Sunteți pe pagina 1din 31

Anul V — nr.

19 — iulie - septembrie 2015


exemplar trimestrial gratuit

public aŢie editată de coleg iul medic ilor ve terinari din românia

„Medicul uman salvează omul,


medicul veterinar salvează omenirea.“
Louis Pasteur

pag. 10
Biomarkeri utilizați în
diagnosticul precoce al
bolii renale cronice feline
pag. 30
Bolile caprelor în imagini
explicite, cu scurte
comentarii
pag. 50
Profesor Gheorghe Răpuntean,
un microbiolog de renume
iulie - septembrie 2015

De ce trebuie ca medicul veterinar


Redactor șef
să fie bine pregătit profesional Prof. Univ. Dr. Alin Bîrțoiu
birtoiu_vet@yahoo.com

D
ezvoltarea actuală a societăŢii determină apariția unor multiple
provocări cum ar fi: impactul bolilor asupra omenirii (unele dintre
acestea fiind zoonoze), criza alimentară care se prefigurează, dorința
omului de a consuma alimente de origine animală în proporție din ce
în ce mai mare, poluarea etc. În răspunsul la aceste provocări este implicat și
medicul veterinar care are un rol principal în combaterea unora dintre acestea.
Dar pentru a fi eficient în realizarea răspunsurilor la aceste provocări trebuie să
fie foarte bine pregătit profesional iar pregătirea sa să fie actualizată conform
necesităților impuse de dezvoltarea societății. Astăzi nu mai putem vorbi despre
provocări locale deoarece creșterea circulației persoanelor, scoaterea vizelor
pentru anumite țări, globalizarea și foarte recent exodul populației din țările
arabe determină o circulație intensă a patogenilor și contaminanților.
Pentru a putea face față acestor provocări, pregătirea medicului veterinar
trebuie să fie foarte solidă în facultate, aici trebuind să-și aducă contribuția
atât cadrele didactice cât și studenții, dar să se preocupe permanent apoi de
pregătirea sa continuă, pe tot parcursul vieții deoarece medicina veterinară se
desfășoară pe o piață concurențială și indiferent de sectorul în care ne des­
fășurăm activitatea trebuie să facem față atât concurenței cât și acestor
provocări induse de societatea actuală.

Colegiul Medicilor Veterinari din România 1


veterinaria nr. 19

Director Editorial
Conf. Univ. Dr. Viorel Andronie

Editor Șef
Dr. Liviu Harbuz

Redactor Șef
Prof. Univ. Dr. Alin Bîrțoiu

Colectiv Redacțional
  Prof. Univ. Dr. Gheorghe Dărăbuș

10
  Prof. Univ. Dr. Romeo Cristina
  Prof. univ. Dr. Dan Drugociu
  Prof. univ. Dr. Gheorghe Solcan
  Prof. univ. Dr. Militaru Dumitru
  Prof. univ. Dr. Aurel Muste

50
  Conf. univ. Dr. Nechita Adrian Oros
  Conf. univ. Dr. Mihai Daneș
  Conf. univ. dr. Mario Codreanu
  Conf. univ. Dr. Alexandru
4 Info CMV Diaconescu
  Conf. univ. Dr. Iancu Morar
4  H
 otărâri ale Comisiei Superioare de   Şef lucr. Dr. Nicolae Bercaru
  Conf. univ. Dr. Simion Violeta
Deontologie și Litigii a Colegiului   Dr. Cosmin Ghencioiu
Medicilor Veterinari din România   Dr. Călin Șerdean

14 Practică și cercetare Art Director / DTP

10  B
 iomarkeri utilizați în diagnosticul
precoce al bolii renale cronice feline
18 Ing. Sebastian Bob
www.graficaieftina.ro

Foto
18  Noi contribuții în miopatia mioglo- Dreamstime
binurică paralitică la cal - caz clinic
24  Îndepărtarea chirurgicală a unui
antlerom la un căprior (Capreolus
capreolus) castrat tardiv
30  Bolile caprelor în imagini explicite,
cu scurte comentarii Publicație trimestrială editată de
Colegiul Medicilor Veterinari
38  Aspecte privind diagnosticul din România

42
şi tratamentul de urgenţă/intensiv
la un cangur alb (Macropus spp.)
cu traumatism cranian
42  Patologia renală a histricomorfelor
domestice în perioada de gestație
și lactație
46  K  eratita pigmentară la câine
Tiraj: 5.000 exemplare
50 Interviu
PRINT
50  P
 rofesor Gheorghe Răpuntean, ISSN 2247 – 4935
un microbiolog de renume ISSN-L = ISSN 2247 – 4935

56 Istorie ONLINE
56 
 150 de ani de Medicină Veterinară
în România 46 ISSN 2284 – 6026
ISSN–L = 2247 – 4935

2 www.cmvro.ro
veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Colegiul Medicilor Veterinari din România acceptarea procedurilor semnat de proprietar) concluzionează că hova, conform art. 103 al 1 din R.O.I
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii dr. Bucur Victor, animat de dorința de a rezolva cazul, având în Art. 2  Se sancționează dr.Bucur Victor cu mustrare, con-
vedere relațiile cordiale cu proprietarul animalului, nu l-a informat form art. 124 pct.b. din R.O.I., pentru încălcarea art. 33, 35

Hotărârea nr. 72/20.04.2015 corect despre starea de sănătate a pacientului, a evaluat cu super-
ficialitate prognosticul încălcând astfel art. 33, 35 si 46 din Codul
de deontologie medicală veterinară.
(pct. a,b,d,e.) și 46 ( pct. c.) din Codul de Deontologie Medicală
Veterinară.
Art. 3  Hotărârea este definitivă.
În conformitate cu prevederile Legii 16o/1998 pentru orga- de audiere a dr. Țichindelean Șerban din data de 17.04.2015 Concluzionând, Comisia Superioară de Deontologie si Litigii, în Art. 4  Prezenta hotărâre va fi comunicată Biroului Executiv
nizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, modificată și Comisia constată ca nu sunt motive pentru sancționarea dr. unanimitate de voturi: al C.M.V.Ro, părțilot și Biroului Executiv al Consiliului județean
completată de Legea nr. 592/2003, a Codului de Deontologie Țichindelean Șerban. Față de aceste considerente, în baza art. Prahova al C.M.V.Ro.
Medicală Veterinară și a Regulamentului de Ordine Interioară, 103, al. 1, pct. c. din R.O.I, Comisia Superioară de Deontologie și HOTĂRĂȘTE
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, întrunită în ședință Litigii, în unanimitate de voturi: Art. 1  Se admite apelul formulat de Toma Adrian lonuț și se Președinte, Secretar,
în data de 17.04.2015 , în componență statutară: Prof.dr. Burtan anulează Hotărârea nr. 10 din 13. 02.2015 emisă de C.J.D.L. Pra- Prof. dr. I. Burtan Dr. I. Coman
loan - președinte, dr. Butaru Andrei - vicepreședinte și dr. HOTĂRĂȘTE
Nișulescu Dumitru , dr. Duțescu Mihai, Prof.dr. Șonea Alexandru, Art. 1  Se modifică în parte Hotărârea nr. 68 din 19.11.2014
Prof.dr. Codreanu Mario, în calitate de membri, a dezbătut cere­ emisă de C.S.D.L, prin anularea art. 2 din hotărârea sus-mențio­ Colegiul Medicilor Veterinari din România
rea de revizuire formulată de dr. Țichindelean Șerban împotriva nată, în sensul că sancțiunea aplicată dr. Țichindelean Șerban se Comisia Superioară de Deontologie și Litigii
Hotărârii nr. 68 din 19.11 2014 emisă de C.S.D.L., prin care era anulează.
sancționat cu avertisment.
La ședință a participat și solicitantul revizuirii, care a fost
citat. De asemenea, ședinta a fost asistată de Avocat Jitaru Livia
Art. 2  Toate celelalte prevederi ale Hotărârii 68 din 19.11.2014
rămân valabile.
Art. 3  Hotărârea este definitivă.
Hotărârea nr. 74/20.04.2015
din partea C.M.V.Ro. Art. 4  Prezenta hotărâre va fi comunicată Biroului Executiv al În conformitate cu prevederile Legii 160/1998 pentru orga- Starea generală a animalului a impus reintervenția după 8 ore și
Analizând înscrisurile din dosarul cauzei, membrii comisiei C.M.V.Ro, părților și Biroului Executiv al Consiliului județean Sibiu nizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, modificată 20 de minute avand în vedere mărirea abdomenului în volum și
admit cererea de revizuire formulată de dr. Țichindelean Șerban. al C.M.V.Ro. și completată de Legea nr. 592/2003, a Codului de Deontologie paliditatea mucoaselor, iar animalul a fost supus hemotransfu­
De asemenea constată că, în termenul prevazut de R.O.I., nu Medicală Veterinară și a Regulamentului de Ordine Interioară, ziei. În cavitatea abdominală au găsit mult sânge, dar nu s-a putut
a fost depusă cerere de revizuire a acestei hotărâri de către dr. Președinte, Secretar, Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, întrunită în ședință în evidenția sursa, iar ligaturile pe vase erau intacte. Decesul ani­
Sterp Aurel. Pe baza înscrisurilor din dosar și a procesului verbal Prof. dr. I. Burtan Dr. I. Coman data de 18.02.2015 și 17.04.2015, în componență statutară: Prof. malului s-a produs în timpul actului operator de redeschidere. În
dr.Burtan loan - președinte, dr. Butaru Andrei - vicepreședinte ședința din 17.04.2015 a fost audiat apelantul dr. Ivănescu Bogdan,
dr. Nișulescu Dumitru, dr. Duțescu Mihai, Prof.dr. Șonea Alexan- asistat de Avocat Aldea Bogdan. Apelantul acuză echipa de medici
Colegiul Medicilor Veterinari din România dru, Prof.dr. Codreanu Mario, în calitate de membri, a dezbătut că au executat simultan două intervenții chirurgicale laborioase,
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii apelul formulat de dr. lVĂNESCU BOGDAN împotriva Hotărârilor nr. prin aceeași cale de acces, fără a avea experiența necesară și
8 și nr. 9 din 02.12.2014 emise de C.D.L Municipiul București, prin nu au acționat postoperator pentru depistarea deteriorării stării

Hotărârea nr. 73/20.04.2015 care își exprimă nemulțumirea față de prestațiile medicale veteri-
nare ale dr. lurcenco Adrian și dr. Niculescu Suzana de la Clinica
Speed Vet din București, care nu au gestionat cu responsabilitate
generale a animalului, deși i-a avertizat la vizitele voluntare efec-
tuate postoperator. Consideră că au gestionat cu superficialitate
etapa postoperatorie, ignorând deteriorarea lentă a stării generale
În conformitate cu prevederile Legii 160/1998 pentru orga- fractură lombară (L6 și L7) cu compresiune medulară, fractură intervențiile chirurgicale de ovariohisterectomie și gastropexie a animalului și atitudinea afectivă a proprietarului.
nizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, modificată completă radio-ulnară deschisă și cu deplasarea capetelor fractu­ executate la o cățea de rasă Dog german marmorat, vârsta un an Având în vedere procesele verbale de audiere, punctele de
și completată de Legea nr. 592/2003, a Codului de Deontologie rate și cheratită traumatică. Evaluările făcute de medicul veterinar și șapte luni, care a decedat, după 9 ore postoperator, prin stop vedere ale apelantului, la care reclamații nu au răspuns, Ra-
Medicală Veterinară și a Regulamentului de Ordine Interioară, l-au determinat pe proprietar să accepte procedurile avansate de cardio- respirator. portuI medical al Cinicii Speed Vet, ActuI de necropsie nr. 4022
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, întrunită în ședință în medic, renunțând la eutanasie. În final, respectiv după cinci zile de Apelantul consideră că sancțiunile cu mustrare, acordate din 11.11.2013 emis de I.D.S.A. - Laboratorul de Morfopatologie,
data de 17.04.2015, în componență statutară: Prof. dr. Bur- tratament chirurgical (laminectomie dublă și stabilizarea coloanei, celor doi medici veterinari prin Hotărârile nr. 8 și nr. 9 de catre în care se concluzionează cauza decesului animalului: «stop
tan loan - președinte, dr. Butaru Andrei - vicepreședinte și dr. osteosinteză radio-ulnară cu plăcuță și șuruburi) și medicamen- C.D.L.M. București nu sunt în concordanță cu abaterile deonto- cardio-respirator survenit pe fondul unei cardiomiopatii dilatative
Nișulescu Dumitru , dr. Duțescu Mihai, Prof. dr. Șonea Alexan- tos, starea animalului nu s-a ameliorat vizibil, iar medicul curant a logice săvârșite, solicitând radierea celor vinovați din Colegiul de natură idiopatică, coroborată cu hemoragia produsă postope­
dru, Prof. dr. Codreanu Mario, în calitate de membri, a dezbătut constatat că trebuie amputat membrul cu osteosinteză deoarece Medicilor Veterinari din România. În același timp reclamații dr. rator», membrii C.S.D.L. concluzionează că dr. lurcenco Adrian și
apelul formulat de TOMA ADRIAN IONUȚ împotriva Hotărârii nr. 10 începuse dezvoltarea unui proces gangrenos. Acest final a creat o lurcenco Adrian și dr. Niculescu Suzana solicită anularea Hotărârii dr. Niculescu Suzana de la Clinica Speed Vet au încălcat preve-
din 13.02.2015 emisă de CJ.D.L Prahova care a lăsat cauza fără stare de tensiune privind prognosticul, încât proprietarul a solicitat nr. 8 de sancționare a dr. lurcenco Adrian cu mustrare con- derile Codului de Deontologie Medicală Veterinară privind relațiile
urmări. ApelantuI își exprimă nemulțumirea față de prestația de eutanasia afirmând că nu ia acasă decât un animal integru, deși siderând că „membrii C.D.L.M București au manifestat o gravă cu proprietarul animalului și responsabilitatea care le revenea în
specialitate a dr. BUCUR VICTOR, de la S.C ACVIVET ALI S.R.L cu achitase procedurile executate. superficialitate și subiectivitate în analizarea și interpretarea prestația unui serviciu medical veterinar de specialitate.
sediul in Ploiești, în evaluarea unui câine, metis Bichon, politrau- Audiat, dr. Bucur Victor, asistat de Avocat loana Voicu, afirmă probelor depuse când au concluzionat că alterarea stării generale Supunând la vot, Prof.dr. Codreanu Mario s-a abținut întrucât
matizat consecutiv plăgilor produse prin mușcătură de alți câini. că prin procedurile chirurgicale a urmărit să restabilească starea și decesul animalului s-au datorat unei hemoragii interne ce a este membru al C.D.L. Municipiul București exprimându-și votul
La ședință au participat, fiind citați, atât apelantul cât și de sănătate a pacientului în proporție de 50%,urmând apoi pro- dus la decompensare cardiacă, iar diagnosticul de hemoperitoneu în această comisie. Cei cinci membri prezenți, în unanimitate de
­reclamatul. Ședința a fost asistată de Avocat Jitaru Livia din cedurile de fizioterapie pentru recuperare, dar proprietarul nu a și reintervenția chirurgicală au fost efectuate târziu.“ voturi sunt de acord cu următoarea:
partea C.M.V.Ro. avut răbdarea necesară, dorind eutanasia când a fost informat că La ședinta din 18.02.2015 au fost audiați dr. Niculescu Suzana,
În urma audierii, apelantul Toma Adrian afirmă că, având în trebuie amputat membrul drept anterior. care a executat ovariohisterectomia și dr. lurcenco Adrian care, HOTĂRÂRE
vedere starea câinelui a solicitat eutanasierea acestuia, dar dr. Membrii C.S.D.L prin coroborarea datelor furnizate de cei prin aceeași incizie mediană ventrală a executat gastropexia. Cei
Bucur Victor, în urma evaluărilor clinice și radiologice l-a asigurat audiați cu înscrisurile din dosar (apel, punct de vedere al medi­cului doi medici au detaliat tehnicile operatorii fără a semnala pași care Art. 1  Se respinge apelul formulat de dr. lurcenco Adrian și
că îi poate restabili starea de sănătate a animalului, deși prezenta curant, Foaie de observație clinică chirurgie, consimțământ pentru ar fi putut genera alterarea treptată a stării generale a pacientului. dr. Niculescu Suzana la Hotărârea nr. 8 din 02.12.2014 emisă

4 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 5


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

de C.D.L. M. București privind sancționarea cu mustrare a dr. București și se sancționează dr. lurcenco Adrian cu mustrare care solicită anularea sancțiunii cu avertisment acordată prin Analizând comportamentul părților aflate în litigiu, membrii
lurcenco Adrian. severă pentru încălcarea art. 33 (al. 1 si 2) art. 35 ( pct. a,b, e.) și Hotărârea nr. 1 din 22.12.2014 emisă de C.J.D.L. IAȘI. Apelantul C.S.D.L. consideră că o împăcare a celor doi colegi este în folosul
Art. 2  Se admite apelul formulat de dr. Ivănescu Bogdan art. 49 din Codul de Deontologie Medicală Veterinară. consideră că C.J.D.L. Iași nu a efectuat cercetările administrative proprietarilor de animale din zona unde își desfășoară activi-
la Hotărârile nr. 8 și nr. 9 din 02.12.2014 emise de C.D.L.M. Art. 5  Hotărârea este definitivă. pentru a concluziona asupra celor semnalate de reclamantă și tatea și, nu în ultimul rând, contribuie la creșterea prestigiului
București. Art. 6  Prezenta hotărâre va fi comunicată Biroului Executiv starea reală din teritoriu. Deși părțile, respectiv dr.Cantemir Mihai profesional al medicului veterinar. Supunându-se la vot membrii
Art. 3  Se confirmă Hotărârea nr. 9 din 02.12.2014 a C.D.L.M. al C.M.V.Ro, părților și Biroului Executiv al Consiliului C.M.V. al ca apelant și dr.Toma Doina Mihaela ca reclamantă, au fost citate, comisiei, în unanimitate, sunt de acord cu următoarea:
București de sancționare a dr. Niculescu Suzana cu mustrare Municipiului București. nu au dat curs citațiilor pentru a fi audiate, expediind pe adresa
pentru încălcarea art. 33 ( al. 1 si 2 ) si art. 35 ( pct. b. si e.) din C.S.D.L. cereri prin care motivează neprezentarea. Înscrisurile HOTĂRÂRE
Codul de Deontologie Medicală Veterinară. Președinte, Secretar, respective au fost luate în considerare conform art. 65 din R.O.I.
Art. 4  Se anulează Hotărârea nr. 8 din 02.12.2014 a C.D.L.M. Prof. dr. I. Burtan Dr. I. Coman Ședința a fost asistată de Avocat Jitaru Livia din partea Biroulul Art. 1  Se admite apelul formulat de dr. Cantemir Mihai.
Executiv al C.M.V din România. Art. 2  Se anulează Hotărârea nr. 1 din 22.12.2014 a C.J.D.L.
Pe baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, membrii C.S.D.L. Iași, conform art. 103, alin. 1, pct.a din R.O.I.
Colegiul Medicilor Veterinari din România constată că reclamanta dr. Toma Doina Mihaela îl acuză pe dr. Art. 3  Se atenționează colegial dr. Cantemir Mihai privind
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii Cantemir Mihai de practicarea unei activități de dezinformare în păstrarea relațiilor intercolegiale, conform art. 128, alin.2 din
rândul proprietarilor de animale în scopul deturnării clientelei. R.O.I.

Hotărârea nr. 75/12.06.2015 Apelantul consideră ca discuțiile pe care le-a purtat cu proprietarii
de animale au avut drept scop informarea acestora privind dreptu-
rile și obligațiile lor în raport cu Programul strategic. De asemenea,
Art. 4  Hotărârea este definitivă.
Art. 5  Prezenta hotărâre va fi comunicată Biroului Executiv al
C.M.V.Ro., părților și Biroului Executiv al C.M.V. județ Iași.
În conformitate cu prevederile Legii 160/ 1998 pentru orga- din Municipiul Alba lulia al dr. Filimon Dorin. GestuI a fost generat precizează că neregulile semnalate nu fac obiectul unei analize în
nizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, modificată de un moment de supărare datorită pierderii unei licitații, prin cadrul C.J.D.L lași, faptele înscriindu-se în sfera de activitate a altor Președinte, Secretar,
și completată de Legea nr. 592/2003, a Codului de Deontologie excluderea participării, pe care o consideră nedreaptă. Înscrisurile organisme abilitate în verificarea respectării legalității. Prof. dr. I. Burtan Dr. I. Coman
Medicală Veterinară și a Regulamentului de Ordine Interioară, demonstrează că degradarea a fost reparată de făptuitor.
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, întrunită în ședință în Membrii comisiei consideră că sancțiunea acordată este
data de 11.06.2015, în componență statutară: Prof.dr. Burtan loan disproporționată în raport cu fapta, iar încadrarea acesteia la art. Colegiul Medicilor Veterinari din România
- președinte, dr. Butaru Andrei - vicepreședinte, dr.Coman loan 26 din Codul de Deontologie Medicală Veterinară nu este corectă. Comisia Superioară de Deontologie și Litigii
- secretar și dr. Nișulescu Dumitru, dr. Șerbescu Maria, în calitate Supunându-se la vot membrii comisiei, în unanimitate, sunt de
de membri, a dezbătut apelul formulat de dr. MUNTHIU JOSEF prin
care solicită anularea Hotărârii nr. 141 din 12. 03. 2015 emisă de C.
J. D. L ALBA privind suspendarea dreptului de a exercita medicina
acord cu următoarea:

HOTĂRÂRE
Hotărârea nr. 77/18.06.2015
veterinară pe o perioadă de 6 luni. La ședință a participat, fiind În conformitate cu prevederile Legii 160/1998 pentru În urma audierii celor citați și pe baza înscrisurilor din
citat, apelantul însoțit de Avocat Gherman Leon cu împuternici- Art. 1  Se admite apelul formulat de dr. Munthiu Josef. organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, dosar, membrii C.S.D.L constată că prestarea serviciului de
rea avocațială nr. 11 din 11. 06. 2015, iar dr. Filimon Dorin, care a Art. 2  Se anulează Hotărârea nr. 141 din 12.03.2015 a C.J.D.L modificată și completată de Legea nr. 592/2003, a Codului frizerie canină nu intră în atribuțiile medicului veterinar. De
făcut sesizarea, nu a dat curs citației solicitând ca cercetarea să Alba, conform art. 103, alin. 1, pct.a din R.O.I. de Deontologie Medicală Veterinară și a Regulamentului de aceea, nu poate analiza comportamentul d-nei dr. Lincă
se desfășoare pe baza înscrisului expediat la C.S.D.L., conform Art. 3  Se atenționează colegial dr. Munthiu Josef privind Ordine Interioară, Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, Valentina în timpul exercitării acestui act de cosmetizare
art. 65 din R.O.I., și înregistrat la nr. 1010 din 10.06. 2015. păstrarea relațiilor intercolegiale, conform art. 128, alin.2 din întrunită în ședință în data de 18.05.2015 și 10.06.2015, în canină. Analizând comportamentul din punct de vedere medi-
Ședința a fost asistată de Avocat Jitaru Livia din partea Birou- R.O.I. componență statutară : Prof. Dr. Burtan loan - președinte, dr. cal se constată ca reclamata a acordat primul ajutor animalu-
lui Executiv al C.M.V din România. Art. 4  Hotărârea este definitivă. Butaru Andrei - vicepreședinte, dr. Coman loan - secretar și lui intervenind prin metode specifice pentru oprirea scurgerii
În urma audierii dr. Munthiu Josef și pe baza înscrisurilor Art. 5  Prezenta hotărâre va fi comunicată Biroului Exe­ dr. Nișulescu Dumitru, dr. Duțescu Mihai, Prof. Dr. Șonea sangvine. Se apreciază că aceste metode au fost corecte în-
aflate la dosarul cauzei, membrii comisiei admit apelul formulat și cutiv al C.M.V.Ro., părților și Biroului Executiv al C.M.V. județ Alexandru, dr. Șerbescu Maria, în calitate de membri, a trucât nu au fost depuse probe din care să rezulte că proprie­
procedează la reanalizarea cazului. Comisia constată că incidentul Alba. dezbătut apelul formulat de IUCA SORIN împotriva Hotărârii tarul animalului s-a adresat altui cabinet pentru asigurarea
care a stat la baza analizei făcute de C.J.D.L. Alba a fost un gest ne- nr. 1 din 30.03.2015 emisă de C.D.L Municipiul București. hemostazei definitive. Supunându-se la vot membrii
cugetat al dr. Munthiu J. care, cu spray de culoare neagră, a degra­ Președinte, Secretar, Apelantul își exprimă nemulțumirea că respectiva comisie comisiei, în unanimitate de voturi, sunt de acord cu
dat reclamele și fațada de sticlă a cabinetului medical ve­terinar Prof. dr. I. Burtan Dr. I. Coman a lăsat cauza fără urmări și solicită sancționarea dr. Lincă următoarea:
Valentina, de la Cabinetul Veterinar al S.C.Sandy - Vet S.R.L
din București, pentru accidentul produs, unui câine Bichon HOTĂRÂRE
Colegiul Medicilor Veterinari din România Maltez, în timpul tunsului. Ședințele au fost asistate de
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii avocat Jitaru Livia din partea Biroului Executiv al C.M.V. Art. 1  Se confirmă Hotărârea nr. 1 din 30.03.2015 a C.D.L
din România. Municipiul București, conform art. 13, alin. 4 și art. 103, alin.l, pct.

