti porcii din adapostul respectiv, dupa care infectia apare si la celelalte adaposturi; -are pronuntat caracter enzootic, cu contagiozitate mare; -rar, capata un caracter epizootic, cu difuzibilitate totusi limitata# Tabloul clinic: -perioada de incubatie este de ? , - zile; -evolueaza acut, cu 5 forme: -benigna cea mai frecventa"; -maligna# o F$r"a )en!gna: -cea mai des intalnita; -febra :8 , :*8>"; -inapetenta; -accelerarea marilor functii; -7eta7 seros sau sero-mucos; -epifora; -dispnee; -epista)is; -dupa o evolutie de - , @ zile, starea generala se amelioreaza rapid si vindecarea se produce repede, fara sec'ele pulmonare; -durata bolii este in total de @ , *8 zile, terminandu-se in mod aproape regulat prin vindecare# o F$r"a "a !gna: -forma grava; -debuteaza cu febra :8 , :*8>", abatere profunda si anore)ie; -animalele stau cu capul aplecat sau ascunse in asternut; -in mers manifesta oboseala musculara; -secretie sero-mucoasa con7unctivala si, mai ales, nazala, abundenta, adeseori spumoasa; -uneori, e)antem pe urec'i; ::

-datorita tumefierii mucoasei nazale, animalele respira greu, stranuta frecvent, iar unele prezinta epista)is; -dupa * , 5 zile apare o tuse c'intoasa, profunda, dureroasa, sub forma de accese paro)istice, mai ales cand animalele sunt sculate si fortate sa se deplaseze; -respiratie accelerata, de tip abdominal, sacadata cu saltarea flancurilor, porcii luand uneori pozitia cainelui sezand spre a usura respiratia; -pielea din regiunea abdomenului si a e)tremitatilor devine cianotica; -unele animale manifesta dureri musculare si articulare, din cauza carora se deplaseaza greu, iar cand stau in picioare iau pozitia Hsub ei dinapoiI; -porcii bolnavi slabesc rapid si mor epuizati dupa o evolutie a bolii de * , 5 saptamani sau se redreseaza incet, ramanand mult timp inapoiati in dezvoltare si cu tulburari respiratorii , tuse, dispnee , datorita sec'elelor pulmonare; -la scroafele gestante se poate produce avortul in masa sau fatari de purcei neviabili# Tabloul lezional: F$r"a )en!gna: -mucoasa respiratorie congestionata, cu e)sudat abundent pe tra'ee, bron'ii si bronsiole, de o consistenta uneori cremoasa, ceea ce determina obstructia bron'iolelor; -in lobii apicali, cardiaci pulmonari se constata zone de atelectazie, in care tesutul pulmonar are culoare rosie-purpurie, consistenta carnoasa carnificare", cu delimitarea neta de tesut pulmonar normal; leziunile sunt unilaterale sau bilaterale si mai frecvent este afectat pulmonul drept; -zonele pulmonare invecinate cu cele lezate prezinta un emfizem compensator# F$r"a "a !gna: -in caile respiratorii se constata prezenta unui e)sudat abundent, consistent, vascos, sangvinolent, mustos ce poate obtura o parte din arborele aerofor; -pulmonii voluminosi, de culoare rosie-inc'isa; -in zonele atelectaziate se dezvolta leziuni de pneumonie, iar in restul pulmonului edem 'emoragic; -pe sectiunea pulmonului, se e)prima un lic'id spumos 'emoragic; spatiile interlobulare edematiate, ingrosate; -in caz de complicatii septice secundare se mai constata 'emoragii pe seroase, mucoase si organele interne, pleurite unilaterale sau bilaterale, bron'opneumonie purulenta, etc# Diagnosticul: -pe baza anc'etei epidemiologice si a e)amenului anatomo-clinic aparitia unei boli contagioase, cu difuzibilitate mare in efectiv, care apare in sezoanele reci si umede, afectand porcii indiferent de varsta, boala caracterizata prin tulburari respiratorii accentuate si o stare generala grava, care totusi se termina, in marea ma7oritate a cazurilor, prin vindecare in @ , *8 zile"; -*$n#!r"area: prin izolarea virusului sau prin evidentierea 1c specifici in serul sangvin al porcilor trecuti prin boala testul de in'ibare a 'emaglutinarii"; -"a+er!a ' &a+$ $g!