1.

Care stari morbide se numesc boli iatrogene si care sunt ele

Necesitatea studierii acestui curs este cauzat de faptul ca la animale adesea se declanseaza boli si
intoxicatii iatrogene si este necesar ca studentii sa posede cunoasteri mai ample la capitolul dat, in special
diagnosticul si tratamentul.
Dereglarile, complicatiile iar in unele cazuri si intoxicatii care pot aparea la animale prin utilizarea
substantelor medicamentoase sau studiat la farmacologie si alte obiecte (exemplu. prin utilizarea
depresantelor) patologii medicale (masuri de precautie la intoxiatii cu seleniu), parazitologie (profilaxia
intoxicatiilor la utilizarea substantelor antiparazitare, coccidioastatice) si alte obiecte obstetrica si
ginecologia.
La aceste stari patologice a intoxicatiilor, complicatiilor totodata sau descris metode de tratament si
profilaxie.
Diverse intoxicatii la animale provocate de pesticide, micotoxine, plante furajere, aditivi furajeri, sau
studiat la toxicologie unde s-a descris metodologia de tratament.
In cursul respectiv se va descrie tratamentul cu metode generale in asa cazuri cand antidotul cauzal nu e
elaborat sau acesta nu se poate procura.
Este bine cunoscut faptul ca in unele cazuri la patrunderea in organism a medicamentelor, pesticidelor,
intoxicatia propriuzisa este precedata de unele stari patologice, dereglari complicatii foarte grave:
sincopa, soc, moarte subita, care necesita o terapie de mare urgenta. In alte cazuri dupa utilizarea
prelungita a unor medicamente se declanseaza dereglari serioase in organism (disbacterioze, intoxicatii)
Aceste stari morbide se numesc boli iatrogene.
2. Sincopa; etiopatogeneza
Sincopa este oprirea activitatii cardiace si respiratiei cu pierderea vremelnica sau definitiva a constiintei.
Etiopatogeneza>
1. Cauze iatrogene: (administrarea i.v. a dozelor masive de calciu a electrolitilor, a altor lichide de
substitutie mai ales la subiectiicu insuficienta respiratorie, administrarea rapida i.v. a unor medicamente
(antiaritmice, peniciline, tetracicline, avacuarea rapida degaze din viscere sau delichid din cavitatea
abdominala)).
2. Toxiemia exogena supraacuta (intoxicatii cu cianuri, madicamente, inhalare de gaze toxice)
3. Toxiemia endogena (ruperea stomacului, intestinelor, cheagului)
4. Factori psihici (oprirea inimii la animale salbatice in momentul capturarii, iar la cele demostice in
momentul contentiei)
5. Electrocutarea (traume cranio cerebrale, soc terminic)
6. Hemoragii masive ( cuperea inimii, a vaselor mari, blocul atrioventricular, intoxicatii digitalica,
embolii pulmonare)
3. Tratamentul imunodificienelor
Tratamentul:
1. alimentatia corecta, ca in ratie sa nu nimereasca substantele si factorii care declanseaza imunodepresie,
2. se va trata starea patologica, adica maladia provocata de antidepresante.
3. se vor utiliza remedii imunomodulatoare:
- Levomizolul- bovine, porcine,caprine,ovine,caine cate 1ml la 10kg m.c. insa nu mai mult pentru bovine
de 30ml pe animal, , s.c. sau i.m. o data in 24h in decurs de 3-4zile. Daca volmul sol depaseste 15ml
solutia se va administra n 2-3 locuri,
- Epinefrina (la toate maladiile sufera si cordul).

- Prednisolon i.m. 0,3-0,5 mg/kg o data in 24h 2-3zile, prin aerosol 25mg la 1m3.
- Timogenul 3-10mcg/m.c. o dat ain 24h 3-5zile s.c. sau aerosol 200 mcg la 1m3
- Galavet - pulbere in flacoane inainte de administrare se dizolva in apa pentru injectii, se adm i.m. la
toate
speciile de animele cate 2-3 mg/kg m.c. o data in 24h, Iar la bolile gastrointestinale acute de 2
ori in 24h
timp de 2-5zile. Efectul curativ poate surveni la o singura administrare, atunci animalelelor
reproductive se mareste doza pana la 15-25 mg/kg m.c.
- Xilina
- Imunofanul- sol s.c. sau i.m. pentru animlele cu m.c.pana la 100kg doza este 1ml, pana la 500kg doza de
2-3ml, iar la mai mult de 500kg doza se ia 4-5ml.
- Kinolona- pulbere in ampule cate o doza , se dizolva in 2ml apa distilata sau ser fiziologic, cu scop
stimulator se adm s.c. sau i.m. pentru caini cu m.c. pana la 10Kg cate 2-4ml, sau 1-2 doze. la cei cu m.c.
mai mare de 10kg cate 4-6ml o data in zi, cu scop terapeutic se utilizeaza in aceleasi doze insa in primele
3 zile se administreaza de 2 ori pe zi iar in urmatoarele cate o data pe zi.
- Mixoferonul - pulbere albastra in ampule, preparatul poseda activitate antivirala, se administreaza cu
scop profilactic, iar cu scop terapeutic impreun cu antibioticele,
- Propranolul
- Vetom1 si Vetom3 - ca imunostimulator, oral.
- Hidrocortizonul, Cortizonul- cate 1ml pe kg i.m.
- Vitamina B si C 0,1- 0,2 mg/kg m.c. s.c sau i.m
- sange cu anticoaglant - 0,5ml kg de 2-3 ori la un curs de tratament
4. Daca este cazul se va prescrie vitamine si minerale.
Cu scop profilactic;
1. alimentatia corecta
2. se vor lua masuri ca substantele toxice si imunodepresante sa nu patrunda in organism
3. se vor inlatura factorii ce deregleaza metabolismul la animale.

4. Sincopa: tablou clinic, evolutia, diagnosticul

Sincopa este oprirea activitatii cardiace si respiratiei cu pierderea vremelnica sau definitiva a constiintei.
Tablou clinic>
Animalele pierd echilibrul, pierd constiinta peste 10-15 secunde cad in decubit. Pupila se dilata, peste 3045 secunde poate fi si stop cardiac total sau activitate cardiaca rara, aritmica, si foarte greu revin la
normal.
Poate evolua si sincopa respiratorie. Daca nu se face resuscitare in 5 min sau e eficace, se declanseaza
leziuni cerebrale ireversibile si survine moartea.
Sincopa mai des se instaleaza la insuficienta cardiaca
Diagnostic diferential>
Soc,
Reflexe (diminuate sau prezente iar bataile inimii accelerate)
Epilepsia
Evolutia> sincopa reversibila nu dureaza decat 1-2 min, caci in 3-4minute se declanseaza leziuni nervoase
ireversibile si animalul ramane invalid.