Hotărârea nr. 76/18.06.2015 În ședința din 18.05.2015 a fost audiat apelantul care
consideră că reclamata a provocat pacientului un accident
hemoragic la nivelul limbii și nu a acționat cu promptitudine
b . din R.O.I.
Art. 2  Hotărârea este definitivă.
Art. 3  Prezenta hotărâre va fi comunicată Biroului Executiv al
În conformitate cu prevederile Legii 160/1998 pentru orga- data de 18.05.2015 și 10.06.2015, în componență statutară: Prof. pentru asigurarea hemostazei. De asemenea, acuză Cabinetul C.M.V. Ro., părților și Biroului Executiv al Consiliului Municipiului
nizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, modificată dr. Burtan loan - președinte, dr. Butaru Andrei - vicepreședinte, că nu dispune de dotările necesare operațiunii de cosmetizare București al C.M.V.
și completată de Legea nr. 592/2003, a Codului de Deontologie dr. Coman loan - secretar și dr. Nișulescu Dumitru, dr. Duțescu canină. Reclamata a fost audiată în ședința din 10.06.2015
Medicală Veterinară și a Regulamentului de Ordine Interioară, Mihai, Prof.dr. Șonea Alexandru, dr. Șerbescu Maria, în calitate de detaliind împrejurările în care s-a produs accidentul care a Președinte, Secretar,
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, întrunită în ședință în membri, a dezbătut apelul formulat de dr. CANTEMIR MIHAI prin fost remediat rapid prin asigurarea hemostazei. Prof. dr. I. Burtan Dr. I. Coman

6 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 7


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Colegiul Medicilor Veterinari din România dr. Burtan loan - președinte, dr. Butaru Andrei - vicepreședinte, decembrie 2014 cu starea generală modificată, aplicându-i
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii dr. Coman loan - secretar și dr. Nișulescu Dumitru, dr. Duțescu tratamentul corespunzător. În același timp i-a recomandat să
Mihai, Prof. dr. Șonea Alexandru, dr. Șerbescu Maria, în calitate apeleze și la o clinică din București. Deși în urma intervenției

Hotărârea nr. 78/18.06.2015 de membri, a dezbătut apelul formulat de Popescu Andreea și


Popescu Viorel împotriva Hotărârii nr. 1 din 27.02.2015 emisă
de C. J. D. L. Buzău. Apelanții consideră că hotărârea de a lăsa
executate în București au fost găsite aderențe între ansa
jejunală și uter, consideră că acestea se puteau dezvolta în urma
oricărui traumatism abdominal. Audiat, dr. Riga Dragoș detaliază
În conformitate cu prevederile Legii 160/1998 pentru orga- tratamentul în raport cu starea clinică și rezultatele investigațiilor cauza fără urmări nu este în concordanță cu atitudinea dr. Doană intervenția de urgență executată femelei în urma căreia a rezecat
nizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, modificată de laborator. Organismul animalului nu a răspuns corespunzător Valentin din cadrul S.C. AGROVET IMPEX S.R.L. cu sediul în Buzău. aproximativ 20 cm din ansa intestinală necrozată și aderența de
și completată de Legea nr. 592/2003, a Codului de Deontologie la tratamentul aplicat ceea ce denotă că prezenta tulburări Sedința a fost asistată de Avocat Jitaru Livia din partea Biroului corpul uterin, precum și ovariohisterectomia, fără a emite ipoteze
Medicală Veterinară și a Regulamentului de Ordine Interioară, sistemice în plină evoluție, nedecelabile prin examen clinic și Executiv al C.M.V din România. asupra cauzelor aderenței intestinale. Tratamentul postoperator a
Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, întrunită în ședință în paraclinic. Femela canină a primit anestezie inhalatorie care este La ședința din 11.06.2015 a fost audiată Popescu Andreea, în fost executat ambulatoriu. Animalul a decedat a doua zi în drum
data de 18.05.2015 și 11.06.2015, în componență statutară: Prof. controlabilă ca profunzime și durată fără a expune la risc. Faptul calitate de apelant, asistată de avocat Sălcutan Al. Lucian, precum spre cabinet.
Dr. Burtan loan - președinte, dr. Butaru Andrei - vicepreședinte, că perioada postanestezie a fost mai lungă demonstrează că și dr. Doană Valentin ca reclamat. La solicitarea ambelor părți a Membrii C.S.D.L, pe baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei
dr. Coman loan - secretar și dr. Nișulescu Dumitru, dr. Duțescu organismul era suferind, deși clinic nu prezenta semne. Aceste fost audiat, în data de 10.07.2015 și dr. Riga Dragoș de la Cabinetul și declarațiilor persoanelor audiate consideră că cei doi medici
Mihai, Prof. Dr. Șonea Alexandru, dr. Șerbescu Maria, în calitate concluzii ale membrilor comisiei sunt susținute de rezultatele veterinar AVIAȚIEI VET din București, în calitate de martor. veterinari, respectiv dr. Doană Valentin și dr. Riga Dragoș nu se
de membri, a dezbătut apelul formulat de GHIZDĂREANU RODICA investigațiilor macroscopice și microscopice efectuate pe ca- În urma audierii, apelanta Popescu Andreea îl acuză pe dr. fac vinovați de decesul animalului întrucât procedurile de lucru
împotriva Hotărârii nr. 18 din 09.02.2015 emisă de CJ.D.L Timiș, davre care semnalează prezența de leziuni congestive și hemora­ Doană Valentin că a manifestat dezinteres în tratamentul unei au fost cele care se impuneau. De aceea, examenul necropsic ar
care lasă cauza fără urmări. Apelanta îl consideră pe dr. Popa gice, iar la examenul toxicologic prezența de fosfuri metalice cățele rasa Yorkshire, de un an și zece luni, căreia i-a executat fi contribuit la elucidarea cauzei decesului, examen care nu a fost
Robert vinovat de moartea subită a doi câini, mascul și femelă de care pot fi ingerate accidental, conform Buletinului de analiză nr. operația de histerotomie în data de 14.06.2014. Deși evoluția solicitat nici de proprietar si nici de medicii implicați.
rasă Leonberger, proprietate personală, în aceeași zi. 12465 din 02.06.2014 (patru pagini) emis de Laboratorul sanitar postoperatorie a fost bună, după 5 luni de la operație femela a Supunându-se la vot, membrii comisiei, în unanimitate, sunt
În ședința din 18.05.2015 a fost audiată apelanta care a veterinar și pentru siguranța alimentelor Timiș și Buletinelor de acuzat dureri abdominale acute, încât proprietara s-a adresat dr. de acord cu următoarea:
detaliat tabloul clinic al masculului în cele 4 zile de tratament analiză, proba 949 pentru mascul și proba 950 pentru femelă, Doană Valentin care a aplicat tratamentul corespunzător stării
(25-28.05.2014), respectiv tulburări digestive care s-au agra- din 09.06.2014, fiecare a câte două pagini, emise de Histovet clinice. Întrucât starea generală a femelei s-a înrăutățit pro- HOTĂRÂRE
vat progresiv și conduita terapeutică reprezentată de tratament București. Coroborând moartea subită și la ore apropiate denotă prietara a solicitat medicului curant executarea de investigații
simptomatic specific. Femela a fost prezentată pe 28.05.2014 cu o stare de intoxicație accidentală, evoluția fiind în raport cu can- paraclinice. Medicul curant i-a recomandat să se adreseze și Art. 1  Se respinge apelul formulat de Popescu Andreea și
simptome de otită, primind anestezie generală pentru inspecția titatea de toxic ingerată. altui cabinet. Examenul ecografic executat la Clinica Facultății de Popescu Viorel la Hotărârea nr. 1 din 27. 02. 2015 a C.J.D.L. Buzău,
și tratarea conductului auditiv. În aceeași ședință a fost audiat dr. Pe baza celor constatate, membrii comisiei consideră că dr. Medicină Veterinară din București a evidențiat ocluzia intestinală conform art. 103, al.2, pct. c. din R.O.I.
Popa Robert care a evidențiat faptul că tratamentul masculului a Popa Robert și echipa sa nu se fac vinovați de moartea subită care impunea intervenția chirurgicală de urgență. Laparotomia Art. 2  Se menține Hotărârea nr. 1 din 27.02.2015 a C.J.D.L
fost efectuat în raport cu tabloul clinic și rezultatele investigațiilor a animalelor întrucât au utilizat procedurile de diagnostic și a fost executată de dr. Riga Dragoș care a confirmat examenul Buzău conform art. 103, al. 1, pct. b. din R.O.I.
paraclinice, respectiv hematologice, biochimice și testul pentru tratament ce se impuneau în raport cu starea clinică a celor doi ecografic și a executat enterectomia porțiunii necrozate, urmată Art. 4  Hotărârea este definitivă.
pancreatită. Anestezia generală a femelei a fost dictată de faptul pacienți. Supunând la vot, dr. Șerbescu Maria s-a abținut întrucât de enteroanastomoză. Animalul a decedat la aproximativ 20 de Art. 5  Prezenta hotărâre va fi comunicată Biroului Executiv al
că, fiind un animal de talie mare, se impunea o contenție sigură și-a exprimat votul în ședința C.S.D.L. Timiș, membrii comisiei, în ore de la intervenție, respectiv pe data de 13.12.2014. C.M.V.Ro., părților și Biroului Executiv al C.M.V. județ Buzău.
pentru a explora și trata corect conductul auditiv, fără a trau- unanimitate de voturi, sunt de acord cu următoarea: Audiat, dr. Doană Valentin consideră că intervenția de
matiza membrana timpanică. Pentru a elucida cauza morții celor histero­tomie din 14.06.2014 a fost executată corect întrucât Președinte, Secretar,
două canine, cadavrele au fost supuse examenului necropsic și HOTĂRÂRE femela s-a recuperat ușor. Cățeaua a fost prezentată în luna Prof. dr. I. Burtan Dr. I. Coman
au fost prelevate probe pentru examene speciale de laborator,
atât la Laboratorul sanitar veterinar al D.S.V.S.A. Timiș cât și la Art. 1  Se confirmă Hotărârea nr. 18 din 09.02.2015 a C.J.D.L
Laboratorul Histovet S.R.L. București. Timiș, conform art. 13, alin. 4 si art. 103, alin.l, pct. b . din R.O.I.
În ședința din 11.06.2015 a fost audiată dr. Șerban Simona, Art. 2  Hotărârea este definitivă.
din cadrul aceluiași Cabinet medical veterinar, fiind primul medic Art. 3  Prezenta hotărâre va fi comunicată Biroului Executiv
care a preluat și stabilit conduita terapeutică. al C.M.V. Ro., părților și Biroului Executiv al Consiliului Județean
Ședințele au fost asistate de Avocat Jitaru Livia din partea Timiș aI C.M.V.
Colegiului Medicilor Veterinari din Romania.
În urma audierii celor citați, membrii comisiei constată că Președinte, Secretar,
masculul, care a prezentat tulburări digestive în evoluție, a primit Prof. dr. I. Burtan Dr. I. Coman

Colegiul Medicilor Veterinari din România


Comisia Superioară de Deontologie și Litigii

Hotărârea nr. 79/12.07.2015


În conformitate cu prevederile Legii 160/1998 pentru orga- Medicală Veterinară și a Regulamentului de Ordine Interioară,
nizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, modificată Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, întrunită în ședință
și completată de Legea nr. 592/2003, a Codului de Deontologie în data de 10.06. și 10.07.2015, în componență statutară: Prof.

8 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 9


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Biomarkeri utilizați în diagnosticul


precoce al bolii renale cronice feline
Boala renală cronică (BRC) este foarte răspândită la pisici și incidența sa crește odată
cu înaintarea în vârstă, afectând mai mult de 30% dintre pisicile de peste 15 ani (1).
Aceasta poate fi o cauză importantă de morbiditate și mortalitate; un studiu în care au
fost analizate pisicile cu BRC, realizat fără a se încerca gestionarea controlului bolii, a
raportat un timp de supraviețuire mediu de numai 233 zile (2).
 Conf. univ. dr. Viorel Andronie, FMV „Spiru Haret“, București

Introducere Se caută metode ce ajută la diagnosti­ de stadializare IRIS utilizează creatinina evaluarea modificărilor de la nivelul Biomarkerii urinari de măsurat în practică, cu ajutorul unui

D iagnosticul de rutină al BRC feline se­


bazează pe antecedentele bolii
pacien­­tului, examenul clinic, valorile crea­
carea BRC în stadiile sale incipiente, fără a
se recurge la biopsii renale invazive, aces­
ta fiind un domeniu activ de cercetare.
serică drept marker surogat al RFG.
Azotemia se referă la concentrațiile
crescute de deșeuri azotate non-proteice,
masei musculare corporale. De menționat
faptul că aceste cazuri se vor stadializa în
cadrul sistemului IRIS numai dacă există
U rina este un fluid corporal ușor de
obținut care poate fi de mare folos
pentru clinician atunci când evaluează un
refractometru (Figura 1). Măsurarea unei
GSU ≥ 1,035 la pisică sugerează faptul că
rinichii au capacitate adecvată de concen­
tininei serice sau plasmatice, măsurarea Tehnicile care au fost și sunt investigate în cum ar fi creatinina și ureea din sânge. diagnosticul de BRC (respectiv creatinina pacient cu o posibilă boală renală. Deoa­ trare a urinei. Un studiu a arătat că pisicile
gravității (densității) specifice a urinei continuare, sunt reprezentate de estima­ Creatinina este un biomarker potrivit pen­- s-a dovedit a se situa în mod persistent rece majoritatea cazurilor de BRC felin care au dezvoltat azotemie pe o durată
(GSU) și cuantificarea proteinuriei. S-a rea sau măsurarea RFG și identificarea tru RFG deoarece se produce cu viteză con­- deasupra nivelului de referință de labora­ se datorează nefritei tubulointerstițiale, de 12 luni, prezintă GSU semnificativ mai
arătat faptul că 75% din funcția nefronu­ markerilor leziunilor/afecțiunilor renale. stantă prin distrugerea creatin-fosfatului tor pentru pisicile bine hidratate, în mod biomarkerii mai utilizați pentru identifi­ mică decât pisicile care rămân non-azo­
lui se pierde înainte de apariția azote­ Biomarkerii se pot măsura obiectiv și se în țesutul muscular, se filtrează la nivel ideal împreună cu demonstrarea valorilor carea timpurie a BRC feline sunt aceia care temice (8).
miei, dar multe pisici nu prezintă semne evaluează ca indicatori ai proceselor bio­ glomerular și nu este reabsorbită prin tu­ GSU < 1,035), sau dacă a fost detectată indică leziuni tubulare sau disfuncții. Cu toate acestea, mai mult de
clinice evidente ale BRC, chiar atunci când logice normale, proceselor patogene sau bulii renali. Relația dintre creatinină și RFG vreo anomalie ce reprezintă un mare risc Gravitatea (densitatea) specifică jumătate din pisicile care au dezvoltat
azotemia este prezentă. Diagnosticarea răspunsurilor farmacologice la intervenția este exponențială; creatinina se dublează ca pisica să dezvolte azotemie, precum urinară (GSU) oferă, de asemenea, o azotemie în termen de 12 luni au prezentat
imediată a BRC permite clinicianului să terapeutică (6). În acest articol se discută când RFG scade la jumătate și nu crește proteinuria persistentă sau biopsia renală indicație a funcției tubulare și este usor o GSU ≥ 1,035 la momentul inițial, de
gestioneze evoluția bolii prin dietă renală biomarkerii care au fost și sunt în curs de peste nivelul valorii de referință până anormală.
care s-a demonstrat a crește timpul investigare pentru a facilita diagnosticarea când RFG nu se reduce cu 75%. Creatinina Ureea se produce la nivel hepatic prin   Figura 1
de supraviețuire la pacienții azotemici precoce a BRC feline, precum și revizuirea serică crește pe măsură ce RFG scade fracționarea amoniacului. Concentrația GSU oferă o indicație a
(3,4). Capacitatea de a identifica stadiile recomandărilor actuale pentru medicii în primele etape ale BRC, dar din cauza ureei serice reprezintă un alt marker en­ funcției tubulare și
incipiente ale BRC permite clinicienilor veterinari care folosesc biomarkeri în relației exponențiale, această modificare dogen al RFG, dar acesta este un indicator este ușor de măsurat
monitorizarea atentă a acestor cazuri și practică. Tehnicile de măsurare a RFG nu este mică și va fi tipic „ascunsă“ în cadrul mai slab al RFG, decât creatinina. Ureea în practică cu ajutorul
detectarea azotemiei, de îndată ce apare. fac obiectul prezentului articol, dar au fost intervalului de referință, limitând astfel se filtrează la nivel glomerular, dar este unui refractometru.
Se poate facilita, de asemenea, intervenția tratate în altă sectiune (7). utilizarea creatininei ca un biomarker reabsorbită la nivelul tubilor colectori sub
imediată pentru tratarea cauzelor ce pentru boala renală precoce. O limitare controlul hormonului antidiuretic. Este
stau la baza apariției BRC, dacă există un Markerii endogeni ai RFG suplimentară în utilizarea creatininei captată în interstițiul medular făcând
indiciu în acest sens.
BRC poate apărea ca urmare a
afecțiunilor inflamatorii, infecțioase,
M ăsurarea RFG reprezintă cel mai
util instrument pentru identificarea
și stadializarea BRC și în acest scop, în
serice ca un biomarker pentru BRC pre­
coce este inconsecvența în intervalele de
referință de laborator, care variază foarte
parte din mecanismul de concentrare re­
nal, ca atare, în caz de deshidratare, ureea
serică crește în absența maladiei renale,   Figura 2
neoplazice sau genetice. Cu toate acestea, medicina umană, se utilizează o formulă mult. Cu toate acestea, creatinina serică chiar dacă RFG se menține. De a­ semenea, O probă de urină
în majoritatea cazurilor, BRC felină este estimată a RFG (eRFG); formula ține cont reprezintă un predictor independent pen­ ureea serică crește atunci când se induce luată prin cistocenteză
consecința nefritei tubulointerstițiale de concentrația creatininei plasmatice și o tru pisicile la care se va instala azotemia în catabolismul proteic, poate crește după conține E. coli
cronice de cauză necunoscută, carac­ serie de alți factori, precum vârstă, sex și termen de 12 luni (8). ingerarea de alimente și poate descrește și numeroase
terizată prin dilatare și atrofie tubulară, rasă. Deși s-au studiat numeroși markeri Trebuie avută grijă la interpretarea odată cu insuficiența hepatică severă; leucocite din sânge
inflamație interstițială și fibroză (5). și diferite metode de prelevare a probe­ evaluărilor creatininei serice la pisici; ca atare, pentru evaluarea funcției (mărire 40x).
Indiferent de etiologia de bază, pierderea lor în vederea evaluării RFG la pisică, nu pacienții nu trebuie să fie hrăniți și să fie renale, concentrația ureei serice trebuie Prezența unei infecții
nefronilor are ca rezultat reducerea ratei există un consens curent privind pro­ bine hidratați anterior prelevării de sânge, interpretată numai împreună cu valorile a tractului urinar tre-
filtrării glomerulare (RFG), ceea ce duce, tocolul optim de urmat și nici o formulă măsurătorile vor fi repetate pentru confir­ concentrației creatininei serice. Lipsesc buie să fie întotdeauna
în final, la incapacitatea de concentrare a pentru evaluarea eRFG feline specifice. Ca marea anterioară a stadializării din cadrul studii care să examineze markeri endo­ exclusă înainte de
urinei și la apariția azotemiei. urmare, în medicina veterinară, sistemul sistemului IRIS și trebuie avută în vedere geni alternativi, la pisică. interpretarea PUC.

10 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 11


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

aceea urina concentrată documentată nivel tubular. Proteinuria moderată până la mai ușoară la specii diferite, față de multe acești biomarkeri potențiali și pentru ca
la o pisică nu exclude prezența unei faze gravă, asociată cu măsurători ale imunoanalize care necesită utilizarea să evalueze utilitatea lor în diagnosti­
precoce a BRC. PUC ≥ 1,0 este mai rară la pisici, dar ar trebui de anticorpi specie-specifici. O tehnică carea precoce a BRC la pisici.
Măsurarea unei valori a GSU < 1,035 să-l facă pe clinician să suspicioneze o neautomată colorimetrică a fost validată Biomarkerii hormonali plasmatici
poate indica leziuni renale la pisica non-
azotemică, mai ales dacă animalul este
deshidratat. De menționat faptul că pisi­
boală glomerulară în cazul în care se exclu­
de ITU. Se recomandă ca investigarea cau­
zelor proteinuriei să se efectueze la orice
pentru utilizare la pisici cu și fără BRC (10).
Odată ce activitatea NAG a fost măsurată,
aceasta poate fi convertită la așa-numitul
H ormonul paratiroidian (HPT) este
secretat de glanda paratiroidă, în
principal ca răspuns la hipocalcemia
cile hrănite exclusiv cu hrană umedă pot pacient non-azotemic cu un PUC ≥ 1,0 (9). indice NAG prin calcularea raportului de plasmatică și acționează pentru a crește
prezenta valori scăzute ale GSU și astfel Concentrații scăzute ale proteinuriei activitate NAG urinare la grame de creati­ concentrația de calciu plasmatic prin
trebuie avut grijă să se excludă alte cauze sunt predictive pentru dezvoltarea azote­ nina urinară. Nu s-a identificat o corelație creșterea absorbției calciului de la nivel
ce conduc la o capacitate scăzută de miei în termen de 12 luni la pisicile în vârstă între indicele NAG felin și concentrația intestinal și osos și scăderea reabsorbției
concentrare a urinei (de exemplu, dia­betul (8). Pisicile sănătoase evaluate, care au creatininei plasmatice, dar indicele NAG fosfatului plasmatic în rinichi.
zaharat sau utilizarea de diureti­ce). continuat să dezvolte azotemie în decurs este corelat cu severitatea proteinuriei În multe studii, s-au validat și utilizat
În cele ce urmează se vor analiza de 12 luni, au prezentat valori ale AUC și (10) și este un predictor al dezvoltării câteva teste HPT, prin examinarea HPT
biomarkerii deteriorării sau disfuncției PUC semnificativ mai mari în momentul azotemiei la pisicile în vârstă, într-o la pisică, dar, din păcate, multe dintre
tubulare care au fost cercetați la pisică. inițial, comparativ cu pisicile care au rămas perioadă de 12 luni (8). Această corelație aceste teste nu mai sunt disponibile. Un
Proteinuria non-azotemice. În analizele multivariabile, se pierde odată ce modelul este c­ orectat studiu a constatat că HPT este crescut
Rinichiul sănătos filtrează liber, prin care includ vârsta și măsuratori ale GSU, pentru PUC, prin urmare măsurarea la pisicile non-azotemice care continuă
intermediul glomerulilor, proteinele tensiunii arteriale sistolice, creatininei, de­- indicelui NAG nu oferă în prezent nici un să dezvolte azotemie timp de de 12 luni,
cu greutate moleculară scăzută și terminarea activității N-acetil-b-D-glu­ beneficiu față de cel al măsurarii PUC, în comparație cu pisicile care rămân
intermediară care sunt apoi reabsorbite la cozaminidazei urinare (NAG) (pag 12) și ale pentru predicția azotemiei iminente. Sunt non-azotemice (17). Din păcate, valorile
nivelul tubilor renali proximali, astfel încât PUC sau AUC, doar creatinina și fie AUC sau necesare studii ulterioare pentru a verifica măsurătorilor HPT s-au suprapus mult la
concentrația de proteine în urină este PUC au reprezentat factori independenți de dacă activitățile izoenzimatice ale NAG A pisicile care au devenit azotemice și cele
scăzută. Cauzele proteinuriei pot fi prere­ previziune pentru dezvoltarea azotemiei. și B pot fi măsurate separat, venind astfel care nu au dezvoltat azotemie, limitând
nale, renale (funcțională sau patologică) Utilizarea AUC nu a oferit nici un be­neficiu în ajutorul utilizării NAG ca un biomarker al astfel utilizarea sa ca un biomarker
și postrenale. Au fost publicate (9) etapele suplimentar în estimarea dezvoltării azo­ deteriorării tubulare in BRC precoce. al azotemiei iminente la pisici în mod
secvențiale ce ajută la identificarea originii temiei, față de cel oferit de PUC, care este Cauxina individual. În plus, testul folosit în acest
proteinuriei, iar în cazul în care acestea mai ușor disponibil în practică. În prezentul Cauxina este o proteină urinară care au devenit azotemice pe parcursul Cu toate acestea, nu are valoare studiu nu mai este disponibil.
sunt urmate, diagnosticul de proteinurie studiu nu s-a putut clarifica dacă protei­ felină produsă în tubii proximali și este perioadei de 12 luni, ceea demonstrează predictivă pentru care pisicile dezvoltă Factorul de creștere al fibroblastului 23
renală persistentă indică prezența BRC. nuria constituie o cauză a afectării renale, prezentă în concentrații foarte ridicate faptul că acesta este un biomarker slab azotemie ca urmare a tratamentului (15). (FGF-23) este un hormon care acționează
Proteinuria poate fi măsurată semi­ sau pur și simplu un marker al azotemiei la masculii nesterilizați (11). Funcția pentru predicția dezvoltării azotemiei, Până în prezent, nu există studii care să asupra co-transportorilor sodiu-fosfat din
cantitativ în timpul analizei urinare de iminente. cauxinei nu a fost pe deplin elucidată, atunci când este utilizată doar cauxina fi examinat valoarea predictivă a PLR tubii proximali ai rinichiului, pentru a scădea
rutină, fie prin determinarea raportului Activitatea NAG dar este cunoscută ca fiind implicată în (13). Sunt necesare studii suplimentare în dezvoltarea azotemiei la pisicile în reabsorbția fosfatului din urină. Acesta
proteine urinare:creatinină (PUC), sau prin NAG este o enzimă lizozomală producerea unui feromon felin, felinina. pentru a confirma dacă acest marker vârstă, sănatoase. este secretat de osteocite și osteoblaste, ca
testul albuminei urinare care poate fi, de prezentă în celulele epiteliale ale tubi­ S-a demonstrat faptul că exprimarea poate fi util atunci când este combinat Analiza proteomică răspuns la creșterea concentrației de fosfat
asemenea, corectată, prin concentrarea lor contorți proximali. Este eliberată în cauxinei este redusă la nivel renal, cu evaluările altor biomarkeri. Proteomica este analiza proteinelor în plasmă, dar, ca o proteină cu greutate
creatininei pentru a da raportul albumină urină în urma unei leziuni tubulare și în cazul felinelor ce prezintă nefrită Proteina de legare a retinolului (PLR) exprimate în țesuturile, celulele sau moleculară scăzută, acesta este de aseme­
urinară:creatinină (AUC). este, prin urmare, un posibil biomarker al tubulointerstițială și azotemie (12). PLR este o proteină cu greutate fluidele biologice. Această tehnică nea filtrat liber de glomerul și prin urmare
Măsurarea PUC este disponibilă în deteriorării tubulare. S-a validat un test imunologic pentru moleculară redusă produsă în ficat, care folosește spectrometria de masă pentru crește pe măsură ce RFG descrește (18).
practică, dar aceste evaluări nu sunt Există două izoenzime diferite: NAG măsurarea cauxinei din urina felină, acționează ca un suport pentru vitamina a identifica simultan mai mulți bio­ S-a validat un test ELISA uman pentru
valabile dacă este prezentă o infecție a A și NAG B. NAG A este excretată con­ dar testul măsoară cauxina denaturată, A lipofilă (retinol). PLR nelegată poate markeri potențiali care ar putea fi apoi utilizarea cu probe de plasmă felină (19),
tractului urinar (ITU) (Figura 2). De aseme­ tinuu și poate spori în timpul procesării ceea ce impune ca toate probele să fie fi filtrată la nivel glomerular și este folosiți pentru a ajuta la detectarea dar măsurarea FGF-23 nu este momen­
nea, trebuie remarcat faptul că hemoragia proteinelor, în timp ce NAG B se eliberează depozitate timp de cel puțin 7 zile la -20o complet reabsorbită la nivelul tubilor pisicilor cu risc de a dezvolta azotemie la tan disponibilă comercial, în laboratoare.
severă și inflamația pot afecta PUC. numai în timpul lezării celulelor tubilor C, înainte de efectuarea măsurătorilor proximali. Deoarece funcția tubulară nivel individual. Un studiu foarte recent Studiile inițiale asupra acestui hormon
Proteinuria ușoară poate fi rezultatul contorți proximali. (13). Folosind acest test, raportul cauxina scade, reabsorbția PLR scade de ase­ a investigat proteomica felină, utilizând indică faptul că acesta este crescut la
afectării glomerulare sau tubulare, dar la NAG poate fi măsurată folosind un urinară:creatinină (CUC), s-a dovedit a menea, aceasta ducând la concentrații probe de urină provenite de la 10 pisici pisicile azotemice (19), corelat cu RFG (20)
pisică sunt mai frecvente afecțiunile de la test enzimatic, ceea ce permite adaptarea avea semnificație diferită la pisicile în crescute de PLR în urină și permițând care au rămas non-azotemice după 12 și este în continuare crescut la pisicile ce
vârstă, cu diferite grade de severitate a astfel ca PLR să reprezinte un biomarker luni și de la 10 pisici care au dezvoltat prezintă concentrații ridicate de fosfat în
proteinuriei și a prezentat valori evident al disfuncției tubulare. PLR s-a demon­ azotemie în termen de 12 luni. Acest plasmă (19). FGF-23 este, de asemenea,
Diagnosticarea imediată a BRC permite clini- mai mari la pisicile în vârstă sănătoase,
care au continuat să dezvolte azotemie
strat a fi crescută la pisici cu BRC și
hipertiroidism (14). La pisicile ce prezintă
studiu a identificat 6 „grupuri“ care pot
reprezenta 6 potențiali biomarkeri ce ar
crescut la pisicile non-azotemice care
continuă să dezvolte azotemie în decurs de
cianului să gestioneze evoluția bolii prin dieta într-un termen de 12 luni, comparativ
cu pisicile care au rămas non-azotemice
hipertiroidism, PLR urinară scade pe
măsură ce se efectuează tratamentul
putea ajuta la identificarea pisicilor ce
prezintă risc de dezvoltare a azotemiei
12 luni, comparativ cu pisicile care răman
non-azotemice (20), dar din nou, există o
renală care s-a demonstrat a crește timpul de (13). Cu toate acestea, a fost substanțială cu iod radioactiv, cu excepția cazului în (16). Această tehnică este în prezent în suprapunere substanțială a măsuratorilor
suprapunerea valorilor CUC la pisicile care pisicile au devenit azotemice după fază incipientă și studii suplimentare privind FGF-23, între aceste grupuri diferite
supraviețuire la pacienții azotemici. care au rămas non-azotemice și cele tratament. sunt acum cerute pentru a identifica de pisici. În acest moment, folosirea FGF