* este reprezentat de secretiile bronsice si tesutul pulmonar lezionat, inoculat pe oua embrionate sau pe culturi de celule# Diagnosticul diferential: -&ne'"$n!a en4$$+!*a, apare in efectiv in mod insidios, lent; evolueaza subacut sau cronic la purceii tineri, enzootic; semnele de pneumonie apar tarziu, vindecarile sunt incomplete si purceii raman intarziati in dezvoltare; -)$a a A':e(48-, la porcii adulti forma respiratorie" cu taboul clinic asemanator influentei, dar diferentiindu-se prin aceea ca, la un numar redus de porci, pot aparea concomitent si forme nervoase, iar la purceii sugari, tabloul clinic este aproape e)clusiv nervos; bioproba pe cobai infirma sau confirma boala 1u7eszDO; -&a(+e're $4a a*'+a apare sporadic, evolueaza rapid si sfarseste, de regula, mortal; la necropsie, se constata leziuni de septicemie 'emoragica si pneumonie fibrinoasa; confirmarea se face prin e)amen bacteriologic; -(a "$ne $4a, evolueaza cu manifestari predominant digestive si afecteaza mai frecvent tineretul dupa intarcare# :+

 Profilaxia: Ne(&e*!#!*a: -carantina profilactica timp de ?8 zile a animalelor nou ac'izitionate; -intretinerea animalelor in adaposturi igienice, fara umezeala si curenti, curat intretinute si bine ventilate; -evitarea supraaglomerarilor; -e)ecutarea dezinfectiilor profilactice, etc# S&e*!#!*a 1I"'n$&r$#! a7!a3: -vaccinuri inactivate cu diferite substante formol, 'ipoclorit de 0a, etc#" si caldura, monovalente sau bivalente; -vaccinul HSurva)in &luI, constituit din virus =*0* si virusul =505 cu adaus de ad7uvant uleios; se administreaza intr-o singura repriza in doza de 5 ml sau in doua reprize * ml si 5 ml" la interval de ? saptamani# Combaterea: -porcii bolnavi se izoleaza si se supun unui tratament simptomatic si antiinfectios, utilizandu-se antibiotice si c'imioterapice; -pentru stimularea rezistentei organismului se folosesc tonice generale, vitamine >, 1, comple) %"; -se imbunatatesc conditiile de zooigiena si de alimentatie si se e)ecuta dezinfectia adapostului# RINITA CU INCLUZII A PURCEILOR %oala cu incluzii citomegalice >Otomegalic 2nclusion 3isease , >23" sau rinita cu incluzii citomegalice a purceilor, a fost semnalata in 1nglia, in cursul studiilor asupra etiologiei rinitei atrofice infectioase# 3ificultatea de izolare si cultivare a virusului si localizarea primara caracteristica a infectiei la nivelul mucoasei nazale" au dus la o eroare de diagnostic, aceea de a considera virusul ca agent cauzal al rinitei atrofice infectioase# Etiologia: -este produsa de un *!+$"ega $.!r'( ce apartine FAMILIEI /ERPESVIRIDAE; -este un virus patogen denumit initial ca Hvirusul glandelor salivareI si apoi ca >Otomegalovirus; -astazi d#p#d#v# ta)onomic este incadrat in familia =erpesviridae si denumit S'!% 6er&e(.!r'(-F sau *!+$"ega $.!r'( &$r*!n; -virusul a fost cultivat pe celule pulmonare porcine, unde determina efect citopatic, se dezvolta lent si devine observabil dupa ** zile de la infectie; -celulele infectate colorate cu FaO ErunPald Eiemsa prezinta incluzii nucleare# Epidemiologia: -afecteaza porcii de orice varsta; -infectia are caracter localizat si benign la porcii adulti, dar generalizat si letal la purceii in varsta de cateva zile; -virusul este patogen pantru fetus si poate strabate bariera placentara dupa faza de viremie; -unei infectii primare, caracterizata printr-o optima replicare virala, ii urmeaza o faza de infectie persistenta, cu titruri ridicate de 1c circulanti; infectia persistenta poate avea un caracter cronic, cu eliminare sporadica de virus infectant, ce se poate termina sau poate deveni o infectie latenta; -infectia si eliminarea consecutiva a virusului atinge un nivel ma)im intre a +a si a .