6. Acidoza metabolic lent la bovine ( diagnostic, tratament i prevenire ).

Multa vreme se vorbeste de acidoza ruminala cronica, insa fiziopatologic o acidoza cronica a continutului
ruminal nu poate exista, de aceea mai poptrivita este denumirea de acidoza metabolic lenta alimentara.
Aceasta dismetabolie este frecventa la taurine, ovine, deocamdata diagnosticata rar, evolueaza subclinic
cu simptoame necaracteristice , de obicei ale complicatiilor sale ca: afectiunile dismetabolice si
obstetricale , puerperale, osteopatii carentiale, hepatoze si nefroze.Noi nascuti neviabili si predispusi la
boli neonatale.
Diagnostic: este dificil, se va determina ph-ul ruminal a ac grasi volatile, pH-ul urinar si a epurarii acidobazice, pH laptelui. Ptr confirmare mai precisa se va determina pH-ul sangvin si rezerva alcalina.
Masuri de prevenire si terapie
Suplimentarea hranei cu furaje fibroase, nu mai mici de 6-10 cm. A se limita consumul furajelor bogate in
hidrati de carbon usor digestibili la cant mici, de a se respecta amidon- proteina 1-1.15:1. Aceleasi masuri
st indicate cu scop curative fiindca terapia medicamentoasa nu este rezultativa. Se va utilize sol 2%
carbonat de Na cu hrana, betonita 2%, oxidul de Mg, consecintele nefavorabile ale alcalinei este un
consum redus de hrana.

7. Acidoza metabolic lent la bovine: etiopatogeneza i tabloul clinic.

Multa vreme se vorbeste de acidoza ruminala cronica, insa fiziopatologic o acidoza cronica a continutului
ruminal nu poate exista, de aceea mai poptrivita este denumirea de acidoza metabolic lenta alimentara.
Incidenta globala a acetsei boli ar fi de 30% a cadrului etiopatogen.
Etiopatogeneza: In principal este primar de origine nutritional: furaje grosiere tocate scurt sau macinate,
granularea lor. Borhotul de spirt, nutret murat, introducerea in ratie a unor nutreturi noi, nereguli la care
animalul nu este adaptat.Grosierele in ratie trebuie sa constitruie 15-22% si nu tocate marunt.. Deficitul
de nutreturi fibroase, excesul de hidrati de carbon si carenta relative de azot sporeste formarea de ac.
Grasi. Excesul de ac. Grasi volatile si mai ales de propinat , apoi si de valerian, au tendinta la ingrasarea
animalului(sindromul vacii grase). Ac. Grasi absorbindu-se duc la scaderea rezervei alkaline in singe,
eliminarea sporita a ionilor , pierderea componentelor a sistemului tampon si in cellule cu tulburari ale
matabolismului intracellular care fac dificila diagnosticarea . Astfel de tip de alimentative , scade secretia
salivara care cu 20 % reduce capacitatea de tamponare normal a pH-ului. Lipsa de fibre inhiba
reumegarea si motilitatea reticulului ruminal.
Tabloul clinic.: La vaci scade grasime in lapte, apare paracheratoza, trec germeni in torentul circulator,
abcese in ficat, hipotonie ruminala, diminuareapH-ului ruminal, aparitia corpilor cetonici, estru subclinic,
retentii placentare, se obtin vitei subponderali, cu vitalitate redusa. In unele cazuri distrofii hepatice,
paracheratoza, nefroza, urolitiaza.

Tineretul la ingrasat prezinta osteopatii, laminate, abcese in ficat, paracheratoza, scaderea imunitatii,
tumefactii articulare, mers rigid.maladia este cauzata de deficit de celuloza si dereglarea raportului
amidon si proteina1-1,5:1.
La ovine pot aparea simptome similar ca: sindromul umoral este characteristic o limfocitoza relative,
scaderea pH-ului sangvin, hipocalciemie, hiperfosfatemie,pH uirnar 6.55(norma 7.82). aciditatea laptelui
7.4(norma 8.2). Modificarea pH-ului sangvin are semnificatie diagnostica.

8. Prognosticul i tratamentul sincopei.

Sincopa- oprirea activitatii crdiace si respiratiei cu pierderea vremelnica sau definitive a constiintei.
Evolutie: Sincopa reversibila nu dureaza decut 1-2 min, caci 3-4 min se declanseaza leziuni nervoase
ireversibile si animalul ramine invalid
Prognostic: Este rezervat, in dependent de evolutia bolii.
Tratament: Masuri de resuscitare cardio respiratory(adrenalina i/v sau intracardiac, masaj cardiac extern,
asigurarea permiabilitatii cailor respiratorii , oxigenoterapie.)

9. Prin care metode se va efectua evacuarea toxinelor din tractul digestiv in primele 4 ore dup
ingerarea lor.
Evacuarea toxinelor si a alimentelor necalitative din TGI tot este o procedura strict necesara de tratament
a intoxicatiilor. Acest lucru se va face in anumita ordine ce depinde de durata timpului dupa ingerarea
toxinului.
a) Daca tratamentul se va efectua in timp de 4 h , dupa ingerarea toxinului cind inca substantele nocive se
gasesc in stomac, atunci evacuarea lor se va face prin spalaturi gastrice sau administrarea de vomitive.
Vomitive la bovine : in unele cazuri , vomitarile pot fi provocate de admin. Intravenoasa 1-2 ml tinctura
de varatrina. Pt eliminarea fortata si rapida a toxinelor din organism subcutan se admin. Apomorfina sol.
Inj. 1% .
Apomorfina se utilizeaza ca remediu contra alotrofagiei (ingerarea substantelor necomestibile), insa in
acest caz se utilizeaza in doze mai mici, si se prescrie si la cabaline si bovine.
Ca remediu vomitiv se admin. Veratrina sol. 0.5 1 % subcutan; suine 0.01-0.03.
Supradozele nu st premise din motivul actiunii puternice asupra organismului .Ca vomitiv se poate utilize
sulfat de Cu 2%
Caine 20-30 ml; pisici 4-6 ml
SE amesteca cu apa 1 la 4.
In cazuri grave cind masele vomitive pot fi aspirate in pulmon, vomitivele nu se admin. (la excitatie
puternica).
La cabaline si iepuri vomitivele st contraindicate deoarece vomitarea este insotita de ruperea stomacului
si sfirsit letal. Ca atare la 17 % din cabaline vomitarea fiziologica este posibila, insa fiindca nu cunoastem
la pacientul examinat ca vomitarea este posibila sau nu s-a convenit ca vomitarea sa fie contraindicate.