12 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 13


veterinaria nr. 19

  Figura 3 – O abordare logică a utilizării biomarkerilor pentru identificarea cât mai curând posibil a BRC feline

Examinarea pisicilor ≥ 9 ani, la Dacă sunt detectate


 Antecedentele
fiecare 6 luni anomalii conexe ne-renale,
  Examinarea fizică
se vor evalua, după caz
  Măsurarea tensiunii arteriale sistolice
Creatinina serică:
Pisicile trebuie să postească   Greutatea corporală și scorul condiției
se află în intervalul
timp de 8 ore și trebuie să fie corporale (BCS)
de referință al
bine hidratate   Analiza urinei: bandeleta urinară, GSU,
laboratorului?
examenul sedimentului, PUC
Probele se vor trimite de fiecare   Analizele de sânge: biochimie, hematologie,
dată la același laborator T4 total (tiroxina totală)

Da Nu

De verificat: Se poate obține


proba de urină?

Da Nu

Se descopera anomalii Este creatinina persistenta peste valorile


GSU < 1,035?* PUC GSU < 1,035?*
renale la palpare? de referinta al laboratorului

Da Nu Da Nu < 0,4 > 0,4 >1 Da Nu Nu Da

Dacă valorile
Se va efectua Se va efectua
sunt în mod
un nou un nou Monitorizare**
constant
examen, examen,
> 0,4, se va
peste 6 luni peste 6 luni
monitoriza**

Se vor avea în Se vor exclude ITU


Se vor exclude Se va stadializa utilizând
vedere investigații și hipertensiunea
alte cauze ale GSU IRIS, iar proprietarul va fi
ulterioare: ecografie, sistemică.
scăzute, apoi se va sfătuit să inițieze dietă renală
biopsie.
monitoriza. ** și alte tratamente, în mod
Monitorizare** Dacă persistă, se
corespunzător.
vor face investigații
pentru boala
* Pisicile hrănite exclusiv cu hrană umedă pot
glomerulară.
prezenta GSU scăzută.
** Cazuri care pot prezenta un risc mai mare
de dezvoltare a BCR
• se va menține hidratarea,
• se vor evita medicamente nefrotoxice,
• se va monitoriza creatinina plasmatică la
fiecare 6 luni.

14 www.cmvro.ro
veterinaria nr. 19

În majoritatea cazurilor, BRC felină este la identificarea, cât mai curând posibilă, a
pacienților cu BRC felină.
consecința nefritei tubulointerstițiale cronice de Concluzii
cauză necunoscută, carac­terizată prin dilatare și
atrofie tubulară, inflamație interstițială și fibroză.
S tabilirea promptă a diagnosticului de
BRC la pisică permite intervenția pentru
încetinirea progresiei bolii și pentru prelun­
girea timpului de supraviețuire al anima­
lului. Identificarea biomarkerilor necesari
23 ca un biomarker pentru pisici cu risc BRC azotemice la pisică, având în vedere pentru diagnosticarea precoce a bolii re­
de a dezvolta azotemie, este deci limitată. o anumită populație și sunt, prin urmare, nale cronice feline, reprezintă un domeniu
de utilizat în încercarea de a diagnostica activ al cercetării actuale și deși nu s-a
Cele mai bune practici actuale pacienții felini într-un stadiu precoce al identificat până în prezent biomarkerul

S -au examinat numeroși biomarkeri ce


se pot utiliza ca indicatori ai BRC azo­
temice iminente la pisică, dar în prezent nu
BRC. În prezent, cel mai bun mod de a eva­
lua funcția renală, fără măsurarea directă
a RFG, este reprezentată de utiliza­rea de
ideal pentru pisica ce suferă de BRC, noi
biomarkeri pot fi identificați în viitorul
apropiat, odată cu utilizarea proteomicii. În
există biomarkerul „perfect“ care poate fi rutină a biomarkerilor disponibili în com­ acest moment, biomarkerii cei mai utilizați
folosit pentru diagnosticarea precoce a BRC binație, în special cu măsuratori repetate în practică pentru identificarea precoce a
la pisică, în mod individual. O serie de bio­ în timp. Figura 3 prezintă o abordare logică BRC feline sunt reprezentați de măsurarea
markeri luați în discuție în acest articol s-au de a utiliza biomarkerii disponibili în mod în serie a concentrației creatininei serice
dovedit a fi predictori pentru dezvoltarea obișnuit în practica generală, pentru a ajuta împreună cu GSU și măsurarea PUC.

Refernțe bibliografice

1. DiBartola SP, Rutgers HC, Zack PM, et al. Clinicopathologic findings Res 2010;71:241-247.
associated with chronic renal disease in cats: 74 cases (1973-1984). J 11. Jepson RE, Coulton GR, Cowan ML, et al. Evaluation of mass spectro­
Am Vet Med Assoc 1987;190:1196-1202. metry of urinary proteins and peptides as biomarkers for cats at risk of
2. Elliott J, Barber PJ. Feline chronic renal failure: clinical findings developing azotemia. Am J Vet Res 2013;74:333-342.
in 80 cases diagnosed between 1992 and 1995. J Small Anim Pract 12. Lees GE. Assessment and management of proteinuria in dogs and
1998;39:78-85. cats: 2004 ACVIM Forum Consensus Statement (small animal). J Vet Int
3. Elliott J, Rawlings JM, Markwell PJ, et al. Survival of cats with natu­ Med 2005;19:377-385.
rally occurring chronic renal failure: effect of dietary management. J 13. Lulich JP. Feline renal failure: questions, answers, questions. Comp
Small Anim Pract 2000;41:235-242. Cont Ed Pract Vet 1992;14:127-152.
4. Filler G, Liu D, Huang SH, et al. Impaired GFR is the most important 14. Miyazaki M, Yamashita T, Hosokawa M, et al. Species-, sex-, and age-
determinant for FGF-23 increase in chronic kidney disease. Clin Bio­ dependent urinary excretion of cauxin, a mammalian carboxylesterase.
chem 2011;44:435-437. CompBiochem Physiol Part B Biochem Mol Biol 2006;145:270-277.
5. Finch NC, Syme HM, Elliott J. Parathyroid hormone concentration in 15. Miyazaki M, Soeta S, Yamagishi N, et al. Tubulointerstitial nephritis
geriatric cats with various degrees of renal function. J Am Vet Med As­ causes decreased renal expression and urinary excretion of cauxin, a
soc 2012;241:1326-1335. major urinary protein of the domestic cat. Res Vet Sci 2007;82:76-79.
6. Finch NC, Geddes RF, Syme HM, et al. Fibroblast Growth Factor 16. Ross SJ, Osborne CA, Kirk CA, et al. Clinical evaluation of dietary
23 (FGF-23) concentrations in cats with early nonazotemic chronic modification for treatment of spontaneous chronic kidney disease in
kidney disease (CKD) and in healthy geriatric cats. J Vet Intern Med cats. J Am Vet Med Assoc 2006;229:949-957.
2013;27:227-233. 17. Van Hoek I, Daminet S, Notebaert S, et al. Immunoassay of urinary
7. Geddes RF, Finch NC, Elliott J, et al. Fibroblast growth factor 23 in retinol binding protein as a putative renal marker in cats. J Immunol
feline chronic kidney disease. J Vet Intern Med 2013;27:234-241. Meth 2008;329:208-213.
8. Jepson RE, Brodbelt D, Vallance C, et al. Evaluation of predictors of 18. Van Hoek I, Lefebvre HP, Peremans K, et al. Short- and long-term
the development of azotemia in cats. J Vet Int Med 2009;23:806-813. follow-up of glomerular and tubular renal markers of kidney function in
9. Jepson RE, Syme HM, Markwell P, et al. Measurement of urinary cauxin hyperthyroid cats after treatment with radioiodine. Dom Anim Endocri­
in geriatric cats with variable plasma creatinine concentrations and protei­ nol 2009;36:45-56.
nuria and evaluation of urine cauxin-to-creatinine concentration ratio as a 19. Von Hendy-Willson VE, Pressler BM. An overview of glomerular
predictor of developing azotemia. Am J Vet Res 2010;71:982-987. filtration rate testing in dogs and cats. Vet J 2011;188:156-165.
10. Jepson RE, Vallance C, Syme HM, et al. Assessment of urinary N- 20. Biomarkers Definitions Working Group. Biomarkers and surrogate
acetyl-beta-D-glucosaminidase activity in geriatric cats with variable endpoints: preferred definitions and conceptual framework. Clin Phar­
plasma creatinine concentrations with and without azotemia. Am J Vet macol Ther 2001;69:89-95.

16 www.cmvro.ro
veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Noi contribuții în miopatia clismei cu soluție caldă de permanganat


de potasiu, 5 litri de două ori pe zi a dus
la oprirea procesului patologic generat
  Venisecție- 10 litri;
  Perfuzie -1000 ml. sol. Ringer B. Braun
și Vitamina C 200 ml.;
special la cabalinele de tracțiune grea,
animale predispuse la această boală;
  Adăposturile trebuie să fie igienizate,

mioglobinurică paralitică la cal - caz clinic de acidul lactic, astfel că după două
zile de tratament s-a prevenit insufi­
ciența renală și uremia care urma (ani­
  Vitamina B1 -2500mg. IV de două ori
pe zi;
  Permanganatul de potasiu soluție 1 gr.
curate, aerisite, fără curenți;
  Animalele să fie scoase zilnic în
padoc la mișcare;
malul a eliminat urina aproape normală la 5 litri apă caldă introdusă pe rect, sub   Animalele bolnave, cu paraple­
Miopatia mioglobinurică paralitică a calului poate fi prevenită dacă animalele cu pre­ și mai multă, mai fluidă). (Foaie de formă de clismă, de două ori pe zi; gie, să aibă așternut gros de paie, iar
observație)   Bicarbonat de sodiu 200 gr. în apa de animalul să fie întors de pe o parte pe
dispoziție la boală fac mișcări zilnice în padoc și cu o furajare cu rații de întreținere, Acidul piruvic fiind redus, se băut de două ori pe zi; alta de 3 – 4 ori pe zi, pentru evitarea
resintetizează glicogenul din acidul lactic complicațiilor. Nu trebuie să lăsăm
sărace în glucide. La primele semne de boală să li se administreze vitamina B1 I.V. - în faza aerobă, odihnă. Concluzii și recomandări animalele mai mult de 2 zile cu paraple­

2500 mg de două ori pe zi , două zile, iar per os câte 200 de gr. bicarbonat de sodiu.
Înțelegând mecanismul biochimic pa-
togenetic, putem preveni boala, evoluția
procesului anatomo-patologic de dege­
M enținerea animalului în paraplegie
peste 2 zile – cu melanurie este un
prognostic grav întrucât apar complicațiile
gie, trebuie obligatoriu să fie ridicate în
poziție normală;
  Cu acest tratament au fost salvate
Cuvinte cheie: prevenirea miopatiei mioglobinurice paralitice la cal. nerare ceroasă a fibrelor musculare de tip decubitale (gangrenă, piemie, nevrite, multe animale bolnave. De aceea îl reco-
Zenker, salvând animalele. miozite, amiotrofii, cât și complicații mand cu încredere pentru combaterea
 Dr. Victor Drăgolici - Medic primar veterinar, Doctor în medicină veterinară pulmonare), toate acestea necesitând o acestei boli foarte grave.
Tratamentul curativ aplicat perioadă lungă de tratament (foto 7-18). Anexăm în continuare Foaia de
Introducere Imediat ce a ajuns cu el în adăpost, naza), acid lactic ce determină tulburări (Foaie de observație) Boala este cunoscută de multă vreme. Observație clinică a animalului, cât și

P e data de 15 martie 2015, la Cabi-


netul Medical Veterinar Dr. Drăgolici
Victor, din comuna Crevedia, Județul
proprietarul a anunțat personalul sanitar
veterinar din comuna Dobra, personal
care imediat a început aplicarea unui
ale stării coloidale musculare și liza
fibrelor musculare, eliberând mioglobina
în sânge (4).
  Liniștirea animalului cu XYLAZIN BIO 2%
8 ml. im.;
  Pe timpul repausului trebuie să se
reducă rația alimentară la jumătate, în
fotografii cu acesta în paraplegie și foto-
grafii cu urmările paraplegiei prelungite.

Dâmbovița, s-a prezentat domnul An- tratament ce a durat până pe data de 15 Mioglobina este toxică. Ea se elimină
ghel Andrei Dragoș, din comuna Dobra, martie, tratament ce nu a dat rezultate cu prin urină, dând culoarea închisă a acesteia. FOAIE DE OBSERVAȚIE
sat Mărcești, județ Dâmbovița, proprie­ toate că boala este cunoscută de multă Prin eliminarea mioglobinei din fibra Specia: EQUINE
tarul unui animal bolnav. Acesta a venit vreme (foto 1-18). musculară rezultă o lipsă de oxigenare la Sex: Mascul
cu rugămintea și speranța de a-i trata Când am ajuns la adăpost, pe la orele nivelul mușchilor. Vârsta: 2 ani
calul bolnav, fără speranță de vindeca­ 18.00, în 15 martie, armăsarul era foarte Pentru a asigura oxigenarea fibrelor Rasa: Ardenez
re, atât din partea proprietarului, cât agitat, cu o respirație horcăitoare, cu afectate (12) s-a folosit permanganatul Greutate: ~ 1000 Kg
și din partea personalului veterinar din conjunctiva cianotică, cu melanurie, în de potasiu, un potențial oxidant sub Data internării – 15.03.2015, ora 18
comuna sus menționată. decubit lateral de 7 zile (foto 1-2). formă de clismă, ca sursă de oxigen. Date anamnetice: un armasar în decubit lateral din data de 09.03.2015,cu respirație horcăitoare, cu conjunctiva cianotică, micțiune rară, melanurie,
Pe baza semnelor clinice identificate Oxigenul eliberat și absorbit de mucoasa animal de tracțiune grea.
Materiale și metode și a anamnezei, am stabilit diagnosticul intestinală și ajuns în sânge este activat de Diagnostic la internare: miopatia mioglobinurică paralitică a calului, forma evolutivă rapidă, completă, cu plăgi decubitale infectate.

N e-am deplasat la adăpostul unde era


ținut animalul – un adăpost foarte
mare, friguros, cu animale puține în el.
de miopatie mioglobinurică paralitică a
calului – forma evolutivă completă cu
plăgi decubitale, infectate, hipostază și
citocromoxidază și transportat la nivelul
fibrelor musculare afectate, participând la
refacerea lor (1, 3, 11). Data
Temperatura
Observații clinice, evoluția bolii Tratamentul aplicat
Dimineața Seara
Din anamneză și examinarea clinică un prognostic rezervat spre grav (foto Se cunoaște că la nivelul mitocondriei 15.03.2015 39,2oC Animal foarte agitat, conjunctiva   Xilazine 8 ml I.M.
am constatat următoarele: 1-18). fibrei musculare au loc reacții chimice de ora 18.30 cianotică,melanurie, cu plăgi decubitale   Venisecție 10 litri
  Calul bolnav – un armăsar ardenez degradare a glicogenului, prin ciclul lui infectate, cu musculatura cervicală   Perfuzie: sol.Ringer B.Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml
de tracțiune grea, în vârstă de 2 ani, de Rezultate și discuții Krebs. tumefiată, în decubit lateral, pe ciment,   Cofeină 10 ml. S.C.
culoare roibă, cu o greutate de aproxima- Patogenie În faza anaerobă a ciclului, acidul piru- așternut răvășit, cu stări nervoase (se   După ~ 15 minute Vitamina B1 – 2500 mg. I.V.
tiv 1.000 Kg. Animalul a fost bine furajat, ținut în vic produce în exces acid lactic, acid care lovește capul de ciment); FOTO 1, 2.   CLISMĂ –permanganat de potasiu, sol. caldă la 30oC – 1 gr. la 5 litri
  Animalul era în decubit lateral de 7 stabulație o perioadă lungă de timp, fără determina tulburările funcționale și leziuni de apă
zile, ținut pe ciment, cu puțin așternut și antrenament, pus la efort (destul de ușor la nivelul musculaturii, instalând acidoza   Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut
acesta răvășit în timpul crizelor (foto 1 și 2). cu căruța la pas, 300 de metri), pe timp negazoasă, concomitent cu reducerea RECOMANDĂRI: animalul să fie întors din 2 în 2 ore de pe o parte pe
Proprietarul a declarat că pe data de 9 friguros s-a declanșat boala, consecință rezervei alcaline. alta, pe așternut gros.
martie 2015 a înhămat calul la căruță și a a intoxicației acide a mușchilor, care a Acidul piruvic este intermediar între 16.03.2015 38,9oC Animalul tot în decubit lateral, în   Xilazine 8ml IM.
plecat la pădure. După aproximativ 300 de determinat îmbibiția apoasă a fibrelor glicogen și acidul lactic (reacții reversi- ora 9 adăpost, pe ciment, foarte agitat cu   Venisecție 8 litri
metri, animalul a încetinit mersul, a tran- musculare, tulburări ale stării coloidale bile) descris de (1, 4). Pentru reducerea manifestări nervoase (se lovește cu   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml
spirat pe tot corpul, și-a pierdut echilibrul musculare și liza fibrelor musculare. În acidului piruvic, rolul cel mai important îl capul de ciment) așternut răvășit;   Cofeină 10 ml. S.C.
și a căzut pe șosea. Proprietarul, ajutat de timpul contracției musculare în mușchi are enzima piruvodehidrogenază, care are FOTO 1, 2.   După ~ 15 minute Vitamina B1 – 2500 mg. I.V.
alți cetățeni, l-a ridicat pentru a-l duce în are loc degradarea glicogenului, în faza coenzimă pe vitamina B1.   CLISMĂ – permanganat de potasiu, sol. la ~30oC – 1 gr. la 5 litri de apă
adăpost. La întoarcere, acesta a mai căzut anaerobă rezultă ca produs final acidul Administrând vitamina B1 în can-   Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut
de câteva ori. De asemenea, a început să piruvic care produce acid lactic (reacție titate mare (12), comparativ și cu RECOMANDĂRI: animalul să fie întors din 2 în 2 ore de pe o parte pe
urineze cu sânge. catalizată de enzima lactic-dehidroge- recomandările altor autori (8), cât și a alta, pe așternut gros.