-a saptamana, pentru ca apoi sa scada odata cu instalarea unei imunitati active naturale; -('r(e e %e !n#e*+!e sunt reprezentate de secretiile respiratorii si con7unctivale ale purceilor nascuti cu infectie congenitala; unii din acesti purcei e)cretori de virus, nu capata o imunitate activa si sunt probabil imuno-toleranti; -la scroafele gestante infectate pentru prima oara, infectia evolueaza inaparent sau cu usoare semne clinice, ele eliminand virusul pe cale respiratorie si prin secretiile uterine; eliminarea virusului se reduce progresiv, cand porcul isi elaboreaza o imunitate activa, persistand totusi in secretiile nazale o perioada mai indelungata, ca si in macrofagele pulmonare# >onditiile de stres pot cauz o reactivare a infectiei la scroafe, cu eliminare si infectie transplacentara a fetusilor# :-

 Tabloul clinic: -la purceii in varsta de peste ? saptamani, boala se manifesta prin rinita catarala, 7eta7 si semne de pneumonie asemanatoare celor din pneumonia enzootica; mortalitatea este de *89, putnd a7unge pana la :- , +89; -la scroafele infectate pentru prima oara se observa anore)ie, somnolenta, dar nu apar ascensiuni termice; -la femelele gestante se constata o crestere a numarului purceilor morti si a fetusilor mumifiati; -purceii nascuti vii si infectati pot muri subit sau pot supravietui cateva zile intr-o stare anemica, cu edemul gatului si al zonelor tarsiene si cu oprirea cresterii; -nu s-au observat niciodata avorturi cu citomegalovirus# Tabloul lezional: -inflamatia catarala amucoasei cornetilor nazali cu degenerarea epiteliului glandelor mi)te si c'eratinizarea suprafetei epiteliului mucoasei; -in nucleii celulelor degenerate se evidentiaza intre a *8-a si a 5@-a zi de la infectie, incluziile citomegalice caracteristice; -interventia unor germeni de asociatie streptococi, pasteurele, 1ctinomOces pOogenes, /sc'eric'ia coli, 1ctinobacillus sp#" complica tabloul lezional, imprimandu-i fie un caracter purulent, fie proliferativ limfo'istiocitar; -in unele cazuri, infectia se poate e)tinde si la nivelul ficatului, suprarenalelor, rinic'ilor, glandelor lacrimale, S0> si glandelor salivare, determinand degenerescente, inflamatii si mai ales incluzii caracteristice# Diagnosticul: -probele de prelevat si te'nica de diagnostic vor fi diferite daca se e)amineaza o crescatorie de scroafe cu tulburari de reproductie sau ede porci adulti cu probleme respiratorii; -in infectiile generalizate, la purceii de la nastere pana la varsta de 5 , ? saptamani, boala poate fi suspectata pe baza semnelor clinice, dar confirmarea se face prin metode de laborator virusologice, serologice si 'istologice"; -e)amenul virusologic e)ecutat prin cultivarea directa a macrofagelor pulmonare ;4F", obtinute din pulmonii porcilor e)aminati sau infectand macrofagele pulmonare cu omogenat de rinic'i sau pulmon de la purceii pana la 5 , ? saptamani si din mucoasa nazala de la porcii mai in varsta; -de la animalul in viata se vor preleva tampoane nazale, oculo-con7unctivale, orofaringiene si cervicale uterine, urina si sange din care se va separa fractiunea leucocitara; citirea se face prin observarea incluziilor tipice in celulele infectate; -prezenta 1g viral in celulele infectate poate fi pus in evidenta si prin 2& indirecta, ca si prin e)amen 'istopatologic evidentierea incluziilor"# Diagnosticul diferential: -)$a a '! A':e(48-; -&ar.$.!r$4a &$r*!na#

:@