Spalaturi gastrice si ruminale pt eliminarea toxicului se fac cu apa calda in care se aduga substante care
distrug, neutralizeaza sau absorb toxinele ca permanganate de potasiu, tanina in asa cantitate ca
concentratia lor sa nu depaseasca 0.01-0.003% . Spalaturile gastrice se pot facu cu apa albuminoasa( la o
caldare de apa de 8-10 l se iau 3-4 albusuri de ou de gaina si se amesteca).

10. Hipocalemia i hipercalemia.

Scaderea concentratiei plasmatice a K poate fi efectul redistribuirii si depletiei (plecarii )K din organism.
Hipokaliemia de redistributie este consecinta alcalozei acute , excretia renala creste. Hiperinsulinismul,
hiperadrenergismul, terapia prelungita si energetic a hipokaliemiei in gastroenterite, staza abomazala ,
ileus intestinal, enterite.
Hipokaliemia de depletie la pisici- carenta de k in ratie 0.34% fata de 0.4% norma. Poate fi accentuate de
insuf renala, de pierdere urinara, de potasiu, in circumstante anumite.
Clinica: disfunctie muscular ca slabiciune, apoi mers rigid, disfunctie renala, eliminarea K cu urina nu
dispare in tratament si dupa 4 sapt , scade in greutate, anemie, pilozitate deficitara(uscata)
Diagnosticare: K mai mic de 0.41mmol/l
Evolutia: Daca K nu este restaurant, moartea subita se datoreste sincopei respiratorii si paralizarea
musculaturii generalizata, mai ales sub 0.2 mmol/l
Tratament: Lent dispare disfunctia renala. In criza acuta admin de sol. De Kaliuclorid sau glucozat de K.
Hipokaliemia la bovine Evolueaza in starea abomazala si clinic se manifesta cu slabiciuni, urina acida.
Tratament: SE vor utilize saruru de K
Hiperkaliemia la cai Hiperkaliemia de redistributie. Ionii de H2 contribuie la eliminarea ionului de K din
cellule. Se intilneste rar, dar etse periculos , din motivul alcalozei matabolice . Apar modificari in ECG,
disparitia undei P, prelungirea QRS, poate surveni sincopa cardiac mortal. Al caii de rase grele :slabiciune
muscular,animalele adopta pozitia de largire a membrelor. Transpiratii frecvente. Terpia consta in admin
i/v a bicarbonatului de Na si Dextroza 5%.

10. Hipocalemia si hipercalemia.

Scaderea concentratiei plasmatice a potasiului poate fi efectul redistributiei potasiului si depletiei (plecarii
potasiului din organism). Hipocalemia de redistributie este consecinta alcalozei acute, ecretia renala
crescuta.
Hiperinsulinismul, hiperadrenalismul, terapia prelungita a hipercalemiei. Exemplu boala tractului
gastrointestinal, ileos intestinal, enteritele, etc.
Hipocalemia de depletie la pisici
Este carenta de potasiu in ratie 0,34 % fata de 0,4 % recomandat, aceasta poate fi accentuat de
insuficienta renala, de pierdere urinarade potasiu in circumstante anumite.
Tablou clinic.

Disfunctie musculara- alabiciune, simptomul cel mai timpuriu, mers rigid, disfunctie renala, eliminarea
potasiului cu urina care nu dispare chiar dupa 4 saptamini, pierderea in greutate, anemie.
Diagnostic.
K este mai mic de 0,41 mmol/l. daca kalemia nu este restaurata moartea subita se datoreaza sincopei
respiratorii si paralizii musculare generalizate.
Prognosticul.- grav.
Tratament.
Foarte lent dispare disfunctia renala, in criza acuta administram caliu clorid sau glucozat.
Hiperkalemia la cal.
Este hipercalemie de redistributie (ionii de H contribuie laeliminarea ionilor de K din celule). Se intilneste
mai rar dar este mai periculoasa din motivul alcalozei metabolice. Apar modificari in ECG, aplasarea pina
la disparitia undei P, prelungirea QRS, poate surveni sincopa cardiaca mortala.
La caii de rase grele apare slabiciuni musculare, animalele adopta o pozitie a bazei de sprijin.
Tratament.
Administrarea i.v a bicarbonatului de sodiu si dextroza 5%.
11. Restaurarea tonusului vascular la tratamentul intensiv.
In terapia socului trebuie sa se tina cont de o regula ca singele trebuie facut sa circule ca atare utilizarea
vasoconstrictoarelor este contraindicat, in schimb pentru combaterea modificarilor patogene la nivel
capilar se pot utiliza medicamente beta adrenergici cum ar fi : izoprenalina 1mg/5 min in perfuzie la cal.
Rezultate optime sar obtine cu dopamina in perfuzie 10micrograme/kg m.c./min ce determina
vasodilatatia intestinala si renala. Rezultate bune asupra tonusului si permiabilitatii vasculare exercita si
glucocorticoizii (compusii de dexametazon, metilprednisolon i.v.).
12. Cum se va efectua evacuarea toxinelor din tractul digestiv, daca au trecut mai mutl de 4 ore
dupa ingerarea lor.
Daca au trecut mai mult de 4 ore de la ingerarea toxicului cind substantele nocive nu se mai gasesc in
stomac, dar sau evacuat in intestin, vom folosi remedii pentru stoparea proceselor de absorbtie a toxinelor
(absorbante, mucilaginoase, precipitante) si purgative pentru evacuarea lordin organism. Cel mai bun
absorbant este carbunele activatde proevinienta vegetala sau animala.
Carbune de provinienta animala: - animalele de talie mare 200-300g
- animalele de talie mica 30-50g
Carbune de provinienta vegetala de 2 ori mai mult.
Carbunele sub forma de praf se amesteca cu apa si se administreaza bucal.
Bun absorbant este si oxidul de magneziu care se administreaza de 2 ori pe zi:
- animalele de talie mare10-25g
- rumegatoarele mici 5-10g