18 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 19


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Temperatura Observații clinice, Temperatura Observații clinice,


Data Tratamentul aplicat Data Tratamentul aplicat
Dimineața Seara evoluția bolii Dimineața Seara evoluția bolii

16.03.2015 39,2oC Animalul a fost mutat din grajd   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml 18.03.2015 39,8oC Animalul este foarte vioi, dar nu   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml
ora 16 afară, sub o terasă, cu așternut   Cofeină 10 ml. S.C. ora 18 se poate ridica.   CaMg 100 ml.IV.
gros, pe pământ. Animalul   După ~ 15 minute Vitamina B1 – 2500 mg. I.V.   Cofeină 10 ml. S.C.
este mai vioi, cu manifestări   CLISMĂ –permanganat de potasiu, sol. caldă la 30oC – 1 gr. la 5 litri de apă   După ~ 15 minute- Vitamina B1 – 2500 mg. I.V.
nervoase mai rare, încearcă   Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut   CLISMĂ –permanganat de potasiu, sol. caldă la 30oC – 1 gr. la 5 litri de apă
să se ridice doar cu membrele RECOMANDĂRI: animalul să fie întors din 2 în 2 ore de pe o parte pe alta, pe   Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut
anterioare. așternut gros. RECOMANDĂRI: animalul să fie întors din 2 în 2 ore de pe o parte pe alta, pe
FOTO 3 Am început și tratamentul plăgilor decubitale cu: așternut gros.
  Apă oxigenată, sol. 1% spălat plagile Tratamentul plăgilor decubitale cu:
  Sol. iod povidonă pulverizată pe plăgi   Apă oxigenată, sol. 1% - spălat plăgile
  Mediodine ungv. aplicat pe plăgi zvântate, o dată pe zi   Sol. iod povidonă pulverizată pe plăgi
  Tinctură de iod, badijonări în jurul plăgilor   Mediodine ungv. aplicat pe plăgi zvântate, o dată pe zi
  Tinctură de iod, badijonări în jurul plăgilor
17.03.2015 38,8oC Animalul stă cu capul ridicat,   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml
ora 9 dar în decubit sterno-abdomi­   CaMg 100 ml. I.V. 19.03.2015 Cu acordul proprietarului,   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml
nal, nu mai este agitat, urina nu   Cofeină 10 ml. S.C. ora 9 cu două macarale agățate   CaMg 100 ml.IV.
mai este neagră, este fluidă, de   După ~ 15 minute Vitamina B1 – 2500 mg. I.V. de tavanul terasei, am   Cofeină 10 ml. S.C.
culoare galbenă și în cantități   CLISMĂ –permanganat de potasiu, sol. caldă la 30oC – 1 gr. la 5 litri de apă ridicat animalul și l-am ținut   Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut
mai mari; urinare fără agitarea   Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut suspendat timp de 20 minute.   După ~ 15 minute - Vitamina B1 – 2500 mg. I.V.
animalului. RECOMANDĂRI: animalul să fie întors din 2 în 2 ore de pe o parte pe alta, pe În acest timp, a fost frecționat RECOMANDĂRI: animalul să fie plimbat ușor, susținut lateral dacă este nevoie,
FOTO 4 ; așternut gros. cu alcool sanitar pe piciorul pe zonă cu iarbă.
Tratamentul plăgilor decubitale: stâng anterior, picior ce era Tratamentul plăgilor decubitale cu:
  Apă oxigenată, sol.1% - spălat plăgile tumefiat. Animalul a început să   Apă oxigenată, sol. 1% - spălat plăgile
  Sol. iod povidonă pulverizată pe plăgi meargă susținut din lateral de   Sol. iod povidonă pulverizată pe plăgi
  Mediodine ungv. aplicat pe plăgi zvântate, o dată pe zi 4 cetățeni.   Mediodine ungv. aplicat pe plăgi zvântate, o dată pe zi
  Tinctură de iod, badijonări în jurul plăgilor FOTO 7   Tinctură de iod, badijonări în jurul plăgilor

17.03.2015 39,8oC Animalul în decubit sterno-ab­-   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml 20.03.2015 38,2oC Animalul este vioi, mănâncă   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml
ora 17 do­minal, pe așternut gros,   CaMg 100 ml.IV. ora 9 normal, funcțiile fiziologice   CaMg 100 ml.IV.
încearcă să se ridice pe   Cofeină 10 ml. S.C. (urinare, defecare) normale,   Cofeină 10 ml. S.C.
picioarele anterioare, este vioi,   După ~ 15 minute -Vitamina B1 – 2500 mg. I.V. piciorul stâng anterior fără   După ~ 15 minute - Vitamina B1 – 2500 mg. I.V.
consumă bine hrana.   CLISMĂ –permanganat de potasiu, sol. caldă la 30oC – 1 gr. la 5 litri de apă stabilitate. Nu s-a mai culcat   Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut
  Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut deloc de la ridicarea sa.   Frecții pe picioare cu EqvaGel
RECOMANDĂRI: animalul să fie întors din 2 în 2 ore de pe o parte pe alta, pe RECOMANDĂRI: animalul să fie plimbat ușor, susținut lateral dacă este nevoie,
așternut gros. pe zonă cu iarbă.
Tratamentul plăgilor decubitale: Tratamentul plăgilor decubitale cu:
  Apă oxigenată, sol. 1% - spălat plăgile   Apa oxigenată, sol. 1% - spălat plăgile
  Sol. iod povidonă pulverizată pe plăgi   Sol. iod povidonă pulverizată pe plăgi
  Mediodine ungv. aplicat pe plăgi zvântate, o dată pe zi   Mediodine ungv. aplicat pe plăgi zvântate, o dată pe zi
  Tinctură de iod, badijonări în jurul plăgilor   Tinctură de iod, badijonări în jurul plăgilor

18.03.2015 39,6oC Animalul este foarte vioi,   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml 21.03.2015 38,1oC Animal vioi, mănâncă normal,   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml.
ora 9 încearcă să se ridice în mod   CaMg 100 ml.IV. ora 9 funcțiile fiziologice normale.   CaMg 100 ml.IV
repetat cu trenul anterior, nu se   Cofeină 10 ml. S.C. Animalul este scos la plimbare,   Cofeină 10 ml. S.C.
ridică cu trenul posterior.   După ~ 15 minute - Vitamina B1 – 2500 mg. I.V. merge singur, fără ajutor sau   După ~ 15 minute - Vitamina B1 – 2500 mg. I.V.
  CLISMĂ –permanganat de potasiu, sol. caldă la 30oC – 1 gr. la 5 litri de apă susținere.   Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut
  Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut FOTO 9   Frecții pe picioare cu EqvaGel
RECOMANDĂRI: animalul să fie întors din 2 în 2 ore de pe o parte pe alta, pe RECOMANDĂRI: animalul să fie plimbat ușor, susținut lateral dacă este nevoie,
așternut gros. pe zonă cu iarbă.
Tratamentul plăgilor decubitale cu: Tratamentul plăgilor decubitale cu:
  Apă oxigenată, sol. 1% spălat plăgile   Apă oxigenată, sol. 1% - spălat plăgile
  Sol. iod povidonă pulverizată pe plăgi   Sol. iod povidonă pulverizată pe plăgi
  Mediodine ungv. aplicat pe plăgi zvantate, o dată pe zi   Mediodine ungv. aplicat pe plăgi zvântate, o dată pe zi
  Tinctură de iod, badijonări în jurul plăgilor   Tinctură de iod, badijonări în jurul plăgilor

20 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 21


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Temperatura Urmările paraplegiei prelungite


Observații clinice,
Data Tratamentul aplicat
Dimineața Seara evoluția bolii
22.03.2015 38,2oC Animal vioi, mănâncă normal,   Perfuzie: sol. Ringer B. Braun 1000 ml + vitamina C 200 ml
ORA 9 funcțiile fiziologice normale.   CaMg 100 ml.
FOTO 11 ,12 .   Cofeină 10 ml. S.C.
  După ~ 15 minute- Vitamina B1 – 2500 mg. I.V.
  Bicarbonat de sodiu – 200 gr. în apa de băut
  Frecții pe picioare cu EqvaGel
RECOMANDĂRI: Proprietarul calului va continua tratarea plăgilor decubitale
până la vindecare, fiind instruit în acest sens.
Tratamentul plăgilor decubitale cu:   Foto 10 – Abcese cervicale profunde   Foto 11 – Plagă profundă olecraniană   Foto 12 – Plagă decubitală olecraniană profundă
  Apa oxigenată, sol. 1% - spălat plăgile
  Sol. iod povidonă pulverizată pe plăgi
  Mediodine ungv. aplicat pe plăgi zvântate, o dată pe zi
  Tinctură de iod, badijonări în jurul plăgilor
22.04.2015 SCOS DIN EVIDENȚĂ
ora 9 AMELIORAT
10.05.2015 VINDECAT TOTAL
ora 9

  Foto 13 – Plagă decubitală, patelară   Foto 14 – Plagă decubitală   Foto 15 – Plagă decubitală reg.
reg.femurală, gambă reg. hipocondrului femurală și a gambei

  Foto 1 – Animalul în decubit lateral   Foto 2 – Animalul în adăpost în decubit lateral   Foto 3 – Animalul scos din adăpost pe pămant,
în adăpost cu așternutul răvășit decubit lateral

  Foto 16 – Plăgi decubitale în reg. capului   Foto 17 – Plăgi decubitale la cap   Foto 18 – Plagă decubitală brahială și falangienă

Bibliografie

  Foto 4 – În poziție sterno-abdominală,   Foto 5 – Poziție sterno-abdominală,   Foto 6 – Poziție sterno-abdominală 1. Adamesteanu I., 1967-Patologia Medicală a Animalelor Domestice vol. 8. Jubb K.V.F., Kennedy P.C. ,Palmer N.-1993-Pathology of Domestic
își ține singur capul ridicat încearcă să se ridice pe pământ ll. Editura Agrosilvică București. Animals, Academic Press, New York.
2. Bârză H., Câlmău F., 1999.-Patologie Medicală Veterinară, Editura 9. Lehninger L.A ., 1987 – Biochimie vol. I .Editura Tehnică București.
Fundației “România de mâine” București. 10. Nenitescu C.D., 1979-Chimie Generală. Editura Didactica și
3. Benetato D., 1962-Fiziologie Normală și Patologică, vol.l., Ed. Med. București. Pedagogică București.
4. Curcă D., 2004-Fiziopatologie generală vol.II. Editura Printech. 11. Saragea M., Periețeanu D.,1994 –Tratat de Fiziopatologie vol. lll.
5. Drăgolici V., 2011-Results obtained with the tretatment of paralitic Editura Academiei Române București.
mioglobinuric myopathy in horses. Clinical Cases. , SCIENTIFIC WORKS. 12. Solcan Gh., Boghian V., Rollin F. 2005- Patologie și clinică medicală
C.SERIES. VETERYNARY MEDICINE Vol. LVLL (2) BUCHAREST. veterinară.Editura Ion Ionescu de la Brad Iași
6. Hortopan Gr., 1914- Miozita Hemoglobinurica în Enciclopedie 13. Îndreptarul Medicului Veterinar 1955 - Ed.Agro-Silvică de stat
Veterinară, Ed.ll, Tipografia “Revista Geniului” Buc. pag.26-28. București, Bolile Metabolismului, pag.337-338.
7. Ioniță L, .2010 –Patologie și Clinică Medicală Veterinară, vol.l , 14. El Manual Merck de Veterinaria 1988 - Cuarta Edicion En Espana.-
  Foto 7 – Animal suspendat cu două macarale,   Foto 8 – Plimbare la pas, instabil,   Foto 9 Editura Sitech Craiova. Mioglobinuria Paralitica de los Cabalos.
busumat 20’ fără stabilitate piciorul stâng anterior tumefiat Plimbare la pas

22 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 23


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Îndepărtarea chirurgicală
a unui antlerom la un căprior
(Capreolus capreolus) castrat tardiv
 Dr.. Ovidiu Roșu, Doctorand FMV București

Introducere cresc datorită nivelului scăzut de testos- Datorită invazivității şi creşterii ac-

M asculii din familia cervidelor îşi schimbă


coarnele în fiecare an în funcţie de acti­-
vitatea hormonilor androgeni, care sunt in­-
teron, toamna, în perioada de rut, testo­
steronul creşte şi se produce o ischemie a
membranei catifelate de pe coarne. Ische­
celerate a formaţiunilor papilomatoase,
a infectării şi supurării zonei şi a apatiei
progresive datorate incapacităţii de a
fluenţaţi de perioada de lumină a zilei (foto­- mia asociată cu descuamarea opreşte vedea corespunzător şi de a evita obsta-
periodism). Coarnele cervidelor sunt forma­ hrănirea şi creşterea coarnelor. Acestea cole, s-a decis amputarea coarnelor şi a
ţiuni osoase diferite structural de coarnele mai rezistă câteva luni pe capul masculilor formaţiunilor adiacente.   Foto 2   Foto 3
celorlalte specii de animale. Dacă la celelalte până când se detaşează şi cad de la nivelul
specii se dezvoltă direct din craniu precum pediculilor. Materiale şi metode
nişte mâneci de natură cheratinică, cele
ale cervidelor se formează dintr-un pedicul Istoric C ăpriorul a fost evaluat la aproxi-
mativ 40 de kg şi a fost tranchilizat
(periost antlerogenic), ce se mineralizează şi
se transformă în os.
În zonele temperate, coarnele noi încep
U n căprior în vârstă de 2 ani crescut
în captivitate şi, castrat la un an, a
început să dezvolte formaţiuni amorfe
în scopul transportului cu 0,05 mg/kg
medetomidină, cu ajutorul sarbacanei.
Efectul s-a produs în 10 minute, căpriorul
să crească primăvara, dezvoltându-se sub şi papilomatoase la nivelul ambelor aşezându-se sternal şi cu capul aplecat.
o membrană catifelată până în toamnă, coarne, caracteristice antleroamelor: Ochii au fost acoperiţi cu un prosop, anima­
când aceasta se descuamează, iar ţesutul creşteri tumorale benigne ale c­ oarnelor lul fiind capabil să-şi ridice capul, dar nu să
se mineralizează şi capătă aspectul osos. cervidelor, care, în principal, sunt cau- şi reacţioneze la manipulările uşoare. A fost
După terminarea perioadei de rut, iarna, zate de un dezechilibru al hormonilor transportat la clinică în poziţie sternală.
acestea cad şi sunt progresiv înlocuite de sexuali [1,2,3]. Pe timpul transportului, care a durat
unele noi [4]. Coarnele căpriorului nu au căzut în aproximativ 60 de minute, oxigenarea
Creşterea, descuamarea membranei iarnă si pe parcursul a patru luni (martie- periferică a scăzut progresiv de la 98%
şi căderea coarnelor este influenţată de iunie 2015) au crescut căpătând progresiv la 80%, fiind restabilită prin poziţionarea
nivelul de testosteron al gonadelor, nivel forme similare unor ciorchini catifelaţi ortopneică a capului şi suplimentarea cu
care fluctuează în funcţie de durata zilei. de consistență dură, ce au acoperit mare oxigen intranazal.   Foto 4   Foto 5
Dacă pe timpul primăverii şi verii coarnele parte a feţei (Foto 1). Odată ajuns la clinică, a fost amplasată
o linie venoasă pe vena safenă laterală, Rezultate cauterizată şi a fost administrată topic o fost ţinut sternal şi au fost monitorizate
unde s-a administrat soluţie salină la
picătură (1p/s). Inducţia a fost făcută cu
un bolus IV de 0,075 mg/kg butorfanol
C ăpriorul a fost poziţionat sternal pe
masa chirurgicală iar un asistent a
imobilizat capul. S-au tras în lateral cele
pastă de ecornare. În final, pielea a fost
suturată în „U“ peste zona de secţiune a
coarnelor (Foto 5, 6, 10).
funcţiile vitale (Foto 7,8). I-au fost admi­
nistrate 2mg/kg enrofloxacină SC şi
2mg/kg funixin meglumine IV.
şi 1,75 mg/ kg ketamină. Au fost ampla- două coarne, până când cornul drept Probe din formaţiunea tumorală au Pe timpul recuperării, căpriorul a fost
sate un pulsoximetru pe limbă, electrozi a cedat, producându-se o desprindere fost trimise la laborator pentru confirma- transportat înapoi la padocul său. După
EKG la nivelul pliului iei şi axilar şi un tub de la nivelul pediculului antlerogen. A rea antleromului (Foto 9). aproximativ 4 ore de la sedarea iniţială s-au
de oxigen a fost introdus câţiva centi- fost tăiată pielea de la baza cornului şi Pentru a menţine o linişte operatorie administrat 0,03 mg/kg atipamezole IM.
metri într‑o nară cu un debit de 4L/min. îndepărtat cornul. Mai multe vase de adecvată au fost administrate la fieca­re 25 După 7 minute căpriorul s-a ridicat brusc şi
Datorită deschiderii limitate a gurii şi a sânge de la nivelul pielii au trebuit să fie de minute bolusuri de 0,6 mg/kg ketamină a început să alerge prin padoc (Foto 11,12).
laringelui îngust şi lung, specific acestei prinse şi suturate (Foto 3, 4). cu 0,03 mg/kg diazepam IV. Momentele Pe perioada întregii operaţiuni,
specii, nu s-a reuşit intubarea (Foto 2). Cel de-al doilea corn a fost necesar să administrării au fost alese în funcţie de parametrii vitali au fluctuat între 80-98%
Au fost monitorizate pulsul, oxigena- fie tăiat de la baza implantării pe craniu cu modificarea parametrilor monitorului de SpO2 (cu un minim de 75%), respiraţia de
rea periferică (SpO2), EKG, temperatura, un fierăstrău. Pe lângă vasele de sânge ale anestezie şi a unor mişcări ale membrelor 28 R/min, puls 50-65 B/min (cu un maxim
respiraţia şi notate pe o fişă de anestezie pielii a avut loc o sângerare din mijlocul posterioare. Au fost administrate 3 bolusuri de 100), şi temperatura în jurul a 38oC.
la fiecare 10 minute. cornului. Ambii pediculi ai coarnelor au pe întreagă perioadă operatorie.
Coarnele şi craniul au fost rase şi fost tăiaţi cu fierastraul cât mai aproape Operaţia a durat 75 de minute din Discuţie

  Foto 1
dezinfectate în limita posibilităţii oferite de
formațiunea tumorală.
de zona de implantare în cutia craniană.
De asemenea, zona de secţiune a fost
momentul primei incizii până la ultima
sutură. Pe timpul recuperării căpriorul a C ăpriorul a fost găsit orfan la câteva zile
de la naştere şi a fost hrănit la mână.

24 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 25


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Datorită lipsei de testosteron, coarnele


nu cad, cresc continuu şi capătă forme
amorfe [2]. Spre deosebire de coarnele
masculilor intacţi, coarnele celor castraţi
prezintă semne histologice de imaturitate
ce indică o reducere a procesului normal
de mineralizare [1].
Creşterea continuă a acestor
formaţiuni poate deveni debilitantă,
se pot dezvolta infecţii, poate afecta
compresiv cutia craniană şi poate duce
la moarte [3].
Prin cauterizare şi cu ajutorul pastei de
ecornare s-a încercat distrugerea periostu-
lui antlerogen al pediculelor coarnelor. Prin
această operaţie se doreşte ţinerea sub
control a creşterii coarnelor căpriorului.
Totuşi, trebuie ţinut cont de capacitatea
  Foto 6   Foto 7 de regenerare a ţesutului osos de la nivelul
pediculilor coarnelor, astfel că se poate
aştepta la un proces recurent cu creşterea
de noi formaţiuni amorfe şi papilomatoase
odată cu noul sezon. Pentru a gestiona
această patologie pe viitor se va lua în
considerare administrarea de testosteron
ce ar trebui să controleze creşterea, mi­
neralizarea şi căderea coarnelor.
Autorul acestui articol recomandă ca
în cazul masculilor cervidelor crescuţi în
captivitate ce trebuiesc castraţi, operaţia
să fie făcută până la vârstă de 6 luni. Ast-
fel se vor reduce şansele dezvoltării unor
astfel de formaţiuni tumorale.   Foto 10   Foto 11

Referințe

1. Goss RJ. Tumor-like growth of antlers în


  Foto 8   Foto 9 castrated fallow deer: an electron micro-
scopic study. Scanning Microsc. 1990 Sep;
În astfel de cazuri, datorită habituării Pe parcursul operaţiunilor de transport, au un aport sangvin considerabil. 4(3):715-20; discussion 720-1.
cu prezenţa umană, elibe­rarea în sălbăticie chirurgicale şi de recuperare, protocolul de Formaţiunea amputată s-a încadrat în 2. Kierdorf U, Kierdorf H, Schultz M, Rolf
este contraindicată. Totuşi, în perioada de tranchilizare şi de anestezie s-a demonstrat parametrii morfologici ai unui antlerom. HJ. Histological structure of antlers în
rut aceştia capătă un comportament agre- a fi unul corespunzător oferind atât linişte Antleromele, cunoscute şi sub denu- castrated male fallow deer (Dama dama).
siv şi pot deveni periculoşi faţă de persoa­ operatorie cât şi posibilitatea unui transport mirea de coarne cactus sau peruques Anat Rec A Discov Mol Cell Evol Biol. 2004
nele şi animalele din jur, fapt pentru care se adecvat fără incidente. (peruci), sunt creşteri tumorale benigne Dec;281(2):1352-62.
recomandă castrarea înainte de 6 luni. Singură problema întâmpinată a fost ale coarnelor cervidelor, care în principal 3. Munk BA, Garrison E, Clemons B, Keel MK.
În cazul acestui căprior castrarea a fost scăderea temporară a oxigenului arterial au drept cauză un dezechilibru al hormo- Antleroma în a free-ranging white-tailed deer
făcută tardiv, la vârstă de un an. periferic, o complicaţie frecventă la cervi- nilor androgeni. Acestea sunt de natură (Odocoileus virginianus). Vet Pathol. 2015 Jan;
Decizia de a interveni chirurgical şi dele anesteziate. Această a fost remediată fibro-cartilaginoasă, cu aspect papiloma- 52(1):213-6.
nu prin tratament hormonal, ce în teorie odată cu suplinirea de oxigen. tos, multilobular, acoperite de membrană 4. Price JS, Allen S, Faucheux C, Althnaian T,
ar fi maturat procesul de mineralizare a Amputarea coarnelor nu a întâmpinat catifelată, cu protuberanţe osoase [1,2,3]. Mount JG. Deer antlers: a zoological curiosity
ţesutului coarnelor si care ar fi căzut în dificultăţi, fiind totuşi necesară ligatura- Se întâlnesc la masculii cervidelor care or the key to understanding organ regenera-
final, s-a luat datorită evoluţiei galo­ rea atentă a vaselor pielii şi a controlării suferă traume la nivelul testiculelor şi la tion în mammals? J Anat. 2005 Nov; 207(5):
pante şi debilitante a formaţiunii tumo- hemoragiei provenite din pediculul osos al cei care sunt castraţi tardiv, după vârstă 603-18.
rale cât şi a procesului infecţios. cornului. Aceste vase sunt bine definite şi de 6 luni.   Foto 12

26 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 27


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Bolile caprelor în imagini explicite, evidenţiindu-se printr-un jetaj purulent


bilateral (foto 4). Se cunoaşte faptul că la
caprine se întâlnește numai sinusul maxi-
s-a stabilit cu dificultate. După intervenţia
chirurgicală, unele animale au rămas
într-o poziţie de imobilizare (foto 7), iar
Difteria necrobacilară, ectima contagioasă
ca şi unele viroze cutanate, au format
depozite cazeonecrotice cu aspect de

cu scurte comentarii lar superior şi sinusul frontal. Sinusul fron-


tal este aşezat în bolta craniană şi facial în
limitele orbitelor şi este mult mai redus şi
altele au fost extrem de neliniştite (foto
8). În agitaţia lor unele s-ar fi putut acci­
denta prin izbirea de diversele obstacole,
membrane crustoase pe buze, nas, bot,
extinse chiar şi pe faţă. La iezi ele s-au
concretizat prin apariţia unor formaţiuni
nu trece mai departe de limita posterioară altele aveau tendinţa să consume diferite impresionante cu aspect pseudotumoral
La noi în ţară în ultima vreme se pune un accent deosebit pe creşterea numărului de a osului frontal, pe când în parţile laterale materiale nealimentare, iar altele care (foto 10).
el ajunge până la prelungirile cornoase introduceau botul, inclusiv nările în vasele Formaţiuni cu aceleaşi caracteristici
caprine, pentru multiplele avantaje pe care le oferă omului această specie de animale, (protuberanţe). Acesta comunică larg cu apă ar fi suferit bronhopneumonii au apărut şi pe regiunea perineală vulvară,
anterior cu cavităţile nazale. Aşa se ab-ingestis. Pentru toate acestea a fost perianală şi chiar pe faţa inferioară a cozii.
acţiune încurajată chiar şi de Uniunea Europeană. explică faptul că sinuzita apărută în urma nevoie de o supraveghere extrem de De cele mai multe ori acestea s-au vinde-
secţionării necorespunzătoare a coarnelor atentă şi o grijă deosebită în primele 3–4 cat cu greutate.
D
 r. Ştefan Dinu - Clinica Veterinară Caracal, judeţul Olt  Foto - Clinica Veterinară Caracal s-a evidenţiat prin apariţia unei secreţii zile post operator. Actinobaciloza a apărut prin

S
purulente abundente la nivelul nărilor. Despre oestroză afirmăm că la caprine pătrunderea germenilor infecţioşi în
-a intensificat importul unor de ani de activitate. toate straturile anatomice din această Inflamaţiile glandelor salivare şi am întâlnit-o ceva mai rar, totuşi am organism prin leziunile mucoasei bucale,
noi rase de caprine, a unor Prezentarea va cuprinde: zonă, inclusiv glandele molare, sublin- canalelor lor (sialodenite şi sialodoctite) găsit câteva cazuri când paraziţii s-au datorate consumului de furaje grosiere cu
exemplare mai valoroase şi se   regiunea capului; guale, parotide şi canalele acestora, pre- au avut caracter chistic, cataral, hiper- evidenţiat prin narine. Alteori aceștia ariste, pleavă, spini etc. Ea s-a exteriorizat
insistă asupra ameliorării raselor   regiunea gâtului; cum şi regiunea alveolară. În urma aces- plastic, purulent (foto 5). Ele au apărut ca au fost descoperiţi cu ocazia sacrificării prin apariţia unor abcese, flegmoane în
noastre locale. Toate acestea   regiunea toracală; tora s-a produs o tumefacţie exagerată a o consecinţă a palatinitelor, gingivitelor, animalelor (foto 9). regiunea capului (foto 11).
au ca rezultat creşterea producţiei şi   regiunea abdominală; feţei cu manifestări dureroase exprimate gnatitelor, cheilitelor sau chiar a unor În practică pentru ambele parazitoze Tot din categoria bolilor infecţioase am
productivităţii lor.   aparatul genito-urinar femel şi prin menţinerea capului într-o anumită traumatisme. Pe acestea le-am tratat trebuie să facem diagnosticul diferenţial întâlnit cazuri cu tetanos apărut în urma
Pentru ca aceste animale să-şi mascul; poziţie (foto 1). Am efectuat intervenţia după norma cunoscută în astfel de situaţii. cu alte afecţiuni: meningită, sinuzită, diverselor plăgi dar uneori chiar şi în urma
exprime potenţialul productiv trebuie ca   glanda mamară; chirurgicală (foto 2), şi animalul s-a vin- Dintre bolile parazitare întâlnite cel encefalită, traumatisme ale cutiei cra- aplicării de crotalii mai ales la caprinele cu
în primul rând să fie sănătoase.   regiunea membrelor; decat într-un timp îndelungat. mai frecvent au fost cenuroza şi oestroza. niene etc. Am întâlnit cazuri cu o simp- urechi foarte mici (foto 12).
Şi ele ca şi celelalte specii de animale   regiunea recto-anală; Unele animale au coarnele mai ascuţite Despre cenuroză putem spune că, în tomatologie asemănătoare acestor para- Unele corpuri străine - seminţe de
suferă de diverse afecţiuni cu caracter   regiunea cozii. (foto 3) şi reprezintă un adevărat pericol funcţie de diversele localizări ale vezi- zitoze, dar la sacrificare nu am găsit decât plante, ariste, diverse fragmente lemnoase
chirurgical, parazitar, infecto-contagios, pentru celelalte. Pentru a nu mai produce culei de Coenurus cerebralis şi mărimii o inflamaţie a durei mater (localizată) în - au pătruns în ochi, aşa cum am întâlnit la
medical etc.. Regiunea capului aceste evenimente, unii crescători au tăiat acesteia, simptomatologia a fost variată, zona cerebelului. căprioarele (foto 13) alergate de câinii ogari
În continuare încerc o grupare pe
regiuni corporale a principalelor afecţiuni
întâlnite în practica noastră din ultimii 30
T raumatismele feţei laterale stângi ale
unei caprine prin lovituri puternice cu
coarnele de către o altă capră au afectat
coarnele unor caprine periculoase.
Când au exagerat cu această masură
au apărut complicaţii grave, unele
şi deşi la caprine exprimarea ei a fost una
mai clară, mai bine evidenţiată (foto 6)
decât la ovine, totuşi diagnosticul topic
Dintre bolile infecţioase descoperite
la caprine am întâlnit în această regiune
corporală anumite bacterioze și viroze.
(în cazul braconajului). Aici s-a provocat
o adevărată panoftalmie sau chiar distru-
gerea completă a globului ocular.

  Foto 1   Foto 2   Foto 3   Foto 7   Foto 8   Foto 9

  Foto 4   Foto 5   Foto 6   Foto 10   Foto 11   Foto 12

30 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 31


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Regiunea gâtului siuni aşa cum sunt precizate în schiţa

U n caz deosebit mi s-a părut cel


prezentat de un ied prin aceea că
regiunea tiroidiană a fost mult mărită
alăturată (foto 15 bis, fig. 1) La scurt timp
femela a născut (foto 16), și a început să
consume hrana în mod normal. Starea de
chiar de la naştere (foto 14). Guşa a fost bine, însă nu a durat prea mult întrucât
palpabilă şi vizibilă cu uşurinţă. La sacrifi- tumora a reapărut şi a crescut chiar mai
carea animalului am constatat o infiltraţie repede, f­ iind un limfosarcom (caz descris
mixedematoasă a țesuturilor perifarin­ amănunţit în Revista Română de Medicină
  Foto 13 giene, perilaringiene iar glanda tiroidă a Veterinară nr. 4/1993, vol 2, pag. 301-305).
avut o greutate de 5,3 grame faţă de 1-1,2 La o altă caprină tot în regiunea
grame la un ied nou născut eutiroi­dian. Prin cervicală am înregistrat un adevărat şirag   Foto 18   Foto 19   Foto 20
urmare aici am avut un caz de hipotiroidie de formaţiuni tumorale de mari dimen-
congenitală. siuni care se întindeau de la baza capului lui. Cele mai multe le-am rezolvat favo­
Uneori efectuarea unor mişcări bruşte până la intrarea pieptului şi chiar şi în rabil prin intervenţie chirugircală.
forţate s-a soldat cu deformări ale regiunii cavitatea toracelui (foto 17). Atunci când prezentarea la consultaţie
cervicale şi menţinerea gâtului într-o a fost mult prea tardivă şi când s-au
poziţie anormală precum şi imposibilitatea Regiunea toracală produs multiple aderenţe ale organelor
de a executa mişcări fireşti, normale. La n urma diferitelor traumatisme am interne între ele sau între ele şi ţesuturile
  Foto 14 aceste exemplare gâtul a avut un aspect Îînregistrat o varietate de hematoame, musculare, au apărut hemoragii multiple
şerpuitor (foto 15), o latură a acestuia a abcese, flegmoane, unele au apărut în în cavitatea abdominală, intervenţia fiind
fost convexă iar cealaltă concavă. Ani­ regiunea laterală stânga a toracelui, altele extrem de greoaie. Aşa a fost situaţia când
malul nu se putea deplasa în linie dreaptă pe partea dreaptă (foto 18), care au fost jejunul ieşise aproape în totalitate prin
şi mergea încet şi cu atenţie. De cele mai cauzate în special de lovituri cu capul de două orificii nou create aflate la distanţa   Foto 21   Foto 22
multe ori se aşeza cu multă dificultate către alte caprine. În cazul în care unele de 7 cm unul de celălalt. Aceaste orificii
în poziţia decubitală. Această situaţie a crescătorii au folosit ieslare metalice, se aflau în apropierea unghiului extern al
apărut prin prinderea capului între două colţuroase acestea au provocat fleg- iliumului iar masa intestinală se apropia
bări metalice ale unui gard despărţitor. La moane în regiunea pieptului (foto19). La de cotul membrului anterior. Am efectuat
încercarea de a-i redea poziţia normală, deschiderea acestora s-a exteriorizat un cu mare greutate desprinderea intes-
  Foto 15 în acest caz, nu am reuşit aşa cum am conţinut purulent cremos-gălbui, bine tinului de straturile musculare şi de piele
procedat cu un mânz şi cu un cal care legat (foto 20), asemănător cu cel din cu care ocazie se vedeau clar cheagu-
aveau aceeaşi afecţiune și la care am avut actinobaciloză. rile mari de sânge (foto 24) existente la
succes prin manopere asemănătoare. Unele contuzii puternice s-au soldat cu acest nivel. În urma introducerii acestui
Un caz deosebit de interesant a fost hemoragii în cavitatea toracală, chiar cu volum enorm în cavitatea abdominală
reprezentat de o caprină adultă gestantă fracturi de coaste şi moartea animalelor. au aparut vomitări repetate ale anima­   Foto 23   Foto 24
în luna a V-a care de asemenea avea axa În interiorul cavităţii toracale am lului. Aceste manifestări au început
gâtului modificată faţă de normal prin întâlnit cazuri de parazitoze pulmonare: chiar când animalul se afla pe masa de
aceea că menţinea capul mult ridicat, ca echinococoză, dictiocauloză ş.a. operaţie. Am recoltat într-un vas colec-
un cerb. La administrarea concentratelor tor 7 litri de lichid din prestomace. Aici
sub formă de boabe, acestea erau regur- Regiunea abdominală am înregistrat aşa numita „pierdere de
gitate în mod repetat, neatinse de lichidul
ruminal. Consumul de apă a fost redus.
La palparea bimanuală am constatat
L a nivelul acestei regiuni anatomice am
înregistrat la caprine diverse plăgi. Ast-
fel pe latura abdominală dreaptă în urma
domiciliu“ urmată de creşterea presiunii
abdominale prin introducerea intestinelor
în cavitatea abdominală fapt ce a deter-
existenţa unei formaţiuni eliptiforme fixă. unei plăgi prin înţepare cu un orificiu minat declanşarea vomei. Animalul nu a
La intervenţia chirurgicală am desco­ mic (foto 21) s-au produs complicaţii cu supravieţuit.
perit o formaţiune tumorală în ţesutul gangrenă gazoasă. În urma acestei situaţii În regiunea inghinală am înregistrat la   Foto 25   Foto 26
  Foto 15 bis (fig. 1) periesofagian, peritraheal de mari dimen- am fost nevoit să efectuez o operaţie alte animale din aceeaşi specie unele her-
extinsă (foto 22) pentru înlăturarea nii intestinale (foto 25), dar în acest caz a
ţesuturilor gangrenate şi aerarea plagii. fost herniat şi uterul gestant şi intestinul
Animalul a fost vindecat. (histerocel şi enterocel) pe care le-am
Tot prin plăgi cu un orificiu minor care rezolvat chirurgical (foto 26).
cu greu a fost depistat în această regiune La o caprină de sex femel în vârstă de
corporală, a apărut cealaltă complicaţie 4 ani gestantă în luna a IV-a, prin inspecţia
anaerobă - tetanosul (foto 23) - cu şi palpaţia venei subcutanate abdominale
manifestările sale arhicunoscute. din partea stângă am descoperit existenţa
În urma unor contuzii au apărut unui cordon dur pe o lungime de 22 cm
  Foto 16   Foto 17 eventraţii în diferite zone ale abdomenu- şi de aproximativ 7-8 ori mai groasă   Foto 27   Foto 28

32 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 33


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

  Foto 29   Foto 30   Foto 31   Foto 38   Foto 39   Foto 40

  Foto 32   Foto 33   Foto 34   Foto 41   Foto 42   Foto 43

se bomba la nivelul ostiumului papilar.


Aici a fost deci imperforarea congenitală a
mameloanelor (foto 41).
În urma unor contuzii repetate am în-
registrat o deformare a glandelor mamare
cu o culoare roşiatică localizată, însoţită
de durere, de fluctuenţă (foto 42). Laptele
a fost normal şi uneori uşor rosietic, aici
fiind vorba de un hematom mamar.
Când mamelele unor capre au fost
  Foto 35   Foto 36   Foto 37   Foto 44   Foto 45 exagerat de mari (foto 43), ele s-au lovit
de membrele posterioare şi chiar de sol şi
decât cea din partea dreaptă (foto 27). tic care întinse pe sol au măsurat 3,4 metri chiar prin plaga operatorie. Apoi am efec- La alte animale gestante s-au căpuşi, o adevărată colecţie a genurilor s-au produs diverse contuzii.
Mame­la stângă avea un volum dublu faţă lungime. După aceea încet-încet animalul tuat tratamentul cu bicarbonat de sodiu evidenţiat prolapsul vaginal, rectal, ante- familiei de ixodidae (foto 38). Unele accidente au fost soldate cu o ade-
de cea din partea opusă iar culoarea ei a a intrat în stare normală (foto 30). cu soluţie 1,4 % timp de 4 zile. Animalul partum şi de multe ori am fost nevoiţi să La masculii acestei specii am înregis- vărată sfârtecare a mamelonului (foto 44)
fost cafenie pe jumătate din suprafaţa sa. Alteori dilatarea abdominală a avut o a fost vindecat complet. Prin urmare efectuăm operaţia cezariană (foto 35). trat diverse parazitoze în regiunea penisu- în urma cărora s-a creat o nouă poartă de
Efectuând rezecţia venei respective am altă simptomatologie şi alte cauze. Astfel, aici am avut un caz de acidoză rumenală O situaţie aparte am întâlnit la o caprină lui şi furoului, aşa numitele miaze. eliminare a laptelui. În acest caz am apli­cat
extras 6 trombusuri (foto 28) care blocau la o caprină adultă, după un interval de acută, acidoză lactică. cu distocie într-o gestaţie gemelară, când La iezi am întânit relativ frecvent anom- ca procedee de sutură, metoda Wille­main şi
vena. După o lună capra a fătat normal, 4-5 ore de la consumul accidental al Aparatul genito – urinar femel în urma cezarienei nu s-a eliminat placen­ta. alii congenitale ale uretrei prin obstrucţia mai frecvent sutura lui Wolf sau în „U“.
iar mamela respectivă deși a rămas mai unei cantităţi mai mari de concentrate şi mascul În timpul operaţiei am verificat deschi­derea meatului urinar de tipul epispadias (deschi- Alteori glanda mamară a devenit un
voluminoasă, totuşi a avut lapte suficient
pentru hrana celor doi iezi.
Tot în regiunea abdominală am
(grâu) au apărut manifestări de colică,
cu gemete, agitaţie, bruxism, eructaţii
cu miros acru. La scurt timp după starea
L a acest capitol am înregistrat diverse
afecţiuni, cele mai frecvente au fost
retenţiile plancetare, prolapsul vaginal
cervicală şi nu am constatat nimic neobiş­
nuit. Am introdus bujii cu oxitetraciclină în
uter. Nici după tratamentul cu prostaglan­
derea uretrei pe partea dorsală a penisului)
şi hipospadias (deschiderea uretrei pe partea
ventrală a penisului), (foto 39 şi foto 40).
adevărat rezervor purulent cu aspect de
sac. La cazul prezentat de noi aici (foto
45) am recoltat 900 ml conţinut purulent
înregistrat şi unele afecţiuni determi- de agitaţie a urmat o stare de profundă (foto 32), prolapsul uterin (foto 33), pe dină nu s-a produs eliminarea placentei. de culoare albicios-gălbui dintr-o singură
nate de anumite corpuri străine. Astfel, tristeţe. Am constatat o atonie clară a care le-am rezolvat relativ uşor . Pentru că femela era bună producătoare de Glandă mamară mamelă. Orificiul papilar a fost închis iar
a fost prezentată la consultaţie o caprină
adultă cu o balonare exagerată (foto 29) a
cavităţii abdominale. În urma examinării
prestomacelor. În această situaţie am
decis intervenţia rapidă pentru evacuarea
totală a conţinutului reticulorumenal prin
La un caz am constatat o distocie cu o
gestaţie trigemelară şi am extras 2 iezi vii
şi unul mort. Aici am întâlnit o anomalie
lapte, proprietarul a acceptat operaţia de
histerectomie (foto 36), după care animalul
şi-a revenit şi a intrat într-o stare normală
O anomalie congenitală constatată
după prima fătare a fost aceea că
deşi glanda mamară era normal
mamela fiind de patru ori mai mare decât
congenera sa, se lovea de sol și de mem-
brele posterioare. Am secţionat glanda
am suspicionat blocarea prestomacelor laparatomie şi rumenotomie (foto 31). Am placentară şi anume placenta cărnoasă - (foto 37) până în toamna viitoare când se va dezvoltată şi cu conţinut de lapte, totuşi mamară eliminând conţinutul purulent şi
prin existenţa unor materiale nealimen- extras o adevărată magmă din presto­ molla carnosa - cu aspectul unei mase de valorifica pentru carne şi piele. acesta nu putea să fie exteriorizat. Am i-am micşorat volumul.
tare. Efectuând laparatomia și rumenoto- mace, după care am efectuat spălarea carne cu dimensiunile de 19 cm / 7 cm, de Pe regiunea vulvară şi perianală a unei presat mamelonul cu mâna stângă, iar cu La caprine am întâlnit şi ­numeroase
mia am descoperit aici zece pungi de plas- acestora şi am introdus fân de lucernă culoare vişinie (foto 34). capre am remarcat prezenta a multor cea dreaptă am secţionat membrana care mamite contagioase: agalaxia con­

34 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 35


veterinaria nr. 19

  Foto 46   Foto 47   Foto 48

  Foto 49   Foto 50   Foto 51

  Foto 52   Foto 53   Foto 54

tagioasă, produsă de Mycoplasma Dintre bolile infecţioase o frecvenţă


agalactiae cât şi mamita gangrenoasă enormă au avut-o cazurile de necrobaciloză
produsă de Staphylococus pyogenes (foto cu diversele sale localizări .Agalaxia
46). Aceasta din urmă, de multe ori s-a sol- contagioasă a caprelor a fost prezentă la
dat cu căderea glandei mamare. Uneori am cazurile consultate de noi cu toate formele:
fost nevoiţi să intervenim chirurgical pentru oculară, mamamră, articulară. Articulaţiile,
salvarea animalului de la moarte (foto 47). bursele articulare, tecile tendinoase,
Pentru papilomatoze (foto 48) şi alte periostul şi uneori chiar oasele au prezentat
procese tumorale mamare la această spe- fenomene inflamatorii cu deformări vizibile
cie de animale, rezolvarea a fost de multe (foto 51) şi cu evidente tulburări în depla-   Foto 55
ori extrem de greoaie. sarea animalelor afectate.
Rahitismul a fost des întâlnit la iezi La unii iezi în regiunea perianală am
Regiunea membrelor care s-a manifestat prin deformări ar- constatat prezenţa unor mase impresio­

D intre bolile chirurgicale ale acestei


regiuni anatomice am înregistrat unele
cazuri de fracturi închise, deschise la mem-
ticulare şi uneori chiar prin imposibilitatea
deplasării lor. Iezii aceştia preferau poziţia
de staţiune în genunchi (foto 52).
nante cu aspect crustos (foto 54) cu ace­
leaşi caracteristici descrise şi la regiunea
capului.
brele toracale (foto 49), la cele pelviene şi la
diverse niveluri ale acestora pe care le-am Regiunea recto – anală Regiunea cozii
tratat prin bandaje amovibile sau inamovi-
bile în funcţie de gravitatea lor.
La căprioare am întâlnit diverse plăgi
U n caz deosebit a fost reprezentat de
o caprină cu un prolaps rectal, rectul
exteriorizându-se pe o lungime de 40
P e faţa inferioară a cozii (foto 55) am în-
registrat cazuri de formaţiuni pseudotu-
morale atât la adulte cât şi la tineret. Uneori
prin muşcături de către carnivore (foto cm (foto 53). Am repus organul în poziţie am reuşit vindecarea acestora, alteori ele
50), sau plăgi prin arme de foc. anatomică însă acesta a recidivat. au reapărut în zonele învecinate.

36 www.cmvro.ro
veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Aspecte privind diagnosticul şi tratamentul Postmortem


Datele din literatura de specialitate,
referitoare la traumele şi patologia cra-

de urgenţă/intensiv la un cangur alb niului la cangur, îndeamnă la examinare


necropsică, cel puţin la nivelul zonei de
interes. Sunt realizate secţiuni transversale

(Macropus spp.) cu traumatism cranian la nivel cranian după cum urmează: înapoia
incisivilor superiori, la nivelul osului lacrimal
şi înapoia globilor oculari.
Examinarea secţiunilor evidenţiază mul-
Traumatismele craniene şi infecţiile localizate în zona capului, la marsupialele tiple zone de necroză, exsudație şi pierdere a
delimitării tisulare, la nivelul ţesuturilor moi.
Macropus (cangur) sunt o cauză des întâlnită care necesită tratament sau, după La nivel osos se observă zone de hemora-
gie intraosoasă ce afectează 1/3 rostrală a
caz, chiar eutanasie. osului nazal şi discontinuităţi vizibile prin
deplasarea planurilor osoase. Cavităţile
 Dr. Lescai C. Daniel - Doctor în Medicină Veterinară, Clinica Ilioara, București cientul este în şoc hipovolemic cumulat cu lipsa mucoasei palatinale şi comunicare nazale apar obstruate de exsudat.
un proces septic sever la nivel oro-maxilo- oro-nazală pe linia interpalatinală.
Rezumat cumulate cu stresul şi deprecierea activităţii a fi în stare de colaps. Sunt evidente traume facial, dispneic şi hipoxic în consecinţă. Cangurul este menţinut în continuare Rezultate şi discuţii

L ucrarea de faţă urmăreşte câteva


aspecte clinice ale tratamentului de
imune. Patologia rezultată se reuneşte sub
denumirea de „lumpy jaw“, semnificând un
cefalice, elasticitate cutanată redusă,
mucoase palide, extremităţi reci, timp de Materiale şi metode
pe fluide la o rată de întreţinere de 50 ml/
kg/24 de ore. La scurt timp după înce- A cest caz reprezintă o raritate în peisajul
medicinei veterinare a animalelor de
urgenţă şi intesiv la un cangur alb prezen-
tat cu traumatism oro-maxilo-facial
sever. Diagnosticul şi tratamentul în cazul
proces inflamator, exsudativ sever la nivel
cranian, ce poate duce la deces. Coada este
deseori folosită drept un al cincilea membru
reumplere capilară crescut, temperatura
corporală 37ºC, depresie, dispnee. Leziunile
cefalice se încadrează într-un traumatism
I mediat după consultație, este iniţiată
fluidoterapia de şoc în urma cateterizării
venoase la nivelul venei cefalice. Sunt
perea fluidoterapiei se obţine şi urinare.
Prezenţa hranei nu produce vreun interes
din partea cangurului. În primele 24 de ore,
companie din România. Aceasta poate
să asigure o imagine relevantă asupra
câtorva diferenţe în ce priveşte fiziologia,
cangurului au fost adaptate în funcţie de şi nu doar pentru echilibru. Temperatura oro-maxilo-facial sever, observându-se administrate soluţii cristaloide izotonice situaţia rămâne stabilă însă fără a observa o manipularea, îngrijirea, diagnosticul şi
aspectele morfo-fiziologice speciale dar normală este situată între 36 şi 37ºC. Habi- edem şi eritem al ţesuturilor moi peri- (Ringer lactat) la o rată de 90 ml/kg în îmbunătăţire majoră a statusului neurologic
inspirate de terapia de urgenţă a animalelor tatul natural este Australia. Pot supravieţui bucale, fistulizare suboculară stângă cu decursul a 60 de minute. Pentru limitarea faţă de momentul de după terapia de şoc.
de companie predominant întâlnite la noi în condiţii de secetă, lipsa apei de băut exsudat galben dens, leziune penetrantă la procesului septic este iniţiată terapie cu Întermitent se observă dorinţa de adăpare şi
în ţară, respectiv câine domestic şi pisică fiind compensată de o fiziologie ce permite nivel cutanat pe aria de proiecţie a osului metronidazol intravenos în doză de 20 mg/ lipsa interesului pentru hrană. Sunt obser-
domestică. Fiziologia acestor marsupiale supravieţuirea chiar şi în cazul în care este maxilar, plan nazal cu exsudatie abundentă kg la fiecare 12 ore, cumulat cu Synulox în vate la intervale neregulate rumigaţii în gol.
alterează cunoştinţele generale de trata- colectată apa sub formă de rouă, specific bilaterală, alveole incisive edentate, de- doză de 12,5 mg/kg/24 ore, intramuscular. Pentru preîntâmpinarea unor stări de hipo-
ment disponibile în cazul câinelui şi pisicii, fiind redusă incidenţa leziunilor renale con- nudate de mucoasa gingivală. Urechile şi Este adaugat în protocolul iniţial terapeu- glicemie, se administrează de două ori pe zi
mai ales prin prisma necesarului de îngrijire secutive. extremităţile membrelor sunt cianotice iar tic şi hidrocortizon hemisuccinat până la câte 500 ml glucoză 5%. Pentru prevenirea
şi întreţinere, cangurul fiind rumegător şi În data de 27 mai 2015, este prezentat la stimulare dureroasă se constată hipore- un total de 50 mg. Sunt toaletate leziunile modificărilor digestive de tip atrofie vilozităţi
adaptat îndeosebi climatului secetos, uşor pentru consultaţie un cangur alb, mascul, flectivitate. După standardul carnivorelor, cefalice şi sunt îndepărtate crustele şi sunt intestinale se încearcă hrănirea forţată în
de indus în stres patologic prin manipulare vârstă 1 an, 13,5 kg greutate, nesteril- starea de întreţinere este proastă, apre­ eliberate de exsudat nărinele. lipsa altor alternative de inducere a unui
şi susceptibil la miopatie de stres. izat. Anamneza este săracă în detalii, nu ciindu-se că este vorba despre un animal După deşocarea iniţială, sunt întreprinse stimul digestiv adecvat.
se cunosc circumstanţele în care s-au slab, cutia toracică fiind extrem de evidentă măsuri de investigare a leziunilor craniene Următoarele zile sunt dominate de
Introducere produs traumele, nu se cunosc exact date la palpare, ca urmare a lipsei unui strat de prin realizarea expunerilor radiologice. adâncirea intermitentă şi progresivă a
Date relevante de biologie ­despre dietă şi condiţii de întreţinere, nu se ţesut moale care să atenueze acest efect. La radiografie se constată lipsa densităţii stării de colaps în ciuda terapiei. Pierderea
în ce priveşte cangurul cunoaşte exact momentul apariţiei leziunilor În acest caz este susţinut, pe baza specifice pe o zonă poligonală pe aria de permeabilităţii cateterului venos este urmată

C angurul alb, din punct de vedere taxo-


nomic, face parte din clasa Mammalia,
ordinul Diprotodontia, familia Macropo-
şi dacă au fost întreprinse măsuri de reme-
diere. La prezentare, cangurul este apreciat
examinărilor standard ale animalelor de
companie din categoria carnivorelor, că pa-
proiecţie maxilo-nazală dreaptă. Acest
aspect radiologic conduce la concluzia unei
fracturi la nivel cranian în zona specificată.
de plasarea altuia la nivelul venelor cefalice
sau safene. În decursul terapiei, deprecierea
statusului circulator îngreunează cateteri­
didae, specia Macropus. Cangurul este Se constată, de asemenea, lipsa unui incisiv zarea venoasă. În acest caz este aplicată,
un ierbivor, rumegător, hrănirea fiind superior dreapta cât şi discontinuitate la în două rânduri, în zile diferite, infuzia
prin păşunare. Prezintă două ­mandibule nivelul alveolei acestuia. intraosoasă la nivel femural. Restabilirea
ce nu sunt articulate prin simfiză. La După terapia de şoc iniţială, se observă unei linii venoase duce la încetarea terapiei
can­gur este întâlnit fenomenul de poli- o îmbunătăţire a statusului neurologic, intraosoase. În zilele de 30.05 şi 31.05, can-
phyodontie. Pentru cangur, masticaţia apariţia dorinţei de a se deplasa, cangurul gurul, este progresiv hiporeflectiv, dispneic,
este de importanţă vitală. Apariţia unei adoptă poziţie bipedă şi manifestă dorinţa cu înrăutăţirea parametrilor circulatorii, cu
masticaţii verticale, în loc de una orizontală, de adăpare. Totuşi, la momentul adaptării se perioade foarte scurte de reanimare în urma
specifică rumegătoarelor, poate conduce la constată că o parte din lichidul preluat este intensificării terapiei cu fluide. Diminuarea
complicaţii severe. Aceste complicaţii sunt evacuat pe la nivel nazal ceea ce conduce la masei musculare este evidentă şi severă.
cauzate de o dietă necorespunzătoare şi concluzia unei comunicări oro-nazale. Exa­ În data de 1.06 se constată decesul, după
condiţii de îngrijire şi păşunare neadecvate, minarea în detaliu a cavităţii bucale relevă încercări nereuşite de resuscitare.