- suine 2-5g
- ciini 0,5-7g
-pisici0,25-0,5g
Actiune absorbanta poseda si lutul alb care se administreaza pe cale bucala de 2-3 ori pe zi in amestec cu
3 parti apa:
-vitei 30-50g
-ovine, caprine 10-50g
- ciini 1-5g
Se folosesc si precipitantele ca: taninul, tialbinul, tanalbinul, coaja de stejar. Aceste preparate sunt foarte
efective la intoxicatii cu alcaloizii.
Mucilaginoase: laptele si apa albuminoasa care se adnimistreaza intern : animalele de talie mare 3-5 l,
animalele de talie mica 0,5-1 l.
Este strict necesar de retinut ca remediile adsorbante, precipitantele si mucilagonoasele nu inactiveaza
substantele toxice, ci doar stopeaza intr-o oarecare masura absorbtia lor. Se va administra si purgative
pentru eliminarea lor cit mai rapida din organism.
Purgative: sulfat de sodiu (sarea lui glauber), sulfat de magneziu, uleiuri vegetale (ulei de floarea soarelui
intern : bovine 250-500g, cabaline 100-300g, ovine, caprine 50-150g, suine 50-100g, ciini 10-50g,
pasari 2-5ml.
De retinut ca uleiuri sunt contraindicate la intoxicatiile cu substante care se dezolva in grasimi (ex
pesticidele organoclorurate), ele inlesnesc si grabesc absorbtia toxicului din intestin in singe.
13. Imunodeficientele : etiopatogeneza, simptomele, diagnosticul, prognosticul.
Sistemul imun protejeaza organismul de diferitu paraziti, bacterii, virusi care pot afecta si deregla buna
functionare a organismului.
Etiopatogeneza.
Simptomele.
Pot fi variate in dependenta de patogenia care se declanseaza mai des : nemogastroinfectiile, bolile
rinichilor, bolile aparatului reproductiv, etc care duc la pierderi economice considerabile.
Diagnosticul.
Este dificil de stabilit. Se face prin teste de loborator: bacteriologice, virusologice. La bolile cronicese
constata reactii mai vadite la antigenii mucoasei intestinale, ficat.
Prognosticul.
Rezervat sau chiar nefavorabil.
14. terapia socului cardiogen.
Se considera (pe drept sau pe nedrept) ca socul cardiogen la animale este mult mai rar ca la om, trebuie de
retinut ca la soc, medicamentele cardiotenice si cardioexcitante suntcontraindicate, de aceea aceste

remedii se vor utiliza numai in cazul socului cardiogen corect diagnosticat. in cazul opririi cordului se va
injecta infidrina 1: 10000 intra cardiac 1-3 ml la animalele mari si 0,6-0,3 ml la cele mici.
Daca in momentul introducerii acului in miocard se produce excitatia miocardului, acul excita nervii
cardiaci si atunci activitatea cardiaca se poate relua fara introducerea efidrinei. Daca ritmul cardiac este
grav perturbat se vot utiliza remedii antiaritmice: propranolul, xilina, eventual strofantina i.v. 2,5 mg la
animalele mari si 0,25 mg celor mici sau chiar si mai putin in dependent de talie.
16. Durerea: diagnosticul si terapia.
O seama de senzatii percepute de talamus si de cortexul cerebral ce pot modifica comportamentul
animalului si anume de a evita atingerea de locul dureros.
Poate fi provocata si de medicii veterinari: ruminocenteza, sondaj, etc si de fermieri: taierea cozii, urechi.
Diagnosticul.
Este foarte anevoios, localizarea tot foarte anevoioasa, se va efectua palparea superficiala si profunda.
Terapia.
Se utilizeaza analgetice, dar este important ca prin utilizarea lor sa se mascheze simptomele primare.
Pentru durerileacute se utilizeaza morfinele, xilina 0,05 mg/kg m.c.
Efecte secundare: ataxie, hipotensiune, dereglari respiratorii, in cazuri cronice se utilizeaza inflamatorii,
aspirina, ibuprofen 100 mg/5kg i.v sau i.m.
17.Inhibarea agregarii eritrocitare si plachetare in terapia socului.
Se va utiliza heparina, este indicata corticoterapia : dopamina 1-10 micrograme/kg/min in perfuzie pina la
obtinerea rezultatului cuvenitcontrolind frecventa si ritmul cardiac. In socul anafilactic se va administra
adrenalina 0,2-0,5mg/animal i.m. repetat la 10-15 min, daca este necesar se va indica adrenalina in
asistolie pe cale intracardiaca 0,5-1 ml solutie 1 : 10000
19. Durerea: etiopatogeneza i tabloul clinic.

Etiopatogeneza.
O seama de senzatie percepute de talamus si de cortexul cerebral ce pot modifica comportamentul
animalului de a evita antingerea de locul dureros. Poate fi provocata si de veterinari : ruminocenteza,
sondaje, etc. si de fermieri, taierea cozii, urechii.
Tablou clinic.
In caz de durere animalul rezinta 2 categorii de manifestari : raspuns fiziologic si raspuns
comportamental.
Raspuns fiziologic : tahicardie, polipnee, midreaza, hiperemie, transpiratie.
Raspuns comportamental: schiopaturi, mers rigid, atituni anormale, manifestari de colica, excitatii
nervoase, refuzul hranei, facies ingrijorat, gemete, scrisniri din dinti.

22. Dezechilibrele hidrice. Hiperhidratarea.

Un dezechilibru hidric : deshidratarea sau hiperhidratarea fara insotirea unui mineral sau chiar acido-bazic
sunt intilnite mai rar.
Deshidratarea.
Poate fi de 2 tipuri : - primara lipsa apei potabile
- secundara diaree, vomitari
In functie de nivelul electrolitilor plasmatici si a osmolaritatii sunt 3 tipuri de deshidratare :
1. hipertona (adevarata) se intilneste la pierderea de apa la gastroenteropatia acuta.
2. Hipotona asociata cu diaree acuta tip salmoneloza la caii de competitie.
3. Izotona nivel normal de electroliti- transpiratie profunda .
La deshidratare organismul reactioneaza prin 2 mecanisme patogene :
- sustragerea lichidului din tesuturi : conjunctiv, muschi, piele cu consecinte, insa cu mentinerea volemiei
- cresterea volemiei, hematoconcentratia si cresterea viscozitatii sangvine si inrautatirea circulatiei
periferice.
Se reduce pierderea de apa pe cale urinara, la nivel tisular se instaleaza acidoza metabolica, deshidratarea
singura si mai frecvent cu tulburarile care o cauzeaza poate provoca moartea.
Pierderea a 10-15% la tineret- pericol pentru viata animalului
Tratament.
Pielea cu aspect zbircit, pliul persista pe piele, pielea uscata si greu de perforat cu acul, scade masa
corporala, inapetenta, anorexie, sete, in cazuri grave ataxia, caderi in decubit, simptome nervoase,
excretia urinara diminuata.
Hiperhidratarea (intoxicatia cu apa)
Accesul nelimitata la apa dupa o pierdere masiva. Hiperhidratarea celulara duce la tumefierea celulelor,
poate aparea liza eritrocitelor. Administrarea rapida a solutie provoacaedem cerebral sau pulmonar. Din
cauza edemului cerebral apar simptome nervoase : tremuraturi, excitatie, ataxie, convulsii si coma. Din
motivul eritrolizei aparea anemia hemoliticasevera , hemoglobinurie.