38 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 39


veterinaria nr. 19

tratamentul unui cangur în comparaţie


cu procentul covârşitor de carnivore ce re-
prezintă speciile ţintă ale clinicilor veterina­re
pentru animale de companie. Prezenţa unei
cozi puternice, folosite atât pentru sprijin,
cât şi pentru deplasare şi echilibru, necesită
o atenţie sporită la momentul contenţiei.
Cateterizarea venoasă se realizează relativ
similar câinelui şi pisicii, folosind venele ce-
falice şi safene. În cazul fluidoterapiei de şoc,
poate fi folosită cu succes calea intraosoasă
la nivel femural, până la restabilirea unei
circulaţii periferice adecvate.
Referinţele bibliografice menţionează
traumele şi infecţiile la nivel cranian drept
o cauză frecventă a decesului la cangur.
Modificările în dietă, ca urmare a unor
alimente ce duc la schimbarea modului
de masticaţie, stresul, păşunarea pe teren
inadecvat pot conduce la aşa numitul
sindrom „lumpy jaw“. Este caracterizat
printr-un proces infecţios major. Acesta
cunoaşte adesea implicarea genurilor Fu-
sobacterium, Actinomyces, Pseudomonas
sau Streptococcus. Rezoluţia este dificilă
şi poate conduce la deces. În acelaşi timp,
există o corelaţie între constituţia osoasă şi
traumele craniene care, de asemenea, pot digestiv. Pentru că este un rumegător, fluide administrat, fără ca efectele benefice
conduce rapid la deces. nu există posibilitatea plasării unor tuburi să se permanentizeze. Parametrii circulatori
În cadrul terapiei, o grijă aparte o esofagiene iar leziunile oro-maxilo-faciale se îmbunătăţesc vizibil în timpul fluidotera-
reprezintă tubul digestiv, în lipsa unui sti­ nu permit folosirea tuburilor nazo-gastrice. piei însă se depreciază la fel de rapid la scurt
mul adecvat apărând atrofia vilozităţilor Este ştiută şi posibilitatea crescută de timp după scăderea agresivităţii terapeu-
intestinale şi apariţia fenomenului de apariţie a unei miopatii de stres ce contri- tice. Acest cumul de factori conduce la
translocare bacteriană. Terapia cu antibac- buie la deprecierea masei musculare şi a concluzia unei insuficienţe multiorganice,
teriene este preferată pe cale parenterală, fenomenelor de autointoxicaţie. instalate posttraumatic, ireversibile. În lipsa
ştiut fiind faptul că administrarea orală Terapia de şoc cu fluide prezintă unei experienţe adecvate şi a informaţiilor
poate duce la complicaţii la nivelul florei o eficienţă, stabilită pe baza doar a privitoare la terapia acestor marsupiale a
intestinale, cu fenomene de toxicitate. În observaţiilor, limitată în timp. În urma flui­ fost contactat şi un centru veterinar aus-
acest caz, insituirea terapiei cu metronida- doterapiei la rate de şoc se observă o ame- tralian, cunoscut a avea drept ţintă speciile
zol şi Synulox este considerată oportună. În liorare rapidă dar de scurtă durată, de ordi- indigene. În urma consultării acestei surse,
afara alimentării forţate nu sunt disponibile nul minutelor, până la câteva ore. Se obţine indicaţia pentru astfel de leziuni a fost
alte metode de asigurare a unui stimul urinare abundentă, corelată cu volumul de eutanasia.

Bibliografie

1. Cooper JE (1996) Physical injury. In: Fairbrother A, Locke LN, Hoff GL Diagnostic Investigation November 2008 vol. 20 no. 6 846-849;
(eds). Noninfectious diseases of wildlife. 2nd Ed. Iowa State Press, Ames, 4. Shepherd NC (1982) Capture myopathy in the red kangaroo. Dissertati-
Iowa. Pp. 157 -172. on for Doctoral degree. University of Sydney.
2. Mann FA, Helmick KE (1996) Shock. In: Fairbrother A, Locke LN, Hoff GL 5. Sprayker TR (1993) Stress and capture myopathy in artiodactylids. In:
(eds). Noninfectious diseases of wildlife. 2nd Ed. Iowa State Press, Ames, Zoo and wild animal medicine. Current therapy 3. W.B. Saunders Com-
Iowa. Pp. 173 -180. pany, Philadelphia. Pp. 481- 488.
3. Milagros D. Brookins, Sreekumari Rajeev, Timothy D. Thornhill, Kurt 6. Williams ES, Thorne ET (1996) Exertional myopathy. In: Fairbrother A,
Kreinheder, Mandibular and Maxillary Osteomyelitis and Myositis in a Locke LN, Hoff GL (eds). Non-infectious diseases of wildlife. 2nd Ed. Iowa
Captive Herd of Red Kangaroos (Macropus Rufus), Journal of Veterinary State Press, Ames, Iowa. Pp. 181 - 193.

40 www.cmvro.ro
veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

apartamente sau încăperi înguste unde şobolanilor de laborator, dar fiind mai

Patologia renală se găsesc depozitate diferite flacoane cu


cosmetice sau substanţe de igienizare
cu potenţial nociv, plante de apartament
uşor de manipulat şi de întreţinut),
transformat apoi în animal de companie.
Ca anatomie şi fiziologie este mai apropi-

a histricomorfelor domestice (multe conţinând alcaloizi sau glico-


zizi toxici), sau diferite odorizante sau
vaporizatoare care formează aerosoli ce
at de chinchile, iar ca organizare socială
şi obiceiuri se apropie de Caviidae. Sunt
o specie dinamică ce pare dominată
se concentrează la nivelul pardoselilor, de curiozitate permanentă, la fel ca
În general specialiştii includ în grupul rozătoarelor histricomorfe: cobaii sau caviide­ în raza de acţiune a cobailor. Majoritatea chinchilele fiind neobosiţi în explorarea
acestor substanţe ajung în circulaţia ambientului. Acest comportament poate
le, chinchilele şi degusii. Faţă de alte categorii de rozătoare, inclusiv de lagomorfe, sangvină, se filtrează renal şi determină deveni o problemă pentru că în creşterea
distrucţii majore la nivel glomerular, în apartamente sau camere pot ajunge
histricomorfele se remarcă prin perioadele lungi de gestaţie (deşi maturitatea sexuală determinând o patologie renală acută uşor în contact cu o serie de toxice, la fel
sau cronică. ca şi în cazul cobailor.
şi capacitatea reproductivă apar la 3 – 4 luni de viaţă), prin particularităţile anatomi­ O altă categorie de histricomorfe Am insistat pe prezentarea generală şi
ajunse animale de companie sunt chin- unele elemente comportamentale pentru
ce ale aparatului genital, prin digestia fermentativă a vegetalelor consumate chilele care includ 2 specii preferate în că acestea constituie o primă grupă de
captivitate: Chinchilla laniger şi C. brevi- factori cu implicaţii patologie majore pen-
(cu multe elemente similare digestiei întâlnite la erbivorele rumegătoare) şi prin caudata. Iniţial crescute pentru blana tru întregul aparat urinar şi mai ales pen-
preţioasă, au devenit rapid animale de tru rinichi. Alimentaţia necorespunzătoare
caracterul gregar caracterizat de un complex comportament social. companie „de lux“, în special C. laniger sau ingerarea accidentală a unor   Chinchilla cu hipersalivaţie şi depresie
care are dimensiuni corporale mai re- substanţe este de multe factorul care consecutive hiperglicemiei persistente
 Conf. Dr. Laurențiu Tudor, Facultatea de Medicină Veterinară București duse, urechi mai mari şi coada stufoasă. generează distrucţii renale severe sau dis- (pacient hrănit zilnic cu stafide şi fructe confiate)

D
În prezent mutaţiilor au permis apariţia trofii care se manifestă cu simptomatolo-
in experienţa de crescător „cavia“, iar în limbajul curent se utiliza dintre acestea fiind mai numeroase unei game extrem de variate de culori, gie acută sau cronică agravantă. Mulţi această a doua situaţie, atunci când se
şi apoi din cea medicală, am „cabia“. De altfel numele ştiinţific – populaţional: cobaiul peruan montan şi însă a favorizat şi manifestarea unor crescători sau proprietari preferă dieta folosesc diferite plante care provin din
constatat că la histricomor- Cavia porcellus este derivat direct din cobaiul uriaş de Uruguay. Faţă de habi- disfuncţii necunoscute la indivizii din bazată pe fân şi forme de hrană peletate culturi intensive unde se folosesc o serie
fele crescute în captivitate acest nume folosit ulterior în toate ţările tatul natural (zona centrală muntoasă a mediul natural. Faţă de zona geografică (cu adaosuri de suplimente vitamino- de pesticide şi substanţe fertilizante care
se dezvoltă cel mai frecvent din America de Sud unde s-a răspândit Americii de Sud), creşterea în captivitate de origine (platourile montane ale An- minerale) considerând că acestea sunt se acumulează şi au remanenţă în rădăcini
o serie de elemente patologice centrate creşterea cobailor. Denumirea de porc a permis obţinerea mai multor varietăţi zilor) unde hrana de bază erau diferite mai sigure şi invocând părerea (falsă) că (rizomi sau tuberculi), în tija plantei şi
pe aparatul genito-urinar şi în special (purceluş) de Guineea folosită în câteva diferite ca mărime a taliei, ca lungime specii de graminee montane şi plante cu nu este bine să se administreze furaje în structura frunzelor. Spălarea, chiar
la nivelul rinichilor, în multe cazuri ţări este oarecum un non-sens şi greu de şi culoare a părului, ca intensitate de frunze suculente, creşterea în capti- verzi. În mai multe situaţii am constatat insistentă, nu înlătură sub nici o formă
gravitatea modificărilor şi evoluţia rapidă explicat ca provenienţă, în primul rând creştere şi chiar ca prolificitate. În plus vitate a însemnat trecerea la un regim că depozitarea furajelor uscate în spaţii aceste substanţe cu potenţial toxic. Aces-
împiedicând succesul terapeutic. Pentru pentru că specia nu are nici o legătură creşterea în captivitate a însemnat cu plante uscate (fânuri sau grosiere) cu umiditate ridicată permite dezvolta­ tea sunt motivele pentru care hrănirea,
a înţelege cauzele acestei patologii şi cu teritoriile Guineei. Sunetele folosite implicit şi schimbări majore în mediul sau hrană peletată care de multe ori nu rea rapidă în fân sau pe pelete a unor structura furajelor şi tipurile de hrănire pot
implicit pentru a putea diagnostica în cadrul limbajului social au determi- de viaţă şi în special în hrana folosită permite digestia corespunzătoare sau mucegaiuri care denaturează substratul ajunge să determine o serie de tulburări
rapid şi corect, asigurând o terapie nat folosirea în unele ţări a numelui de în creşterea ca animal de carne sau în nu satisface toate cerinţele nutriţionale. nutritiv şi produc o serie de micotoxine metabolice cu evoluţie agravantă şi care
corespunzătoare, este important să purcel sau purceluş, deşi în alte ţări (în creşterea ca animal de companie. Deşi Având în vedere că este un animal do- care dezvoltă direct patologie hepatică, în plan secundar conduc la distrucţii ale
cunoaştem eco-biologia acestor specii special în teritoriile germanice) au fost cobaiul a căpătat „rangul“ de animal mesticit relativ de curând trebuie avut renală sau la nivelul vezicii urinare. O altă unor ţesuturi, distrofii ale unor organe,
şi transformările care au survenit pentru asociate cu cele ale delfinilor şi au fost de companie de peste 400 de ani (fiind în vedere ca nu sunt încă studii ample categorie de crescători şi proprietari se disfuncţionalităţi ale activităţii hepato-
histricomorfele domesticite. În spe- numiţi delfinaş rozător sau delfinaş de chiar preferatul aristocraţiei europene), referitoare la particularităţile digestive şi bazează pe hrana proaspătă (verdeţuri, renale, iar în final se ajunge la insuficienţe
cial schimbările de ambient şi hrănirea uscat. În zonele asiatice (inclusiv în teri- ultimii ani sunt cei care au produs metabolice. fructe şi legume) care poate fi o opţiune renale cu disurie şi anurie. Particularităţile
necorespunzătoare sunt în prezent toriile chinezeşti) numele comun este de cele mai multe şi radicale schimbări în Degusul (Octodon degus) este o altă de prefe­rat deoarece toate histrico- anatomo-fiziologice ale histricomorfelor
cauza principală a tulburărilor digestive şoarece porc, şoarece sau şobolan indian condiţiile de întreţinere, în special în specie specifică zonei Anzilor (care nu morfele au o dietă bazată pe specii de permit afectarea bilaterală, ambii rinichi
care conduc, direct sau indirect spre o (de la numele Indiilor de Vest), sau chiar modul de hrănire şi tipurile de hrană preferă însă înălţimile ca chinchilele şi graminee verzi şi o gamă variată de plante înregistrează aceleaşi tulburări şi distrofii,
patologie renală acută sau cronică. de şoarece olandez (în zonă fiind adus de utilizate. Faptul că sunt relativ greoi cobaii, limitându-se la altitudini de până cu frunze suculente, la care se adaugă astfel că în final este compromisă funcţia
Specia care are o extindere mai largă comercianţii olandezi); în Japonia este şi preferă statul în grup se datorează la 1.200 m), a fost utilizat ca animal de ocazional fructe ale unor arbuşti montani renală în totalitate, intervenţia terapeutică
ca animal de companie este cobaiul. asociat unui alt rozător alpin fiind numit acuităţii vizuale mai slabe (deşi au un laborator după 1950 (având talie similară sau submontani. Probleme apr însă şi în fiind dificilă sau fără succes. La toate
Mulţi proprietari nu agreează această marmotă pitică. Indiferent de denumire, unghi vizual de 340º) şi vederii discrome, histricomorfele este importantă adminis-
denumire, însă este numele iniţial care
provine din zona geografică de origine
important este că această specie a fost
domesticită de peste 5.000 de ani,
bazându-se în explorarea şi cunoaşterea
ambientului pe pipăit, mirosit şi gustat. Schimbările de ambient şi hrănirea necorespun- trarea cel puţin periodică a furajelor verzi
pentru că se asigură un nivel echilibrat de
(podişurile şi crestele muntoase ale An-
zilor) unde triburile locale au domesticit
fiind găsite dovezi arheologice certe în
aşezările umane din zona Anzilor. Specia
Atingerea elementelor din jur şi apoi
„gustatul“ acestora este frecvent o
zătoare sunt în prezent cauza principală a tulbu- vitamine (în special vitamine C şi E pentru
care prezintă dependenţă metabolică), de
şi crescut aceste animale ca sursă de sălbatică din care provine nu mai există, cauză a îmbolnăvirilor, odată cu trecerea rărilor digestive care conduc, direct sau indirect săruri minerale (inclusiv reglarea metabo-
hrană: cabiai. După cucerirea şi coloni- în prezent fiind identificate încă 8 specii de la întreţinerea în amenajări rustice lismului fosfo-calcic, prevenind acumu-
zarea regiunilor numele a fost latinizat în sălbatice incluse în genul Cavia, două (ţarcuri) sau spaţii largi, la creşterea în spre o patologie renală acută sau cronică. larea fosforului la care sunt predispuse

42 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 43


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

genetic aceste specii) şi asigurarea O altă categorie relativ frecventă de minate în parenchim). Un simptom care
unor tipuri de fibre care sunt esenţiale probleme urinare (în special manifestate atrage atenţia este oligochisuria şi oligouria
pentru digestie şi metabolismul general al la nivel renal) o reprezintă d
­ ismetabolii­le. (uneori chiar anuria) datorate blocării
acestor specii (in special formarea ceco- Dintre acestea am diagnosticat cu o calicelor renale şi chiar a ureterelor cu
trofelor care au particularităţi morfologice inci­denţă mai ridicată: hipovitaminoza depozite minerale masive cu aspect litiazic.
şi utilitate metabolică diferită de a lago- A şi calcificarea metastatică. Scorbu- În primele faze este obligatorie corectarea
morfelor). Am constatat că unii proprietari tul are o evoluţie mai evidentă în spe- raţiei şi administrarea (chiar exclusivă) de
administrează cantităţi mari de fructe sau cial la cobai care genetic are deficienţă furaje verzi, care reechilibrează metabo-
legume bogate în zaharuri, în special la de L-gulonolacton-oxidază. Evoluţia lismul mineral. Intervenţia terapeutică
chinchile şi degu există tendinţa de a ad- de regulă la indivizi de peste 6 – 7 luni include fluido-te­rapie moderată asociată
ministra zilnic stafide sau fructe confiate, vârstă este subclinică în primele faze, cu vitamino­terapie şi doze mici de anti-
generând o hiperglicemie persistentă care producându-se modificări în trama osoasă, inflamatoare nesteroidiene. În formele
declanşează (relativ repede) stări diabe­ degenerescenţe vacuolare ale endoteliilor avansate manifestate cu disfuncţii renale
tice manifestate iniţial prin polachisurie şi şi creşterea timpului de protrombină. În severe, afecţiuni miocardice şi hepatice,
poliurie însoţite de glicozurie (detectabile plan secundar apar infecţii suprapuse cu intervenţia terapeutică este dificilă, de
clinic prin pierderea consistenţei specifice streptococi sau stafilococi şi degenerări la regulă leziunile fiind incompatibile cu
a urinei acestor specii, sau prin examen nivelul aparatului juxtaglomerular. În fazele supravieţuirea.
biochimic), ulterior consecutiv distrucţiilor mai avansate, chiar înainte de apariţia O altă categorie o reprezintă patolo-
la nivel juxtaglomerular ajungându-se unor modificări morfologice majore, se pot gia urinară consecutivă bolilor cu etio­   Calcificare metastatică generalizată
la oligochisurie şi oligurie, iar dacă nu se constata hematurie, creşterea densităţii logie infecţioasă. La rozătoare mici mai
corectează alimentaţia şi nu se intervine urinare la peste 1,060 şi proteinurie, frecvent este diagnosticată boala Tyzzer
terapeutic în final apare insuficienţa renală iar în 24-48 h se poate ajunge la blocaj (Clostridium piliforme) care evoluează
şi anuria care determină exitus rapid prin renal. Intervenţia terapeutică la primele şi la histricomorfe prin sindrom digestiv
degradarea funcţiei hepato-renale. simpto­me este esenţială, administrarea (cu diaree apoasă sau fecale coafate
Urmărind frecvenţa cauzelor care de vitamina C asociată cu fluido-terapie în mucus), deshidratare şi depresie.
generează patologie urinară, am constatat în volum mare (pentru a stimula diureza) Simptomatologia la histricomorfe nu
un număr mare de cazuri de insuficienţă fiind salvatoare. În cazul evoluţiei cronice este însă foarte evidentă (spre deose-
renală consecutivă antibio­terapiei şi pentru a preveni infecţiile secundare este bire de alte specii de rozătoare la care
chimioterapiei cu substanţe care nu sunt obligatorie antibioterapia (în doze stricte) evoluţia este agravantă şi rapidă, cu
tolerate metabolic de histricomorfe şi care asociată cu alfa-tocoferoli. exitus în câteva zile) astfel că de multe   Ovarită chistică bilaterală – decizia de a solicita consultul a fost sesizarea
odată ajunse în torentul circulator sunt Calcificarea metastatică este un ori simptomatologia primară nu este   Calcificare metastatică incipientă – cardiac, hepatic şi gastric de către proprietar a anuriei
vehiculate majoritar către aria hepatică sindrom care apare la histricomorfele din observată de proprietari şi nu se solicită
unde generează tulburări funcţionale sau captivitate cu vârsta de peste 1 an şi se intervenţie medicală (de altfel diagnos- monocytogenes şi mai rar L. ivanovii) particularităţi anatomo-fiziologice ale O situaţie particulară apare şi la
chiar distrofii, apoi ajung în zona renală manifestă prin depozite minerale articu- ticul de certitudine este dificil având în care apare consecutiv hrănirii cu silozuri aparatului genital al histricomorfelor. masculii histricomorfelor, în special cei
unde afectează filtrarea, se acumulează lare sau în zona periferică a unor organe vedere că este o bacterie intracelulară de furaje verzi, determinându-se modi- Caracterul gregar al acestor spe- castraţi, la care pot apare modificări ale
formând depozite cristaline sau struc- parenchimatoase. Trebuie diferenţiată şi nu se dezvoltă pe medii de cultură ficarea pH-ului şi implicit a microbiotei cii influenţează statusul hormonal al glandelor dorsale şi care au ­conexiuni
turi amorfe care blochează tubii renali. de distrofia musculară nutriţională care uzuale); boala evoluează, bacteriile gastrice, se constată în prima fază simp- femelelor. Femelele crescute singure şi anatomice cu glandele urogenitale. Se
În urma administrării de macrolide am afectează de regulă tineretul şi care se fiind diseminate spre ficat unde pro- tomatologie digestivă (diaree alternând care nu beneficiază de monte şi even- poate constata disfuncţia glandelor
constatat formarea chiar a unor depozi­ manifestă preponderent la nivel articular, duc necroze pe arii extinse şi de unde cu constipaţie) şi apoi modificarea în tual de gestaţie, dezvoltă după vârsta dorsale care încep să evacueze secreţia
te abundente cu aspect smântânos, musculatura peretelui toracic (în prima trec în circulaţia renală producând volum a limfocentrilor mezenterici de 2 – 3 ani o serie de tulburări hor- specifică spre zona anexelor urogenitale
acumulate în calicele renale şi în bazi- fază afectează musculatura intercostală, pielonefrite şi insuficienţă renală. Urina (vizibili radiografic) care se asociază cu monale. În multe situaţii am constatat şi chiar spre uretră. Apar concomitent şi
net. Intervenţia terapeutică în aceste apoi şi pe cea pectorală), iar în final devine galben-citrină şi cu o consistenţă creşterea evidentă a numărului de celule apariţia de ovarite chistice voluminoase, infiltraţii masive cu celule Kurloff în toate
situaţii este dificilă, în special datorită afectează miocardul determinând la nivel smântânoasă densă, în volum mic, iar Kurloff în diferite ţesuturi explorabile întotdeauna bilaterale, care generează ţesuturile din jur şi se formează mase ce-
diagnosticării tardive. Trebuie asigurată cardiac modificări radiografice confunda- prin deshidratare formează un de- biopsic. În yersinioză apar în plan secun- compresiune pe ariile renale, tulburări de lulare asociate cu detritusuri şi complexe
perfuzare hidro-electrolitică care să bile cu calcificarea metastatică incipientă pozit grunjos ce atrage atenţia. Este dar, în special la cobai, adenite generali­ funcţionalitate ale rinichilor, afectarea minerale care obstruează uretra (uneori
determine creştere hemovolumetrică (depozite minerale masive pericardice). În importantă intervenţia rapidă prin zate evidente la palparea limfonodurilor filtrării renale, oligachisurie cu oligourie chiar şi ureterele) determinând oligochi-
relativ rapidă, ce va permite o filtrare sub distrofia musculară nutriţională evoluţia fluido-terapie în volum mare, asociată explorabili direct transcutanat (subaxi- şi chiar insuficienţa renală. Intervenţia surie şi oligourie, iar dacă nu se intervine
presiune, utilizând la maximum porţiunile este rapidă ajungându-se în 5 – 7 zile la cu soluţii complexe vitamino-minerale lar, ingvinal, popliteu). În aceste stadii optimă este ovariectomia care per- rapid se ajunge la anurie şi exitus. În urma
renale încă funcţionale. Pentru a preveni exitus. În fazele evolutive, calcificarea şi complexe de aminoacizi, fără a insista de evoluţie apar nefroscleroze mul- mite eliberarea compresiunii renale. diagnosticării intervenţia terapeutică este
infecţiile secundare şi agravarea lezi- metastatică este diagnosticabilă imagistic în forţarea hrănirii, mucoasa digestivă tiple şi insuficienţă renală. Intervenţia Îndepărtarea chirurgicală trebuie făcută facilă, asigurând medicaţie antiinflama-
unilor renale este recomandabilă aso- (în special radiografic), prin evidenţierea fiind compromisă pe arii extinse. terapeutică este de regulă tardivă (ca cu mare atenţie pentru a nu leziona toare asociată cu antibio sau chimiotera-
cierea în perfuzie sau parenteral direct a opacităţii renale (depuneri masive de Este importantă antibio-terapia şi urmare a posibilităţilor diagnostice capsula renală sau chiar corticala, în pie, prin reducerea inflamaţiei favorizând
unor antibiotice (în doze stricte) şi soluţii complexe minerale pe capsula renală şi în menţinerea într-un ambient controlat, limitate) fluido-terapia şi antibio-terapia caz contrar producându-se pielonefrite evacuarea maselor obstruante şi re­luarea
macromoleculare, eventual în funcţie de structura corticalei), creşterea opacităţii cu temperatura şi umiditatea optime. prelungind în multe situaţii evoluţia bolii. sau nefrite care conduc la incapacitate funcţionalităţii urinare. Este reco­man­
evoluţia clinică administrând şi antiin- stomacului (mai ales în zona fundică) şi În cazul yersiniozei (Yersinia pseu- O categorie aparte o reprezintă funcţională şi insuficienţă renală (con- dabilă asocierea terapiei cu o dietă bogată
flamatoare (nesteroidiene). chiar depuneri minerale hepatice (dise­ dotuberculosis) sau a listeriozei (Listeria patologia urinară determinată de form mecanismelor descrise anterior). în furaje verzi proaspete.