25. sindromul mortii subite la puii broileri

Este un sindrom caracterizat prim moartea subita fara simptome semnificative intilnite la puii broiler in
primele 4 saptamini de viata fara cauza stabilita.
Epidemiologie.
Primele cazuri pot aparea din prima saptamina, apogeul fiind in a 3-4-a saptamina. In SUA cazurile ajung
la 4%. Pasarile incearca sa efectueze un zbor scurt, bat sin aripi si mor in decubit dorsal. Ele zac pe spate
cu gitul intins si membrele indreptate in sus.
Necropsie.

Gusa, stomacul, intestinele pline cu continut alimetar, ficatul mare si palid sau de culoare normala bruna
dar si verzie, vezica biliara goala sau aproape goala, intestinele palide, muschii pectorali de culoare roza,
congestie si edem pulmonar difuz probabil agonic, vanticolii cardiaci contractati conferind cordului un
aspect alungit.
Histopatologic.
In vase sunt prezenti cuaguli de grasime.
Diagnostic.
Evolutia fara simptome, decubit dorsal, vezica bliara goala.
28. Sindromul mortii subite la puii broiler.
Este un sindrom caracterizat prin moarte subita fara simptome semnificative intilnite la puii broler in
primele saptamini de viata fara cauza stabilita.
Epidemiologie si clinica.
Primele cazuri pot aparea din prima saptamina, apogeul a 3-4-a saptamina. In SUA 4%.pasarile incearca
sa efectueze un zbor scurt, bat din aripi si mor in decubit dorsal, ele zac pe spate cu gitul intins si
membrele indreptate in sus.
Necropsia
Gusa, stomacul, intestinele pline cu continut alimentar, ficatul mare si palid sau de culoare normala bruna
dar verzie, vezica biliara goala sau aproape goala, intestinele palide, muschii pectorali au culoare roza,
congestie si edem pulmonar difuz probabil agonic, ventricolii cardiaci contractati conferind cordului un
aspect alungit.
Histopatologic.
In vase cuaguli sau cuaguli de grasime.
Diagnostic.
Evolutia fara simptome, decubit dorsal, vezica biliara goala.
29. Principiile terapiei hidroelectrolitice.
Aceste principii sunt :
1. prevenirea pierderii in continuare de apa si de electroliti se poate efectua prin punerea la
dispozitia anumalului cantitati necesare de apa, saruri, minerale.
2. De a trata imediat pierderile dj existente de apa si de electroliti spre a reduce la minim
dezechilibrele hidrominerale . acest tratament se va efectua in 2 etape :
a) corectarea prompta a dezechilibrelor existente, acest obiectiv poate fi atins in decurs de 4-6
ore
b) terapia de mentinere pina la vindecarea deplina a pacientului. Terapia de mentinere se va face
in decurs de 2-4 zile.
Sunt 4 anomalii majore care pot coexista si care trebuie eliminate :
- pierderea de lichid

- deficitul osmolar plasmatic

- dezechilibre specific ale unor electroliti
- dezechilibre acidobazice
Aceste stari se pot preciza numai prin determinarea de laborator care permit si calcularea necesitatii de
electroliti. In cazul cind examenele de laborator nu sunt posibile si deci nu cunoastem dezechilibrul carui
electroliti persista pentru echilibrarile hidrominerale se vor utiliza electrolitii echilibrati care sunt folosite
practic in majoritatea tulburarilor minerale si acidobazice.
31. moartea subita la porci.
Este o sincopa sporadica cardiaca in general la tineret care evolueaza mai des dupa diferite stari de stres.
Toblou cliinic.
In cursul de dupa diferite stresuri, inclusiv administrarea medicamentelor, unele animale incep brusc sa
tipe, cad in decubit lateral si mor dupa 5-10 minutecu convulsii si dispnee, rare cazuri fara agonie. Faza
agonica dureaza citeva ore. La ECG, P este negativ, Q hipervoltata, T bifazica si ampla (aspect similar la
diferite tipuri de infarct). Staza venoasa.
Diagnostic.
Sunt diferite presupuneri, poate fi o ocluzie sau spasm coronarian.
32. Compozitia solutiilor poliionice si principiile de utilizare a lor.
Cind nu se poate evalua exact deficitul de electroliti se recomanda folosirea solutiilor poliionie echilibrate
(solutia Mak Seri). Aceasta solutie contine Na, K, Cl, Ca in concentratii similare celor din lichidul
extracelular putind contine si acetat, lactat. Acetatul si lactatul sunt metabolizate in bicarbonat cind ficatul
este functional, aceste solutii se considera nedaunatoare si se pot folosi in cantitati mari in majoritatea
sratilor de deshidratare, acidoza, alcaloza, dezechilibre electrolitice usoare si moderate, insa a starilor
grave de acidoza nu se recomanda cu exceptia cetozei la rumegatoare. In aceste cazuri grave exista solutii
specialecind nu se poate evalua exact deficitul de electroliti , se recomanda folosirea solutiilor poliionice
echilibrate.
Cu exceptia cazurilor de cetoza la rumegatoare si respectiv alimentatiei parenterale oportunitatea
administrarii i.v. a dextrozei (glucozei) 5% nu pare a fi justificata fiindca ea insasi poate induce
dexechilibrul mineral.in acidoza cu hiponatriemie severa se indica bicarbonatul de sodiu hiperton 5%, 3-5
l la animalele mari si la viteii cu diaree neonatala. Hipocalemia care poate surveni dupa administrarea
rapida de bicarbonat 5% in dextroza 5% este semnalata de slabiciunea musculara si trebuie corectata cu o
salutie de concentratie mare de sodiu si potasiu. Starile de acidoza metabolica si de deshidratare se pot
corecta cu solutii bogate in potasiu. In cazul viteilor cu diaree neonatala in care evolueaza acidoza si
hipocalemia initial se vor corecta acidoza, insuficienta renala si hipovolemia si apoi se vor utiliza solutii
hipertonice , altfel existind pericolul de intoxicatie co potasiu. In principiu salutiile cu potasiu nu vor
contine mai mult de 40 mmol/l. utilizarea solutiilor acidifiante in alcaloza este conditionata de
confirmarea de laborator a starii respective de alcaloza.
34.socul : toblol clinic si diagnosticul
Este o stare a animalelor cind mecanismele adoptivedin organism nu mai pot functiona si ele insasi devin
patogene si declanseaja starea patologica. Socul nu este o boala sinestatatoare, dar mai multe maladii pot
provoca socul. (exemplu : sindromul de colici la cal).

Tablou clinic.
Diagnostic.
Se bazeaza pe simtomele clinice.
40. Disbacterioze: etiopatogeneza, tabloul clinic, diagnosjcul i prognosticul.

Etiopatogeneza.
Acest fenomen se declanseaza la utilizarea indeluungata a substantelor antibacteriena pe cale orala. Toate
substantele antibacteriene pot provoca disbacterioza florei microbiena a tractului digestiv, insa mai des
produc acest fenomen antibacterian in intestin. Ca rezultat flora microbiana utula organismului treptat
dispare dar cea patogena in lipsa concurentilor naturali (florei utile organismului) se multiplica intens si in
cazul maladiilor gastro intestinale( dispepsie, gastrita, gastroenterita, enterocolita) acestea considerabil se
agraeaza si remediile antibacteriene utilizate intratament nu mai dau efectul cuvenit. La evolutia cronica a
acestor patologii la animale scade imunitatea specifica si nespecifica si pe fonul acestora se declanseaza
alte complicatii mai des a aparatului respirator si urinar.
Tablou clinic.
Animalele sunt molatice, apetit selective, diaree rebela, masele facale semilichide sau lichide, in unele
cazuri spumoase cu bule de aer, des apar gastroenterite sangvinolente, la palpatia abdomenului de
depisteaza durere, peristaltismul intestinal este marit in asa mod ca zgomotele lui se aud de la distanta. La
animale scade productivitatea, slabire anemie, deshidratare,, hipovitaminoze, dezechilibru
hidroelecrolitic.
Diagnostic.
Se baseaza pe manifestarile clinice. Testarea sensibilitatii florei microbiene la medicamente.
Prognostic.
Fara tratament intensiv este insatisfacator.

43.Hipocalemia de depleie la pisici.

Este carenta de potasiu in ratie, 0,34% fata de 0,4% recomandat, aceasta poate fi accentuata de
insuficienta renala, de pierdere urinara de potasiu in circumstante anumite.
Tablou clinic.
Disfunctie musculara, slabiciune simptomul cel mai timpuriu, mers rigid, disfunctie renala, eliminare
potasiului cu urina nu dispare chiar dupa 4 saptamini, pierderi in greutate, anemie.
Diagniostic.
Kaliu mai mic de 0,41 mmol/l. Daca kalemia nu este restaurata moartea subita se datoreste siincopei
respiratorii si paralizii musculare generalizate sub nivelul de 0,2 mmol/l.
Prognostic. Grav

Tratament.
Foarte lent dispare functia renala. In criza acuta administrarea de kaliu clorid sau gluconat.

46.Disbacterioze: etiopatogeneza, tabloul clinic, diagnosticul.

Etiopatogeneza.
Acest fenomen se declanseaza la utilizarea indeluungata a substantelor antibacteriena pe cale orala. Toate
substantele antibacteriene pot provoca disbacterioza florei microbiena a tractului digestiv, insa mai des
produc acest fenomen antibacterian in intestin. Ca rezultat flora microbiana utula organismului treptat
dispare dar cea patogena in lipsa concurentilor naturali (florei utile organismului) se multiplica intens si in
cazul maladiilor gastro intestinale( dispepsie, gastrita, gastroenterita, enterocolita) acestea considerabil se
agraeaza si remediile antibacteriene utilizate intratament nu mai dau efectul cuvenit. La evolutia cronica a
acestor patologii la animale scade imunitatea specifica si nespecifica si pe fonul acestora se declanseaza
alte complicatii mai des a aparatului respirator si urinar.
Tablou clinic.
Animalele sunt molatice, apetit selective, diaree rebela, masele facale semilichide sau lichide, in unele
cazuri spumoase cu bule de aer, des apar gastroenterite sangvinolente, la palpatia abdomenului de
depisteaza durere, peristaltismul intestinal este marit in asa mod ca zgomotele lui se aud de la distanta. La
animale scade productivitatea, slabire anemie, deshidratare,, hipovitaminoze, dezechilibru
hidroelecrolitic.
Diagnostic.
Se baseaza pe manifestarile clinice. Testarea sensibilitatii florei microbiene la medicamente.

47.Hipocloremia.
se desfasoara o alcaloza metabolica.
Clinic.
Afectuni primare, plus la aceasta animalul mai manifesta anorexie, scaderi in greutate, polidipsie si
poliurie. Alcaloza metabolica este asociata cu hiponatriemie, hipokalemie, hiperazotemia- provoaca
moartea animalului.
49.Mergia, anafilaxia i starea anafilactoid.
Alergia- o reactive imunoatipica de hipersensibilitate la contactul repetat de organism cu un
alergen(antigen).
Anafilaxia raspunsul cliinic care reprezinta faza finala a reactiei de contact a organismului cu un allergen.
In prima faza faza imuna are loc fixarea unor anticorpi reaginici (ig E) pe membrane celulara a
bazofilelor si apoi captarea pe acesti anticorpi a alergenului fara intrerupere. Urmeaza faza a doua
chimica care consta in dereglarea celulelor implicate, eliberarea mediatorilor (histamine, serotonina) si
declansarea fazei chimice a unor reactii in cascade ce determina raspunsuri tisulare.