44 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 45


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

evoluție stadială: faza de debut (cornee


transparentă, lipsită de luciu), faza de
vascularizație (se observă vase ramifi­
cate, cu aspect de „rădăcini de copac“) și
faza de pigmentație (pigmentarea corneei
împiedică vederea, animalul nu vede).
Pigmentarea corneei se întâlnește
și în Cheratita superficială cronică a
Ciobănescului German (Pannus), boala
are o evoluție stadială (opacizare,
vascularizație, proliferare și pigmentație).
Netratată, această afecțiune duce la
pierderea vederii.

Semnele clinice
n funcție de cauza primară care a deter­
Îminat apariția pigmentației corneene,
semnele clinice sunt variabile.
În cazul în care melanoza corneană a
apărut ca urmare a unor anomalii la nivelul
pleoapelor sau a cililor, se poate observa:

Keratita pigmentară la câine   ocluzie palpebrală incompletă


(ex.: lagoftalmie ca urmare a paraliziei de
nerv facial).
celule inflamatorii, iar în cazurile mai severe
poate să apară fibrozarea și chiar metapla­
zierea epiteliului cornean.
  o deschidere palpebrală mărită, care
duce la expunerea prelungită a corneei
și uscarea acesteia, pigmentația fiind
La câinii din rasa Pug depunerea de Pigmentarea corneană poate să apară prezentă în zona centrală a corneei;
Keratita pigmentară, cunoscută și sub denumirea de melanoză corneană, reprezin- melanină se observă mai ales în cadranul uneori și ca urmare a formării sinechiilor   răsfrângerea spre interior sau spre
intern al corneei, ca urmare a entropionului anterioare secundare unei plăgi corneene exterior a pleoapelor, în cazul entropionului,
tă depunerea de pigment melanic la nivelul epiteliului cornean și uneori și la nivelul cantal medial și a trichiazisului secundar penetrante, cu aderarea unei porțiuni respectiv ectropionului, melanoza putând
(Figura 1). din fața anterioară a irisului la partea afecta diferite cadrane ale corneei, în
stromei, ca urmare a unei inflamații cronice a corneei. Afecțiunea poate fi unilaterală posterioară a corneei (Figura 2). De aseme­ funcție de localizarea anomaliei palpebrale.
Patogeneza nea, există cazuri când pigmentul melanic De exemplu, în cazul entropionului superior,
sau bilaterală, existând o predispoziție de rasă, la rasele brahicefalice (Pug, Pechinez, n urma unui proces inflamator cornean se depune pe endoteliul cornean ca urmare pigmentul melanic se observă în cadranul
Îcronic, melanocitele de la nivelul limbului a desprinderii unor chiști irieni (Figura 3). superior al corneei, în timp ce în entropionul
Shih-Tzu, Bulldog Francez, Bulldog Englez și metișii acestora) fiind frecvent întâlnită. sclero-cornean migrează la nivelul corneei Pigmentarea corneei se întalnește total, întreaga suprafață a corneei poate fi
prin intermediul macrofagelor sau al fibro­ în Cherato-conjunctivita Sicca, urmarea afectată;
 Drd. Lia Ion, Conf. Univ. Dr. Iuliana Ionașcu, Facultatea de Medicină Veterinară București blastelor. Melanoza corneană este însoțită deficienței cantitative și/sau calita­   prezența cililor ectopici, a districhiazi­
de neovascularizație, infiltrare stromală cu tive a filmului lacrimal. Afecțiunea are o sului sau a trichiazisului.

Etiologie

C auzele care pot duce la o iritație


prelungită a corneei și la apariția
secundară a keratitei pigmentare pot fi
reprezentate de:
  exoftalmia constituțională;
  cili ectopici;
  trichiazis, în special la nivelul unghiu­
lui cantal medial;
  prezența faldurilor nazale;
  entropion, ectropion;
  leziuni traumatice ale corneei;
  reducerea cantitativă sau calitativă a
producției de lacrimi, așa cum se întâmplă   Figura 1 – Keratită pigmentară bilaterală loca-   Figura 2 – OS - Sinechie anterioară cu   Figura 3 – OD - Prezența de pigment melanic la   Figura 4 – OS - Keratită pigmentară avansată,   Figura 5 – OS – Keratită pigmentară
în Cherato-Conjunctivita Sicca; lizată în cadranul intern al corneei. La ochiul stâng depunere de pigment la nivelul epiteliului nivelul endoteliului cornean ca urmare a desprinderii secundară Cherato-conjunctivitei Sicca și ftiziei de care afectează 80% din suprafața corneei,
  afecțiuni corneene specifice, se observă și o eroziune corneană superficială, care cornean posterior și cataractă traumatică, unor chiști irieni. Eroziune corneană superficială, glob ocular. Se observă secrețiile muco-purulen- secundară Pannus-ului
precum Cheratita superficială cronică a fixează fluoresceina, ca urmare a expunerii corneene secundare unei plăgi corneene penetrante test cu fluoresceină pozitiv (Bulldog englez, M, 5 ani, te aderente la suprafața corneei (Metis, M, 7 ani, (Metis Ciobănesc German, F, 8 ani,
Ciobănescului German (Pannus); secundare lagoftalmiei (Pug, M, 9 luni, original) (Metis, F, 3 ani, original) original) original Ionașcu) original Ionașcu)

46 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 47


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

În cazul plăgilor corneene profunde, la


geriatrici, vindecarea se realizează printr-o
fază de vascularizație, însoțită de aport de
melanocite (Figura 6).
Frecvent la rasele brahicefalice, cu
exoftalmie constituțională, cu entropion
cantal medial și cu dezvoltarea faldurilor
nazale, apare vascularizația și pigmentația
cu punct de plecare unghiul intern al ochiu­
lui, de unde invadează întreaga cornee
(Figura 7).
Cherato-conjunctivita Sicca, din punct   Figura 6 – OD - Vascularizație fină, pigmentație
de vedere clinic, se caracterizează prin: și fibrozare corneană dispuse în cadranul inferior ca   Figura 7 – OD - Pigmentație corneană localizată   Figura 10 – Folosirea metodei Stades pentru   Figura 12 – Faza de pigmentație a Cherato-   Figura 13 – Același caz ca în figura 12, după 8
secreție oculară mucoidă sau muco- urmare a unei plăgi corneene profunde. Test cu fluo- în cadranul intern și în cel superior (Pug, F, 12 ani, abordarea chirurgicală a cililor ectopici (Bulldog conjunctivitei Sicca, înaintea inițierii terapiei cu săptămâni de terapie cu Ciclosporină 2%. Se observă
purulentă, aderentă la suprafața corneei, resceină slab pozitiv. (Husky, M, 6 ani, original Ionașcu) original Ionașcu) Englez, M, 2 ani, original Ionașcu) Ciclosporină 2% (Pug, F, 8 ani, original Ionașcu) corneea transparentă, fără pigmentație.
hiperemie conjunctivală, vascularizație
corneană superficială, ramificată (Figura 8)
și pigmentație corneană. Uscarea corneei
va determina clipit dureros și blefarospasm.
În Cheratita superficială cronică a
Ciobănescului German, caracteristic este
debutul leziunilor din cadranul extern sau
inferior al corneei, de unde poate afecta
întreaga cornee (proliferare, vascularizație
și pigmentație) (Figura 9).

Diagnosticul   Figura 14 – Cheratita superficială cronică a Ciobănescului

S e stabilește pe baza semnelor clinice și a


examenului oftalmologic complet:
  examinarea cu sursă de lumină și cu
  Figura 8 – Edem periocular, hiperemie conjuncti­
vală, cornee mată, vascularizație superficială și
pigmentație în cadranul inferior, secundare Cherato-
  Figura 9 – Cheratita superficială cronică a
Ciobănescului German: proliferare, vascularizație și
pigmentație cu debut din cadranul inferior al corneei
  Figura 11 – Remedierea chirurgicală
a entropionului cantal medial
German, faza de pigmentație. Se observă proliferarea cor-
neană care a debutat din cadranul inferior și a acoperit 70%
din suprafața corneei, alături de vascularizație și pigmentație
  Figura 15 – Cazul precedent, după 2.5 luni de
terapie cu Tacrolimus unguent oftalmic. Se observă o
reducere cu aproximativ 30% a pigmentației corne-
lupa pentru identificarea anomaliilor de conjunctivitei Sicca (Cocker, F, 12 ani, original Ionașcu) (Ciobănesc Geman, M, 2 ani, original Ionașcu) (Shih-Tzu, F, 2 ani, original Ionașcu) (Ciobănesc German, F, 7 ani, original Ionașcu) ene (original Ionașcu)
poziție a marginii libere a pleoapelor și/sau
a modificărilor de implantare a cililor;
  testul Schirmer pentru aprecierea (substituenți de lacrimi - geluri cu acid ciclosporinei se manifestă și prin acțiunea
cantitativă și calitativă a filmului lacrimal; hialuronic și aminoacizi și preparate directă de stimulare a producției de lacrimi, Bibliografie
  testul cu Fluoresceină pentru diag­ care stimulează producția de lacrimi efectul antiinflamator asupra structurilor
nosticul leziunilor corneene; (Ciclosporină, Tacrolimus); oculare, stimularea activității ­celulelor 1. Adkins F.A., Hendrix DVH, Stuffle I. et al. (2003). An investigation of 8. Iuliana Ionașcu (2014). Atlas de Oftalmologie Veterinară, Editura
  aprecierea reflexului palpebral pentru   în Cheratita superficială cronică a producătoare de mucus și inhibarea the safety and efficacy of topical ophthalmic application of tacrolimus in Curtea Veche, București.
a putea identifica o eventuală deficiență Ciobănescului German medicamente imu­ apoptozei celulelor glandei lacrimale. Prin dogs (Abstract). Annual meeting of the American College of Veterinary 9. Iuliana Ionașcu (2014). Chirurgie generală și oftalmologie veterinară,
neurologică (paralizie de nerv facial). nosupresoare (Ciclosporină, Tacrolimus). inhibarea neovascularizației și a proliferării Ophthalmologists, 34: 39. Editura Elisavaros, București
la suprafața corneei, ciclosporina are rol în 2. Azoulay T. (2014). Adjunctive cryotherapy for pigmentary keratitis in 10. Maggs D., Miller P., Ofri R. (2013). Slatter’s Fundamentals of Veteri­
Tratamentul Medicație imunosupresoare utilizată reducerea aportului de pigment melanic. dogs: a study of 16 corneas. Veterinary Ophthalmology, 17(4): 241–249. nary Ophthalmology, 5th Edition, Saunders Elsevier, Philadelphia, SUA

A bordarea terapeutică a keratitei pig­


mentare este în corelație directă cu
etiologia primară:
în terapia keratitei pigmentare
1.  Ciclosporina este un preparat topic
utilizat în cazul Cherato-conjunctivitei
2.  Tacrolimus are o acțiune imu­
nomodulatoare asemănătoare cu cea a
ciclosporinei, inhibând activarea limfoci­
3. Berdoulay A, English RV, Nadelstein B. (2005) Effect of topical 0.02%
tacrolimus aqueous suspension on tear production in dogs with kerato­
conjunctivitis sicca. Veterinary Ophthalmology, 8: 225–232.
11. Robson D. (2003). Review of the pharmacokinetics, interactions and
adverse reactions of cyclosporine in people, dogs and cats. Veterinary
Record, 152: 739-748.
  remedierea chirurgicală a entro­ Sicca cu etiologie imun-mediată și în telor T, reducând astfel procesul inflamator. 4. Christine C. Lim (2015). Small Animal Ophthalmic Atlas and Guide, 12. Ofri R, Lambrou GN, Allgoewer I et al. (2009). Clinical evaluation
pionului (superior, inferior, cantal medial la cazul Cheratitei superficiale cronice (Pan­ Preparatul veterinar pentru uz oftalmic se Wiley-Blackwell, Iowa, USA. of pimecrolimus eye drops for treatment of canine keratoconjuncti­
rasele brahicefalice) și/sau ectropionului; nus). Există sub formă de unguent cu o prezintă sub formă de unguent (Tacrolimus 5. Franziska L. Matheis, Ladina Walser-Reinhardt and Spiess B.M. vitis sicca: a comparison with cyclosporine A. The Veterinary Journal,
  remedierea chirurgicală a concentrație de 0.2% (Optimmune, Shering 0.3%, OA Pharma, Spain) și se recomandă (2012). Canine neurogenic Keratoconjunctivitis sicca: 11 cases (2006– 179:70–77.
modificărilor de implantare a cililor Plough Animal Health) sau sub formă de în cazurile avansate de pigmentație 2010). Veterinary Ophthalmology; 15(4): 288–290. 13. Vichyanond P, Kosrirukvongs P. (2013). Use of cyclosporine A and
(electrorezecție, crioterapie, tehnica Stades gel cu o concentrație de 2% (Ciclospo­ corneană. 6. Gelatt KN, Gelatt JP (2011). Veterinary Ophthalmic Surgery, Saunders, tacrolimus in treatment of vernal keratoconjunctivitis. Curr Allergy
- Figura 10); rina 2%, OA Pharma, Spain). Ciclosporina 3.  Ciclosporina + Tacrolimus pre­ USA Asthma Rep., 13(3): 308-314.
  terapia leziunilor corneene; este un inhibitor de calcineurină, având parat oftalmic de uz veterinar ce conține 7. Gilger BC, Bentley E, Ollivier FJ (2007) Diseases and surgery of the 14. Williams DL (2005): Major histocompatibility class II expression in
  remedierea chirurgicală a lagoftalmiei un efect imunosupresor prin inhibarea Ciclosporină 1% și Tacrolimus 0.015%, canine cornea and sclera. In Veterinary Ophthalmology 4th edn. (ed. the normal canine cornea and in canine chronic superficial keratitis. Vet
prin cantoplastie; activității limfocitelor T. În cazul Cherato- utilizat în cazurile cu pigmentație corneană Gelatt KN). Blackwell, Oxford, 690–752. Ophthalmol 8:395.
  în Cherato-conjunctivita Sicca conjunctivitei Sicca, efectul benefic al moderată.

48 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 49


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

Profesor Gheorghe Răpuntean, să închei perioada studenției, fără a spune


câteva cuvinte despre corpul profesoral.
Îmi amintesc cu deosebit respect de
m-am pensionat. După această dată mi-am
desfășoară activitatea în calitate de con-
ducător de doctorat și profesor consultant,

un microbiolog de renume marii dascăli pe care i-am avut şi care ne-au


predat cursurile: Vasile Gheţie (Anatomie),
Lascăr Buruiană (Biochimie), Constantin
ulterior cadru didactic asociat.
Am obținut titlul de doctor în Medicină
Veterinară în anul 1975, cu tema „Studiu
Parhon (Fiziologie), Nicolae Stamatin (Micro- asupra pneumopatiilor cu caracter enzoo­tic
Profesorul Gheorghe Răpuntean s-a născut în satul Sângătin, județul Sibiu, a urmat biologie), Nicolae Varachiu (Fiziopatologie), la tineretul taurin“, sub coordonarea repu-
Alexandru Furtunescu (Zootehnie), Aurel Ni- tatului Prof. univ. dr. Ilie Popovici, Facultatea
cursurile Facultății de Medicină Veterinară București pe care le-a absolvit în anul 1966 colau (Boli interne), Viorel Ciurea (Anatomia de Medicină Veterinară Bucureşti.
patologică), Emilian Licperta (Farmacologie), În cadrul activității didactice, ca prepa-
ca șef de promoție, fiind repartizat în învățământul superior. Și-a desfășurat activita- Alexandru Niculescu (Parazitologie), Ilie rator, asistent şi şef de lucrări, am avut ca
Popovici (Boli infecţioase), Octavian Vlăduţiu responsabilități efectuarea de lucrări practice
tea ca preparator la disciplina Medicală a FMV București apoi asistent la disciplina de (Chirurgie), Petre Popescu (Reproducție), Ga- și clinică. În perioada când mi-am desfășurat
vrilă Popa (Controlul alimentelor), Virgil Gligor activitatea la bolile infecțioase, alături de
Boli Infecţioase; şef de lucrări la disciplinele de Boli Infecţioase şi Microbiologie; confe- (Igienă), Vasile Temișan (Creșterea cabaline- ceilalți colegi, m-am preocupat de pregătirea
lor și bovinelor). Dintre cadrele didactice care materialelor didactice, procurarea de cazuri,
renţiar și profesor titular de disciplină la Microbiologie, Imunologie și Epidemiologie în ne-au instruit la lucrările practice și clinică, deplasări în teren cu studenții, consultații în
și care au lucrat în mod direct cu grupele clinică. Am depus mult interes în organizarea
cadrul FMV Cluj Napoca până în anul 2010 când s-a pensionat. Profesorul își continuă din care am făcut parte amintesc următorii: disciplinei, în dotarea cu aparatură, reactivi,
Paul Oprișescu (decan de an), Helgomar întreținerea colecției de piese anatomo-
activitatea în calitate de conducător de doctorat și profesor consultant iar ulterior ca- Răducănescu, Valeria Bica Popii, Gheor- patologice, efectuarea de fotografii cu cele
ghe Sălageanu, Ioan Bercea, Carol Dimitriu mai reprezentative cazuri clinice. Alături de
dru didactic ­asociat. În toată această perioadă, pe lângă activitatea didactică a deținut Emilia, Ludmila Stamatin, Horea Bârză, Emil activitatea didactică m-am implicat și în
Șuțeanu, Viorel Popa, Dumitru Mihai, Aurel problema stabilirii diagnosticului atât la ca-
și multiple funcții administrative și de conducere în cadrul Universității de Științe Căprărin, Marin Marinescu, Petre Balaci, Ion zurile din clinicile veterinare, cât și în diferite
Macarie, Traian Lungu, Aurel Popoviciu, Ioan situații epidemiologice apărute în teren, par-
Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca, dar și al altor foruri profesionale. Miclăuș, Dumitru Stancu, Florian Seiciu, Virgil ticipând în echipe mixte, pentru clarificarea
Paraipan. Aduc însă un omagiu întregului unor astfel de situații, ce apăreau frecvent
 Interviu realizat de Prof. Univ. Dr. Alin Bîrțoiu corp profesoral care a contribuit la formarea în marile unități de creștere a animalelor. În
mea profesională. Le mulţumesc tuturor şi le urma trecerii la disciplina de Microbiologie,
voi păstra o caldă şi nepreţuită amintire. am contribuit la modernizarea spațiului,
Domnule Profesor am dori să aflăm din Sibiu (1957-1960). În acest context rinară din cadrul Institutului Agronomic din rute în edituri, astfel că luarea notițelor era dotarea cu mobilier și aparatură, micros­
motivele care v-au determinat menționez un episod care mi-a rămas în Bucureşti, fiind admis în urma unui examen un lucru de importanță capitală și pot spune Vă rugăm, dacă puteți să ne coa­pe moderne, calculatoare, imprimante,
să alegeți medicina veterinară ca memorie și care cred că este convingător foarte riguros. Am absolvit facultatea în anul că notițele mele i-au ajutat pe mulți colegi în prezentați câteva date legate de ca- camere digitale, aparate de multiplicat și alte
profesie. privind dorința mea de a apăra animalele. În 1966 ca şef de promoţie, primind repartizare pregătire, mai ales că aveam un scris citeț și riera dumneavoastră profesională. materiale necesare unei bune desfășurări a

P rovin de la țară, fiind născut în satul


Sângătin, județul Sibiu. Din copilărie
am fost obișnuit cu animalele și îmi făcea
perioada când eram elev la școala amintită,
făceam practică în raza de activitate a CSV
Miercurea Sibiului. Într-o zi, mergând de la
în învățământul superior. Astfel a început
cariera mea universitară.
sistematizat.
Timpul liber îl petreceam prin vizionarea
de filme, mai rar teatru sau operă, expoziții
D eşi am început activitatea didactică
la Facultatea de Medicină Veterinară
din Bucureşti, m-am transferat la cerere,
activităților didactice și de cercetare. Odată
cu promovarea la gradul de conferenţiar,
apoi profesor, am predat cursurile la trei
plăcere să le îngrijesc, să le protejez. Nu o localitate la alta, am văzut un sătean care Ce ne puteți spune despre perioada sau alte activități/evenimente ce erau la Facultatea de Medicină Veterinară din discipline foarte importante în pregătirea
suportam să le văd flămânde, însetate sau își bătea crunt caii, care nu mai puteau să studenției dumneavoastră și despre organizate la nivel de capitală în acea vreme. Cluj-Napoca, unde m-am stabilit şi mi-am profesională a studenţilor: Microbiologie,
exploatate fără milă. Eram familiarizat cu miște din loc carul prea încărcat cu lemne, viața studențească în acea perioadă. Amintiri frumoase sunt legate și de excursiile continuat formarea şi activitatea universita- Imunologie şi Epidemiologie.
munca câmpului, producerea furajelor,
hrănirea și întreținerea animalelor. Nu pot
spune că din școala elementară și chiar
pe un drum desfundat. M-am oprit, și l-am
întrebat: de ce îi bați, nu vezi că nu mai pot?
Lasă-i să se odihnească. După o pauză de
A dmiterea la facultate a constituit unul
dintre cele mai emoționante și fericite
momente din viața mea. Îmi amintesc de
făcute cu întregul an, cea mai reușită fiind
excursia efectuată la terminarea studiilor.
De asemenea, mi-a rămas în memorie,
ră. În evoluția profesională, am parcurs toate
treptele ierarhiei universitare. În cadrul Fa-
cultăţii de Medicină ­Veterinară din Bucureşti
Am susținut activități didactice de pre-
dare a unor cursuri și în cadrul altor facultăți/
specializări din structura USAMV Cluj-Napo-
din liceu eram hotărât să urmez dome- câteva minute, am pus amândoi umărul și cazarea din căminul de pe Splai și legarea o vacanță la Costinești, în perioada când am funcționat o scurtă perioadă (octombrie ca: Imunologie la Facultatea de Zootehnie şi
niul veterinar. Întrebat odată, la liceu, ce am împins; caii s-au opintit și au reușit să primelor prietenii, cunoașterea colegilor de cazarea se făcea la corturi. Amintesc de ase- 1966 – aprilie 1967) ca preparator la discipli- Biotehnologie; Microbiologia alimentelor și
meserie doresc să îmbrăţişez, am răspuns miște carul din locul desfundat. Omul, s-a grupă, audierea primelor cursuri în amfitea- menea perioadele de munci agricole, ce se na Medicală. După transferarea la Facultatea Analiza de risc, la specializarea CSPA din ca-
cea de „profesor“ şi, dacă este posibil, de uitat lung la mine, mi-a mulțumit, iar eu tre și efectuarea primelor lucrări practice. efectuau în luna octombrie în diferite ferme, de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca drul Facultății de Medicină Veterinară; Micro-
geografie, materie care mi-a plăcut foarte mi-am continuat drumul spre casă, fiind Încă de la început am fost animat de dorința pentru cules de porumb, fructe sau la scos (1967), am parcurs următoarele etape: biologie la specializarea Biotehnologii Medical
mult. Viaţa m-a dus însă pe o altă cale, foarte încântat de fapta mea. Cred că am de a mă pregăti cât mai bine. Cu toate că cartofi. Am participat și ca student, dar și ca asistent la disciplina de Boli Infecţioase; şef Veterinare. În afara Universității noastre, am
pentru ca în final să devin „profesor“, dar avut argumente „convingătoare“ pentru după anul I, cazarea s-a făcut la căminele îndrumător în primul an după absolvire. Pot de lucrări la disciplinele de Boli Infecţioase predat timp de 2 ani, cursul de Microbiologie
într-un cu totul alt domeniu, respectiv cel al ca formarea mea să fie direcționată spre Agronomia din Bulevardul Mărăști și aveam spune că am avut o studenție frumoasă de şi Microbiologie; conferenţiar și profesor la Generală şi Industrială, la Universitatea „Ba-
apărării sănătăţii animalelor. În consecință, domeniul veterinar. Având deja jalonată un drum lung de parcurs până la facultate cu care îmi face plăcere și acum să-mi amintesc disciplinele de Microbiologie, Imunologie și beş-Bolyai“ Facultatea de Chimie şi Inginerie
după terminarea liceului, mi-am continuat calea de urmat, în anul 1961 am dat examen tramvaiul (linia 3), nu am întârziat nici odată și unele prietenii legate atunci, au rezistat Epidemiologie. Am funcționat ca titular al Chimică, specializarea Inginerie Biochimică.
studiile urmând Şcoala Tehnică Veterinară de admitere la Facultatea de Medicină Vete- la cursuri. Nu aveam decât puține cărți apă- peste timp și se mențin și în prezent. Nu pot acestor discipline până în anul 2010, când La Colegiul de Clinică și Farmacie Veteri-