Starea anafilactica evolueaza asemanator cu starea chimica si clinica, dar nu este provocata de antigen si
se declanseaza la un contact primar al organismului cu substante biologic active ( inclusiv medicamente,
toxicuri) care provoaca dereglarea mastocitelor si bazofilelor.
Etiologia generala.
Grupele de factori anafilactoizi sunt: utilizarea produselor biologice cu scop terapeutic si profilactic ca
vaccini, seruri, antistresante, toxine, corticosteroizi, gonadotropinele, coriocenii, penicilina,
streptomicina, neomicina, oxitetracicline, lapte si substante de lapte, concentratele, finul si silozul.
Imunopatogeneza
Anafilaxia reprezinta o reactive de hipersensibilitate imediata, la toate speciile de animale este
imunoglobulina E. Faza imunologica a anafilaxiei care consta in fixarea Ig E pe membrane celulelor
mediatoare sunt mastocitele, bazofilele si apoi in captarea antigenului de catre IgE conduce la faza
chimica, apoi clinica, toate fazele se petrec in citeva minute si foarte rar in 1-2 ore. Mediatorii chimici ai
anafilaxiei nu au aceeasi importanta la toate speciile, efectele exercitate de mediatorii chimici ai
anafilaxiei se conditioneaza reciproc si pot fi sinergici.
Histamina provoaca vazodilatatia si determina hipotensiune, mareste permiabilitate aperetilor vasculari,
provocind exudatiii si edeme precum si contractia muschilor bronhiali si creste secretia glandulara.
Serotonina se elimina din mastocite, ea poate duce la congestia venoasa si la edem pulmonar.
Chininele sunt : bradichinina, calinina, metilcalichinina.
Bradichinina provoaca eliberarea de prostoglandine in anafilaxia la vitei, ceea ce succedeaza posibilitatea
ca sa exercite
Clinica anafilaxiei
Daca singele se elimina, factorii chimici ai anafilaxiei la histamina se declanseaza faza clinica.
Simptome.
Depind de calitatea antigenilor ce declanseaza doza de antigen la reactiile anafilactoide. Intensitatea este
proportionala cu doza.
Caile de administrare : i \cardiac, i\arterial, i\v, i\peritonial, i\m, subcutan, i\dermic.
53.Care remedii sunt strict necesare la tratamentul. disbacteriozelor i modul lor de
utilizare.
1. animalului I se va crea conditii bune de viata, dieta, in unele cazuri dieta de foame, semifoame, apa la
discretie.
2. testarea sensibilitatii florei microbiene si utilizarea pentru tratament numai a remediilor efective
3. intern- substante mucilaginoase, enterosorbenti, enesteticele (decoct de musetel), trebuie de avut in
vedere ca oxidul de Mg,taminul si carbunele activat fiind utilizati impreuna se neutralizeaza unul pe altul.
4. utilizarea probioticelor este strict necesara pentru popularea tractului digestive cu flora microbiana
utila, se va utilize mai multe probiotice : acidofilina 0,1-0,5 g\kg\masa corp, biosporina, lactisporina,
alobacterina, bactobifadol, fitobacilina. Se utilizeaza conform instructiunilor. Bio +, 2B, bacterin SL,
sporobacterin, bactisporin, biot 5, balmol.

Prebiotice : micosorb, serplex, selen-metion, biomos

Simbiotice : utilizarea rationala a combinatiilor dintre probiotice si prebiotice.
5.in cazuri grave sunt utilizate vitamine, aminoacizi, solutii hidroelectrolitice ce sunt administrate dupa
testarea singelui cu determinarea precisa care electrolit este necesar. Daca nu este cu putinta testarea
singelui cu determinarea electrolitului care lipseste, atunci se vor utilize solutii poliionice echilibrate ca
Macksheri care este recomandata in acisoza, alcaloza, pierderi de electroliti sau deshidratare, insa aceasta
solutie ajuta numai in starile usoare sau moderate. In starile grave se vor folosi solutii special cu
adausurile acestor ioni stability prin testarea singelui. La acidoza severa se va adauga solutia 4, dar la
acidoza si deshidratare 5, la acidoza cu hioponatremie 8, la alcaloza cu hiponatriemie si hopikaliemie
solutia 9,10
6. ca stimulator tonic general catosal se administreaza o data la 24 ore i\m, s\c, sau i\v lent.
Cabaline-bovine- 10-25 ml, minz, vital- 5-12 ml; ovine, caprine- 2,8-8 ml; miel- ied- 1,5-2,5 ml; porcine2,5-10 ml; purcei- 1-2,5 ml; ciini- 0,5-5 ml; pisici- 0,5-2,5 ml; pasari oral- pasari ouatoare 2-3 ml la 1 litru
apa.
7. pentru a mari vitalitatea animalelor se va folosi imunostimulatoare ca levamisol preparate compuse din
mai multe componente : timogar, vitulin, tetraimunofit (din 4 plante), ser antihistaminic, ligaverin,
fospremil, hitozin, gamavit, hitozan, lapte ionizat, TBCnorin, tulimcar.
Antistresoare : toni(lomaden), figozin, acid limonic, bior 51, liticarbonat.

55.Pruritul, etiopatogeneza i tabloul clinic.

Este o senzatie subiectiva de gidilit, arsura, intepatura care provoaca nevoia irezistibila de scarpinare.
Etiopatogeneza.
-boli de piele :alergia medicamentoasa, bacteremia, micozele, factorii fizici, chimici.
-boli specifice : exema, parazitismul extern, otita externa
-diferite droguri cu sau fara hepatopatii
-boli endocrine : hipotiroidismul, diabet zaharat, hiperparatiroidismul primar sau secundar.
-boli nervoase : anjeski, engiopatia spongioasa la bovine, scarpia la oi
-boli hepatice : ciroza, coliostaza, hepatita
-boli renale : uremia
-boli respiratorii : astmul
-boli ale sistemului hematopoetic : anemia fieripriva, policitomiavera, leucemia, mielomatoza,
mastocitoza, diferite micoze, limfoma cutanata celulara, reticuloza
-diferite tumori
-parazitismul extern

-gestatia
Pruritul poate fi stimulat de factori termici, fizici sau mecanici, dar mai des de factori chimici. Mediatorii
pruritului sunt : hiistamina, minopeptidazele, tripsina, hemotripsina.
Tablou clinic.
Nevoia de scarpinare se va desfasura prin : lingere, frecare de diferite obiecte, grataj cu membrele, saniere
(prurit anal la ciini), muscare. Se accentueaza la caldura. Local poate lipsi orice leziune sau se poate
constata : eritem, vezicule, papule, pustule. In unele cazuri tesuturile se afecteaza pina la os.
58.Pruritul: diagnosticul, evoluia i tratamentul.

Diagnostic.
Nu prezinta dificultate, insa motivul nu putem sa il depistam.
Evolutia.
Depinde de cauza primara. Pruritul poate fi scurt sau foarte lung. Poate avea si carracter recidiv. Din
complicatii pot fi hemoragii mortale.
Tratament.
Tratarea bolii primare. Antiinflamatorii. Comprese, corticosteroizi, antibiotic, antihistaminice. In bolile
alergice cit si la pruritul gestatiei se va utiliza corticoterapia.
62.Hiponatriemia.

Tablou clinic.
Slabiciune musculara, hipovolemie, hipotensiune, depresie. Aceste simptome sunt necaracteristice sau
greu de depistat. Perfuzia de lichid fara sodiu agraveaza situatia.
Diagnostic.
Scaderea natriemiei.
64.Anafilaxia sistemic acut. la carnasiere ( diagnosticul, tratamentul i
prevenirea ).
Diagnostic.
Pozitiv. Se va baza pe manifestarile clinice, administrarea medicamentelor cu cel putin o ora inainte.
Substante cu efect anafilactoidnu pot fi prevazute, de aceea dupa administrarea preparatului se va
supraveghea pacientul cel putin 30-60 min sau la actiunile de masa se va face acest lucru pe un grup
restrins de animale. La carnasiere socul anafilactoid trebuie diferentiat de socul traumatic care se poate
conforma traumei sau din anamneza. Anevoioasa este diferentierea socului toxic.
Imun. Testele intradermice.
Morfologic. Se va tine cont de edemul pulmonar, alveolar, de eventualele revarsari.