50 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 51


veterinaria nr. 19 iulie - septembrie 2015

nară din Sibiu, am predat disciplinele de Infecţioase ale Animalelor (viroze şi boli tuat testarea clinică, am întocmit rapoartele apartenenţa la organizaţii, societăţi, asociaţii
Microbiologie și Imunologie. prionice), sub coordonarea prof. univ. Radu și le-am susținut în Comisia ICBMV București, sau comitete internaţionale şi/sau ştiinţifice:
Odată cu apariţia formelor de învăţă- Moga Mânzat (Timişoara, 2005); Imunologie în baza cărora produsele au primit aviz de uti­- Asociaţia Medicilor Veterinari din România;
mânt de tip master, am organizat şi coordo- fundamentală (colectiv UMF Cluj-Napoca), lizare în rețeaua sanitară veterinară din țară. Societatea Română de Buiatrie; Societatea
nat specializarea Epidemiologie veterinară sub coordonarea prof. univ. Victor Cristea Activitatea de cercetare ştiinţifică s-a Română de Microbiologie; Association pour
aplicată. De asemenea, am predat cursul de (Cluj-Napoca, 2002); Vademecum veterinar concretizat și prin efectuarea unor con- l’Etude de l’Epidemiologie des Animaux
Microbiologia alimentelor la specializarea Romvac, colectiv de cadre didactice de la tracte de cercetare. În perioada 1998-2007 din Franţa; Colegiul Medicilor Veterinari din
Controlul şi Expertiza Produselor Alimen- facultăţile de Medicină Veterinară din Bucu- am coordonat, în calitate de director de România; Consiliul Ştiinţific al Revistei „Clujul
tare şi cursul de Diagnostic microbiologic reşti, Cluj-Napoca şi Timişoara (Bucureşti, program, 9 contracte CNCSIS. De asemenea, Medical Veterinar“; Comisia Legislativă a
la specializarea Diagnostic Necropsic şi de 2002); Tratat de Boli Infecţioase ale Anima- am colaborat la realizarea unui număr de 2 Colegiului Medicilor Veterinari (Bucureşti,
Laborator. lelor (bacterioze vol. I; viroze și boli prionice, contracte CEEX, dintre care unul în coopera- 2002-2004); membru în Consiliul Medical
Amintesc, de asemenea, implicarea mea vol. II) sub coordonarea prof. univ. dr. Tudor re cu Universitatea de Medicină și Farmacie, Veterinar Superior (2000-2003); membru
în susținerea de activități în învățământul Perianu (Iași, 2011 și 2012). Institutul Oncologic şi Universitatea Tehnică în Consiliul Naţional de Curriculă Universitară
post-universitar. Dintre diferitele forme Activitatea de cercetare ştiinţifică este din Cluj-Napoca, iar cel de-al doilea în – grupa de lucru Ştiinţe Agronomice (1998);
ce s-au desfășurat de-a lungul timpului, concretizată în participarea la conceperea coope­rare cu Facultatea de Zootehnie şi Bi- expert analiză granturi de cercetare pe
menționez în mod deosebit Programul și redactarea unui număr de 284 de lucrări otehnologie din cadrul USAMV Cluj-Napoca, domeniile microbiologie, imunologie-imu-
de Studii Postuniversitare de specializare ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate prin disciplina de Apicultură. nopatologie, epidemiologie veterinară, boli
„Administrație şi Servicii veterinare“ ce a şi volume ale unor simpozioane sau alte altor În calitate de conducător de doctorat, infecţioase, controlul alimentelor – calitatea
funcționat în regim cu frecvență, în perioada manifestări ştiinţifice din ţară sau străină- am avut spre îndrumare un număr de 28 de recunoscută de MEC/CNCSIS (2001).
2010-2012, la care au participat medici vete- tate. Domeniile de cercetare au fost axate doctoranzi, dintre care 21 şi-au susţinut teza Activitatea bogată şi diversă desfăşurată
rinari selectați din toate județele țării și care pe disciplinele la care mi-am desfășurat de doctorat, obţinând titlul ştiinţific de doctor rector interimar al USAMV Cluj-Napoca (1 Rennes (Franţa). De asemenea, am parti- pe parcursul a 49 de ani în învăţământul
s-a finalizat cu acordarea unei diplome de activitatea, respectiv boli infecțioase, micro- în Medicină Veterinară. În cadrul tezelor de iulie – 30 sept. 1999); membru al Senatului cipat la derularea unor programe interna- universitar mi-a fost recunoscută prin atri-
studii postuniversitare. biologie, imunologie şi epidemiologie. Dintre doctorat pe care le-am coordonat, au fost USAMV Cluj-Napoca (1990-2008); membru ţionale: programul TEMPUS „Epi-Ro-Vet“ buirea de diplome şi distincţii, cele mai sem-
În paralel cu activitatea didactică m-am cele mai semnificative teme de cercetare abordat teme cu importanţă deosebită, atât în Comisia Superioară de Atestare a Titlurilor, S-JEP-12425/1997-1999 şi CME 5058/1998. nificative fiind: Diploma de onoare acordată
preocupat și cu redactarea de materiale di­- amintesc următoarele: cunoaşterea exoanti- pentru sănătatea animalelor, cât şi pentru Diplomelor şi Certificatelor Universitare Programul Epi-Ro-Vet (coordonat de de IDSA Bucureşti cu ocazia aniversării a 35
dactice, atât pentru lucrările practice, cât și genelor la Bacillus anthracis; intervenţia fac- sănătatea publică. (1996-2000); director al Departamentu- FMV Iași), a avut o largă cuprindere, fiind de ani de activitate în Diagnosticul Medical
pentru cursuri. Activitatea editorială este torilor de stress în infecţia rujetică; aborda- Menționez participarea mea în comisii lui de Învăţământ la Distanţă din USAMV angrenate facultăţile de medicină veterinară Veterinar (1966-2001); Diploma pentru
concretizată prin participarea la redactarea rea complexă a izolării selective a bacteriilor de susţinere publică a tezelor de doctorat, Cluj-Napoca (2000-2008); coordonator la și institute de profil din ţară. Amintesc în „Merite deosebite în promovarea informaţiei
unui număr de 30 de materiale didactice, Gram negative; stabilirea unei metodologii în calitate de preşedinte sau referent oficial. forma de învățământ Studii postuniversita- acest context ajutorul neprecupeţit al prof. ştiinţifice şi îmbogăţirea literaturii de specia­
având calitatea de colaborator, co-autor sau de izolare a vibrionilor în medii semisolide; În total am participat la susținerea a 137 re de Specializare, Administrație și Servicii Bernard Toma, de la Facultatea de Medicină litate“, acordată de Editura AcademicPres
unic autor: 12 cursuri pentru studenţi; 10 în­- studiu asupra pneumopatiilor cu caracter teze, din care 107 la Facultăţile de Medicină Veterinare (2010-2012); membru în Comisia Veterinară Alfort, din Franţa. Cluj-Napoca (2005); Diploma de fidelitate
drumătoare de lucrări practice; 2 manuale enzootic la unele specii de animale; stabilirea Veterinară din ţară, 29 la UMF Cluj-Napoca ICBMV Bucureşti pentru avizarea, testarea, În planul recunoașterii profesionale, acordată de USAMV Cluj, pentru contribuţia
pentru grupurile şcolare agricole (meseria ve-­ acţiunii antibacteriene a unor antibiotice şi şi 1 la UBB Cluj-Napoca; la cele 137 teze, la 6 înregistrarea şi supravegherea produselor menționez participarea la numeroase sim- remarcabilă la ridicarea prestigiului Universi-
terinar) și 6 cărți în colective de autori din chimioterapice; prepararea unor vaccinuri am avut calitatea de președinte de comisie, farmaceutice şi a altor produse de uz veteri- pozioane, conferinţe, mese rotunde, instruiri tăţii (2006); Diplomă de excelenţă, acordată
alte universități. Dintre cărţile editate care în boli la viţei şi porumbei; stabilirea unor la 21 conducător de doctorat și la 110 referent nar; membru în Consiliul Ştiinţific al Revistei şi diverse programe. Amintesc participările la de S.N. Institutul Pasteur S.A. Bucureşti,
s-au bucurat de o bună apreciere, menționez formule terapeutice în combaterea unor boli oficial. Amintesc, de asemenea, participarea „Clujul Medical Veterinar“; membru al Con- congrese şi simpozioane internaţionale, tri- pentru contribuţia deosebită în cerceta-
următoarele: Imunologie şi ­imunopatologie infectocontagioase la animale; studii epi- în comisii de promovare (nivel conferenţiar siliului profesoral al FMV Cluj-Napoca, până miţând lucrări sau participând direct: WAVFH rea şi studiul experimental a noi game de
(1997), Virusologie specială veterinară (2002), demiologice în anemia infecţioasă, leucoza şi profesor) pentru 32 de dosare de concurs, în 2010. În toate aceste funcţii, cred că am Bangkok, Thailanda, 1993; Intern. Hygen. medicamente dezvoltate la Institutul Pasteur
Bacteriologie veterinară specială (2005), Epi­- enzootică bovină, rujet, salmoneloză, anae- atât pe domeniul medicină veterinară, cât reușit să demonstrez corectitudine, echilibru Congress Minesota SUA 1994; Congresul Eu- (2006); Diploma de merit pentru rezulta-
demiologie veterinară generală (2007), Imu­- robioze, leptospiroză, mamite, endometrite şi medicină umană și comisii de referenţi şi profesionalism în rezolvarea multiplelor ropean de Buiatrie, Hajduszoboszlo, Ungaria, te deosebite în activitatea de cercetare în
no­logie veterinară (2008), Virusologie specia­- şi altele. În mod deosebit subliniez studiul ştiinţifici pentru analiza mai multor manuale probleme cu care Universitatea s-a confrun- 2004; Simpozion de Patologie Veterinară, anul 2007, acordată de USAMV Cluj (2007);
lă veterinară (2015). Dintre cărțile redac- complex asupra algelor unicelulare din genul şi cursuri universitare, în scopul validării tat, îndeosebi în primii ani după evenimente- Ohrid (Macedonia, 2005); International Me- Diploma aniversară acordată de USAMV
tate în colective de autori menționez: Boli Prototheca, cercetările fiind aprofundate și stiinţifice a acestora. De asemenea, am făcut le din decembrie 1989. Activitatea mea a fost eting on Emerging Disease and Surveillance, Cluj, cu ocazia a 140 de ani de existenţă a
în cadrul a două teze de doctorat. Cercetări parte din comisii de susţinere a examenului apreciată atât de către cadrele didactice din Viena, Austria (2007); The 7th International universităţii, pentru contribuţia deosebită la
Viaţa m-a dus însă pe mai recente se leagă de stabilirea efectului de gradul I în învăţământul preuniversitar universitate, cât şi de către studenţi. Symposium Antimicrobial Agents and Resis- dezvoltarea continuă şi afirmarea naţiona-
antimicrobian al unor preparate pe bază de (5 teze). Alături de acestea poate fi amintită În vederea cunoașterii vieții universitare tance (ISAAR), 2009, Bangkok, Thailanda. La lă şi internaţională a universităţii (2009);
o altă cale, pentru ca nanoparticule de argint și încorporarea de şi coordonarea a numeroase teze de licenţă din alte țări, am efectuat scurte stagii de nivel naţional remarc participarea la simpo- Premiul Paul Riegler al Academiei de Ştiinţe
antibiotice în microsferule sau polimeri. (studenți), disertație (master) și diplomă documentare la facultăţi de prestigiu din zioanele tradiţionale ale Facultăţilor de Medi­ Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Si-
în final să devin „pro- Amintesc aici și implicarea în testarea cli- (învățământ postuniversitar). Europa: Facultatea de Medicină Veterinară cină Veterinară din ţară şi la cele organi­zate seşti“ pentru cărţile: „Boli virotice şi prionice
fesor“, dar într-un cu nică a unor produse medicinale. La solicita-
rea ICBMV București, am efectuat testarea a
Alături de activitate didactică şi de
cercetare, am desfășurat activități și în
Liège (Belgia), institute de profil şi Faculta-
tea de Medicină Veterinară din Danemarca,
de institutele de profil, cum sunt IDSA Bu-
cureşti, Institutul Pasteur Bucureşti sau UMF
ale animalelor“, coord. prof. dr. Moga Mânzat
(2006) (premiu colectiv) şi Imunologie vete-
totul alt domeniu, res­ 116 produse medicamentoase și bioprepara-
te: 62 antibiotice și sulfamide; 40 vaccinuri și
plan administrativ, îndeplinind următoarele
funcţii: prorector al USAMV Cluj-Napoca
Facultatea de Medicină Veterinară din Lisa-
bona (Portugalia), Facultatea de Medicină
Cluj-Napoca. La peste 20 dintre manifes-
tările ştiinţifice din ţară (unele cu partici-
rinară (2008); Placheta „Ion Adameșteanu“,
de excelență în întreaga activitate didactică
pectiv cel al apărării imunoglobuline; 14 alte produse (insecti­ci­de, (1990-2000), având atribuţii de coordo- Veterinară Alfort (Franţa), Facultatea de pare internaţională) am fost moderator al și științifică (2010); Premiul „Alexandru
raticide, soluții dezinfectante, soluții de elec-­ nare a problemelor legate de învăţământ, Ştiinţe Agronomice din Gembloux (Belgia), secţiilor de microbiologie, imunologie sau Locusteanu“, acordat de Asociația Generală
sănătăţii animalelor. troliți). Pentru toate aceste produse am efec- relaţii internaţionale şi activitatea bibliotecii; Universitatea de Ştiinţe Agronomice din epidemiologie. În acest context menţionez şi a Medicilor Veterinari din România (2011);

52 www.cmvro.ro Colegiul Medicilor Veterinari din România 53


veterinaria nr. 19

Medalia de Onoare a Facultății de Medici- În domeniul meu de activitate, menționez respectiv, iar prezentarea să fie cât mai bine
nă Veterinară, conferită cu ocazia aniversării amplificarea colaborărilor cu cadrele didac- documentată și să aibă un caracter interac-
a 50 de ani de învățământ medical veterinar tice de la disciplinele omoloage sau în profil tiv. Pentru o cât mai bună coordonare a
clujean (1962-2012); Diploma onorifică apropiat de la celelalte facultăți de medicină activității de formare continuă, consider că
pentru contribuția la dezvoltarea Universității veterinară, vizând optimizarea curriculei. în cadrul fiecărei DSVSA județene, ar trebui
și prestigiului școlii de agricultură clujene cu În acest sens, două discipline consider ar delegat un medic veterinar care să aibă
ocazia aniversării a 25 de ani de la numirea trebui să-și găsească un loc mai bine definit atribuții exprese privind această activitate,
USAMV Cluj-Napoca (2015). în planurile de învățământ (mă refer la FMV respectiv să țină legătura cu lectorii, să
Activitatea pe care am desfășurat-o pe Cluj-Napoca): Virusologie (având în vedere solicite propuneri de teme pentru seminarii,
parcursul a 49 ani de carieră universitară, explozia cunoștințelor în acest domeniu și să se ocupe de organizare, inclusiv de intro-
a fost sintetizată sub forma unor prezen- importanța socială și economică a virozelor ducere a datelor pe Internet. În acest mod
tări biografice în următoarele publicații: majore) și Biostatistică (cu aplicații în studiile ar fi justificată propunerea de înființare a
Dicţionar esential, Clujeni ai secolului 20 de epidemiologie). De asemenea se impune unui Centru de Educație Medicală Veterinară
(2000), Editat de Casa Cărții de Știință, extinderea programelor de cercetare în Continuă, ca for tutelar/coordonator.
Cluj-Napoca; Dicţionar ilustrat Personalităţi echipe pluridisciplinare. În această direcție,
Clujene (1800-2007), Editat de Casa Cărții am dezvoltat colaborări cu cadre didactice și În ce direcție credeți că va evolua
de Știință, Cluj-Napoca (2007); Enciclopedia cercetători din cadrul UMF Cluj-Napoca (dis- activitatea sanitară veterinară în
Personalităţilor din România Hübners Who is ciplina de Microbiologie) și UBB Cluj-Napoca România?
Who (2010); Dicționarul Personalităților din
România, Biografii contemporane (2012);
Elite Clujene Contemporane (ediție bilingvă),
(facultatea de Chimie).

Dar activitatea de asistență


A ctivitatea sanitară veterinară din țara
noastră trebuie să evolueze în concor­
danță cu cerințele de la nivel european. În
editat de Academia Română, Centrul de medicală veterinară? acest sens trebuie sprijinită și extinsă activi-
studii Transilvania (2014).

Cum considerați că ar trebui


A sistența medicală veterinară de bază
trebuie să se desfășoare în conformi-
tate cu prevederile Programului strategic.
tatea medicului veterinar în toate sectoarele
în care este vizată sănătatea animalelor
și siguranța alimentelor. Pentru realizarea
îmbunătățită viața academică în Pentru sporirea calității serviciilor veterinare acestui deziderat se impune ca legislația să
facultățile de medicină veterinară medicii veterinari trebuie să posede o foarte fie clară, susținută de proceduri și instruiri
din România și în principal în dome- bună pregătire profesio­nală. În acest sens pentru a fi înțeleasă și aplicată corespun-
niul dumneavoastră de activitate? se impune participarea la toate programele zător. Activitatea sanitară veterinară din

V iața academică din facultățile de


Medicină Veterinară din România,
cred că are un curs ascendent, care cu
de educație profesională continuă, cât și la
alte manifestări științifice organizate prin
facultățile de medicină veterinară sau de
România va fi mult influențată și de modul
în care este condusă de către organizațiile
profesionale. Acestea trebuie să aibă atribuții
siguranță trebuie amplificat. În plan intern către forurile de conducere ale profesiei. clare, să colaboreze, iar diferitele probleme
menționez următoarele direcții: participarea Programele de instruire stabilite prin Siste- ce pot să apară, să fie soluționate pe baza
la diferite manifestări științifice (simpozioa- mului Național de Educație Continuă (SNEC) unui dialog, cu argumente științifice și ținând
ne, conferințe, mese rotunde); susținerea trebuie să se desfășoare conform proto- seama și de modul în care activitatea sanita-
de cursuri la disciplinele omoloage din alte coalelor de colaborare încheiate de AGMVR ră veterinară este organizată în alte țări.
centre universitare; susținerea de cursuri cu facultățile de Medicină Veterinară și a
deschise anunțate, la care să fie invitate prevederilor Protocolului AGMVR – CMVRo În decursul activității dumneavoas-
cât mai multe cadre didactice și studenți; din februarie 2015. Temele abordate trebuie tră ați avut parte de momente și
participarea în echipe de cercetare multidis- să fie corelate cu situația epidemiologică întâmplări plăcute dar și mai puțin
ciplinare, care să includă cadre didactice și din țară și de la nivel continental, având în plăcute. Puteți să ne prezentați
cercetători din alte facultății sau institute de vedere implicațiile economice și sociale pe unele din acestea?
cercetare. În plan extern subliniez următoa-
rele posibilități: adoptarea unor programe
de studii compatibile cu cele ale facultăților
care le antrenează apariția și evoluția unor
boli epidemice. Totodată, temele trebuie
să fie stabilite și în funcție de cazuistica
E ste o întrebare dificilă. Evident că pe par-
cursul unei activități didactice de aproape
50 de ani, am avut parte de evenimente
din Europa; participarea la programe de cer- înregistrată la speciile de animale din arealul plăcute și mai puțin plăcute. Cele plăcute
cetare internaționale; susținere de activități de activitate al medicilor veterinari. În acest au fost cele mai numeroase și în sinteză pot
didactice la facultăți de Medicină veterinară sens consider că la astfel de întruniri for- spune că mi-am făcut datoria, atât în plan
din Europa în cadrul diferitelor programe mative și unii din medicii veterinari ar putea profesional cât și în plan administrativ. Eve-
de colaborare; participarea la manifestări să prezinte anumite aspecte mai deosebite, nimentele mai puțin plăcute au fost puține
științifice internaționale. Aceste activități întâlnite în activitatea lor (evoluția epide- și pot să le atribui unor conjuncturi nefavo-
sunt cu atât mai necesare cu cât are loc miologică a unor boli, prezentare de cazuri, rabile și pe care nu doresc să le nominalizez.
o dezvoltare a liniilor de studiu în limbile tratamente efectuate). Pe de altă parte Prefer să le las în amintirea celor care au
engleză și franceză în cadrul facultăților lectorii trebuie să aibă o foarte bună pre- contribuit la producerea lor. În rest să auzim
de Medicină Veterinară din țara noastră. gătire profesională, să cunoască domeniul numai de bine.

54 www.cmvro.ro
veterinaria nr. 19

150 de ani de
Medicină Veterinară în România
 Dr. Cristian Valentin Iosif

Î
n anul 1888 savantul francez Louis mediul universitar cât şi în libera practică.
Pasteur afirma: „Medicul uman În clinica de chirurgie, medicul veterinar
salvează omul, medicul veterinar poate trece zilnic de la o cazuistică ce ţine
omenirea!“. În noul Regat al României de specializarea obstetrică, la o cazuistică
anului 1869, Generalul medic Carol ce ţine de diferite alte specializări: ortope-
Davila organizează învăţământul medical die chirurgicală, neurologie chirurgicală,
superior - uman, veterinar şi farmaceutic. oftalmologie chirurgicală, oncologie
Mai târziu, în anul 1921, Facultatea de chirurgicală, etc. Acelaşi medic este apoi
Medicină Veterinară făcea parte din Univer­ internist sau medic de laborator. Exemplele
sitatea Bucureşti şi era unica facultate de sunt multiple!
acest profil din ţară. Profesorul Ion Canta­ Cum este posibil acest lucru? (Se
cuzino spunea: „–Nu poate fi vorba pentru întreabă adesea medici clinicieni umani
un spirit pătruns de educaţia biologică, să care vizitează o clinică veterinară). Cu
considere studiul medicinei veterinare ca un imens efort care demonstrează încă
stând mai prejos decât acela al medicinei odată faptul că medicina veterinară este
umane! Cât n-a beneficiat aceasta din o profesiune care aparţine celor capa-
urmă de descoperirile marilor microbiologi, bili de performanţă intelectuală maximă,
parazitologi şi igienişti care au ilustrat me- rezistenţă fizică şi psihică impecabilă, a
dicina veterinară mondială! Este o simplă celor care dovedesc morală şi devota-
anomalie, rest al unor prejudecăţi care nu ment, vocaţie, modestie şi simplitate dar
se mai potrivesc cu timpurile de astăzi, de a şi multă sârguinţă. Şi societatea civilă
lăsa şcoala de medicină veterinară în infe- începe în mod evident să observe faptul că
rioritate faţă de facultatea de medicină“. medicina este una singură, doar pacientul
Tot în 1921 se înfiinţează „Institutul fiind diferit – uman sau non uman - con-
de seruri şi vaccinuri Dr. I. Cantacuzino“. text în care la nivel de profesionişti, nu
Odată cu instalarea regimului comunist de se mai fac ierarhizări între medicul uman
factură sovietică, parcursul elitist al profesiei şi cel veterinar – fiecare având misiuni
noastre este frânt, fenomen accentuat de complexe - comparabile, dar plasate pe
înfăptuirea reformei învăţământului din Trecerea profesiei noastre prin comu- paliere foarte mult diferenţiate sub aspectul
1948 - prin care Facultatea de Medicină nism a fost dificilă. După 1990 începe pro- responsabilităţilor. Exemplară dovadă
Veterinară Bucureşti este plasată într-un in- cesul de revenire la normalitate şi se caută de apropiere între medici veterinari şi
stitut agronomic nou înfiinţat. În aceelaşi an identitatea profesională construită înainte umani dar şi biologi şi ingineri chimişti – o
se desfiinţează Colegiul Medicilor Veterinari, de 1947 - fenomen care este şi astăzi în reprezintă echipele comune de cercetare
gest perceput cu mare suferinţă de întreg desfăşurare. Cu toate dificultăţile specifice în domenii diverse: zoonoze, imunologie,
corpul medicilor veterinari din acea vreme. tranziţiei, profesia noastră a înregistrat chirurgie, anesteziologie, oftalmologie,
Este confiscat Palatul Medicilor Vete­ după 1990 evoluţii spectaculoase. Drumul oncologie, genetică şi multe altele.
rinari – edificiu în stil art deco - opera medicilor veterinari către un loc meritat în Astăzi în România, organismul funda-
arhitectului Constantin Iotzu care se află rândul profesiilor liberale superioare este mental al medicinei veterinare este Colegiul
situat pe bulevardul Elisabeta în apropierea cert, mulţi colegi demonstrând prin valoa­ Medicilor Veterinari, departament solemn
parcului Cişmigiu. Palatul a fost construit în rea lor profesională şi umană, faptul că al profesiei noastre. Precum în toate statele
perioada 1929-1932 din contribuţia tuturor merită aprecierea de intelectuali în profesie. central europene avansate - diferenţa de
medicilor veterinari români – prin Asociaţia Corpul medicilor veterinari clinicieni dezvoltare între metropolă şi oraşele mai
Medicilor Veterinari. La palat se desfăşurau de liberă practică s-a dezvoltat formi- mici, atât în medicina omului cât şi în cea
manifestări ştiinţifice, se ţineau cursuri dabil în aceşti ani, dotările cabinetelor şi a animalelor tinde să fie aplanată. La Sibiu,
şi exista un bogat centru documentar. clinicilor veterinare fiind comparabile cu în medicina veterinară clinică puterea de
Clădirea nu este nici astăzi retrocedată cele existente în statele avansate. Clinici diagnostic a crescut mult în ultimii ani,
proprietarului de drept şi este locuită de ... precum: neurologia, oftalmologia, toxicolo- fapt îmbucurător care ne face să privim cu
Ministerul de Justiţie. gia sau endocrinologia – evoluează atât în speranţă în viitor.

56 www.cmvro.ro