Tratament.
Se utilizeaza adrenalina sau noradrenalina. Noradrenalina 0,1-0,2 mg/min i.v. Aceste medicamente se vor
evita la socul cardiogen ca si tranchilizantele fenotiazinice, iar cardiotonicele se vor utiliza numai in socul
cardiogen. Ca anitihistamina se recomanda feniramina injectabil i.v. jumatate de fiola este tolerata fara
consecinte, efectul dureaza 4-6 ore. La nevoie se va prelungi acest efect. Ridicarea presiunii se va realiza
cu electroliti i.v. sau s.c. substituenti de plasma, nu mai mult de 20 ml/kg m.c. acid ascorbic 500-1000 mg
de 2 ori pe zi.
Prevenire.
67.Anafilaxia sistemic acut la camasiere (etiopatogeneza i tabloul clinic ).
Boala este mai frecventa decit ea sa fie diagnosticata, sunt prezente : erticarie, ast, tulburari digestive.
Etiopatogeneza.
Ciinii pot deveni hipersensibilizati in afara de substante medicamentoase si de diferiti agenti, pe cale
digestiva inhalarii aerului sau cutanata mai cu seama a carnii de cal, parazitilor cind sunt inhalati sau
deglutiti in cazul toaletei, cit si alte care sunt comune si pentru om : ciocoloata, frisca, oua, etc. Principalii
mediatori chimici ai anafilaxieisunt histamina si heparina , organul de soc maojor la ciini este ficatul
urmat de intestin.
Tablou clinic.
Posibil ca reactiile usoare evolueaza cu o stare de discomfort, neliniste, prurit apoi depresie nervoasa
durind 1-8 ore, uneori diaree apoi tumefierea botului, urechilor, regiunei perianale, vulvei, scrotului,
furoului, se poate constata tuse, hipersalivatie, vomituritii si vomitari, emisii de urina, cianoza mucoaselor
si racirea extremitatilor, temperature putin ridicata cel putin la inceput, hipotensiunea aduce la cresterea
frecventei pulsului care este si neregulatca si activitatii cardiac, hepatomegalia este un symptom
characteristic al socului la ciini, apoi seinstituie depresie nervoasacare poate culmina cu coma finala.
Formele foarte grele pot evolua supraacut la care simptomele nu apar. Reactiile anafilactice dureaza 15-30
min sau cel mult 10-12 ore.

69.Substanele mucilaginoase1 modul de utilizare a lor Ia tratamentul intoxicaillor.

Lapte proaspt, ap albuminoas, amidon
Lapte i ap albuminoas = 3-5 litri A.M. a.m. = 0,5-1 litru
Mucilagiu de amidon se prepar = o parte de praf de amidon se amestec cu 4 pr i de ap rece + 45 ap
fiart clocotit mestecnd continuu, fierbem 2-3 minute, rcim pin la 35-40 C
Doza de praf de amidon = cabaline 50-100 g , bovine = 50-150g, suine = 10-30 de 3 ori pe zi
Este necesar de reinut c remediile mucilaginoase nu inactiveaz substan ele toxice ci doar stopeaz o
parte din absorbia lor. Compuii care se formeaz prin absorb ie se descompun ntr-un timp scurt cu
eliminarea substanelor iniiale, de aceea concomitent cu acestea se dau substan e purgative pentru
evacuarea lor din organism.

73. Anafilaxia sitemica acuta la taurine (etiologie, tablou clinic, diagnostic).

Etiologie.
Sunt provocate de medicul veterinar cum ar fi : stari post vaccinale, antiaftoase, antibrucelic, septicemii,
hemoragii, antisalmonelice, antipasteulerice, antileptosirolice, medicamente ( penicilina, neonicina,
streptomicina, oxitetraciclina, ser de iapa gestanta)
Tablou clinic.
La taurina in primul rind se ataca pulmonii si caile respiratorii.
Forma usoara : tuse seaca, anorexie, horipilatie, stari de neliniste, teama, epifora (scurgeri oculare) jetaj.
Forma medie : dispnee, tumefactia pleoapei, vulvei, neliniste, prurit, tremuraturi musculare, pulsul si
cordul rarit, apoi grabite, neregulate, dispnee severa, tuse, la auscultatie : raluri crepitatii care duc la
enfizem pulmonar, intestinal.
Forma grava : decubit sterno-abdominal, tahiaritmie, dispnee, hipotermie. La animale excretii
involuntare de urina si fecale, urticarie, laminita, descresterea limfocitelor, eoziniofolia crescuta,
histamina plasmatica crescuta si cea din singe scade.
Diagnostic.
In baza anamnezei, manifestarilor clinice.
74. restaurarea echilibrului acidobazic in terapia intensiva.
1.terapia modificarilor metabolice-neutralizarea acidozei metabolice s poate obtine cu bicarbonate,
lactate sau acetat de sodium, se va folosi solutie izotona 1,4-1,6 % putindu-se administra i.v 100-500 ml.
un obiectiv insemnat il prezinta combaterea hippoxiei de fatpt acest tel se atinge prin masurile menite sa
restaureze tonusul vascular si sa invioreze circulatia sangvina.
2.oxigenoterapia- este rareori aplicata la nimale, mai mult se incearca ventilatia mecanica asa numita
respiratie artificiala foarte anevoioasa la animalele mari si in genere putin eficienta. In conditii de clinica
oxigeno terapia ar trebui sa devina o practica curenta indispensabila mai ales in sincopa. Sar putea folosi
aparat medical utilizat pentru uz medical ca masca. Se recomanda reprise de 5 min la interval de 5-10 min
cite 30-40 l/min animalele mari si 5-10 l/min animalele mici. Se pare ca ventilatia ar fi mai avantajoasa
administrata prin cateter intranazal.
3.stimularea diurezei- mijlocul optim pentru a stimula diureza numai in cazuri extreme de va utiliza
diuretice cum ar fi furosemid.
81.Purgativele uleioase, dozele, i n care caz ele sunt contraindicate la tratamentul intoxicaillor.
Din uleiurile vegetale drapt purgative sunt intrebuinate :
Uleiul de floarea soarelui. Uleiurile se utilizeaz intern doza fiind unic i constituie :
Bovine = 250-500 gr